MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. au un risc mai mic pentru cancerul mamar. de exemplu 10-15 ani. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt. • Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. menopauza tardiva (peste 50 ani). • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. Femeile asiatice si hispanice. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT). vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani).dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0. Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor. • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer. pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor. De asemenea. 1.2. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii. numărul mic de sarcini.2. poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani).5% 1% pe an. după cum se arata in studiile nord americane. Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 .

Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân. femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma.cancerul de sân. Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . Totuşi. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar. • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. peste 10 ani sau mai mult. Desi beneficiile ERT sunt numeroase. cat si al celor tratate pentru aceasta boala. au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. folosirea pregesteronilor cu estrogenii. De asemenea. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative.

• Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar.inducerea avortului. Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa. De exemplu. O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. 6 . se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân.

pană la cinci porţii de băuturi alcoolice. tumefacţia unei parţi a sânului.  adenopatia axilara homo sau bilaterala. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. deoarece unele pesticide pot fi estrogeni. scurgeri sau secreţii mamelonare.5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar.  adenopatie supraclaviculară. diferite de laptele matern. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde. Exista si in acest domeniu studii contradictorii.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi. ulceraţia sânului. Când aceasta este nedureroasă. 1. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân. nu este cunoscut. dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer. spre deosebire de cele care consuma două. la care riscul creşte de 1. precum: îngroşarea tegumentului (pielii). Există totuşi. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân. astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. elastice si regulate.3. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. iritaţia sau retracţia tegumentului. 7 .  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool.În prezent.

stadiu III. Cancer mamar . Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 . edemul braţului.

Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. decât boala. Diagnosticul. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid.1. sensibilitate sau durere. dar ele pot apărea la orice vârsta. tapetate de celule glandulare. ultrasonografia confirmând existenta chistului. Când hiperplazia afectează 9 . schimbări. iar la examenul clinic leziunea este rotundă. crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. Acestea devin mai accentuate premenstrual. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii.glandulară si stromală. distinge chisturi. Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului . pus pe baza simptomatologiei. Microscopic. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură. Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme. Ele pot cauza durere. este mai corect să fie denumite modificări. elastică. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special.se refera la predominanţa ţesutului fibros.4. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor. fiind influenţate hormonal. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică". mobilă. Modificările descrise sunt: • Fibroza . acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. tumefacţii. aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. arii de îngroşare.

Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1. 10 . In funcţie de examenul microscopic. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită. iar când afectează lobulii. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. • Adenoza .5-2 ori. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori). Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul. Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală. aceasta leziune este complet benignă. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic. dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul. insa poate apărea la orice vârsta. care conţin mai multe glande decât uzual.mai frecventă decât cea recomandată in general.ductele este numita hiperplazie ductală. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani). Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie. mamografie) . dar si în cancere. Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră. hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică. Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă.se referă la lărgirea lobulilor. hiperplazie lobulara. Biopsia aspirativă cu ac fin.

Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical.cu tendinţa la rotunjire . • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură. Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului. prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur. dar răspund la chimio si radioterapie. In funcţie de aspectul acestor celule.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar. Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului. maligne sau cu potenţial de malignizare.si sunt bine delimitate. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). 11 . Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. dacă este necesar. în ductele mici. care se dezvolta. Ele se pot afla si la distantă de mamelon. dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie. • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular. Tratamentul este chirurgical . la fel ca fibroadenomul. Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. Tumora malignă se tratează tot chirurgical. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. dar însoţite de hiperplazie epitelială. ele pot fi benigne. Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. dar altele pot avea dimensiuni mari . din ţesut stromal si glandular. de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm.

din ţesut sănătos. ceea ce duce la confuzii cu cancerul. aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. Sânul este dureros si cald. deoarece cancerul de sân este ferm. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. Mastita se tratează cu antibiotice. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. roşu. Leziunea devine fermă si. la nivelul mamelonului. Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat). Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur.verificate histologic. In acest caz. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează. este necesara îndepărtarea chirurgicala. 12 . după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. determinând atracţia celulelor inflamatorii. • Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. anormală.de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii . la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. iar daca simptomatologia persista. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii. care devine dureros si roşu. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân.

4. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi. Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi. LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. 1. în ţara noastră. IDC este cel mai comun tip de cancer. Leziunile maligne ale sânului DCIS .Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. Se limitează la ducte.Din nefericire. III si IV. ILC .Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul. aparand la aproximativ 80% din cazuri. unde rata deceselor a scăzut semnificativ. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an. ridicat. iar costul tratamentului. Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce.Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza). sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. IDC .1. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. LCIS . Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip. Din aceasta cauză. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). Deşi nu este un cancer efectiv.Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ. stadiul 0. • Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 . La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate.

astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96. supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării . În general. numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător). Conform celor mai recente date publicate. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente. si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. 20.Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării. Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală.8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). 75. cu atât rata de supravieţuire este mai redusă.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). 14 . • Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului.

54% 3. • persistenţa marginilorinvadate tumoral. • seromul cavităţii restante.49% 2. În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului.Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0. • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung.5. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale. • hemoragia sau hematomul. • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri.04% 0. În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară).40% 1.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1. • necroza lambourilor tegumentare. 15 . Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante. • fibroza mamară.

trebuie sa efectueze anual examenul mamografic. 1.  Femeile peste 50 ani.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului.1. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei). determinând pierderea ptozei naturale a glandei.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic.6. 1. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient. Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 . • infecţie. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar.  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani. in afara examenului clinic medical anual al sânului. Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului.6. Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. • hemoragia şi hematomul. Împreuna. ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei. iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei.

începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. densitati mici asimetrice. Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii. Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. atât la autocontrol cât şi de câtre medic. va primi doar 10 rad. un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei). De asemenea. Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. unele microcalcificari. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. spre deosebire de o femeie care dacă. De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). dar acest aspect este mai puţin frecvent. sau stelar. cu aspect de crab. care nu creşte riscul pentru cancerul de sân. încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara. aspectul variind de la o femeie la alta. Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. De asemenea. greu de sesizat.când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). De exemplu.deosebire de screening . Ea se realizează cu ajutorul mamomatului. distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului.

18 .cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%).pentru a detalia imaginea. Specificitatea mamografiei .este mai mare de 90%.capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are . Mamografie .

cu istoric familial de cancer mamar. chisturi. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ. modificări benigne fibroadenoame. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali.Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. după vârsta de 40 ani. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc. studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani. In ciuda acestor imbunatatiri. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive.

Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima. vizualizata pe un monitor de computer.presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile. Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala . Aceasta nu se realizează pe film ci electronic. 20 .diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar. In plus.metoda mai puţin sensibila ca mamografia.  scintigrafia sânilor. bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial .  mamografia stereotaxia . pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi. deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari. femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare. Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului.pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast. De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual.  ductografia .  ecografia sânului . putând fi trimisa la distanta. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei.cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene.

De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. 2 seringi. Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. iod sau alcool iodat. tomografia computerizata. 1 fiolă de xilină. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. care sunt posibilele efecte nedorite.2. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. 1. alcool. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. mănuşi sterile.6.modul cum va fi efectuată. care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii. este anunţat medicul curant. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. 21 . Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. Daca se ştie alergică la xilină. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri.

de exemplu prima zi din lună. culoarea sau orice modificare anormala. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog. însoţite de documentele necesare. in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma. Examinarea se face fie in poziţie verticala. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: . mărimea. La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. 1. fie în poziţie orizontală 1.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar. de către asistenta medicala. în care se va face examinarea. se poate face anestezie cu această substanţă.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau . nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei.Dacă nu se ştie. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani.acolo unde nu exista medic. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni.6.6. După terminarea recoltării.

Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează. mărirea de volum a sânilor. urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. retracţia pielii. escoriatii. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. cu braţele de-a lungul corpului. Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare. orice modificare in aspectul unui nev. căutându-se aceleaşi modificări. modificări in poziţia si aspectul mamelonului. PASUL 3 23 .PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda.

PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 . PASUL 5 In poziţia culcat. Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. Cu degetele întinse. începând de la marginea externa. precum si zonei axilare. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila. Se repeta procedura pentru sânul drept.Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. Se inclina uşor corpul spre oglinda. E important sa se examineze fiecare parte a sânului. se presează ferm in cercuri mici.

mişcare circulara descrisa mai sus. inclusiv in sistem privat). Se inversează procedura. Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân. 25 . folosind mana stânga pentru sânul drept. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară. la încheierea de asigurări.7. Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1. Oricum. totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri. Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei. Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului.2 femei din 10 cu neoplasm mamar. Apare la 1 . Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne.marker in regiunea tumorala. deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar. MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. 29 . Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. trebuie sa anunţe imediat medicul. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice. Femeile care prezintă limfedem.

O data ajuns in fluxul sanguin. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala. sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat. Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului. Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale. medicamentele ating toate părţile organismului. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie.3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne. De asemenea există metode noi de reconstrucţie. Un alt avantaj al chimioterapiei 30 . cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti.8. 1. Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului.

căderea parului (alopecie) . Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: . 1.ciclofosfamida. de doza administrata si durata tratamentului. ciclofosfamida. urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor. Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice.modificări ale ciclului menstrual . este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur.doxorubicin (adriamycin). flurouracil (CAF) .neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice). methotrexat. doxorubicin (adriamycin).5 zile.pierderea apetitulu (inapetenţa) . cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) .4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase.8. Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 .ciclofosfamida. fluorouracil (CMF) .epirubicin (farmorubicin). Cele mai uzuale asocieri sunt: . Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora.greaţa si voma . cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni. Radiaţiile pot fi emise de 31 .uscăciunea gurii sau mucoasei bucale . Frecvent.sângerări sau echimoze .un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite .astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului.

după radioterapie 32 . peretelui toracic. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate. De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani. Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului.12 luni. Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san. Tratamentul in sine este nedureros.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) . La unele paciente. Fiecare şedinţa durează câteva minute. Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului.mai puţin folosite la noi in tară. Frecvent.

sânul devine mai mic si mai ferm. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata. dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar. Aceste simptome includ: . Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora .durere cronică a oaselor sau articulaţiilor . irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice .9. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii.iritări. marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. Deci. Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant. bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente. De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente.dureri abdominale persistente.de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii.dureri in torace si orice dificultati in respiraţie . în special pierderi în greutate 33 . odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta. 1. creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate.Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni . deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus.

Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată. Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se. să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate. să fi înconjurată de probleme. Vei plânge mult. alţii te vor blestema.Cap. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta. Scopul lucrării: 34 .1.” Asociaţia Pronurse 2. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp.II. să fi deseori frustrată. PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN. Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună. a îndura şi de curajul lor. Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare.

Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe. având ca material pacientul. pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii. Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie .psiho. familia. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic. Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar. În îngrijirile nursing. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie.2.iunie 2012. accentul principal cade totuşi pe simla.chirurgical. precum şi cunoaşterea factorilor de risc.iunie 2012. 2. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova. în perioada martie. 35 . Cu o incidenţă în creştere. datele fiind transmise medicului. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul. echipa de îngrijire şi foile de observaţie. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio.social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale.

va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. • în preoperator. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup. 36 . Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. gastrostomii. de cele mai multe ori. Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt. Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. de mare amploare. • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă.3. va comunica acestuia starea biologică a pacientei. iar cea de-a doua la externare. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. izo Rh. precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă. două în stadiul II A.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. două cu intervenţii radicale . pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. traheostomii. 2. pentru intervenţia chirurgicală. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. la consecinţele acesteia. Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare.

• se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. edeme. • tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. eriteme. 37 . scurgere. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor. durere în axilă şi braţ. parestezie.• în perioada postoperatorie. exerciţii. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. limfedem. incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora. hematom. • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme. miros. nursa va supraveghea atent bolnava. de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore. Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. îi va urmării semnele vitale. rezultate.. durerea.

Drenajul limfatic: 38 .• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. se vor evita arsurile solare. • injecţiile. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi. • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi. • greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. vaccinăriile. După o masectomie sau disecţie axilară. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii. Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară. Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile.

nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer. Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. • braţul afectat va fi ridicat pe perne. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său.• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei. care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. se va pune această notificare pe pat. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece. • nu se măsoară TA. deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. reconstrucţie. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului. tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului.

durere crescută sau edem pe braţ.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. • afirmă îngrijirea inciziei. culegerea datelor sau a informaţiilor 2. • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3. Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie. • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise. drenaj.: • menţine un sistem de sprijin funcţional. • raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare. 2. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . liniile de ghidaj. • prezintă anxietate minimă. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă).4. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei.

2012 41 .1. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11. Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3.03.5. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D. M.

durere locală A. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie.03. murmur vezicular prezent bilateral. • • • • • 42 . torace normal conformat.Data externării: 16. musculatură normotonă. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.P.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept . apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni. Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate. amplitudine a mişcărilor egală bilateral.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: .H.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009). normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. puncte sinusale nedureroase.P. Apendicectomie.C: neagă A. cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru.

Diureza .Respiraţii = 17/ min.subombilicală.V.• Aparat cardio. cu cicatrice postoperatorie pubo. fără semne de iritaţie peritoneală.mamectomie radicală. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min).A. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min. = 80/ min.Talia = 160 cm . nedureros spontan sau la palpare.genital: loje renale libere. fără formaţiuni localizate. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. .T. nedureroase.cervicală. 43 . vene permeabile. diureză şi micţiuni fiziologice.A. artere pulsatile. Curbele biologice: .nepalpabilă.Temperatura = 36. orientat temporo. • • • Tiroida.spaţial.Greutatea = 59 kg .8 ºC . • Aparat uro.cicatrice postchirurgicală.Puls . .vascular: cord în limite normale. . zgomote cardiace ritmice. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. = 1400 ml/ zi = constipaţie .M. suplu. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale. Sânul drept. mobil cu mişcările respiratorii. fără formaţiuni tumorale palpabile. • Aparat digestiv: abdomen normal conformat.Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D.

De câteva zile nevoia este deficitară . programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. Bolnava este constipată. amplă pe nas. pierde în greutate. 44 . 2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. mucoasă bucală integră. supinaţie. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. Reflexul de deglutitie este prezent. rotaţie. adducţie. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. roz si umedă. alimentare ocazională. prezintă hiperstenurie. nu are obiceiuri alimentare deosebite. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). culcat. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. cu gura închisă. sezând. urina este foarte concentrată . miscările toracice sunt simetrice. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. flexieextensie. 4. circumducţie. eficace.are o respiraţie normală. La internare: Carcinom mamar drept 1. pronaţie. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie.are densitate crescută). Pacienta are căi respiratorii permeabile. cutia toracica are o expansiune bună. prezintă greţuri şi vărsături. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. consumă lichide în funcţie de nevoie. Respira bine în poziţiile: ortostatism. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . centrul respirator este maturizat. Respiraţia este de tip costal superior.Dg. este suplă. Masticaţia este uşoară. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. 3. limba este roz. ritmică. prezintă greţuri şi vărsături.

Nevoia de a fi curat. au culoare roz. fără coşmaruri. fosele nazale sunt libere. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. unghiile sunt curate. fara carii. poartă veşminte adecvate climatului. de configuratie normala. în urma efortului fizic din timpul zilei. seara temperatura pacientei. să se culce la aceeaşi oră. completa. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. are par scurt. Somnul este regenerator. urechile sunt curate. neteda. însă. 45 . îi place să poarte haine curate tot timpul. taiate scurt. 8. fără întreruperi. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. estetică. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. a avut insomnie. axilei drepte. 7. 6. pielea e curata. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. umărul şi braţul drept. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. nasul are mucoasa nazala umeda. statutului socio-cultural. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. are vise agreabile. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . placute. ce generează în axila. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). cavitatea bucala: dentitie buna. 5. şi umărului drept. calm. este ordonată. în orice activitate este funcţională. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. nu depaseste limitele normale (368 oC). catifelata.

9. traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. Practică metode de destindere. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. foloseşte un limbaj clar. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. iritabilitate. 10. precis. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. cu prietenii. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. foloseste produse de calitate. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. acuitate auditivă. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. participă la fapte de umanitate. sensibilitate tactilă şi dureroasă). Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. stabileşte relaţii armonioase în familie. 13.pigmentata normal. îngrijorare. îsi spala dintii de 3 ori/zi. de relaxare şi de control al emoţiilor. 12. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. fineţe gustativă şi olfactivă. axilei şi umărului drept. 11. îşi exprimă clar gândurile. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. comunică cu personalul medical.

14. 47 . discută cu celelalte colege de salon. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. reviste.de cărţi. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. vizionează emisiuni TV de divertisment.

Greutatea corporală se 11. o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit). Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie . fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml). fără vărsături.Pacienta este echilibrată nutriţional. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). Obiective . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate .03.aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului.PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D. . 48 .M. Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . .realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate.Ajut pacienta în timpul Evaluare .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. Dg.2012 vărsăturilor.reduc aportul de lichide. menţine constantă. sprijinind-o.

antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. Discomfort postural. intensitate. . (antiinflamatoare. antiinfecţioase. tensiunea arterială. cauzat . apetitul. vitamine. scaunul si greutatea corporală.supraveghez pulsul. -administrez la indicaţie laxative. nivlul sânului drept.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. Pacienta este echilibrată nutriţional.. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). semnele de deshidratare.Durerile s-au redus în . sânului în 24h. . nu prezintă semne de deshidratare. 49 .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. saruri minerale. axilei violentă la nivelul şi umărului drept.Pacienta să nu mai .

Să diminueze anxietatea pacientei. Dificultate în a dormi şi a se odihni. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. se trezeşte puţin. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. fără infecţii. . îngrijorare. apoi adoarme din nou. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. . . etc.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. despre tratamentul de întreţinere.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. iritabilitate .Liniştesc pacienta. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. . Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. . este liniştită din punct de vedere psihic. oboseală cronică. să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă.Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. .

. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Încurajez pacienta.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. în limitele permise profesional. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. este mai liniştită. 51 . Lipsa de cunoştinţe despre boală.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. . . aducând cuvinte de laudă pacientei.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. întâmplare fericită din viaţa ei.Pacienta se îmbracă. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. cu ajutor. .Îi explic. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. şi să obţină încurajare. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.lipsa forţei braţului drept. . . . . . sprijin moral.

tensiunea arterială. Pacienta să fie .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. acceptă pregătirea preoperatorie. .12. .2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. .03.Pacienta este echilibrată nutriţional .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. scaunul si greutatea corporală. . . semnele de deshidratare.Durerile s-au redus în 52 .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. .supraveghez pulsul.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.

. antiinfecţioase. iritabilitate . axilei şi umărului drept.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă.Să diminueze anxietatea pacientei. manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept. 53 . .Discomfort postural.Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive. îngrijorare. sânului . intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. fără infecţii. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. Pacienta să nu mai prezinte durere locală .

să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. Liniştesc pacienta. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Dificultate în a dormi şi a se odihni. 54 .apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. cu ajutor. . . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. .lipsa forţei braţului drept. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.

.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. oligurie.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente. este mai liniştită 55 . Cu Glucoză. ser fiziologic.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. şi să obţină încurajare. Lipsa de cunoştinţe despre boală. în limitele permise profesional.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. Asigur pacientei un aport nutriţional normal.Încurajez pacienta. . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .Îi explic. vitamine. proteine. . manifestată prin constipaţie. . prin Pv. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. nelinişte cu prive la afecţiunea sa .

să se normalizeze tranzitul intestinal. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. să fie bine hidratată.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. fără alte acuze. Soluţie Ringer 500ml. Pacienta reacţionează cu 56 . -Calculez necesarul de calorii. musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. P.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. este bine hidratată. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. manifestată prin pansament îmbibat sero. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril.13.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Verific TA. Ser fiziologic 1000ml.Fac bilanţul hidric.03. . confortabil.Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. Pacienta prezintă stare . sero. asigur un climat cald.

Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. fără alte acuze. manifestată prin termen de 3 zile. . . Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. sine. autoatingere a părţii afectate. manifestată prin pansament îmbibat sero. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile. refuz de privire. 57 . . Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. pansament steril pansament îmbibat sero.Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine.faţă crispată. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală. plăgii opratorii. cu stare psihică pozitivă.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.Îi prezint cazuri vindecate. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.prin lipsa sânului fără repulsie în drept. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.

şezând. . .O încurajez psihic felicitându-o. îi recomand. în termen de 24 ore. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente).03. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. dacă ameţeşte. după primele progrese facute.14. să se îmbrace în fotoliu. o ajut să facă primii începe să se adapteze.2012 . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. dezbrace singură. în termen de 32 ore. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. paşi postoperator. de a ridica braţul din partea sânului operat. în decurs de 24 ore .Să mobilizeze uşor braţul drept.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. . -să se îmbrace cu ajutor. o sprijin. Pacienta să se îmbrace. . -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. lipsa forţei. Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului.

cu nod de încheiere simplu. . . . Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. -încurajez pacienta.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. -să nu prezinte complicaţii. mobilizare. uşor de îmbrăcat.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. îngrijorare. -o supraveghez cu ce se îmbracă. încălţăminte fără şiret. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.înceapă cu el când se îmbracă. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. 59 .să nu mai fie neliniştită. exerciţii respiratorii. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi.

prezentate atragător. la început puţin ceai.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. (rece) apoi supe de zarzavat. cu linguriţa. . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Să se alimenteze.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . -îi dau informaţii relative la pansament. la ore regulate. legume sub formă de pireuri. aparate de monitorizare. tulburări de dren. . lapte dulce.etc). -să prezinte un apetit normal. 60 . Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise.

.Îi prezint cazuri vindecate.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. manifestată prin refuz de privire. autoatingere a părţii afectate. .Pacienta merge fără 61 .prin lipsa sânului drept.regulile de igienă să corespunzătoare. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. are o evoluţie defect.Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. . cauzată de dificultatea termen de 2 zile. -îi explic importanţa reluării alimentării normale.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. cu stare psihică pozitivă. . îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.. evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. de adaptare la modificarea corporală.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.

continui exerciţiile de mobilizare. medicatia.Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar. . Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare.15. . .explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de .Clarific cu pacienta concepţiile eronate.Încurajez psihic pacienta. -îi furnizez date despre boală. restrictia de alimente). este liniştită şi încrezătoare în vindecare.2012 . -îi asigur securitate absolută. .Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar. Pacienta a înţeles explicaţiile.03. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. . o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. despre tratament şi regimul 62 aiutor.

aseptică. prezintă evoluţie favorabilă.informaţii.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. . Plaga este curată.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . igienodietetic.

îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin refuz de privire. 64 .16. o atinge. Pacienta a acceptă modificarea corporală. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie . fără repulsie. cu stare psihică pozitivă. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. o menajează. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. . Perturbarea imaginii despre sine.03. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. pansament steril. autoatingere a părţii afectate.prin lipsa sânului drept.2012 .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului .

M.ROL DELEGAT Nume – Prenume: D. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

201 2 R. Soluţie Ringer 500ml 7. Fraxiparine 0.Atropină1f . 115/65 mmHg .A.Algocalmin fIII 2. supe limpezi de legume.Mialgin 1f . 1 . .A.Chexan 0. Temperatura: 36.4 fl I 69 .hidricCeai rece neîndulcit.9ºC . 1.Miofilin 1f .T. 130/65 mmHg .Puls 84/ min.Scaune absente 14.Diureza 1200ml/zi .42g .T. . .Pansament Risc anestezic grad IV.03.Propofol 1f . apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min.Ca sodat 1f.Ser fiziologic 1000ml 5.V.A. .Furosemid 2f .Lystenol 1f . supe diluate şi degresate din carne.Glucoză 5% 1000ml 4.V.Fentanil 1f . 84/ min.Enap 1f .A.Mostil 5f .6. 88/ min.Metoclopramid fIII 3.

apă fiartă şi răcită.6. normocalorică.6ºC T. 80/ min. supe diluate şi degresate din carne.Diureza 1200ml/zi .120/60mmHg 500mg cp II . . Fenobarbital f I şi răcită.Metoclopramid fIII 3. Fraxiparine 0. 1.Puls 80/ min.201 2 1.6ºC 5.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: fl I 4. Fenobarbital f I 16.V. . supe limpezi de legume.V. Fraxiparine 0.hidricCeai rece neîndulcit.4 18/min.A. Temperatura: 36.03. .A. lapte semidegresat.Scaune absente 15.03.Algocalmin fIII 2. Fenobarbital fI normoglucidică.Glucoză 5% 1000ml 4.Metoclopramid Regim 15. funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3. 36.A.Puls 77/ min.Ser fiziologic 1000ml 5.A. . T.Puls 88/ min. . 77/ min. compot.Diureza 70 R. 1 .Algocalmin fIII Monitorizarea 2.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.125/70mmHg . lapte semidegresat. .4 fl I 6. iaurt. Ciprofloxacin normohidrică. .

71 .1400ml/zi -1 Scaun normal.

EPICRIZA Bolnava D.03. Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată.5 cm diametru. 72 . expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă . examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar.Are o plagă operatorie aseptică. Se practică mastectomie radicală.revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile . printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm. bună TA-120/60mmHg . prin transfer din clinica de Oncologie.M.2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator. unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept. curată . . AV-88/min În urma tratamentului post operator.se va sublinia importanţa mamografiei – anuale.a evita efortul fizic. Se intervine operator pentru extirparea tumorii. cu extirparea unei tunori de circa 4. .03.I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte. se internează la data de 11.2012 Cu recomandarea de: . Se externează la data de 16. starea pacientei este ameliorată.

P. cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat.2012 Data externării: 26.: HTA primară gr.formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng . cunoscută în antecedente cu HTA.C: neagă A. se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă.3.H.II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani. M.2.05.P.Rast. 73 . Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni.05.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: .durere locală A. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com. Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B. Dolj Data internării: 21. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.

Aparatul locomotor: integru. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. Sistemul limfoganglionar: gg. torace normal conformat. musculatură normotonă. uşoare accese febrile. • Aparat uro. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 . fără semne de iritaţie peritoneală. murmur vezicular prezent bilateral. fără formaţiuni localizate.cervicală.superficiali nepalpabili. Aparat cardio. fără formaţiuni tumorale palpabile. • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia. cu panicul adipos bine reprezentat. Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală. micţiuni fiziologice. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere.A. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. zgomote cardiace ritmice. spontan sau la palpare.vascular: cord în limite normale.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral.nepalpabilă.genital: loje renale libere.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună. nedureros. Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat. Tegumente şi mucoase: normal colorate. • • Tiroida.

sezând. miscările toracice sunt simetrice. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. prezintă hiperstenurie. Pacienta are căi respiratorii permeabile. eficace. De câteva zile nevoia este deficitară . cutia toracica are o expansiune bună. rotaţie. Dg. pronaţie. Reflexul de deglutitie este prezent. 3.are o respiraţie normală. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar.M. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. 75 .pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. adducţie. prezintă greţuri şi vărsături. supinaţie. mucoasă bucală integră. Masticaţia este uşoară. flexie-extensie. roz si umedă. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. nu are obiceiuri alimentare deosebite. Bolnava este constipată. La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1. circumducţie. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. centrul respirator este maturizat. pierde în greutate. limba este roz. 2. Respiraţia este de tip costal superior. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. este suplă. Respiră bine în poziţiile: ortostatism.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. prezintă greţuri şi vărsături. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . alimentare ocazională. urina este foarte concentrată . programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. 4. ritmică. consumă lichide în funcţie de nevoie. amplă pe nas. culcat. cu gura închisă.are densitate crescută). Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie.

axilei drepte. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. 9. nasul are mucoasa nazala umeda. cavitatea bucala: dentitie buna. are vise agreabile. pigmentata normal. îsi spala dintii de 3 ori/zi. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. completa. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. 8. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută. este ordonată. fără întreruperi. 5. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. . de configuratie normala. în orice activitate este functională. catifelata. umărul şi braţul drept. calm. 7. fosele nazale sunt libere. are par scurt. taiate scurt. să se culce la aceeaşi oră. Practică metode de destindere. însă. fara carii. ce generează în axila. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat).însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. placute. pielea e curata. Pacienta prezintă uşoare accese febrile. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. a avut insomnie. estetică. fără coşmaruri. 6. poartă veşminte adecvate climatului. urechile sunt curate. statutului socio-cultural.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. au culoare roz. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. îi place să poarte haine curate tot timpul. foloseste produse de calitate. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. neteda. unghiile sunt curate. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. şi umărului drept. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . Somnul este regenerator. axilei şi umărului drept.

Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. stabileşte relaţii armonioase în familie. 11. acuitate auditivă. discută cu celelalte colege de salon. 12. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. comunică cu personalul medical. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. precis. participă la fapte de umanitate. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. foloseşte un limbaj clar. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. îşi exprimă clar gândurile. 10. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. îngrijorare. însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. iritabilitate. fineţe gustativă şi olfactivă. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. sensibilitate tactilă şi dureroasă). reviste. 14. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. cu prietenii. vizionează emisiuni TV de divertisment. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. 77 . Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. 13. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea.

Intervenţii proprii şi delegate . Obiective .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.05.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.M.2012 vărsăturilor.reduc aportul de lichide.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B. fără vărsături.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. fără a fi dulci la 78 .administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci).Ajut pacienta în timpul Evaluare . menţine constantă. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Dg.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. sprijinind-o. . .Pacienta este echilibrată nutriţional.Greutatea corporală se 21. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.

nivlul sânului stâng.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. sânului în 24h.Pacienta să nu mai . (antiinflamatoare. scaunul si greutatea corporală. vitamine. 79 Pacienta este echilibrată nutriţional. cauzat . nu prezintă semne de deshidratare. antiinfecţioase.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. tensiunea arterială. saruri minerale. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.supraveghez pulsul.Durerile s-au redus în . -administrez la indicaţie laxative. semnele de deshidratare.2-3 ore în portii mici (l00ml). . . . intensitate. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . apetitul. Discomfort postural.

Să diminueze anxietatea pacientei. . .Ofer pacientei lichide reci. în cantităţi optime.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. 80 -Anxietatea este diminuată . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. oferindu-i informaţii despre starea sa . . despre tratamentul de întreţinere. manifestată prin accese febrile.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. . -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. fără infecţii. îngrijorare.Liniştesc pacienta. iritabilitate .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. cauzată de procesul infecţios. . .

Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. şi se bucură că poate participa la intervenţie. Dificultate în a dormi şi a se odihni. este liniştită din punct de vedere psihic.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.lipsa forţei braţului stâng. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. . . etc. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. . se trezeşte puţin. . Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta se îmbracă.Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. . cu ajutor. oboseală cronică. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. apoi adoarme din nou. . -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti.Liniştesc pacienta.-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.

.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.aplic tratamentul medicamentos 82 .Pacienta este echilibrată nutriţional . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Îi explic. . în limitele permise profesional. sprijin moral. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. Lipsa de cunoştinţe despre boală.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. aducând cuvinte de laudă pacientei.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. . . .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Încurajez pacienta. este mai liniştită.partea ce mai importantă din intervenţie. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. Pacienta să fie . 22. progresele făcute.05.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . acceptă pregătirea preoperatorie. . nelinişte cu prive la afecţiunea sa. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. şi să obţină încurajare. .

Durerile s-au redus în intensitate . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng.supraveghez pulsul. tensiunea arterială.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. violentă la nivelul sânului . . manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng. axilei şi umărului stâng. Pacienta să nu mai . antiinfecţioase. scaunul si greutatea corporală.echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). semnele de deshidratare.Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. . Discomfort postural. antialgice) şi 83 .

îngrijorare. fără infecţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. Dificultate în a dormi şi a se odihni.urmaresc efectele medicaţiei. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. iritabilitate . Liniştesc pacienta.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. . 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Să diminueze anxietatea pacientei. . Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. .

în cantităţi optime. . Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. şi se bucură că poate participa la intervenţie. 85 .Ofer pacientei lichide reci. manifestată prin accese febrile.6ºC Liniştesc pacienta. Td= 37. .4ºC informaţii despre starea sa . cu ajutor. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. . oferindu-i Ts= 37.Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare. progresivă.lipsa forţei braţului stâng.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. cauzată de procesul infecţios. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. -Administrez medicaţia prescrisă .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.

sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. 23. ser fiziologic. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . să fie cauzată de contra. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale .Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice. . 86 . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. Lipsa de cunoştinţe despre boală.05. proteine. nutriţional normal. vitamine. .indicaţiile bine hidratată. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. în limitele permise profesional. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. manifestată prin constipaţie. prin Pv.2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic.Îi explic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .Încurajez pacienta.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. şi să obţină încurajare. este bine hidratată.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal. . Cu Glucoză.

fără alte acuze. P. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 . -Calculez necesarul de calorii.Ser fiziologic 1000ml. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. faţă crispată. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore. asigur un climat cald. Verific TA.Fac bilanţul hidric. pansament îmbibat sero.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. Soluţie Ringer 500ml. betadină si aplic un pansament steril. Pacienta prezintă stare generală bună. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.hematic la nivelul .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. manifestată prin pansament îmbibat sero. confortabil. .

Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin refuz de privire. evoluţie favorabilă. a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. autoatingere a părţii afectate.05. . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.Perturbarea imaginii despre sine. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile.hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare. fără alte acuze. fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe. mutilată a corpului imaginea despre sine. pansament îmbibat sero. betadină si aplic un pansament 88 . repulsie la vederea -Să-şi atingă partea . îmbibat sero. 24.prin lipsa sânului stâng.hematic la nivelul . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile. Pacienta prezintă stare generală bună.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii.Îi prezint cazuri vindecate.2012 .

-Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.steril. o ajut să facă primii paşi postoperator. . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). începe să se adapteze.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. Pacienta să se îmbrace. de a ridica braţul din partea sânului operat. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură.Să mobilizeze uşor braţul drept. dezbrace singură. Pacienta a mers ajutată. după primele progrese facute. în termen de 24 ore. în decurs de 24 ore . îi 89 . Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. în termen de 32 ore. lipsa forţei. -să se îmbrace cu ajutor.O încurajez psihic felicitându-o.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin. .

-o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. cu nod de încheiere simplu. uşor de îmbrăcat. .să nu mai fie neliniştită. -explic pacientei cum să participe 90 . .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii.recomand. -încurajez pacienta. dacă ameţeşte. încălţăminte fără şiret. şezând. să se îmbrace în fotoliu. îngrijorare. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii. nelinişte. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. . -o supraveghez cu ce se îmbracă.

cu linguriţa. .Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .aplic muşama şi o aşez în 91 . tulburări de dren. mobilizare. prezentate atragător. etc). . -îi dau informaţii relative la pansament. lapte dulce. exerciţii respiratorii. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. legume sub formă de pireuri. (rece) apoi supe de zarzavat. la început puţin ceai. la ore regulate. aparate de monitorizare. manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal.la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise.Să se alimenteze.

prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng. manifestată prin fără repulsie în refuz de privire. de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale.Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine. . . afectate. . termen de 2 zile. 92 .timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. cauzată de dificultatea a corpului în 24h. cu stare psihică pozitivă.Îi prezint cazuri vindecate.

Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. . . . .explic necesitatea unei 93 . .2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. .Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar.25.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată.Pacienta merge fără aiutor.Încurajez psihic pacienta. . .05. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. .Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar. manifestată prin pansament .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. -îi asigur securitate absolută.continui exerciţiile de mobilizare. are o evoluţie corespunzătoare.

-încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. -îi furnizez date despre boală. despre tratament şi regimul igienodietetic. 94 . restrictia de alimente).Clarific cu pacienta concepţiile eronate. medicatia. este liniştită şi încrezătoare în vindecare.mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. . o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia.

Plaga să prezinte evoluţie favorabilă .2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. autoatingere a părţii afectate. prezintă evoluţie favorabilă. sine. o menajează. aspectul fizic puţin modificat.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .26.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului . cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. . manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire. aseptică. fără repulsie. corporală. . Pacienta a acceptă modificarea corporală.Îi prezint cazuri vindecate. explicându-i că sănătatea pe care stâng.prin lipsa sânului fără repulsie . o atinge.05. cu 95 Plaga este curată. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. .

ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 .stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.

201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T.A.21. -Indapamid 1. D.Vărsături prezente .05 90% 90 mg/dl 10.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.41 U/L 0./zi înainte de culcare.A. VSH 37% 12.Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.Diureza 700 ml/zi .000/mm³ 20-40mg% 0. .000/mm³ 4.2mg/dl 78-112% 70. hiposodată.5mg cpI. Temperatura:37.T.S.2mg% 0.3fI .120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C . Glicemie T.Diureza 1400 ml/zi .Diazepan 1 tb.Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).201 2 22. Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0.Q. . Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min.H.15 1 30 mm/h 40.38 U/L 70.3/dl 7200/mm³ 296.15 Alimentaţie normocalorică.Q.05.Piafen 1fiolă .A.1.V. normohidrică.Ampicilină 2f .62mg/dl 1. . 140/ 80 mmHg .6.2. D. .Puls 80/ min. T.120 mg/dl 12 1.05. R.Fraxiparine 0. Metroclopramid 1 fiolă . -Indapamid 1.000400.T.1 scaun.5mg cpI.25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.1. 80/ min.5mil/ mm³ 3.S. normoglucidică. Monitorizarea funcţiilor vitale: .Glucoză R0 97 .6ºC .1 mg/dl 30 mg/dl 0.

201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1. Glucoză 5%fl V 5. .05. Ser fiziologic fl. mamelonară stângă lateral.5%(1000ml).Vărsături prezente. Incizie eliptică cu axul transversal larg . Algocalmin fV 2. ser fiziologic 500ml. Monitorizarea . C.ce circumscrie gl.V. 98 R0 Intervenţie chirurgicală.T. Fenobarbital fI 3. Puncţia aspirativa cu ac fin 23.Metoclopramid fV 4.

CEA(antigen carcinoembrionar) . Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5.=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37.A.hidric1.6.Ringer fl I. supe 4. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T. Sol.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C . Fraxiparine limpezi de 0. 1 . apă fiartă şi răcită.CA15-3 24. 7. Glucoză 5%flI legume.Diureza 1200 ml/zi .A. funcţiilor vitale: . supe 2.05.T.5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R. Pansament.Diureza 1400 ml/zi .3 f I 3.201 2 10 ng/ml 2.2º C .Scaune absente Markeri tumorali de sân: . Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit.Metoclopramid carne.

T=36. Ampicilină 2f 7. . R= 18 r/min normohidrică.Scaun normal 100 .fV 6.Diureza 1400 ml/zi . Pansament 25.201 2 Monitorizarea Regim 15. Algocalmin f III 2.A.8º C normosodată.05.=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică. Pansament semidegresat. P=78 p/min normoglucidică. funcţiilor vitale: T.Scaun normal 1. .

T=36. R= 18 r/min Alimentaţie 2.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.4 P=78 p/min f I. . Pansament. ml/zi normohidrică. normosodată 101 .6º C normocalorică. .Fraxiparine 0. 1.05.26.=125/70mm Hg Regim 15.A.Scaun normal.Diureza 1400 normoglucidică.

patologic. Se externează cu următoarele recomandări : . VSH . glicemie.A.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. evitând: ridicarea de obiecte grele. recoltări de sânge. frigul. încordarea musculaturii. după examenul anatomo. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună. Se intervine chirurgical în data de 23.EPICRIZA Pacienta B. TGO. 102 .05.M. umezeala şi aglomeraţia.menajarea membrului superior din partea sânului operat. S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.2012. masurare T. examenele ecografice şi radiologice. creatinină. uree. Operaţia decurge fără complicaţii.05. pe acest membru.2012. CA 15-3 =75 mg. -evitarea efortului fizic. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată . a fost internată la data de 21. Pacienta se externează pe data de 26. După examenul local. I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb. purtarea de haine strâmte.05. acid uric. Ht. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx. leucocite. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament.

05. DATA INTERNĂRII: 30. deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă. Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII .3. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere. Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate. M.3. Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate. 103 .

la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. 104 . menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural. Starea generală a pacientei este bună. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate. Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală. iar de 2 ani a intrat la menopauză. care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale. de tratament şi efectele adverse. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. a avut frecvenţă regulată. Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. nu a avut avorturi. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă.

Sânul drept. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. ficat la nivelul rebordului costal. • Aparat uro.vascular: cord în limite normale. greaţă. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. fără formaţiuni localizate. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. murmur vezicular prezent bilateral.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38. Aparat cardio. micţiuni prezente.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 . normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. musculatură normotonă.cervicală.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna.mamectomie radicală. • • Tiroida. vărsături. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T.nepalpabilă.genital: loje renale suple. nedureros. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio. • • • • • Respiră spontan.A.cicatrice postchirurgicală. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. tranzit încetinit pentru materii fecale. tranzit intestinal prezent pentru gaze. din cauza procesului infecţios. • Accese febrile tranzitorii.

oboseală cronică.9 ºC 8. La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). 5. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical. Nevoia de a fi curat. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii. 7. 106 . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. provocate starea de stres terapeutic.18/min) 2. Dg. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. Mv prezent limite normale(R=16. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) . M. 6. ce presupune repaus. 3. îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept.T=38.38. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G.5 ºC. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. 4. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator. impusă de plaga operatorie. sistemul locomotor este normoton.

Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică. Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. 10. însă citeşte cărţi. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. anxietatea. 14.9. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber. 13. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. reviste preferate. preferate. 12. dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. abilităţi de autoîngrijire 107 . 11. vizionează emisiuni TV. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice.

PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G. M. . .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.administrez substanţe acidulate 108 . Dg. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.Pacienta este echilibrată nutriţional.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. fără vărsături.2012 vărsăturilor. sprijinind-o.05.reduc aportul de lichide.Ajut pacienta în timpul Evaluare .Greutatea corporală se 30. Intervenţii proprii şi delegate . menţine constantă. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Obiective . Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală .echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . .aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului.

(antiinflamatoare. Pacienta este echilibrată . . fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml). -administrez la indicaţie laxative.Durerile s-au redus în . semnele de deshidratare. .Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. intensitate. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). apetitul.aplic tratamentul medicamentos nutriţional.cu lamâie (reci). vitamine. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.supraveghez pulsul. nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare. Discomfort postural. saruri minerale. antibiotice. antiinfecţioase. cauzat . scaunul si greutatea corporală. antialgice) şi 109 . nivlul sânului stâng.Pacienta să nu mai .Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. tensiunea arterială. sânului în 24h.

Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. cauzată de procesul infecţios. iritabilitate .Ofer pacientei lichide reci.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. . despre tratamentul de întreţinere. în cantităţi optime.Pacienta să beneficieze de un . manifestată prin accese febrile.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. oferindu-i informaţii despre starea sa .urmaresc efectele medicaţiei. . îngrijorare.Liniştesc pacienta.5º C Pacienta prezintă stare febrilă.Să diminueze anxietatea pacientei. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. . . T=38. .

Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte.mediu de siguranţă.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. . încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni.Liniştesc pacienta. etc. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . oboseală cronică. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. fără infecţii. bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Pacienta se îmbracă. -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă. este liniştită din de acasă.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări . punct de vedere psihic. . . apoi adoarme din nou. cu ajutor. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.Să-i fie suplinită . se trezeşte puţin. . -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului.

nelinişte cu prive la afecţiunea sa.Îi explic.Încurajez pacienta. .Ofer pacientei informaţii legate .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. sprijin moral. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. acceptă pregătirea preoperatorie. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. şi să obţină încurajare. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. 112 . . aducând cuvinte de laudă pacientei.Pacienta este echilibrată nutriţional .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. .2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi . .Pacienta deţine informaţiile de boala sa.05.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. este mai liniştită.limitate.lipsa forţei braţului stâng. îi prezint cazuri sa. similare pe cale de vindecare. 31. nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. . ale braţului stâng. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. Lipsa de cunoştinţe despre boală. .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic.

cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. . antiinfecţioase.nutriţional în 24 ore.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive. antialgice) şi 113 .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . . tensiunea arterială. axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng. semnele de deshidratare. manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng. scaunul si greutatea corporală. . Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative.Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural.supraveghez pulsul. sânului . .

îngrijorare. fără infecţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. 114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. . Dificultate în a dormi şi a se odihni. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. Liniştesc pacienta. iritabilitate . . . Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Să diminueze anxietatea pacientei.urmaresc efectele medicaţiei.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa.

. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. şi se bucură că poate participa la intervenţie. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.9ºC Liniştesc pacienta. . în cantităţi optime. cauzată de procesul infecţios. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. oferindu-i Ts= 37. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. manifestată prin accese febrile. cu ajutor.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.lipsa forţei braţului stâng.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Ofer pacientei lichide reci. Td= 37. . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă. . .5ºC informaţii despre starea sa . 115 .

îi prezint cazuri sa.Îi explic. 116 . Lipsa de cunoştinţe despre boală. manifestată prin constipaţie.importantă din intervenţie. Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate .Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. ser fiziologic.Încurajez pacienta.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. vitamine. şi să obţină încurajare. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . prin Pv. . . . este mai liniştită similare pe cale de vindecare.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. proteine. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . Cu Glucoză. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.

pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic.indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. confortabil.Fac bilanţul hidric. pansament îmbibat sero. betadină si aplic un pansament steril. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe. -Calculez necesarul de calorii.06. fără alte acuze. P. Ser fiziologic 1000ml.Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare.hematic la . 117 . este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată. Pacienta prezintă stare generală bună.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. . asigur un climat cald.01. Soluţie Ringer 500ml. să se normalizeze tranzitul intestinal. să fie bine hidratată. axilare. manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero. Verific TA.

Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire. îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . .Îi prezint cazuri vindecate. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate. cu stare psihică pozitivă.Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile.prin lipsa sânului stâng. operatorii. a corpului în 2 zile. . explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat.

hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. fără alte acuze. 119 . de a ridica braţul din partea sânului operat.06. pansament îmbibat sero.2012 .defect. manifestată prin pansament îmbibat sero. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. Pacienta prezintă stare generală bună. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. în decurs de 24 ore .Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. o sprijin. . o ajut să facă primii începe să se adapteze. paşi postoperator.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. . Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. 02.O încurajez psihic felicitându-o.

dezbrace singură. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă.braţul drept. şezând. în termen de 32 ore. . Pacienta să se îmbrace. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. cu nod de încheiere simplu. îi recomand. -să se îmbrace cu ajutor. lipsa forţei. în termen de 24 ore. . . după primele progrese facute.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei.educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. dacă ameţeşte. încălţăminte fără şiret. uşor de îmbrăcat. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). să se îmbrace în fotoliu.

. -îi dau informaţii relative la pansament. . -să nu prezinte complicaţii. mobilizare. îngrijorare. . exerciţii respiratorii. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. tulburări de dren. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. etc).Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 .Să se alimenteze. manifestată prin lipsa apetitului . aparate de monitorizare.să nu mai fie neliniştită. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -o supraveghez cu ce se îmbracă.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. -încurajez pacienta.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile .importanţa vestimentaţiei. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise.

explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 . Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. la ore regulate.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. . prezentate atragător. manifestată prin refuz de privire.prin lipsa sânului stâng. legume sub formă de pireuri. -îi explic importanţa reluării alimentării normale. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise.-să prezinte un apetit normal. cu linguriţa. la început puţin ceai. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. . (rece) apoi supe de zarzavat. autoatingere a părţii afectate. lapte dulce. -Să-şi atingă partea .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.

. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. .Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril.Îi prezint cazuri vindecate.continui exerciţiile de 123 . .Încurajez psihic pacienta. . 03. defect. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.06. -îi asigur securitate absolută.mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile.Pacienta merge fără aiutor.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul .2012 . Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore.Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. . cu stare psihică pozitivă. .regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . pentru strictul necesar. are o evoluţie corespunzătoare.

medicatia. 124 . -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. este liniştită şi încrezătoare în vindecare.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. restrictia de alimente). mobilizare.necesar. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. despre tratament şi regimul igienodietetic.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile. . -îi furnizez date despre boală.

Plaga este curată.06. . Perturbarea imaginii despre sine.prin lipsa sânului stâng. o atinge. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. cu 125 . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04. . aseptică. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. fără repulsie. prezintă evoluţie favorabilă.Îi prezint cazuri vindecate. o menajează.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.2012 tuburilor de dren axilare. autoatingere a părţii afectate. Pacienta a acceptă modificarea corporală. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . manifestată prin refuz de privire.

Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. ROL DELEGAT Nume – Prenume: G.M.stare psihică pozitivă.

5º C . 2. normoglucidică.41 U/L 0.Vărsături prezente .Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 .000400.2mg% 0.Metroclopramid 1 fiolă.000/mm³ 20-40mg% 0. 1/2 Xanax 0.000/ml 3. R15 Alimentaţie normocalorică.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1.05. Piafen 1fiolă 4. normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.6.3mg/ml 1.A. 5.30.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12.5 mg per os.38 U/L 70. Kytryl 3 mg în bolus.Diureza 1200 ml/zi .6 % 8200/mm³ 158. Algocalmin 1fiolă 3.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40.1.9mg/dl 41.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

04. 80/ min.06.Algocalmin fIII 2.6ºC normoglucidică. Fenobarbital fI 5.120/60mmHg normohidrică . Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Alimentaţie Temperatura: normocalorică.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15. Fraxiparine 0. . T.A.Metoclopramid fIII 3.Puls 80/ min.V.201 2 1. 36.A.4 fl I 4. 131 . .

2012 . a fost internată la data de 30. -evitarea eforturilor fizice mari . intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale.menajarea membrului superior din partea sânului operat. Pacienta se externează pe data de 04.06. cu starea ameliorată. VSH =15 mm/h.000/ml.2012.A. purtarea de haine strâmte. Creatinină =1. fără complicaţii. Acid uric =3.05. plagă operatorie aseptică. Trombocite = 158. M. recoltări de sânge. cu materiale sterile. evitarea aglomeraţiei . Glicemie =80 mg/dl. S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.3mg/ml.2/dl. cu evoluţie favorabilă spre vindecare. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală. HT= 36 %. Uree= 41.06. pe acest membru.EPICRIZA Pacienta G. 132 .6 %.CA 15-3 =35mg. Se externează cu următoarele recomandări : . masurare T. S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12. Leucocite = 8200/mm³. TGO = 16 U/L.2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept . evitând: ridicarea de obiecte grele. încordarea musculaturii.9mg/dl. TGP = 33 U/L. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28.

• De asemenea. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). radioterapie. ce presupun păstrarea sânului. • Pentru a evita această situaţie. este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. chimioterapie. • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice. 133 . tratamentul indicat va fi mai complex. în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. testele imagistice. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. costuri mai mari. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. Nu în ultimul rând.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. intervenţiile chirurgicale conservatoare. tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă.

rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. să se implice mai activ în lupta cu boala.• Nursa are un rol activ. • Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună. Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. dar şi un om poate învinge cancerul. important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic. • Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate.

Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova. Editura Medicală. Titircă L. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. 1991.. 2000 7. 135 . 6. Bucureşti. R. – Urgenţe medico. Mihai Georgescu Brăila. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică. Mihaela Dănciulescu. Editura All. 12. Adriana Bădulescu. vol I – Editura Medicală Bucureşti. R. Borundel C. 1994. Titircă L. 11. Editura Medicală Românească. Editura Viaţa Medicală Românească. Bucureşti. Bădulescu F.A. Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală. 9. – Ghid de nursing.I – Editura Didactică şi Pedagogică. 2003 3. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”.G.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. 2000 5. 2. Bucureşti.. Bucureşti. Titircă L. – Bucureşti.– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. Bădulescu F.chirurgicale sinteze.. 2003 Berceanu S. Ilinescu I. Bucureşti. 2003 4. Editura Medicală. Bădulescu F.. 2004.. R. – Bucureşti. – Chirurgie pentru cadre medii. 2007.A. Adriana Bădulescu. – Bucureşti. 2007. 1993 8.A. Titircă L. vol. Bucureşti 2004 10. Roxana Mustaţă. Mihăilescu M. Brăila M.Bibliografie: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful