MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

Femeile asiatice si hispanice. Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor. • Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT).2. numărul mic de sarcini. • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt. vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani).2. acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii.dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0. Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 . au un risc mai mic pentru cancerul mamar. de exemplu 10-15 ani.5% 1% pe an. menopauza tardiva (peste 50 ani). 1. după cum se arata in studiile nord americane. De asemenea. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani).

De asemenea. Totuşi. peste 10 ani sau mai mult. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative. folosirea pregesteronilor cu estrogenii. au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata. Desi beneficiile ERT sunt numeroase. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar. femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma.cancerul de sân. cat si al celor tratate pentru aceasta boala. Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân.

inducerea avortului. • Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. 6 . O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân. Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa. De exemplu. Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza. Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual.

spre deosebire de cele care consuma două.  adenopatie supraclaviculară. diferite de laptele matern. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. iritaţia sau retracţia tegumentului.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool. pană la cinci porţii de băuturi alcoolice.  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători.3. nu este cunoscut.În prezent. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1. scurgeri sau secreţii mamelonare. Există totuşi. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde. 1. Exista si in acest domeniu studii contradictorii.  adenopatia axilara homo sau bilaterala. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân. la care riscul creşte de 1. dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer. elastice si regulate. Când aceasta este nedureroasă.5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. precum: îngroşarea tegumentului (pielii). 7 . astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului. deoarece unele pesticide pot fi estrogeni. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân. tumefacţia unei parţi a sânului. ulceraţia sânului.

Cancer mamar .stadiu III. Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 . edemul braţului.

sensibilitate sau durere. Diagnosticul. ultrasonografia confirmând existenta chistului. arii de îngroşare. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor.4. crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Acestea devin mai accentuate premenstrual. Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului . tumefacţii. pus pe baza simptomatologiei.1. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică". iar la examenul clinic leziunea este rotundă. tapetate de celule glandulare.glandulară si stromală. acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme. Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. schimbări. elastică. este mai corect să fie denumite modificări. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii. distinge chisturi. Când hiperplazia afectează 9 . aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. decât boala. mobilă. dar ele pot apărea la orice vârsta. Ele pot cauza durere. Microscopic.se refera la predominanţa ţesutului fibros. Modificările descrise sunt: • Fibroza . Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. fiind influenţate hormonal.

Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). Biopsia aspirativă cu ac fin. Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul. aceasta leziune este complet benignă. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori). Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală.ductele este numita hiperplazie ductală. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. dar si în cancere. Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1. insa poate apărea la orice vârsta.mai frecventă decât cea recomandată in general. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. care conţin mai multe glande decât uzual. hiperplazie lobulara. mamografie) . Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă. dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare. Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită.se referă la lărgirea lobulilor. iar când afectează lobulii. Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani). 10 . In funcţie de examenul microscopic. Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal. hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic. • Adenoza .5-2 ori.

Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical. dar altele pot avea dimensiuni mari . • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură. din ţesut stromal si glandular. dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie. Ele se pot afla si la distantă de mamelon. ele pot fi benigne.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. Tumora malignă se tratează tot chirurgical. de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm. • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă. dar răspund la chimio si radioterapie. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie.cu tendinţa la rotunjire . Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală. Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia. Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului. Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului. dar însoţite de hiperplazie epitelială. diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. Tratamentul este chirurgical . Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici.si sunt bine delimitate. In funcţie de aspectul acestor celule. în ductele mici. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). care se dezvolta. maligne sau cu potenţial de malignizare. 11 . celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. dacă este necesar. la fel ca fibroadenomul.

aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii.de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. din ţesut sănătos. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii . anormală. roşu. după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. care devine dureros si roşu. Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. este necesara îndepărtarea chirurgicala. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat). la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. iar daca simptomatologia persista. numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. la nivelul mamelonului. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân. • Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. Sânul este dureros si cald. Mastita se tratează cu antibiotice. In acest caz. Leziunea devine fermă si.verificate histologic. deoarece cancerul de sân este ferm. 12 . Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. ceea ce duce la confuzii cu cancerul. determinând atracţia celulelor inflamatorii. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic.

Din nefericire. aparand la aproximativ 80% din cazuri. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an. Din aceasta cauză.1. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. IDC este cel mai comun tip de cancer. LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an. • Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 . Leziunile maligne ale sânului DCIS .4. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. în ţara noastră. iar costul tratamentului. 1. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi. sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului. ILC .Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ.Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza). Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce. IDC . Se limitează la ducte. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). III si IV. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip. stadiul 0. ridicat. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. Deşi nu este un cancer efectiv.Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul. LCIS . peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate. unde rata deceselor a scăzut semnificativ.Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi.

Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală.Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente.9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător). numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării . cu atât rata de supravieţuire este mai redusă. 75. Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. 14 . 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. În general. ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96. si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult.8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). 20. Conform celor mai recente date publicate.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. • Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului.

În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară).Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1.04% 0. 15 . • fibroza mamară. • persistenţa marginilorinvadate tumoral.40% 1.49% 2. • hemoragia sau hematomul. • necroza lambourilor tegumentare. • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale. În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului. • seromul cavităţii restante. • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung.5.54% 3. Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante.

6. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 . Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. determinând pierderea ptozei naturale a glandei. • hemoragia şi hematomul. in afara examenului clinic medical anual al sânului. Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient.1. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei). iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic. trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar.  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei.6.  Femeile peste 50 ani. • infecţie. 1. 1. Împreuna. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării. ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei.

De asemenea. începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara. cu aspect de crab. unele microcalcificari. De exemplu. va primi doar 10 rad. spre deosebire de o femeie care dacă. sau stelar. aspectul variind de la o femeie la alta. Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii. densitati mici asimetrice. o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei). atât la autocontrol cât şi de câtre medic. greu de sesizat.când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala).deosebire de screening . Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului. Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului. dar acest aspect este mai puţin frecvent. De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). care nu creşte riscul pentru cancerul de sân. De asemenea. Ea se realizează cu ajutorul mamomatului.

18 .cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%).este mai mare de 90%. Mamografie . Specificitatea mamografiei .capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are .pentru a detalia imaginea.

ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive. studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani.Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. după vârsta de 40 ani. In ciuda acestor imbunatatiri. cu istoric familial de cancer mamar. chisturi. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . modificări benigne fibroadenoame.

Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual. putând fi trimisa la distanta.  mamografia stereotaxia . femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare.presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar.pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast. Aceasta nu se realizează pe film ci electronic.metoda mai puţin sensibila ca mamografia. In plus.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului. vizualizata pe un monitor de computer. 20 . Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei. deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari.diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi.  ecografia sânului .cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene.  scintigrafia sânilor.  ductografia . bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial . De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual. Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala .

este anunţat medicul curant. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă.2. tomografia computerizata. Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. care sunt posibilele efecte nedorite. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. 1 fiolă de xilină. alcool.6. 21 . mănuşi sterile. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri. 1. iod sau alcool iodat. 2 seringi. De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei. Daca se ştie alergică la xilină. care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii.modul cum va fi efectuată. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii.

Dacă nu se ştie. însoţite de documentele necesare. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma. După terminarea recoltării. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani. de exemplu prima zi din lună.6. nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei. mărimea. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar. La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia. in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. în care se va face examinarea.acolo unde nu exista medic.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau . fie în poziţie orizontală 1. Examinarea se face fie in poziţie verticala. culoarea sau orice modificare anormala.6. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: . 1. se poate face anestezie cu această substanţă. de către asistenta medicala. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi.

retracţia pielii.PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează. mărirea de volum a sânilor. căutându-se aceleaşi modificări. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. orice modificare in aspectul unui nev. modificări in poziţia si aspectul mamelonului. escoriatii. PASUL 3 23 . cu braţele de-a lungul corpului. urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda.

Se inclina uşor corpul spre oglinda. PASUL 5 In poziţia culcat. începând de la marginea externa. se presează ferm in cercuri mici. verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. Cu degetele întinse. Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila.Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 . mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. precum si zonei axilare. E important sa se examineze fiecare parte a sânului. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. Se repeta procedura pentru sânul drept.

Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară.7. Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare. Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1. la încheierea de asigurări. Oricum. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Se inversează procedura. folosind mana stânga pentru sânul drept.mişcare circulara descrisa mai sus. 25 . inclusiv in sistem privat). totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice.marker in regiunea tumorala. Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne. deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare. Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii. Apare la 1 . trebuie sa anunţe imediat medicul. Femeile care prezintă limfedem. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului. Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical. MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei. 29 . Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar.2 femei din 10 cu neoplasm mamar.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri.

Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie. Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar. De asemenea există metode noi de reconstrucţie. Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala. medicamentele ating toate părţile organismului. Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului. O data ajuns in fluxul sanguin. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. Un alt avantaj al chimioterapiei 30 .3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne. cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti. sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial.8. 1. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat.

ciclofosfamida. Cele mai uzuale asocieri sunt: . cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni.modificări ale ciclului menstrual . doxorubicin (adriamycin). Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice. Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 . cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) . fluorouracil (CMF) .astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului. Frecvent.neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice). Radiaţiile pot fi emise de 31 .greaţa si voma . de doza administrata si durata tratamentului.doxorubicin (adriamycin). Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: . Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora. flurouracil (CAF) .un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite .4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase.epirubicin (farmorubicin). urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor.pierderea apetitulu (inapetenţa) . methotrexat.8.ciclofosfamida.căderea parului (alopecie) .5 zile.sângerări sau echimoze .ciclofosfamida.uscăciunea gurii sau mucoasei bucale . 1. este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur.

Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului. Frecvent. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare. peretelui toracic.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) . La unele paciente. Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . după radioterapie 32 .mai puţin folosite la noi in tară. Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului. Tratamentul in sine este nedureros. Fiecare şedinţa durează câteva minute. De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani. iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san.12 luni.

iritări. Deci. bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente. Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant.dureri abdominale persistente. irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice .sânul devine mai mic si mai ferm.Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni . dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar. marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. 1.durere cronică a oaselor sau articulaţiilor .dureri in torace si orice dificultati in respiraţie . deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata. Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi. creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate. Aceste simptome includ: .9. odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora . De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente. în special pierderi în greutate 33 .de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii.

Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. să fi înconjurată de probleme. Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se. Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună.Cap. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta. Vei plânge mult. să fi deseori frustrată. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman.II. Scopul lucrării: 34 . PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN. alţii te vor blestema. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată.” Asociaţia Pronurse 2.1. Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare. să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate. a îndura şi de curajul lor.

datele fiind transmise medicului. În îngrijirile nursing. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio. având ca material pacientul. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul.2.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne. Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe. familia. echipa de îngrijire şi foile de observaţie.iunie 2012. în perioada martie. 2.psiho. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic. precum şi cunoaşterea factorilor de risc. 35 . Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie . Cu o incidenţă în creştere.social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale. accentul principal cade totuşi pe simla. Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar.chirurgical. pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii.iunie 2012.

Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. iar cea de-a doua la externare. • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. 36 . Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare. nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. traheostomii. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. izo Rh. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. de cele mai multe ori. va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. două cu intervenţii radicale . precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă. Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. două în stadiul II A.3. la consecinţele acesteia. gastrostomii. 2.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. • în preoperator. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii. de mare amploare. pentru intervenţia chirurgicală. va comunica acestuia starea biologică a pacientei. Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt.

a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor.. • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore. edeme. rezultate. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată. miros. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat.• în perioada postoperatorie. exerciţii. Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. eriteme. va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. durerea. incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. durere în axilă şi braţ. scurgere. hematom. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme. îi va urmării semnele vitale. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. 37 . nursa va supraveghea atent bolnava. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). limfedem. • tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. • se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. parestezie. de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore.

Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului. Drenajul limfatic: 38 . După o masectomie sau disecţie axilară. • greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. se vor evita arsurile solare. vaccinăriile. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară.• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. • injecţiile. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii. Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi.

care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului. nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. • braţul afectat va fi ridicat pe perne. reconstrucţie. • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său. se va pune această notificare pe pat. • nu se măsoară TA. deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului.• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei.

• raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. drenaj. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă). Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . liniile de ghidaj. culegerea datelor sau a informaţiilor 2. • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. • afirmă îngrijirea inciziei.4. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. 2. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. durere crescută sau edem pe braţ. semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare. Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie. • prezintă anxietate minimă. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat.: • menţine un sistem de sprijin funcţional.

2012 41 .5. M. Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11. evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3.03. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D.1.

torace normal conformat.C: neagă A.durere locală A. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate. Apendicectomie.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept . cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru. • • • • • 42 .Data externării: 16.H.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: . puncte sinusale nedureroase. apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni. musculatură normotonă.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009). amplitudine a mişcărilor egală bilateral. Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani.03.P. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie.P. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală. murmur vezicular prezent bilateral. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.

= 1400 ml/ zi = constipaţie . suplu. .Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D.Greutatea = 59 kg .Temperatura = 36.A. • Aparat uro.A. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. fără formaţiuni tumorale palpabile. fără formaţiuni localizate.Puls . nedureroase.cicatrice postchirurgicală. . Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale. Curbele biologice: .spaţial.genital: loje renale libere.vascular: cord în limite normale. mobil cu mişcările respiratorii. nedureros spontan sau la palpare. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). cu cicatrice postoperatorie pubo.M.Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min. 43 .nepalpabilă.Talia = 160 cm .Respiraţii = 17/ min. . fără semne de iritaţie peritoneală. = 80/ min. orientat temporo. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. artere pulsatile.T.• Aparat cardio. rinichi nepalpabili în decubit dorsal.cervicală. diureză şi micţiuni fiziologice. • Aparat digestiv: abdomen normal conformat.Diureza . Sânul drept.subombilicală. vene permeabile.V.mamectomie radicală. zgomote cardiace ritmice.8 ºC . • • • Tiroida.

consumă lichide în funcţie de nevoie. centrul respirator este maturizat. Bolnava este constipată. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). prezintă greţuri şi vărsături. nu are obiceiuri alimentare deosebite. Pacienta are căi respiratorii permeabile. prezintă greţuri şi vărsături.Dg. cutia toracica are o expansiune bună. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. ritmică. rotaţie. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată.are densitate crescută). De câteva zile nevoia este deficitară . uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. alimentare ocazională. adducţie. limba este roz.are o respiraţie normală. 44 . 2. prezintă hiperstenurie. este suplă. Reflexul de deglutitie este prezent. mucoasă bucală integră. sezând. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. eficace. 4. miscările toracice sunt simetrice. cu gura închisă. culcat. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. urina este foarte concentrată . gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. pierde în greutate. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. circumducţie. Respira bine în poziţiile: ortostatism. 3. roz si umedă. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. La internare: Carcinom mamar drept 1. Respiraţia este de tip costal superior. Masticaţia este uşoară. flexieextensie. amplă pe nas. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. supinaţie. pronaţie.

7. îi place să poarte haine curate tot timpul. axilei drepte. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. completa. însă. statutului socio-cultural. nasul are mucoasa nazala umeda. să se culce la aceeaşi oră. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. poartă veşminte adecvate climatului. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. de configuratie normala. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . placute. are vise agreabile. estetică. seara temperatura pacientei. ce generează în axila. catifelata. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. are par scurt. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). 5. urechile sunt curate. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. şi umărului drept. 6. cavitatea bucala: dentitie buna. în urma efortului fizic din timpul zilei. umărul şi braţul drept. Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). nu depaseste limitele normale (368 oC). fara carii. pielea e curata. unghiile sunt curate. Somnul este regenerator. 45 . nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. în orice activitate este funcţională. Nevoia de a fi curat. calm. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. fosele nazale sunt libere. au culoare roz. fără coşmaruri. taiate scurt. este ordonată.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. a avut insomnie. neteda. fără întreruperi. 8.

stabileşte relaţii armonioase în familie. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.pigmentata normal. 13. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. îsi spala dintii de 3 ori/zi. cu prietenii. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . 9. participă la fapte de umanitate. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. 11. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. axilei şi umărului drept. îşi exprimă clar gândurile. precis. îngrijorare. 10. comunică cu personalul medical. foloseste produse de calitate. Practică metode de destindere. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. sensibilitate tactilă şi dureroasă). îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. 12. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. de relaxare şi de control al emoţiilor. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. acuitate auditivă. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. iritabilitate. fineţe gustativă şi olfactivă. foloseşte un limbaj clar.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice.

reviste. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. este dornică de a acumula cunoştinţe noi.de cărţi. vizionează emisiuni TV de divertisment. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. discută cu celelalte colege de salon. 47 . 14. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa.

2012 vărsăturilor.Ajut pacienta în timpul Evaluare . .03. fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml). o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit). Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. menţine constantă. Dg.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.Pacienta este echilibrată nutriţional.reduc aportul de lichide.realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). 48 .Greutatea corporală se 11.M. fără vărsături. Obiective .aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. . Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate .PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. . sprijinind-o. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie .

Durerile s-au redus în . antiinfecţioase. Pacienta este echilibrată nutriţional. (antiinflamatoare. axilei violentă la nivelul şi umărului drept. sânului în 24h. saruri minerale. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). intensitate.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. vitamine. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. scaunul si greutatea corporală.supraveghez pulsul. nu prezintă semne de deshidratare. 49 . . semnele de deshidratare. -administrez la indicaţie laxative. nivlul sânului drept..Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. tensiunea arterială. Discomfort postural. cauzat .Pacienta să nu mai . . apetitul.

Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. . etc.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. . iritabilitate . este liniştită din punct de vedere psihic. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. fără infecţii. Dificultate în a dormi şi a se odihni. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. apoi adoarme din nou.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. oboseală cronică. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. se trezeşte puţin. . despre tratamentul de întreţinere. . îngrijorare. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. .Liniştesc pacienta.Să diminueze anxietatea pacientei. să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. .ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.

aducând cuvinte de laudă pacientei. cu ajutor. .Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. .lipsa forţei braţului drept. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. şi să obţină încurajare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. .Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. . îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. în limitele permise profesional. .Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. 51 . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. Lipsa de cunoştinţe despre boală. . sprijin moral. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. întâmplare fericită din viaţa ei. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Îi explic. este mai liniştită. . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. .Încurajez pacienta.Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.Pacienta se îmbracă.

Pacienta este echilibrată nutriţional . .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. scaunul si greutatea corporală.03. . -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . tensiunea arterială.supraveghez pulsul. acceptă pregătirea preoperatorie. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Durerile s-au redus în 52 .12.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. Pacienta să fie . semnele de deshidratare.aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. .

să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate.Discomfort postural. . .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. antiinfecţioase. Pacienta să nu mai prezinte durere locală . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept.Să diminueze anxietatea pacientei. îngrijorare. 53 . manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. iritabilitate .Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive. axilei şi umărului drept. sânului . Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. fără infecţii. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.

Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. cu ajutor.lipsa forţei braţului drept. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. şi se bucură că poate participa la intervenţie. . 54 . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. .Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. .Dificultate în a dormi şi a se odihni. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Liniştesc pacienta. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.

în limitele permise profesional. . oligurie.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . manifestată prin constipaţie. Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. este mai liniştită 55 . . Lipsa de cunoştinţe despre boală. proteine. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale .Îi explic.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. . prin Pv. vitamine. Cu Glucoză. . îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. ser fiziologic.Încurajez pacienta. şi să obţină încurajare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.

Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. să fie bine hidratată. Ser fiziologic 1000ml.Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore. să se normalizeze tranzitul intestinal. manifestată prin pansament îmbibat sero.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Pacienta prezintă stare . P.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. Verific TA. asigur un climat cald.03. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Pacienta reacţionează cu 56 . fără alte acuze. este bine hidratată. -Calculez necesarul de calorii. musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. . confortabil.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic.Fac bilanţul hidric.13.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Soluţie Ringer 500ml. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. sero.

cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală. pansament steril pansament îmbibat sero. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile. autoatingere a părţii afectate. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe.prin lipsa sânului fără repulsie în drept. 57 . . Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. refuz de privire. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. cu stare psihică pozitivă.Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună. manifestată prin termen de 3 zile. fără alte acuze. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. manifestată prin pansament îmbibat sero.faţă crispată. sine. .Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine.Îi prezint cazuri vindecate. plăgii opratorii.

Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei.O încurajez psihic felicitându-o. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. îi recomand. să se îmbrace în fotoliu. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). de a ridica braţul din partea sânului operat. şezând. lipsa forţei. paşi postoperator. . . . Pacienta să se îmbrace.03. dezbrace singură.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. -să se îmbrace cu ajutor. .Să mobilizeze uşor braţul drept. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. o sprijin. o ajut să facă primii începe să se adapteze. după primele progrese facute. în decurs de 24 ore . în termen de 32 ore. în termen de 24 ore.14.2012 . dacă ameţeşte.

-sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi.înceapă cu el când se îmbracă. exerciţii respiratorii. 59 . -să nu prezinte complicaţii.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. încălţăminte fără şiret. . cu nod de încheiere simplu. îngrijorare. uşor de îmbrăcat. mobilizare. -încurajez pacienta.să nu mai fie neliniştită. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. . Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. -o supraveghez cu ce se îmbracă. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.

cu linguriţa. 60 . manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .Să se alimenteze. tulburări de dren.etc). .aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. la început puţin ceai. legume sub formă de pireuri. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. lapte dulce. prezentate atragător. -să prezinte un apetit normal. la ore regulate.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. -îi dau informaţii relative la pansament. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. .Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . (rece) apoi supe de zarzavat. aparate de monitorizare.

de adaptare la modificarea corporală. manifestată prin refuz de privire. cu stare psihică pozitivă. . are o evoluţie defect.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.Îi prezint cazuri vindecate.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril. -îi explic importanţa reluării alimentării normale. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . . .prin lipsa sânului drept. autoatingere a părţii afectate. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. .Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.Pacienta merge fără 61 .regulile de igienă să corespunzătoare.. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii . cauzată de dificultatea termen de 2 zile.Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.

Pacienta a înţeles explicaţiile.Clarific cu pacienta concepţiile eronate.2012 . Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare. despre tratament şi regimul 62 aiutor. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. . . . o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. .continui exerciţiile de mobilizare. . este liniştită şi încrezătoare în vindecare. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de .03. -îi asigur securitate absolută.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . -îi furnizez date despre boală. medicatia.Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar.Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar.Încurajez psihic pacienta. restrictia de alimente).15.

aseptică. igienodietetic. Plaga este curată.informaţii. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . prezintă evoluţie favorabilă.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. .Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 .

Perturbarea imaginii despre sine. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. manifestată prin refuz de privire.16. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .03.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.Îi prezint cazuri vindecate. cu stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. o menajează. pansament steril. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. autoatingere a părţii afectate.2012 . . Pacienta a acceptă modificarea corporală. o atinge. fără repulsie. 64 .prin lipsa sânului drept.

ROL DELEGAT Nume – Prenume: D. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .M.

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

Ca sodat 1f.T. 1.Pansament Risc anestezic grad IV.Miofilin 1f .Propofol 1f .Fentanil 1f . 84/ min. 130/65 mmHg .9ºC . apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min.Metoclopramid fIII 3. .Puls 84/ min. supe limpezi de legume.Glucoză 5% 1000ml 4.V. .Lystenol 1f . Temperatura: 36. supe diluate şi degresate din carne.A.03.T.4 fl I 69 .Chexan 0.hidricCeai rece neîndulcit.6.201 2 R. 1 .42g .Mialgin 1f .Scaune absente 14. 88/ min.A. 115/65 mmHg .Algocalmin fIII 2. .V.Mostil 5f .Diureza 1200ml/zi . .A.Furosemid 2f .A.Atropină1f .Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0.Enap 1f . Soluţie Ringer 500ml 7.

03.Diureza 1200ml/zi .Algocalmin fIII Monitorizarea 2.A.Diureza 70 R. 36. . apă fiartă şi răcită.Glucoză 5% 1000ml 4. T. .Puls 88/ min.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal. Fenobarbital f I 16. 1. Fraxiparine 0. . funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3. lapte semidegresat. supe diluate şi degresate din carne.Scaune absente 15.03.201 2 1. Temperatura: 36.A.A. Fraxiparine 0.4 18/min.Puls 80/ min. .6ºC T. 1 .V. lapte semidegresat. 80/ min.Metoclopramid Regim 15.120/60mmHg 500mg cp II .Ser fiziologic 1000ml 5. 77/ min. supe limpezi de legume. . Fenobarbital f I şi răcită.A. Fenobarbital fI normoglucidică.125/70mmHg .4 fl I 6. .6. normocalorică.Puls 77/ min.V.Metoclopramid fIII 3. Temperatura: fl I 4.6ºC 5. iaurt.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min.hidricCeai rece neîndulcit.Algocalmin fIII 2. compot. . Ciprofloxacin normohidrică.

71 .1400ml/zi -1 Scaun normal.

M. starea pacientei este ameliorată.2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical.EPICRIZA Bolnava D. . se internează la data de 11. Se practică mastectomie radicală. Se intervine operator pentru extirparea tumorii. Se externează la data de 16. prin transfer din clinica de Oncologie. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. . cu extirparea unei tunori de circa 4.Are o plagă operatorie aseptică. curată .2012 Cu recomandarea de: .revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile .se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm. AV-88/min În urma tratamentului post operator.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator.5 cm diametru.I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte. Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată. 72 . bună TA-120/60mmHg .a evita efortul fizic.03. expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă .03. unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept.

cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: .II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani.2. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă.durere locală A.Rast. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com. Dolj Data internării: 21.: HTA primară gr. Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B. Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni.05.formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng .C: neagă A. 73 . cunoscută în antecedente cu HTA.P.05.H. M. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.3.2012 Data externării: 26.P.

superficiali nepalpabili.genital: loje renale libere.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37.A. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. micţiuni fiziologice. Aparatul locomotor: integru. Sistemul limfoganglionar: gg. spontan sau la palpare. rinichi nepalpabili în decubit dorsal.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună.nepalpabilă.cervicală. uşoare accese febrile. • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia. murmur vezicular prezent bilateral. zgomote cardiace ritmice. Tegumente şi mucoase: normal colorate. cu panicul adipos bine reprezentat. Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală. nedureros. musculatură normotonă. Aparat cardio. • • Tiroida. fără formaţiuni tumorale palpabile.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 . fără formaţiuni localizate. • Aparat uro. Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat.vascular: cord în limite normale. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. fără semne de iritaţie peritoneală. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. torace normal conformat.

rotaţie. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). 75 . programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. sezând. prezintă hiperstenurie. nu are obiceiuri alimentare deosebite. roz si umedă. culcat. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. pierde în greutate. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. Respiraţia este de tip costal superior.are densitate crescută).Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. De câteva zile nevoia este deficitară . eficace. alimentare ocazională. consumă lichide în funcţie de nevoie. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . este suplă.are o respiraţie normală. prezintă greţuri şi vărsături. urina este foarte concentrată . centrul respirator este maturizat. Masticaţia este uşoară. miscările toracice sunt simetrice. 4. Pacienta are căi respiratorii permeabile. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. ritmică. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. prezintă greţuri şi vărsături. flexie-extensie. Reflexul de deglutitie este prezent. Respiră bine în poziţiile: ortostatism. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. amplă pe nas. adducţie. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. supinaţie. limba este roz. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. cutia toracica are o expansiune bună. pronaţie. La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută.M. Dg. mucoasă bucală integră. circumducţie. 3. Bolnava este constipată. cu gura închisă. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. 2.

serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . Practică metode de destindere. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. completa. să se culce la aceeaşi oră.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. pigmentata normal. poartă veşminte adecvate climatului. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. 8. fără întreruperi. . îi place să poarte haine curate tot timpul. fără coşmaruri. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. are par scurt. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. axilei şi umărului drept. statutului socio-cultural. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută. în orice activitate este functională. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. fosele nazale sunt libere. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. Pacienta prezintă uşoare accese febrile. placute. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. 9. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). unghiile sunt curate. pielea e curata. catifelata. Somnul este regenerator. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. are vise agreabile. 7. estetică. au culoare roz. este ordonată. fara carii. umărul şi braţul drept. taiate scurt. şi umărului drept. neteda. urechile sunt curate. 6. calm. ce generează în axila. cavitatea bucala: dentitie buna. 5. de configuratie normala. a avut insomnie. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. îsi spala dintii de 3 ori/zi. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. nasul are mucoasa nazala umeda. axilei drepte. foloseste produse de calitate. însă. Nevoia de a fi curat.

are un debit verbal uşor cu ritm moderat. sensibilitate tactilă şi dureroasă). Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. participă la fapte de umanitate.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. precis. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. cu prietenii. 12. discută cu celelalte colege de salon. acuitate auditivă. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. 11. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. 13. 14. foloseşte un limbaj clar. reviste. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. stabileşte relaţii armonioase în familie. iritabilitate. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. îşi exprimă clar gândurile. 77 . vizionează emisiuni TV de divertisment. comunică cu personalul medical. îngrijorare. 10. fineţe gustativă şi olfactivă. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile.

reduc aportul de lichide. Intervenţii proprii şi delegate . .administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. .Ajut pacienta în timpul Evaluare . Obiective .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. menţine constantă.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. fără a fi dulci la 78 .Greutatea corporală se 21.M. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit).05. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Pacienta este echilibrată nutriţional.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B. Dg. sprijinind-o. .2012 vărsăturilor. Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. fără vărsături. .

Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. -administrez la indicaţie laxative. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. (antiinflamatoare. nu prezintă semne de deshidratare. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).Durerile s-au redus în . semnele de deshidratare.Pacienta să nu mai . Discomfort postural. cauzat . antiinfecţioase. vitamine. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. .Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. apetitul. scaunul si greutatea corporală. saruri minerale. tensiunea arterială.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. nivlul sânului stâng.2-3 ore în portii mici (l00ml). .supraveghez pulsul. . . sânului în 24h. 79 Pacienta este echilibrată nutriţional. intensitate.

oferindu-i informaţii despre starea sa . -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. despre tratamentul de întreţinere. .Liniştesc pacienta.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. .ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. îngrijorare. manifestată prin accese febrile.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. iritabilitate .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. în cantităţi optime. . cauzată de procesul infecţios. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. 80 -Anxietatea este diminuată .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.Să diminueze anxietatea pacientei. . .Ofer pacientei lichide reci. fără infecţii. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă.

apoi adoarme din nou. . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. este liniştită din punct de vedere psihic. se trezeşte puţin. .Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. etc. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. cu ajutor. . .Liniştesc pacienta. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. . -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Dificultate în a dormi şi a se odihni. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte.Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face . -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. .lipsa forţei braţului stâng. oboseală cronică.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. .Pacienta se îmbracă.

Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. . .2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.partea ce mai importantă din intervenţie. . . este mai liniştită. .aplic tratamentul medicamentos 82 . şi să obţină încurajare. acceptă pregătirea preoperatorie. Lipsa de cunoştinţe despre boală. Pacienta să fie . în limitele permise profesional. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .Pacienta este echilibrată nutriţional . .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.Îi explic.05. sprijin moral. aducând cuvinte de laudă pacientei. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. progresele făcute. . . 22.Încurajez pacienta.

Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. antiinfecţioase. axilei şi umărului stâng. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. violentă la nivelul sânului .Durerile s-au redus în intensitate . . tensiunea arterială. scaunul si greutatea corporală.echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. antialgice) şi 83 . manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng. . semnele de deshidratare. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). Discomfort postural.supraveghez pulsul. Pacienta să nu mai .

urmaresc efectele medicaţiei.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Dificultate în a dormi şi a se odihni. . explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. Liniştesc pacienta.Să diminueze anxietatea pacientei. . iritabilitate . . fără infecţii. . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. îngrijorare.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă.

Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Ofer pacientei lichide reci. cu ajutor. 85 . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. Td= 37. -Administrez medicaţia prescrisă .Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. . cauzată de procesul infecţios. . oferindu-i Ts= 37.4ºC informaţii despre starea sa . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. în cantităţi optime.lipsa forţei braţului stâng. progresivă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. şi se bucură că poate participa la intervenţie. manifestată prin accese febrile.6ºC Liniştesc pacienta. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.

sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. Lipsa de cunoştinţe despre boală.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal.indicaţiile bine hidratată. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. .Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. este bine hidratată. nutriţional normal. 23.2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic. şi să obţină încurajare. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice. proteine. ser fiziologic. . . .Încurajez pacienta. vitamine. nelinişte cu prive la afecţiunea sa .05.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. manifestată prin constipaţie. în limitele permise profesional. să fie cauzată de contra.Îi explic.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . prin Pv. Cu Glucoză. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. 86 . Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.

pansament îmbibat sero. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Pacienta prezintă stare generală bună. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 .Fac bilanţul hidric. asigur un climat cald. Soluţie Ringer 500ml.hematic la nivelul . betadină si aplic un pansament steril. -Calculez necesarul de calorii. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. . fără alte acuze.Ser fiziologic 1000ml. faţă crispată. manifestată prin pansament îmbibat sero. Verific TA. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. P. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. confortabil.

05. mutilată a corpului imaginea despre sine. manifestată prin refuz de privire.2012 . fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe.prin lipsa sânului stâng. repulsie la vederea -Să-şi atingă partea . 24.Îi prezint cazuri vindecate. autoatingere a părţii afectate.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii. Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii. .hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare. îmbibat sero. betadină si aplic un pansament 88 .hematic la nivelul . evoluţie favorabilă. pansament îmbibat sero. Pacienta prezintă stare generală bună. a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.Perturbarea imaginii despre sine. cu stare psihică pozitivă. fără alte acuze. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile. fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare.

Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca.Să mobilizeze uşor braţul drept. Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. lipsa forţei. începe să se adapteze.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. Pacienta să se îmbrace. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. dezbrace singură. în termen de 24 ore.O încurajez psihic felicitându-o. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. după primele progrese facute. în termen de 32 ore. îi 89 . o ajut să facă primii paşi postoperator. .steril. în decurs de 24 ore . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). de a ridica braţul din partea sânului operat. Pacienta a mers ajutată. -să se îmbrace cu ajutor. .

educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. -o supraveghez cu ce se îmbracă.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. îngrijorare. . -explic pacientei cum să participe 90 . Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.să nu mai fie neliniştită. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. nelinişte. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii. dacă ameţeşte. cu nod de încheiere simplu. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. şezând. -încurajez pacienta. . încălţăminte fără şiret. uşor de îmbrăcat. să se îmbrace în fotoliu. .recomand.

mobilizare.Să se alimenteze.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . (rece) apoi supe de zarzavat. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. . prezentate atragător. la început puţin ceai. cu linguriţa.la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. etc). lapte dulce. . aparate de monitorizare. tulburări de dren.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal.aplic muşama şi o aşez în 91 . -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore . exerciţii respiratorii. la ore regulate. -îi dau informaţii relative la pansament. legume sub formă de pireuri.

afectate. .Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale. manifestată prin fără repulsie în refuz de privire. termen de 2 zile. 92 . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. . cauzată de dificultatea a corpului în 24h. cu stare psihică pozitivă.Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine.Îi prezint cazuri vindecate. . de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine.timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei.prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng.

manifestată prin pansament . .Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar. .25. .continui exerciţiile de mobilizare.05. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. -îi asigur securitate absolută. . .explic necesitatea unei 93 .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. are o evoluţie corespunzătoare.Încurajez psihic pacienta.Pacienta merge fără aiutor. . . .Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată. .

-încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. 94 . o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia.mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. restrictia de alimente). medicatia. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. despre tratament şi regimul igienodietetic. . -îi furnizez date despre boală.

Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.prin lipsa sânului fără repulsie . fără repulsie. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. Pacienta a acceptă modificarea corporală.26.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . cu 95 Plaga este curată.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. explicându-i că sănătatea pe care stâng. autoatingere a părţii afectate. . aseptică. . . prezintă evoluţie favorabilă. o atinge. aspectul fizic puţin modificat. sine.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. o menajează. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . corporală.05.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului . manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire.

îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 .stare psihică pozitivă.

=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C .5mg cpI. . .T.6ºC .Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.Diureza 1400 ml/zi .38 U/L 70.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0.Vărsături prezente .62mg/dl 1. normohidrică.Diazepan 1 tb.Glucoză R0 97 .120 mg/dl 12 1.Ampicilină 2f .120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0. Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.S. -Indapamid 1.1.5mg cpI. Metroclopramid 1 fiolă .Puls 80/ min. Monitorizarea funcţiilor vitale: .000/mm³ 4.V. R.S.15 1 30 mm/h 40.3/dl 7200/mm³ 296. -Indapamid 1. 80/ min.Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.2mg/dl 78-112% 70.3fI ./zi înainte de culcare. VSH 37% 12. D.000400. normoglucidică.5mil/ mm³ 3.A.15 Alimentaţie normocalorică. Glicemie T.Q.05.A.1. Temperatura:37. hiposodată.05. Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min. T. D.2. 140/ 80 mmHg .21.201 2 22.000/mm³ 20-40mg% 0.1 scaun. .Piafen 1fiolă .H.05 90% 90 mg/dl 10.1 mg/dl 30 mg/dl 0.Diureza 700 ml/zi .Fraxiparine 0.A.6.Q.T.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T. .2mg% 0.41 U/L 0.

Puncţia aspirativa cu ac fin 23.5%(1000ml). Algocalmin fV 2. . Glucoză 5%fl V 5.ce circumscrie gl. C.V. Fenobarbital fI 3. Incizie eliptică cu axul transversal larg . mamelonară stângă lateral. Monitorizarea .201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1.Metoclopramid fV 4. ser fiziologic 500ml.05.T. 98 R0 Intervenţie chirurgicală. Ser fiziologic fl.Vărsături prezente.

A. funcţiilor vitale: . supe 4. supe 2.hidric1. Glucoză 5%flI legume. apă fiartă şi răcită.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C . 1 . Sol.T. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.CEA(antigen carcinoembrionar) .3 f I 3.Diureza 1400 ml/zi .05. Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5. Fraxiparine limpezi de 0.2º C .6.Diureza 1200 ml/zi .A.Metoclopramid carne.Ringer fl I.CA15-3 24.Scaune absente Markeri tumorali de sân: .=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37. 7.5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R.201 2 10 ng/ml 2. Pansament. Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit.

Pansament 25. Pansament semidegresat.Scaun normal 1. P=78 p/min normoglucidică. funcţiilor vitale: T.8º C normosodată.Scaun normal 100 . R= 18 r/min normohidrică. .201 2 Monitorizarea Regim 15.Diureza 1400 ml/zi .=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică. Ampicilină 2f 7.05. . T=36.fV 6. Algocalmin f III 2.A.

26.Fraxiparine 0.05.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T. R= 18 r/min Alimentaţie 2. .=125/70mm Hg Regim 15.Diureza 1400 normoglucidică. normosodată 101 .A.Scaun normal.4 P=78 p/min f I. T=36.6º C normocalorică. Pansament. ml/zi normohidrică. . 1.

-revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament. uree. Operaţia decurge fără complicaţii. glicemie. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată . leucocite. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx. Se intervine chirurgical în data de 23.EPICRIZA Pacienta B.05. frigul. VSH . pe acest membru. creatinină. Ht.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.05. încordarea musculaturii. după examenul anatomo.A. Pacienta se externează pe data de 26. 102 . umezeala şi aglomeraţia. După examenul local. a fost internată la data de 21.patologic. examenele ecografice şi radiologice. -evitarea efortului fizic. purtarea de haine strâmte.05. masurare T. TGO.M. CA 15-3 =75 mg. Se externează cu următoarele recomandări : . recoltări de sânge. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună. I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb. acid uric. evitând: ridicarea de obiecte grele.2012.menajarea membrului superior din partea sânului operat.2012.

Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G. Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII . 103 . Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate. DATA INTERNĂRII: 30.05.3. Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate.3. deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului. M.

Starea generală a pacientei este bună. care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. a avut frecvenţă regulată. Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate. la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. 104 . iar de 2 ani a intrat la menopauză. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă. nu a avut avorturi. de tratament şi efectele adverse. Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural.

vascular: cord în limite normale. • • • • • Respiră spontan. vărsături. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio. tranzit încetinit pentru materii fecale.nepalpabilă. ficat la nivelul rebordului costal. murmur vezicular prezent bilateral. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 . Sânul drept. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu. nedureros. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. • Accese febrile tranzitorii. • Aparat uro. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38. ţesut celular subcutanat bine reprezentat.genital: loje renale suple. greaţă. musculatură normotonă.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. din cauza procesului infecţios.A. normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. tranzit intestinal prezent pentru gaze. fără formaţiuni localizate.cervicală.mamectomie radicală. • • Tiroida.cicatrice postchirurgicală. Aparat cardio. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. micţiuni prezente.

18/min) 2. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă. 3.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G. oboseală cronică. 4. sistemul locomotor este normoton. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical. 5. 6. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. impusă de plaga operatorie. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral. dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie. 106 . Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii.T=38.5 ºC. Dg. M.38. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator.9 ºC 8. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) . ce presupune repaus. provocate starea de stres terapeutic. Nevoia de a fi curat. 7. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). Mv prezent limite normale(R=16.

14. însă citeşte cărţi. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber. preferate. vizionează emisiuni TV. Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică. 12. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. reviste preferate. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. 11. dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. 13. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice.9. Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. abilităţi de autoîngrijire 107 . anxietatea. 10.

Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Dg.reduc aportul de lichide.2012 vărsăturilor.Pacienta este echilibrată nutriţional.Greutatea corporală se 30. sprijinind-o. fără vărsături. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. Obiective . Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . .administrez substanţe acidulate 108 .PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate.05.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. M. .Ajut pacienta în timpul Evaluare . Intervenţii proprii şi delegate . menţine constantă. . o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.

tensiunea arterială. antialgice) şi 109 . nivlul sânului stâng. nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare.aplic tratamentul medicamentos nutriţional. saruri minerale. -administrez la indicaţie laxative. cauzat . (antiinflamatoare.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. Discomfort postural.supraveghez pulsul.cu lamâie (reci). apetitul.Durerile s-au redus în . antibiotice. intensitate. .Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. scaunul si greutatea corporală. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). sânului în 24h. vitamine. semnele de deshidratare. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. . fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml). Pacienta este echilibrată . antiinfecţioase.Pacienta să nu mai .

Să diminueze anxietatea pacientei. despre tratamentul de întreţinere.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.urmaresc efectele medicaţiei. oferindu-i informaţii despre starea sa .Ofer pacientei lichide reci. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. .ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată .Liniştesc pacienta. în cantităţi optime.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. . manifestată prin accese febrile.Pacienta să beneficieze de un . Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. cauzată de procesul infecţios. iritabilitate . .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. . T=38. îngrijorare.5º C Pacienta prezintă stare febrilă. .

Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. se trezeşte puţin.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. cu ajutor. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă.mediu de siguranţă. etc. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. apoi adoarme din nou. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. . şi se bucură că poate participa la intervenţie. punct de vedere psihic. este liniştită din de acasă.Liniştesc pacienta.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Să-i fie suplinită .Pacienta se îmbracă. bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. . . oboseală cronică. fără infecţii. încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni. . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări .

Îi explic. nelinişte cu prive la afecţiunea sa.limitate. îi prezint cazuri sa. aducând cuvinte de laudă pacientei.Pacienta este echilibrată nutriţional .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Încurajez pacienta. 112 . . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi . ale braţului stâng. . în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. . acceptă pregătirea preoperatorie. nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Pacienta deţine informaţiile de boala sa.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. sprijin moral. şi să obţină încurajare. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.05.lipsa forţei braţului stâng. .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. . 31. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. .Ofer pacientei informaţii legate . . Lipsa de cunoştinţe despre boală. similare pe cale de vindecare. este mai liniştită.

antialgice) şi 113 . manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. tensiunea arterială. antiinfecţioase. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng.Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive.Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural. . . scaunul si greutatea corporală.supraveghez pulsul. .nutriţional în 24 ore. sânului . Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . semnele de deshidratare. axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng. .

Liniştesc pacienta. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.urmaresc efectele medicaţiei. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. . 114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. iritabilitate . fără infecţii. Dificultate în a dormi şi a se odihni.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. îngrijorare. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Să diminueze anxietatea pacientei. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. . .

încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. oferindu-i Ts= 37. şi se bucură că poate participa la intervenţie. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. . Td= 37.Ofer pacientei lichide reci. .5ºC informaţii despre starea sa . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. manifestată prin accese febrile.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. cauzată de procesul infecţios. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. cu ajutor.lipsa forţei braţului stâng. .9ºC Liniştesc pacienta. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. în cantităţi optime. 115 .

este mai liniştită similare pe cale de vindecare.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . Cu Glucoză. ser fiziologic. .Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. îi prezint cazuri sa.importantă din intervenţie.Încurajez pacienta. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. prin Pv. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. . Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. Lipsa de cunoştinţe despre boală. proteine. .Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . şi să obţină încurajare. vitamine. manifestată prin constipaţie.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate .Îi explic. 116 .

hematic la .2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. fără alte acuze. Pacienta prezintă stare generală bună. confortabil. să se normalizeze tranzitul intestinal. să fie bine hidratată. pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.01. este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată.hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe.06. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. betadină si aplic un pansament steril. Soluţie Ringer 500ml. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic. axilare. -Calculez necesarul de calorii.indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero. P. pansament îmbibat sero. Verific TA. . 117 . Ser fiziologic 1000ml. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Fac bilanţul hidric.Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. asigur un climat cald.

.Îi prezint cazuri vindecate. operatorii. explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat. . manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire. acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate.prin lipsa sânului stâng. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile. îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . cu stare psihică pozitivă. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. a corpului în 2 zile.Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată. Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore.

o sprijin. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge.2012 . 119 . manifestată prin pansament îmbibat sero. paşi postoperator.O încurajez psihic felicitându-o.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril.defect.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. o ajut să facă primii începe să se adapteze. pansament îmbibat sero.06. fără alte acuze. de a ridica braţul din partea sânului operat. în decurs de 24 ore . Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. 02. .Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. Pacienta prezintă stare generală bună. .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. .

să se îmbrace în fotoliu. -să se îmbrace cu ajutor. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. lipsa forţei. în termen de 32 ore. . dezbrace singură. uşor de îmbrăcat. dacă ameţeşte. cu nod de încheiere simplu.braţul drept. în termen de 24 ore. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. îi recomand. Pacienta să se îmbrace. după primele progrese facute. încălţăminte fără şiret. şezând.educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. . .

Să se alimenteze. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -să nu prezinte complicaţii. etc). Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. -îi dau informaţii relative la pansament. . . îngrijorare.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. mobilizare. exerciţii respiratorii. aparate de monitorizare. -o supraveghez cu ce se îmbracă. tulburări de dren.importanţa vestimentaţiei.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 . -încurajez pacienta. . manifestată prin lipsa apetitului .să nu mai fie neliniştită.

la început puţin ceai. -Să-şi atingă partea . -îi explic importanţa reluării alimentării normale. prezentate atragător. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine. (rece) apoi supe de zarzavat. lapte dulce. la ore regulate. manifestată prin refuz de privire. . . autoatingere a părţii afectate. legume sub formă de pireuri. cu linguriţa.prin lipsa sânului stâng.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.-să prezinte un apetit normal.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 .

Îi prezint cazuri vindecate. .Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul .2012 .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. cu stare psihică pozitivă.Încurajez psihic pacienta. . . .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată. are o evoluţie corespunzătoare.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . .Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril. 03. -îi asigur securitate absolută.Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare.06. pentru strictul necesar. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. defect. . .Pacienta merge fără aiutor.continui exerciţiile de 123 .mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile.

restrictia de alimente). despre tratament şi regimul igienodietetic. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă .explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. 124 . mobilizare. medicatia.necesar. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. -îi furnizez date despre boală. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii.

aseptică. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.06. autoatingere a părţii afectate. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04. Pacienta a acceptă modificarea corporală.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. fără repulsie. manifestată prin refuz de privire.prin lipsa sânului stâng. .Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Plaga este curată.Îi prezint cazuri vindecate. o menajează.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.2012 tuburilor de dren axilare.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . . cu 125 . o atinge. prezintă evoluţie favorabilă. Perturbarea imaginii despre sine. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .

Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.M.stare psihică pozitivă. ROL DELEGAT Nume – Prenume: G.

A. 5. normoglucidică.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12. 2. Piafen 1fiolă 4.41 U/L 0. R15 Alimentaţie normocalorică.05.Diureza 1200 ml/zi .120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1.000/ml 3.6 % 8200/mm³ 158.5º C .Metroclopramid 1 fiolă.5 mg per os. 1/2 Xanax 0.9mg/dl 41.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40. Kytryl 3 mg în bolus.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.2mg% 0.Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 . normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T.6.1.30.38 U/L 70. Algocalmin 1fiolă 3.000/mm³ 20-40mg% 0.3mg/ml 1.Vărsături prezente .000400.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

201 2 1.06.A.Algocalmin fIII 2. Fenobarbital fI 5. 80/ min. 36. Fraxiparine 0.4 fl I 4. . T. Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. 131 .Metoclopramid fIII 3.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15.V.04.A.120/60mmHg normohidrică .6ºC normoglucidică.Puls 80/ min. . Alimentaţie Temperatura: normocalorică.

recoltări de sânge. cu materiale sterile. Glicemie =80 mg/dl. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală. încordarea musculaturii.06. Leucocite = 8200/mm³. plagă operatorie aseptică. Creatinină =1. Trombocite = 158. S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12. 132 .CA 15-3 =35mg. Se externează cu următoarele recomandări : . S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.6 %. intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale. HT= 36 %. TGP = 33 U/L. Uree= 41. evitând: ridicarea de obiecte grele. VSH =15 mm/h. cu evoluţie favorabilă spre vindecare.3mg/ml. fără complicaţii. masurare T.9mg/dl.menajarea membrului superior din partea sânului operat.A. TGO = 16 U/L. pe acest membru.2012 .2012. evitarea aglomeraţiei . Pacienta se externează pe data de 04.06.EPICRIZA Pacienta G. M. Acid uric =3.2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept . -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28.000/ml. -evitarea eforturilor fizice mari . a fost internată la data de 30.2/dl.05. purtarea de haine strâmte. cu starea ameliorată.

intervenţiile chirurgicale conservatoare. tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice. ce presupun păstrarea sânului. testele imagistice. Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. 133 . • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. • Pentru a evita această situaţie. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. radioterapie. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. • De asemenea. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. chimioterapie. costuri mai mari. tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă. tratamentul indicat va fi mai complex. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. Nu în ultimul rând.

• Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic. • Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. dar şi un om poate învinge cancerul. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică.• Nursa are un rol activ. • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună. Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. să se implice mai activ în lupta cu boala.

2003 3.. Adriana Bădulescu.A. 6. Bădulescu F. Bucureşti. Bădulescu F. – Bucureşti. Titircă L. 2000 5. Bucureşti 2004 10. – Ghid de nursing.A. Bucureşti. Mihăilescu M. 2007.Bibliografie: 1. Borundel C. Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova..– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. 1994. Titircă L. 2004. – Chirurgie pentru cadre medii.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti. – Bucureşti. Editura Viaţa Medicală Românească. 2003 4. 2.I – Editura Didactică şi Pedagogică. Titircă L. R. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. 2000 7. Bucureşti. Roxana Mustaţă. Titircă L. 12. 9. Mihaela Dănciulescu.. 2007. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor. Adriana Bădulescu. Editura Medicală. Ilinescu I. Bucureşti. R. – Bucureşti. 11. Editura All.. Editura Medicală. Mihai Georgescu Brăila.A.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”.chirurgicale sinteze. Brăila M. Editura Medicală Românească. R. – Urgenţe medico.G. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică. 1991. 1993 8. 135 . vol I – Editura Medicală Bucureşti. Bădulescu F. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. vol. 2003 Berceanu S. Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală. Bucureşti..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful