P. 1
Neoplasm Mamar

Neoplasm Mamar

|Views: 847|Likes:
Published by Vasile Cornel

More info:

Published by: Vasile Cornel on Oct 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2014

pdf

text

original

MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

după cum se arata in studiile nord americane. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT). 1. menopauza tardiva (peste 50 ani). Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 .2. acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt.2. Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii.5% 1% pe an. Femeile asiatice si hispanice. de exemplu 10-15 ani. pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor. au un risc mai mic pentru cancerul mamar. • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani). • Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. numărul mic de sarcini. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani). poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. De asemenea.dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0.

Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata. cat si al celor tratate pentru aceasta boala. Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. De asemenea. peste 10 ani sau mai mult. Desi beneficiile ERT sunt numeroase.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân.cancerul de sân. Totuşi. incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. folosirea pregesteronilor cu estrogenii. au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar.

Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa. Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar. Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi. De exemplu. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa.inducerea avortului. • Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân. O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. 6 .

scurgeri sau secreţii mamelonare. pană la cinci porţii de băuturi alcoolice. ulceraţia sânului. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân. Există totuşi. precum: îngroşarea tegumentului (pielii).În prezent. deoarece unele pesticide pot fi estrogeni.  adenopatie supraclaviculară. 1. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân. 7 .  adenopatia axilara homo sau bilaterala. elastice si regulate. astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali. spre deosebire de cele care consuma două. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi. nu este cunoscut.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului. dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. tumefacţia unei parţi a sânului. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. Exista si in acest domeniu studii contradictorii. iritaţia sau retracţia tegumentului.5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar.  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool. diferite de laptele matern. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. Când aceasta este nedureroasă. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1. la care riscul creşte de 1.3.

 edemul braţului.stadiu III. Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 . Cancer mamar .

ultrasonografia confirmând existenta chistului.se refera la predominanţa ţesutului fibros. tumefacţii. Când hiperplazia afectează 9 . distinge chisturi. Ele pot cauza durere. Diagnosticul. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii.1. aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. iar la examenul clinic leziunea este rotundă. modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. sensibilitate sau durere. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică". Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. pus pe baza simptomatologiei. Modificările descrise sunt: • Fibroza . fiind influenţate hormonal. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor. este mai corect să fie denumite modificări. mobilă. Microscopic. tapetate de celule glandulare.4. Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. arii de îngroşare. dar ele pot apărea la orice vârsta.glandulară si stromală. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Acestea devin mai accentuate premenstrual. elastică. schimbări. Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului . crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid. decât boala. Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme.

• Adenoza . Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic. hiperplazie lobulara. care conţin mai multe glande decât uzual. Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal.5-2 ori. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. Biopsia aspirativă cu ac fin. dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare. In funcţie de examenul microscopic. mamografie) . insa poate apărea la orice vârsta. Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul.ductele este numita hiperplazie ductală. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită. Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală. aceasta leziune este complet benignă.mai frecventă decât cea recomandată in general. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. dar si în cancere. Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani).se referă la lărgirea lobulilor. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori). 10 . Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul. iar când afectează lobulii. hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică.

Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. dar însoţite de hiperplazie epitelială. Ele se pot afla si la distantă de mamelon. prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur.cu tendinţa la rotunjire . Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. la fel ca fibroadenomul.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici. diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. maligne sau cu potenţial de malignizare. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia. celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). In funcţie de aspectul acestor celule. de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm. dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. în ductele mici. Tumora malignă se tratează tot chirurgical. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar. • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură. Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală. 11 . dar răspund la chimio si radioterapie. Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical. Tratamentul este chirurgical . dacă este necesar. dar altele pot avea dimensiuni mari . Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului. care se dezvolta. din ţesut stromal si glandular. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă.si sunt bine delimitate. ele pot fi benigne. • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular.

• Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. iar daca simptomatologia persista. 12 . Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează. ceea ce duce la confuzii cu cancerul. aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. Mastita se tratează cu antibiotice. la nivelul mamelonului. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. este necesara îndepărtarea chirurgicala. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic. In acest caz. din ţesut sănătos. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat).de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. deoarece cancerul de sân este ferm.verificate histologic. Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur. care devine dureros si roşu. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii . după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. Leziunea devine fermă si. determinând atracţia celulelor inflamatorii. roşu. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. Sânul este dureros si cald. anormală.

Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi. în ţara noastră. ILC . sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului.Din nefericire. LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. IDC este cel mai comun tip de cancer. Din aceasta cauză. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. Deşi nu este un cancer efectiv. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. stadiul 0. unde rata deceselor a scăzut semnificativ.Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza). peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip.Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). LCIS . 1. Leziunile maligne ale sânului DCIS . III si IV. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. ridicat. aparand la aproximativ 80% din cazuri. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi.4.Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ.1. IDC .Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. • Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 . iar costul tratamentului. Se limitează la ducte. Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce. La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an.

8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult.9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător). 20. supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării .Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării. 75. ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96. Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. În general. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente. 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. • Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului.astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). 14 . Conform celor mai recente date publicate. numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. cu atât rata de supravieţuire este mai redusă.

Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante. • persistenţa marginilorinvadate tumoral.54% 3.04% 0.5. • necroza lambourilor tegumentare. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale. În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară). În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului. • seromul cavităţii restante. • fibroza mamară.40% 1.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1. • hemoragia sau hematomul. 15 . • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung.49% 2.Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0. • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri.

atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient. iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului. 1. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei). • infecţie. in afara examenului clinic medical anual al sânului. determinând pierderea ptozei naturale a glandei. Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. 1. Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului.  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei.6. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării. • hemoragia şi hematomul. ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 .1.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic. trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.  Femeile peste 50 ani.6. Împreuna.

atât la autocontrol cât şi de câtre medic. densitati mici asimetrice. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). De exemplu. Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului.când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). greu de sesizat. De asemenea. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . care nu creşte riscul pentru cancerul de sân. microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. dar acest aspect este mai puţin frecvent. spre deosebire de o femeie care dacă. începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. cu aspect de crab. distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). va primi doar 10 rad. Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii. De asemenea. Ea se realizează cu ajutorul mamomatului. Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului. sau stelar. o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei). aspectul variind de la o femeie la alta. încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara.deosebire de screening . unele microcalcificari.

pentru a detalia imaginea.capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are . Mamografie .este mai mare de 90%.cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%). 18 . Specificitatea mamografiei .

Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ. mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive. cu istoric familial de cancer mamar. chisturi. modificări benigne fibroadenoame. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. In ciuda acestor imbunatatiri. studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. după vârsta de 40 ani. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc.

putând fi trimisa la distanta. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar.presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile.  scintigrafia sânilor. Aceasta nu se realizează pe film ci electronic.  ductografia .pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast. Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala . In plus. bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial . Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual.  mamografia stereotaxia .metoda mai puţin sensibila ca mamografia.  ecografia sânului . De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual. pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi.diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare. deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari. 20 . vizualizata pe un monitor de computer. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei. Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima.cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului.

care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii.2. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. alcool. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar. tomografia computerizata. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă. 21 . Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. iod sau alcool iodat. mănuşi sterile.6. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. Daca se ştie alergică la xilină. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri. este anunţat medicul curant.modul cum va fi efectuată. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. 1. care sunt posibilele efecte nedorite. 1 fiolă de xilină. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii. 2 seringi. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei. Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere.

6.acolo unde nu exista medic. 1. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma. de către asistenta medicala. in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. mărimea.6. de exemplu prima zi din lună. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau . E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni. nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi. culoarea sau orice modificare anormala. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani. în care se va face examinarea. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei. se poate face anestezie cu această substanţă.Dacă nu se ştie. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: . Examinarea se face fie in poziţie verticala. fie în poziţie orizontală 1. însoţite de documentele necesare. După terminarea recoltării.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar.

Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează. cu braţele de-a lungul corpului. retracţia pielii. escoriatii. PASUL 3 23 . mărirea de volum a sânilor. modificări in poziţia si aspectul mamelonului. urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda. Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare.PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. căutându-se aceleaşi modificări. orice modificare in aspectul unui nev.

E important sa se examineze fiecare parte a sânului.Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila. PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. Cu degetele întinse. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. PASUL 5 In poziţia culcat. Se inclina uşor corpul spre oglinda. se presează ferm in cercuri mici. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. începând de la marginea externa. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 . precum si zonei axilare. Se repeta procedura pentru sânul drept.

Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare. inclusiv in sistem privat). Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc. folosind mana stânga pentru sânul drept. Se inversează procedura. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1.7. Oricum. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară. Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân. 25 .mişcare circulara descrisa mai sus. la încheierea de asigurări.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare. Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . trebuie sa anunţe imediat medicul. Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii. Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne. • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. Apare la 1 .marker in regiunea tumorala. Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical. 29 . Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri. • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului. Femeile care prezintă limfedem.2 femei din 10 cu neoplasm mamar.

Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului. sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial. O data ajuns in fluxul sanguin. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar. Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala.3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne. cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti.8. Un alt avantaj al chimioterapiei 30 . Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie. De asemenea există metode noi de reconstrucţie. medicamentele ating toate părţile organismului. 1.

Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: .ciclofosfamida. 1.astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului. Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 . de doza administrata si durata tratamentului.8. methotrexat.5 zile.4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase. Cele mai uzuale asocieri sunt: . Frecvent.sângerări sau echimoze . cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni.căderea parului (alopecie) .greaţa si voma . fluorouracil (CMF) .epirubicin (farmorubicin).doxorubicin (adriamycin). Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice. cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) . ciclofosfamida.modificări ale ciclului menstrual . Radiaţiile pot fi emise de 31 . urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor.un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite .ciclofosfamida.pierderea apetitulu (inapetenţa) . flurouracil (CAF) .uscăciunea gurii sau mucoasei bucale . este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur. doxorubicin (adriamycin). Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora.neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice).

Tratamentul in sine este nedureros. peretelui toracic. Frecvent. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare. De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani. Fiecare şedinţa durează câteva minute. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate.mai puţin folosite la noi in tară.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) . La unele paciente. Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului. iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san. după radioterapie 32 .12 luni. Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului.

creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate. Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant. în special pierderi în greutate 33 . Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi.dureri in torace si orice dificultati in respiraţie .durere cronică a oaselor sau articulaţiilor . Deci.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora .dureri abdominale persistente. De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente.Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni . Aceste simptome includ: . irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice .9. odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta.iritări. bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente.sânul devine mai mic si mai ferm. marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus. dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii.de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata. 1.

Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se. Scopul lucrării: 34 .1. PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN.Cap. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp.II. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată.” Asociaţia Pronurse 2. să fi înconjurată de probleme. a îndura şi de curajul lor. Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare. Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta. să fi deseori frustrată. Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. alţii te vor blestema. Vei plânge mult. să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate.

Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe. accentul principal cade totuşi pe simla. familia. echipa de îngrijire şi foile de observaţie. pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii.psiho. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului.2. 35 .chirurgical. 2. În îngrijirile nursing. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă. având ca material pacientul. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne.iunie 2012. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic. Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie . datele fiind transmise medicului. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio. Cu o incidenţă în creştere. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie.social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale. Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar. în perioada martie. precum şi cunoaşterea factorilor de risc.iunie 2012.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova.

două cu intervenţii radicale . va comunica acestuia starea biologică a pacientei. la consecinţele acesteia. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii. traheostomii. nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. de mare amploare. 36 . 2. pentru intervenţia chirurgicală. precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă.3. va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. • în preoperator.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. două în stadiul II A. Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt. Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare. Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. izo Rh. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. iar cea de-a doua la externare. Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă. gastrostomii. pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. de cele mai multe ori. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup.

edeme. eriteme. va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora. Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. hematom. durere în axilă şi braţ. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. nursa va supraveghea atent bolnava.• în perioada postoperatorie. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. limfedem. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme. rezultate. exerciţii.. • tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor. durerea. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore. miros. 37 . îi va urmării semnele vitale. parestezie. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore. scurgere. • se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată.

• greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. se vor evita arsurile solare. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ. măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii. • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi. vaccinăriile. Drenajul limfatic: 38 . Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile. • injecţiile. braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului. Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile.• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. După o masectomie sau disecţie axilară. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi.

Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer. deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. reconstrucţie. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său. nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică. • nu se măsoară TA. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. • braţul afectat va fi ridicat pe perne.• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului. se va pune această notificare pe pat.

• afirmă îngrijirea inciziei.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. drenaj. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise. • raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei. semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3.4.: • menţine un sistem de sprijin funcţional. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. durere crescută sau edem pe braţ. culegerea datelor sau a informaţiilor 2. • prezintă anxietate minimă. liniile de ghidaj. • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă). planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . 2. • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat.

Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.1. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11. M.2012 41 . evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3.03.5.

2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: . torace normal conformat.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept . • • • • • 42 . murmur vezicular prezent bilateral. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.Data externării: 16.P. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate.03.C: neagă A. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie. musculatură normotonă. Apendicectomie.durere locală A. puncte sinusale nedureroase. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală. amplitudine a mişcărilor egală bilateral. Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani. apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009).H. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru.P.

genital: loje renale libere. rinichi nepalpabili în decubit dorsal.Talia = 160 cm .Temperatura = 36.Diureza .T. mobil cu mişcările respiratorii.spaţial.cervicală.A. nedureros spontan sau la palpare. zgomote cardiace ritmice.Greutatea = 59 kg . 43 . suplu. .vascular: cord în limite normale.V. fără semne de iritaţie peritoneală.nepalpabilă.Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min. Curbele biologice: . şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. vene permeabile. fără formaţiuni tumorale palpabile. = 1400 ml/ zi = constipaţie . fără formaţiuni localizate. • Aparat uro. • Aparat digestiv: abdomen normal conformat. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. . Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale.cicatrice postchirurgicală.Puls . = 80/ min. cu cicatrice postoperatorie pubo.subombilicală. Sânul drept.8 ºC . .A. • • • Tiroida.Respiraţii = 17/ min.mamectomie radicală. orientat temporo. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). artere pulsatile.• Aparat cardio.M. diureză şi micţiuni fiziologice.Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D. nedureroase.

amplă pe nas. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. rotaţie. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi).Dg. urina este foarte concentrată . roz si umedă. consumă lichide în funcţie de nevoie. 44 . centrul respirator este maturizat. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. culcat. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. circumducţie. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. Reflexul de deglutitie este prezent. flexieextensie. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . La internare: Carcinom mamar drept 1. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. pronaţie. nu are obiceiuri alimentare deosebite.are densitate crescută). programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. cutia toracica are o expansiune bună. prezintă hiperstenurie. cu gura închisă. pierde în greutate.are o respiraţie normală. 4. limba este roz. 2. 3. Bolnava este constipată. prezintă greţuri şi vărsături. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. miscările toracice sunt simetrice. eficace. ritmică. mucoasă bucală integră. Pacienta are căi respiratorii permeabile. De câteva zile nevoia este deficitară . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. este suplă. sezând. alimentare ocazională. Respira bine în poziţiile: ortostatism. Masticaţia este uşoară. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. Respiraţia este de tip costal superior. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. prezintă greţuri şi vărsături. supinaţie. adducţie.

calm. Nevoia de a fi curat. Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). în urma efortului fizic din timpul zilei. Somnul este regenerator. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar .Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. fără întreruperi. este ordonată. placute. nu depaseste limitele normale (368 oC). fosele nazale sunt libere. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. fara carii. completa. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. au culoare roz. axilei drepte. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. 5. statutului socio-cultural. însă. 45 . catifelata. a avut insomnie. în orice activitate este funcţională. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. îi place să poarte haine curate tot timpul. cavitatea bucala: dentitie buna. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. 7. nasul are mucoasa nazala umeda. ce generează în axila. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). să se culce la aceeaşi oră. de configuratie normala. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. unghiile sunt curate. umărul şi braţul drept. urechile sunt curate. 8. şi umărului drept. are vise agreabile. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. fără coşmaruri. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. pielea e curata. 6. taiate scurt. poartă veşminte adecvate climatului. seara temperatura pacientei. neteda. estetică. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. are par scurt.

Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. foloseşte un limbaj clar. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . iritabilitate. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. 13. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. 10.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice.pigmentata normal. 11. sensibilitate tactilă şi dureroasă). are un debit verbal uşor cu ritm moderat. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. participă la fapte de umanitate. stabileşte relaţii armonioase în familie. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. acuitate auditivă. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. de relaxare şi de control al emoţiilor. îsi spala dintii de 3 ori/zi. îşi exprimă clar gândurile. fineţe gustativă şi olfactivă. 9. comunică cu personalul medical. foloseste produse de calitate. îngrijorare. 12. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. Practică metode de destindere. precis. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. axilei şi umărului drept. cu prietenii. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală.

Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară.de cărţi. 14. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. discută cu celelalte colege de salon. vizionează emisiuni TV de divertisment. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. 47 . este dornică de a acumula cunoştinţe noi. reviste.

.Ajut pacienta în timpul Evaluare . fără vărsături.Pacienta este echilibrată nutriţional. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. 48 . Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie . Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.reduc aportul de lichide.aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului. Dg. fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml).M. menţine constantă. . .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate . Obiective .PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Greutatea corporală se 11.03.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). sprijinind-o.2012 vărsăturilor.realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate. o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit).

scaunul si greutatea corporală.supraveghez pulsul. vitamine. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . 49 . Discomfort postural. nu prezintă semne de deshidratare. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. . semnele de deshidratare. Pacienta este echilibrată nutriţional.Durerile s-au redus în .Pacienta să nu mai .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. apetitul. (antiinflamatoare. axilei violentă la nivelul şi umărului drept. -administrez la indicaţie laxative. intensitate. antiinfecţioase. nivlul sânului drept. cauzat ..Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. tensiunea arterială. saruri minerale.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept. sânului în 24h.

etc. . apoi adoarme din nou.Liniştesc pacienta. . Dificultate în a dormi şi a se odihni. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. . . să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă. despre tratamentul de întreţinere. . oboseală cronică. . este liniştită din punct de vedere psihic. fără infecţii.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. iritabilitate . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. îngrijorare.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. . se trezeşte puţin.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.Să diminueze anxietatea pacientei. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului.

. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. este mai liniştită. şi se bucură că poate participa la intervenţie. 51 .Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. în limitele permise profesional.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.Încurajez pacienta. aducând cuvinte de laudă pacientei. cu ajutor. Lipsa de cunoştinţe despre boală. . . . .Îi explic.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Pacienta se îmbracă. întâmplare fericită din viaţa ei.Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. sprijin moral. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.lipsa forţei braţului drept. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. şi să obţină încurajare. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. . . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. .

semnele de deshidratare.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. .aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. . .Durerile s-au redus în 52 .12. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.supraveghez pulsul. .Pacienta este echilibrată nutriţional . tensiunea arterială. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . scaunul si greutatea corporală.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.03. acceptă pregătirea preoperatorie.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. Pacienta să fie .2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.

Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive. manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. axilei şi umărului drept. . . îngrijorare.Discomfort postural. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. iritabilitate . fără infecţii.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. antiinfecţioase. 53 . sânului . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept. Pacienta să nu mai prezinte durere locală . antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei.Să diminueze anxietatea pacientei.

explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. Liniştesc pacienta.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept.Dificultate în a dormi şi a se odihni. . aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. cu ajutor. şi se bucură că poate participa la intervenţie. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. 54 .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.lipsa forţei braţului drept.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. . . .

că nu este într-un stadiu fără rezolvare. proteine. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . . . .Încurajez pacienta.Îi explic. oligurie. Lipsa de cunoştinţe despre boală. . prin Pv.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. şi să obţină încurajare. în limitele permise profesional. manifestată prin constipaţie. vitamine. Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. ser fiziologic. este mai liniştită 55 . nelinişte cu prive la afecţiunea sa . Cu Glucoză.

-Calculez necesarul de calorii. Soluţie Ringer 500ml. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. Pacienta prezintă stare . Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.03. musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore. este bine hidratată. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril. să fie bine hidratată. Pacienta reacţionează cu 56 . fără alte acuze.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Verific TA. Ser fiziologic 1000ml. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.Fac bilanţul hidric. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. asigur un climat cald. confortabil. să se normalizeze tranzitul intestinal.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe.Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună. manifestată prin pansament îmbibat sero. P. .13. sero.

îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. . sine. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile. autoatingere a părţii afectate. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine. . refuz de privire. manifestată prin pansament îmbibat sero. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. plăgii opratorii. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală.faţă crispată. 57 . .prin lipsa sânului fără repulsie în drept.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. manifestată prin termen de 3 zile.Îi prezint cazuri vindecate. cu stare psihică pozitivă. fără alte acuze. pansament steril pansament îmbibat sero.Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.

O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. o sprijin. .Să mobilizeze uşor braţul drept. . să se îmbrace în fotoliu. în termen de 32 ore. şezând. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.2012 . -să se îmbrace cu ajutor. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). dezbrace singură. lipsa forţei.O încurajez psihic felicitându-o. paşi postoperator. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. o ajut să facă primii începe să se adapteze. Pacienta să se îmbrace.03. Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. . -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. în decurs de 24 ore . îi recomand.14. dacă ameţeşte.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. în termen de 24 ore. . de a ridica braţul din partea sânului operat. după primele progrese facute.

să nu mai fie neliniştită. exerciţii respiratorii. mobilizare. -o supraveghez cu ce se îmbracă. cu nod de încheiere simplu. .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. -să nu prezinte complicaţii. încălţăminte fără şiret. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. -încurajez pacienta. 59 . îngrijorare. .educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. uşor de îmbrăcat. .înceapă cu el când se îmbracă.

-îi dau informaţii relative la pansament. la început puţin ceai. tulburări de dren. legume sub formă de pireuri. cu linguriţa. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. aparate de monitorizare. 60 .etc).Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . (rece) apoi supe de zarzavat. prezentate atragător. la ore regulate.Să se alimenteze. -să prezinte un apetit normal.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. . lapte dulce.

Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii . -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. -îi explic importanţa reluării alimentării normale.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.Pacienta merge fără 61 . fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . are o evoluţie defect.Îi prezint cazuri vindecate. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. cauzată de dificultatea termen de 2 zile.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril. ..Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. . autoatingere a părţii afectate. de adaptare la modificarea corporală.prin lipsa sânului drept. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin refuz de privire. evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.regulile de igienă să corespunzătoare. .

Clarific cu pacienta concepţiile eronate.Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar.Încurajez psihic pacienta. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. despre tratament şi regimul 62 aiutor. . -îi asigur securitate absolută.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. restrictia de alimente). -îi furnizez date despre boală.Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar.15.2012 . Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare. . . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de .03. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. Pacienta a înţeles explicaţiile.continui exerciţiile de mobilizare. medicatia. .explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . .

.informaţii.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 . aseptică. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . prezintă evoluţie favorabilă. Plaga este curată. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. igienodietetic.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.

pansament steril. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .prin lipsa sânului drept. Perturbarea imaginii despre sine. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . o atinge.Îi prezint cazuri vindecate. o menajează. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. cu stare psihică pozitivă. 64 .16. autoatingere a părţii afectate. fără repulsie. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.2012 . manifestată prin refuz de privire. Pacienta a acceptă modificarea corporală.03. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. .

ROL DELEGAT Nume – Prenume: D.M. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

9ºC .Enap 1f . 88/ min. .V.T. 130/65 mmHg .Miofilin 1f .201 2 R.Scaune absente 14. supe limpezi de legume. .V.Propofol 1f .Glucoză 5% 1000ml 4. 1 .Metoclopramid fIII 3.A. 84/ min.Ser fiziologic 1000ml 5.T.03.Algocalmin fIII 2.4 fl I 69 . .A.A.Atropină1f .Puls 84/ min.A.Fentanil 1f .42g . 1.Ca sodat 1f. apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min.Mostil 5f .Diureza 1200ml/zi .6.Chexan 0. Soluţie Ringer 500ml 7. Fraxiparine 0. Temperatura: 36.Lystenol 1f .Mialgin 1f . .hidricCeai rece neîndulcit.Furosemid 2f .Pansament Risc anestezic grad IV. 115/65 mmHg . supe diluate şi degresate din carne.

normocalorică.A. T. 80/ min.hidricCeai rece neîndulcit. Ciprofloxacin normohidrică.Scaune absente 15. Fraxiparine 0.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min.A.03.Ser fiziologic 1000ml 5.6.4 18/min. Temperatura: 36. .A.03. Fenobarbital f I şi răcită.Algocalmin fIII 2. supe diluate şi degresate din carne.Puls 88/ min. compot.A. .V. . supe limpezi de legume. funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3.Glucoză 5% 1000ml 4. . 77/ min. Fraxiparine 0.Puls 80/ min.Diureza 1200ml/zi . .125/70mmHg . Fenobarbital fI normoglucidică. iaurt.6ºC 5.6ºC T.201 2 1. 1 . 36.Algocalmin fIII Monitorizarea 2.Puls 77/ min.4 fl I 6.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal. Temperatura: fl I 4. .V. 1.Metoclopramid Regim 15. Fenobarbital f I 16.120/60mmHg 500mg cp II . lapte semidegresat. apă fiartă şi răcită. . lapte semidegresat.Metoclopramid fIII 3.Diureza 70 R.

1400ml/zi -1 Scaun normal. 71 .

Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. bună TA-120/60mmHg . Se externează la data de 16.5 cm diametru. Se intervine operator pentru extirparea tumorii.se va sublinia importanţa mamografiei – anuale.M. unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator. prin transfer din clinica de Oncologie.revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile . .2012 Cu recomandarea de: . cu extirparea unei tunori de circa 4.2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical. Se practică mastectomie radicală. curată . printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm. AV-88/min În urma tratamentului post operator.Are o plagă operatorie aseptică. .a evita efortul fizic. se internează la data de 11. starea pacientei este ameliorată. 72 . expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă .I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte.EPICRIZA Bolnava D.03.03.

Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B. se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă.2.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: .P.2012 Data externării: 26. 73 .formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng .durere locală A. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.C: neagă A. cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat.II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani.P.H.3.Rast. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com.: HTA primară gr. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.05. Dolj Data internării: 21. cunoscută în antecedente cu HTA. Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni. M.05.

Sistemul limfoganglionar: gg. fără formaţiuni localizate. • Aparat uro. fără formaţiuni tumorale palpabile.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37.cervicală. Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat.A. Aparatul locomotor: integru. nedureros. musculatură normotonă. • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia. cu panicul adipos bine reprezentat. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral.genital: loje renale libere. torace normal conformat. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. murmur vezicular prezent bilateral. fără semne de iritaţie peritoneală. micţiuni fiziologice. spontan sau la palpare. ţesut celular subcutanat bine reprezentat.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună. uşoare accese febrile.nepalpabilă.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 . AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). Tegumente şi mucoase: normal colorate. • • Tiroida.vascular: cord în limite normale. Aparat cardio.superficiali nepalpabili. Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. zgomote cardiace ritmice. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T.

scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. cu gura închisă.M. ritmică. nu are obiceiuri alimentare deosebite. sezând. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. amplă pe nas. adducţie. 4. flexie-extensie. consumă lichide în funcţie de nevoie. La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1. circumducţie. prezintă hiperstenurie. Pacienta are căi respiratorii permeabile. cutia toracica are o expansiune bună. alimentare ocazională. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). centrul respirator este maturizat. culcat. prezintă greţuri şi vărsături. Reflexul de deglutitie este prezent. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . 75 . pronaţie. Masticaţia este uşoară. urina este foarte concentrată . Dg.are densitate crescută). 2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. Respiră bine în poziţiile: ortostatism. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. eficace. supinaţie. Bolnava este constipată.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. este suplă.are o respiraţie normală. 3. miscările toracice sunt simetrice. limba este roz. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. rotaţie. roz si umedă. prezintă greţuri şi vărsături. De câteva zile nevoia este deficitară . Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. mucoasă bucală integră. Respiraţia este de tip costal superior. pierde în greutate. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn.

Nevoia de a fi curat. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. 6. Practică metode de destindere. fără coşmaruri. au culoare roz. cavitatea bucala: dentitie buna. a avut insomnie. 5. foloseste produse de calitate. fără întreruperi. placute. catifelata. axilei şi umărului drept. îi place să poarte haine curate tot timpul.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. însă. poartă veşminte adecvate climatului. să se culce la aceeaşi oră. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. este ordonată. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. Somnul este regenerator. urechile sunt curate. umărul şi braţul drept. îsi spala dintii de 3 ori/zi. are vise agreabile.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. neteda. are par scurt. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . estetică. completa. ce generează în axila. fara carii. taiate scurt. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. 7. fosele nazale sunt libere. statutului socio-cultural. calm. unghiile sunt curate. pigmentata normal. Pacienta prezintă uşoare accese febrile. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. . axilei drepte. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. şi umărului drept. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. de configuratie normala. 9. nasul are mucoasa nazala umeda. pielea e curata. în orice activitate este functională. 8.

îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. 77 . discută cu celelalte colege de salon. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. 12. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. 14. 13. 10. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. precis. participă la fapte de umanitate. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. vizionează emisiuni TV de divertisment. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. foloseşte un limbaj clar. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. acuitate auditivă. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. îşi exprimă clar gândurile.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. îngrijorare. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. cu prietenii. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. 11. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. sensibilitate tactilă şi dureroasă). îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. reviste. iritabilitate. fineţe gustativă şi olfactivă. stabileşte relaţii armonioase în familie. comunică cu personalul medical.

sprijinind-o. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Obiective . . Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Pacienta este echilibrată nutriţional. fără vărsături.2012 vărsăturilor. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . Intervenţii proprii şi delegate . .M.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B.05. fără a fi dulci la 78 .aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. menţine constantă. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Dg.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate.reduc aportul de lichide.Ajut pacienta în timpul Evaluare .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.Greutatea corporală se 21. .administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci).Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.

Pacienta să nu mai . Discomfort postural. tensiunea arterială. . 79 Pacienta este echilibrată nutriţional. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). vitamine. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. apetitul. cauzat .2-3 ore în portii mici (l00ml). . (antiinflamatoare. . antiinfecţioase. intensitate. -administrez la indicaţie laxative.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. saruri minerale.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng.Durerile s-au redus în . nivlul sânului stâng. semnele de deshidratare. nu prezintă semne de deshidratare. scaunul si greutatea corporală. . sânului în 24h.supraveghez pulsul.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.

îngrijorare.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. cauzată de procesul infecţios. în cantităţi optime. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă. . iritabilitate . .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Să diminueze anxietatea pacientei. fără infecţii. .Liniştesc pacienta. 80 -Anxietatea este diminuată . -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. . . oferindu-i informaţii despre starea sa .Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală.Ofer pacientei lichide reci. despre tratamentul de întreţinere. manifestată prin accese febrile. . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.

-iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. Dificultate în a dormi şi a se odihni. . . . cu ajutor.lipsa forţei braţului stâng.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Liniştesc pacienta.Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face . . apoi adoarme din nou. etc. .-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. se trezeşte puţin. oboseală cronică. şi se bucură că poate participa la intervenţie. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. este liniştită din punct de vedere psihic. .Pacienta se îmbracă. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.

Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. .05. sprijin moral. este mai liniştită. progresele făcute. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. Lipsa de cunoştinţe despre boală. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. şi să obţină încurajare.Îi explic. Pacienta să fie . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. aducând cuvinte de laudă pacientei. . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . . acceptă pregătirea preoperatorie. nelinişte cu prive la afecţiunea sa.aplic tratamentul medicamentos 82 . .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. 22.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Pacienta este echilibrată nutriţional .Încurajez pacienta. . .partea ce mai importantă din intervenţie. în limitele permise profesional. .

. manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng.echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. tensiunea arterială. antialgice) şi 83 . -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.Durerile s-au redus în intensitate . antiinfecţioase. .Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. scaunul si greutatea corporală. violentă la nivelul sânului . Pacienta să nu mai .supraveghez pulsul. semnele de deshidratare. axilei şi umărului stâng. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. Discomfort postural.

iritabilitate . explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. . Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. Liniştesc pacienta. 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. Dificultate în a dormi şi a se odihni. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.urmaresc efectele medicaţiei. . îngrijorare.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. . fără infecţii.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Să diminueze anxietatea pacientei. .

Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. manifestată prin accese febrile.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. 85 . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.Ofer pacientei lichide reci.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. cauzată de procesul infecţios. progresivă. -Administrez medicaţia prescrisă . în cantităţi optime. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. cu ajutor. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. şi se bucură că poate participa la intervenţie. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. Td= 37.Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare.4ºC informaţii despre starea sa . oferindu-i Ts= 37. . .lipsa forţei braţului stâng. . .6ºC Liniştesc pacienta.

Îi explic. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. manifestată prin constipaţie. în limitele permise profesional.Încurajez pacienta. şi să obţină încurajare. prin Pv. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. să fie cauzată de contra.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. ser fiziologic. . Cu Glucoză. vitamine. Lipsa de cunoştinţe despre boală. 23.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale .Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. . .indicaţiile bine hidratată. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare.05. 86 .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. nutriţional normal. proteine. .2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic. este bine hidratată. .Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice.

Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. P. betadină si aplic un pansament steril.Fac bilanţul hidric. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe.hematic la nivelul . confortabil. -Calculez necesarul de calorii. pansament îmbibat sero. faţă crispată. Pacienta prezintă stare generală bună. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore. fără alte acuze. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 .Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. . manifestată prin pansament îmbibat sero.Ser fiziologic 1000ml.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. asigur un climat cald. Soluţie Ringer 500ml. Verific TA.

-Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile.prin lipsa sânului stâng. Pacienta prezintă stare generală bună.hematic la nivelul . fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile. cu stare psihică pozitivă.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii.Îi prezint cazuri vindecate.hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare. îmbibat sero.Perturbarea imaginii despre sine.2012 . autoatingere a părţii afectate. fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe. mutilată a corpului imaginea despre sine. . evoluţie favorabilă. pansament îmbibat sero. manifestată prin refuz de privire.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. betadină si aplic un pansament 88 .05. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. 24. fără alte acuze. a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii. repulsie la vederea -Să-şi atingă partea .

Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin.steril. -să se îmbrace cu ajutor. îi 89 . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. Pacienta să se îmbrace. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. de a ridica braţul din partea sânului operat. . începe să se adapteze. . Pacienta a mers ajutată. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. . lipsa forţei. după primele progrese facute. dezbrace singură. în decurs de 24 ore . o ajut să facă primii paşi postoperator. în termen de 24 ore.Să mobilizeze uşor braţul drept.O încurajez psihic felicitându-o. în termen de 32 ore. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente).

să nu mai fie neliniştită. cu nod de încheiere simplu. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii.recomand. . şezând. să se îmbrace în fotoliu. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. încălţăminte fără şiret. uşor de îmbrăcat. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. -explic pacientei cum să participe 90 . nelinişte. dacă ameţeşte. îngrijorare. . -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -încurajez pacienta. -o supraveghez cu ce se îmbracă.

-îi dau informaţii relative la pansament.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . cu linguriţa. manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal. . tulburări de dren. (rece) apoi supe de zarzavat. prezentate atragător. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .aplic muşama şi o aşez în 91 . exerciţii respiratorii.la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. la ore regulate. legume sub formă de pireuri. . aparate de monitorizare.Să se alimenteze. la început puţin ceai. etc). mobilizare. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. lapte dulce.

Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine. .Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine. . 92 . cauzată de dificultatea a corpului în 24h. de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală. cu stare psihică pozitivă. afectate.prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng.Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale. manifestată prin fără repulsie în refuz de privire.timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.Îi prezint cazuri vindecate. . termen de 2 zile.

.Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar.Pacienta merge fără aiutor. . . .regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată.explic necesitatea unei 93 . manifestată prin pansament .25.05.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar. . . are o evoluţie corespunzătoare.Încurajez psihic pacienta.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. . -îi asigur securitate absolută. .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. .Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare.continui exerciţiile de mobilizare.

94 .mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. medicatia. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. despre tratament şi regimul igienodietetic.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. -îi furnizez date despre boală. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. . restrictia de alimente).

. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. o menajează. autoatingere a părţii afectate.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. prezintă evoluţie favorabilă.prin lipsa sânului fără repulsie .2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. fără repulsie. Pacienta a acceptă modificarea corporală. . aseptică. corporală.26. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . aspectul fizic puţin modificat. explicându-i că sănătatea pe care stâng. o atinge.Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire. sine. cu 95 Plaga este curată.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului .05. .

stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 .

Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).2. .201 2 22.62mg/dl 1.3/dl 7200/mm³ 296. .120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0. normohidrică.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0.6. -Indapamid 1.Puls 80/ min.S.1.5mg cpI. D.Diureza 1400 ml/zi .A.38 U/L 70. 140/ 80 mmHg .1 mg/dl 30 mg/dl 0.5mil/ mm³ 3. Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.05 90% 90 mg/dl 10. Glicemie T.6ºC .201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T.T.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C .A.Q.S.25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.A. Monitorizarea funcţiilor vitale: .Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D. Metroclopramid 1 fiolă .Vărsături prezente .15 Alimentaţie normocalorică.000/mm³ 4. VSH 37% 12.Diureza 700 ml/zi .1.21.000/mm³ 20-40mg% 0./zi înainte de culcare.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.5mg cpI.H. hiposodată.Diazepan 1 tb.1 scaun. -Indapamid 1. .T.000400. R.2mg/dl 78-112% 70.120 mg/dl 12 1. D.Glucoză R0 97 .Ampicilină 2f .Fraxiparine 0.05. .41 U/L 0.2mg% 0.05.3fI .V. normoglucidică. Temperatura:37. T. Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min. 80/ min.Piafen 1fiolă .15 1 30 mm/h 40.Q.

ser fiziologic 500ml. Algocalmin fV 2.05. Puncţia aspirativa cu ac fin 23.Vărsături prezente.5%(1000ml). Incizie eliptică cu axul transversal larg .V. C.T. Glucoză 5%fl V 5. Fenobarbital fI 3. Monitorizarea . Ser fiziologic fl.201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1. 98 R0 Intervenţie chirurgicală. mamelonară stângă lateral.ce circumscrie gl. .Metoclopramid fV 4.

CA15-3 24. 1 . Pansament. supe 4.CEA(antigen carcinoembrionar) . Fraxiparine limpezi de 0.hidric1.5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R. supe 2. Sol.Scaune absente Markeri tumorali de sân: .6.=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37.Diureza 1200 ml/zi .T.A.05. Glucoză 5%flI legume. Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit. funcţiilor vitale: .3 f I 3.2º C .Metoclopramid carne.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C . Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5. apă fiartă şi răcită.A.Diureza 1400 ml/zi . 7. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.201 2 10 ng/ml 2.Ringer fl I.

A. Pansament semidegresat. Pansament 25.201 2 Monitorizarea Regim 15. T=36.Scaun normal 1. Ampicilină 2f 7.fV 6.=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică.Scaun normal 100 . R= 18 r/min normohidrică. P=78 p/min normoglucidică. funcţiilor vitale: T.05. Algocalmin f III 2.Diureza 1400 ml/zi .8º C normosodată. . .

1.A. T=36.05.Scaun normal.4 P=78 p/min f I.Diureza 1400 normoglucidică. .=125/70mm Hg Regim 15.Fraxiparine 0.26.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T. . ml/zi normohidrică. R= 18 r/min Alimentaţie 2. normosodată 101 .6º C normocalorică. Pansament.

S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie. frigul. Se intervine chirurgical în data de 23. glicemie. a fost internată la data de 21. Pacienta se externează pe data de 26.EPICRIZA Pacienta B. TGO. examenele ecografice şi radiologice. VSH . 102 . recoltări de sânge. -evitarea efortului fizic. uree. după examenul anatomo. evitând: ridicarea de obiecte grele. Operaţia decurge fără complicaţii. pe acest membru.2012.05.patologic. După examenul local.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. leucocite.menajarea membrului superior din partea sânului operat.05. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată . I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună. Se externează cu următoarele recomandări : .M. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament.A. încordarea musculaturii.2012. CA 15-3 =75 mg. Ht. masurare T.05. creatinină. acid uric. purtarea de haine strâmte. umezeala şi aglomeraţia.

Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate.05. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate. Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G. 103 .3. M.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII . Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. DATA INTERNĂRII: 30.3. deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă.

Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. 104 . Starea generală a pacientei este bună. Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale. iar de 2 ani a intrat la menopauză. nu a avut avorturi. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural. de tratament şi efectele adverse. a avut frecvenţă regulată. la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă.

ţesut celular subcutanat bine reprezentat. nedureros.genital: loje renale suple.mamectomie radicală. tranzit încetinit pentru materii fecale.cicatrice postchirurgicală.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna. micţiuni prezente. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. Sânul drept.cervicală. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T.A. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide. • • • • • Respiră spontan.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38. • Aparat uro. • • Tiroida. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. vărsături.nepalpabilă. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio. • Accese febrile tranzitorii. musculatură normotonă. din cauza procesului infecţios. tranzit intestinal prezent pentru gaze.vascular: cord în limite normale. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 . Aparat cardio. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu. normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. ficat la nivelul rebordului costal. murmur vezicular prezent bilateral. fără formaţiuni localizate. greaţă.

M.38.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical. 5. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator. oboseală cronică. 4.5 ºC. dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie. sistemul locomotor este normoton. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. ce presupune repaus. 106 . La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă. 3.18/min) 2. Nevoia de a fi curat. 7.9 ºC 8. provocate starea de stres terapeutic. îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. impusă de plaga operatorie. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) . Dg. Mv prezent limite normale(R=16. 6. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept.T=38.

Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. anxietatea. vizionează emisiuni TV. abilităţi de autoîngrijire 107 . Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. 12. reviste preferate. 11. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber.9. Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. 14. 13. 10. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor. preferate. însă citeşte cărţi.

Dg.05.2012 vărsăturilor. . sprijinind-o.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . menţine constantă.Pacienta este echilibrată nutriţional. . o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). M.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate.administrez substanţe acidulate 108 . Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. fără vărsături. Intervenţii proprii şi delegate .reduc aportul de lichide.Greutatea corporală se 30.Ajut pacienta în timpul Evaluare . Obiective . . . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.

Discomfort postural. antialgice) şi 109 .Durerile s-au redus în . semnele de deshidratare.Pacienta să nu mai .Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. tensiunea arterială. saruri minerale.aplic tratamentul medicamentos nutriţional. intensitate. cauzat . (antiinflamatoare. -administrez la indicaţie laxative. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. antibiotice.supraveghez pulsul. sânului în 24h. . . scaunul si greutatea corporală. nivlul sânului stâng. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). antiinfecţioase. fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml). vitamine.cu lamâie (reci). apetitul. nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare. Pacienta este echilibrată .

Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Ofer pacientei lichide reci.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. cauzată de procesul infecţios. . oferindu-i informaţii despre starea sa .urmaresc efectele medicaţiei. manifestată prin accese febrile. T=38. Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.Să diminueze anxietatea pacientei.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. . iritabilitate . .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. . în cantităţi optime.Liniştesc pacienta. . îngrijorare.Pacienta să beneficieze de un . -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată .5º C Pacienta prezintă stare febrilă. despre tratamentul de întreţinere.

Pacienta se îmbracă.Să-i fie suplinită .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . . etc.mediu de siguranţă. oboseală cronică. punct de vedere psihic. . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări . este liniştită din de acasă.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. apoi adoarme din nou. bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. şi se bucură că poate participa la intervenţie. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cu ajutor. . -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă. se trezeşte puţin.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. . explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. fără infecţii. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti.Liniştesc pacienta. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. .

Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. sprijin moral. .Îi explic. ale braţului stâng. . . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi . nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. 31. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. .Pacienta este echilibrată nutriţional .Încurajez pacienta. aducând cuvinte de laudă pacientei. . . este mai liniştită. acceptă pregătirea preoperatorie.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.limitate.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. .05. similare pe cale de vindecare. şi să obţină încurajare.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic.lipsa forţei braţului stâng.Pacienta deţine informaţiile de boala sa.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. îi prezint cazuri sa. 112 .Ofer pacientei informaţii legate . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. Lipsa de cunoştinţe despre boală. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.

axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng. tensiunea arterială. scaunul si greutatea corporală.nutriţional în 24 ore.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. . manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng.Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural. . Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative.supraveghez pulsul.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). .Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive. antialgice) şi 113 . semnele de deshidratare. sânului . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. antiinfecţioase. . .

.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. . fără infecţii. .Să diminueze anxietatea pacientei.urmaresc efectele medicaţiei. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. Liniştesc pacienta. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Dificultate în a dormi şi a se odihni. îngrijorare.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. 114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. iritabilitate . Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.

şi se bucură că poate participa la intervenţie. . Td= 37.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. oferindu-i Ts= 37.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă. cu ajutor.9ºC Liniştesc pacienta.Ofer pacientei lichide reci. . . . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.lipsa forţei braţului stâng. cauzată de procesul infecţios. 115 . aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. manifestată prin accese febrile. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.5ºC informaţii despre starea sa . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. în cantităţi optime. .

explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. vitamine.Îi explic. Asigur pacientei un aport nutriţional normal.importantă din intervenţie.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. îi prezint cazuri sa. nelinişte cu prive la afecţiunea sa .Pacienta deţine informaţiile de boala sa. .Încurajez pacienta. 116 . şi să obţină încurajare. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. este mai liniştită similare pe cale de vindecare. Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. . ser fiziologic. Lipsa de cunoştinţe despre boală. Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. proteine. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate . Cu Glucoză. manifestată prin constipaţie. prin Pv. .

Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.06.Fac bilanţul hidric. manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero. P. -Calculez necesarul de calorii. betadină si aplic un pansament steril.indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. Soluţie Ringer 500ml. Pacienta prezintă stare generală bună. Ser fiziologic 1000ml. este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată. pansament îmbibat sero. fără alte acuze.01. asigur un climat cald. să se normalizeze tranzitul intestinal. axilare. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Verific TA.hematic la . confortabil. să fie bine hidratată. 117 .hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe. pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. .

îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate.prin lipsa sânului stâng. explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat. manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire. operatorii. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile. a corpului în 2 zile. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine. . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.Îi prezint cazuri vindecate. cu stare psihică pozitivă. Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore. .

defect. în decurs de 24 ore .O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. o sprijin. de a ridica braţul din partea sânului operat. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. Pacienta prezintă stare generală bună.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. o ajut să facă primii începe să se adapteze.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. 02. . 119 . paşi postoperator.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril. fără alte acuze. pansament îmbibat sero. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe.2012 .Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. manifestată prin pansament îmbibat sero. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. . .06.O încurajez psihic felicitându-o.

. dezbrace singură. dacă ameţeşte.braţul drept. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). Pacienta să se îmbrace.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. uşor de îmbrăcat. cu nod de încheiere simplu. -să se îmbrace cu ajutor. în termen de 32 ore. încălţăminte fără şiret.educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. îi recomand. în termen de 24 ore. . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. . să se îmbrace în fotoliu. după primele progrese facute. lipsa forţei. şezând. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă.

tulburări de dren. mobilizare. exerciţii respiratorii. -să nu prezinte complicaţii.Să se alimenteze. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. îngrijorare. .Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 . Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. . -o supraveghez cu ce se îmbracă. -încurajez pacienta.importanţa vestimentaţiei. . aparate de monitorizare.să nu mai fie neliniştită. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. manifestată prin lipsa apetitului . -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . -îi dau informaţii relative la pansament. etc).

-îi explic importanţa reluării alimentării normale. prezentate atragător. la început puţin ceai.-să prezinte un apetit normal. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise.prin lipsa sânului stâng. autoatingere a părţii afectate. la ore regulate. .Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. (rece) apoi supe de zarzavat. -Să-şi atingă partea . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 .aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. lapte dulce. legume sub formă de pireuri. cu linguriţa. .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. manifestată prin refuz de privire.

pentru strictul necesar.Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril. . cu stare psihică pozitivă. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul .Încurajez psihic pacienta.Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. 03.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore.mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile. defect. . . . are o evoluţie corespunzătoare. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. -îi asigur securitate absolută.continui exerciţiile de 123 .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. .2012 .06.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . .Pacienta merge fără aiutor.Îi prezint cazuri vindecate. .

necesar. -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . 124 . -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. medicatia. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. -îi furnizez date despre boală. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. restrictia de alimente).explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. despre tratament şi regimul igienodietetic. . mobilizare.

prezintă evoluţie favorabilă. autoatingere a părţii afectate.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului .Îi prezint cazuri vindecate.2012 tuburilor de dren axilare. manifestată prin refuz de privire. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . Perturbarea imaginii despre sine. o menajează. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. .06. . cu 125 . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. fără repulsie. o atinge. Pacienta a acceptă modificarea corporală.prin lipsa sânului stâng.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Plaga este curată. aseptică.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .

stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 . ROL DELEGAT Nume – Prenume: G.M.

3mg/ml 1.6.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1.Metroclopramid 1 fiolă.05. 1/2 Xanax 0.6 % 8200/mm³ 158. Algocalmin 1fiolă 3.30.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40.Diureza 1200 ml/zi .2mg% 0. R15 Alimentaţie normocalorică.000/mm³ 20-40mg% 0. 2.000400.5 mg per os.Vărsături prezente .Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 . normoglucidică. 5.9mg/dl 41.000/ml 3. Kytryl 3 mg în bolus.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.A.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12. normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T.1.38 U/L 70.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38. Piafen 1fiolă 4.41 U/L 0.5º C .

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. 36.Puls 80/ min. Fraxiparine 0.04.Metoclopramid fIII 3.A. 131 . T.06. 80/ min.A.6ºC normoglucidică. Alimentaţie Temperatura: normocalorică. .Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15.120/60mmHg normohidrică .Algocalmin fIII 2. .V.4 fl I 4.201 2 1. Fenobarbital fI 5.

Glicemie =80 mg/dl. încordarea musculaturii.06.EPICRIZA Pacienta G. S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.2012 .2012. fără complicaţii. 132 .2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept . VSH =15 mm/h. a fost internată la data de 30. S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12.6 %.05.06.9mg/dl. -evitarea eforturilor fizice mari . Acid uric =3. cu materiale sterile. cu starea ameliorată. M. TGO = 16 U/L. evitarea aglomeraţiei . -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28. HT= 36 %. masurare T. pe acest membru. Pacienta se externează pe data de 04.menajarea membrului superior din partea sânului operat. Se externează cu următoarele recomandări : .CA 15-3 =35mg. cu evoluţie favorabilă spre vindecare.A.2/dl. Uree= 41. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală. Leucocite = 8200/mm³. Creatinină =1. TGP = 33 U/L. intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale. purtarea de haine strâmte. Trombocite = 158.000/ml.3mg/ml. recoltări de sânge. plagă operatorie aseptică. evitând: ridicarea de obiecte grele.

• De asemenea. • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. 133 . tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă. • Pentru a evita această situaţie. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). ce presupun păstrarea sânului. în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. costuri mai mari. • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. Nu în ultimul rând. intervenţiile chirurgicale conservatoare. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. tratamentul indicat va fi mai complex.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. radioterapie. • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice. testele imagistice. chimioterapie.

Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. să se implice mai activ în lupta cu boala. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. • Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate. dar şi un om poate învinge cancerul.• Nursa are un rol activ. • Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic. • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună. rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică.

2003 3. 1991. R.. Mihai Georgescu Brăila. – Ghid de nursing.. Editura Medicală.. Bucureşti 2004 10.A. Bucureşti. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor. Titircă L. 1994. 135 . 6. Titircă L. 2007. Bucureşti. Borundel C.I – Editura Didactică şi Pedagogică. Titircă L.. Mihăilescu M.chirurgicale sinteze. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. Bădulescu F. 2007. 2004. 2003 Berceanu S. 2. 2003 4. R. Editura All. Bădulescu F. Adriana Bădulescu. Editura Medicală. – Urgenţe medico. Roxana Mustaţă. Bădulescu F. 1993 8. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică. – Chirurgie pentru cadre medii. Brăila M. Bucureşti. 12. Bucureşti. Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Viaţa Medicală Românească. 2000 5.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”. – Bucureşti.– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. vol. vol I – Editura Medicală Bucureşti. 9. 2000 7..A. R. Ilinescu I. Titircă L. Bucureşti.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti. Mihaela Dănciulescu. Adriana Bădulescu.Bibliografie: 1. 11. Editura Medicală Românească. – Bucureşti. – Bucureşti.G. Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală.A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->