Cutremurul de Pmnt este unul din cele mai nspmnttoare i distrugtoare fenomene ale nat i de pe Terra.

Potenialul enorm de distrugere se datoreaz energiei cutremurului, c are la un seism deosebit de puternic este de zece-douzeci de mii de ori mai mare dect energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. Originea cutremurelor:

Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n t lcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care s e afl i continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de supraf a semitopit al mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se de seaz extrem de lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, ia r n anumite locuri o plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu tem uri i presiuni nalte unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spa l dintre ele fiind completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de crust terestr alunec unul fa de altul. La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n ceste locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se ru p sau alunec brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acu mulate, adic se produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de adncimea la care se produce i de natura rocilor. Undele seismice

Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele se ismice. Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai mul e particule - efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele se ismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale. Producerea undelor seismice Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaz a in exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin misc area unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur, exis ta mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele su perficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale uneori denum ite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt responsabile pentru cele mai multe pa gube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare: 1. Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se p ropaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kil ometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P ajung inaintea celo rlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. Atunci cand se depl aseaza prin roca, undele pun in miscare particule minuscule de roca, inainte si inapoi, indepartandu-le si apropiindu-le, pe directia pe care circula unda. Aces te unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. 2. Unde secundare (transversale), denumite si unde S sau unde de taiere, ajung l a suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea und elor. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. Spre deos ebire de undele P, undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. Ele circula doa

r prin materiale solide, astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interior ul pamantului. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc, s i pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. In mo d constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul p lanetei. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. Acest fapt cauzeaza de obicei c ele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Undele L sunt cele mai lente dintre toate, astfel ca cea mai intensa zgu duire se produce la sfarsitul cutremurului.