BRD Istoric 1923 Se nfiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie public.

. Statul deinea 20% din capitalul social, Banca Naional a Romniei 30%, iar restul era deinut de particulari, dintre care un grup de foti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banc modern din Romnia. Scopul noii instiutii era finanarea primelor etape ale dezvoltrii sectorului industrial din Romnia. 1948 Dup al doilea rzboi mondial, conform Legii naionalizrii din iunie 1948, Societatea Naional de Credit Industrial este naionalizat, devenind Banca de Credit pentru Investiii. 1957 Dup reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiii obine monopolul n Romnia pentru finanarea pe termen mediu i lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepia agriculturii i industriei alimentare, i ia numele de Banca de Investiii. n toat aceast perioad, cea mai mare parte a finanrilor provenind de la Banca Mondial sunt derulate prin Banca de Investiii. 1990 Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Romn pentru Dezvoltare se constituie ca banc comercial, sub form de societate pe aciuni, si preia activele si pasivele Bncii de Investiii, primind o autorizatie de funcionare general. 1998 n decembrie se semneaz contractul de vnzare - cumprare de aciuni ntre Socit Gnrale i Fondul Proprietii de Stat, autoritea romneasc care se ocupa de participaiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% i cumpr un pachet de aciuni care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul majorat al BRD. 1999 Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD. 2001 BRD este listat la Bursa de Valori Bucureti, n prima categorie, devenind n scurt timp una din cele mai tranzacionate societi. 2003 n urma unei campanii de rebranding, Banca Romn pentru Dezvoltare devine BRD - Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bncii consolideaz astfel poziia sa, fcnd mai vizibil identitatea Grupului - mam. 2004 Socit Gnrale cumpr pachetul rezidual de aciuni deinut de statul romn n capitalul BRD, participaia sa crescnd astfel de la 51% la 58,32%.