MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0. menopauza tardiva (peste 50 ani). Femeile asiatice si hispanice. vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani). de exemplu 10-15 ani. De asemenea. pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor. 1. • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer. poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani).5% 1% pe an. • Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii. au un risc mai mic pentru cancerul mamar. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT). acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor. după cum se arata in studiile nord americane.2. numărul mic de sarcini.2. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt. Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 .

peste 10 ani sau mai mult. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar. au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . cat si al celor tratate pentru aceasta boala.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma. Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. folosirea pregesteronilor cu estrogenii.cancerul de sân. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere. De asemenea. incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata. Desi beneficiile ERT sunt numeroase. Totuşi.

Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar. De exemplu. • Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi.inducerea avortului. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza. Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. 6 . O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual.

deoarece unele pesticide pot fi estrogeni. elastice si regulate. Există totuşi. precum: îngroşarea tegumentului (pielii). iritaţia sau retracţia tegumentului.5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar. astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători.  adenopatia axilara homo sau bilaterala. Când aceasta este nedureroasă. ulceraţia sânului. la care riscul creşte de 1. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. 1.  adenopatie supraclaviculară. pană la cinci porţii de băuturi alcoolice. diferite de laptele matern.În prezent. 7 . spre deosebire de cele care consuma două. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool. nu este cunoscut. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde. scurgeri sau secreţii mamelonare. Exista si in acest domeniu studii contradictorii.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi.3. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. tumefacţia unei parţi a sânului. dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân.  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia.

Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 . Cancer mamar .stadiu III. edemul braţului.

crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. elastică.4. Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. Ele pot cauza durere. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică". Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului . pus pe baza simptomatologiei. distinge chisturi. aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. sensibilitate sau durere. dar ele pot apărea la orice vârsta. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor. schimbări. tapetate de celule glandulare. Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. arii de îngroşare. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură.1. mobilă. Când hiperplazia afectează 9 . ultrasonografia confirmând existenta chistului. Microscopic. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid. decât boala.glandulară si stromală.se refera la predominanţa ţesutului fibros. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme. iar la examenul clinic leziunea este rotundă. Modificările descrise sunt: • Fibroza . modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. fiind influenţate hormonal. Acestea devin mai accentuate premenstrual. Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. tumefacţii. Diagnosticul. este mai corect să fie denumite modificări.

mamografie) . hiperplazie lobulara. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. In funcţie de examenul microscopic. hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică. aceasta leziune este complet benignă.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). care conţin mai multe glande decât uzual. Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită. dar si în cancere. Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani). dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare.mai frecventă decât cea recomandată in general. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica.5-2 ori. 10 . • Adenoza . Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră. Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă. Biopsia aspirativă cu ac fin. iar când afectează lobulii. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. insa poate apărea la orice vârsta. Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul.ductele este numita hiperplazie ductală. Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic. Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală. Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1.se referă la lărgirea lobulilor. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori).

ele pot fi benigne. Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. In funcţie de aspectul acestor celule. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur. Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului. Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă. maligne sau cu potenţial de malignizare. din ţesut stromal si glandular. la fel ca fibroadenomul. Tumora malignă se tratează tot chirurgical. 11 . dar însoţite de hiperplazie epitelială. • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură. dar altele pot avea dimensiuni mari . dar răspund la chimio si radioterapie.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici. diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). dacă este necesar. Tratamentul este chirurgical . Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical. Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală. în ductele mici. care se dezvolta. dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie.cu tendinţa la rotunjire . Ele se pot afla si la distantă de mamelon.si sunt bine delimitate. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar. de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului.

• Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. determinând atracţia celulelor inflamatorii. In acest caz. după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii . care devine dureros si roşu. aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. 12 . la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân. anormală. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat). deoarece cancerul de sân este ferm.de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. roşu. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii. Mastita se tratează cu antibiotice. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. din ţesut sănătos. ceea ce duce la confuzii cu cancerul.verificate histologic. este necesara îndepărtarea chirurgicala. Sânul este dureros si cald. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. iar daca simptomatologia persista. numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur. Leziunea devine fermă si. la nivelul mamelonului.

4. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. IDC este cel mai comun tip de cancer. ILC . unde rata deceselor a scăzut semnificativ. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip.Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza). LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. 1. Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi. în ţara noastră.1. sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului.Din nefericire. IDC . Deşi nu este un cancer efectiv. peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate. ridicat. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute.Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. Leziunile maligne ale sânului DCIS . stadiul 0. Din aceasta cauză.Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ. III si IV. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an.Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul. LCIS . • Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 . aparand la aproximativ 80% din cazuri. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). iar costul tratamentului. Se limitează la ducte.

ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente. cu atât rata de supravieţuire este mai redusă. numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. 14 . • Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului. 20. Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală.astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. 75. În general.Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării.9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător). si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). Conform celor mai recente date publicate. supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării .

• necroza lambourilor tegumentare. • fibroza mamară. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale. • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri. 15 .49% 2.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1. • hemoragia sau hematomul. • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung.Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0. • seromul cavităţii restante. În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului.40% 1. • persistenţa marginilorinvadate tumoral.54% 3.04% 0. În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară).5. Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante.

• hemoragia şi hematomul. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei). Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului. in afara examenului clinic medical anual al sânului. Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 .  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani. Împreuna. trebuie sa efectueze anual examenul mamografic.  Femeile peste 50 ani. iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia. Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. • infecţie.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic. 1. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării.1. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient. determinând pierderea ptozei naturale a glandei. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei. 1.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului. ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei.6.6.

Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului. aspectul variind de la o femeie la alta. De asemenea. sau stelar. Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului. De asemenea. distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii.când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei). care nu creşte riscul pentru cancerul de sân.deosebire de screening . unele microcalcificari. un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. Ea se realizează cu ajutorul mamomatului. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). cu aspect de crab. încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara. va primi doar 10 rad. dar acest aspect este mai puţin frecvent. densitati mici asimetrice. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. spre deosebire de o femeie care dacă. De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). De exemplu. greu de sesizat. atât la autocontrol cât şi de câtre medic.

pentru a detalia imaginea. Specificitatea mamografiei .este mai mare de 90%. 18 . Mamografie .cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%).capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are .

după vârsta de 40 ani. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. cu istoric familial de cancer mamar. Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ.Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. chisturi. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani. modificări benigne fibroadenoame. ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. In ciuda acestor imbunatatiri. mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc.

In plus.  ductografia . deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari. vizualizata pe un monitor de computer.cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene. De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual. pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi. Aceasta nu se realizează pe film ci electronic. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar.  mamografia stereotaxia . femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare.diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. putând fi trimisa la distanta.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului. 20 . Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala .  scintigrafia sânilor. bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial .metoda mai puţin sensibila ca mamografia.pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei. Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual. Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima.presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile.  ecografia sânului .

1.6. 21 . care sunt posibilele efecte nedorite. tomografia computerizata. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă. care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii.2. alcool. Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere. este anunţat medicul curant. mănuşi sterile.modul cum va fi efectuată. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. 2 seringi. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. Daca se ştie alergică la xilină. iod sau alcool iodat. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. 1 fiolă de xilină.

mărimea. însoţite de documentele necesare. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. se poate face anestezie cu această substanţă. După terminarea recoltării. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: . culoarea sau orice modificare anormala. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma. Examinarea se face fie in poziţie verticala. în care se va face examinarea.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau .Dacă nu se ştie.6.6. 1. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog. de exemplu prima zi din lună. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia. La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. fie în poziţie orizontală 1. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. de către asistenta medicala.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi. nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni. in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani.acolo unde nu exista medic.

modificări in poziţia si aspectul mamelonului. căutându-se aceleaşi modificări. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează. mărirea de volum a sânilor. retracţia pielii. cu braţele de-a lungul corpului. PASUL 3 23 . Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda.PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. orice modificare in aspectul unui nev. urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. escoriatii.

Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. Se inclina uşor corpul spre oglinda. începând de la marginea externa. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila. Cu degetele întinse. E important sa se examineze fiecare parte a sânului. Se repeta procedura pentru sânul drept. PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. precum si zonei axilare. verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. se presează ferm in cercuri mici. PASUL 5 In poziţia culcat. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 .

la încheierea de asigurări. folosind mana stânga pentru sânul drept. 25 . Se inversează procedura. totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân.7. Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Oricum. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1. inclusiv in sistem privat). Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân. Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare.mişcare circulara descrisa mai sus.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical.2 femei din 10 cu neoplasm mamar. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. Femeile care prezintă limfedem. Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii.marker in regiunea tumorala. Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. 29 . deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare. Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri. Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne. • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice. Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . Apare la 1 . trebuie sa anunţe imediat medicul.

Un alt avantaj al chimioterapiei 30 .8. medicamentele ating toate părţile organismului. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat. Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale. cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti. sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial. 1. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie. Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala. O data ajuns in fluxul sanguin. De asemenea există metode noi de reconstrucţie.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului. Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar.3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne.

cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni.astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului. Radiaţiile pot fi emise de 31 .epirubicin (farmorubicin). Cele mai uzuale asocieri sunt: . Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora. Frecvent. Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 .doxorubicin (adriamycin). Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: .ciclofosfamida.4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase. methotrexat.căderea parului (alopecie) . 1. ciclofosfamida. cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) . de doza administrata si durata tratamentului.uscăciunea gurii sau mucoasei bucale . este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur. Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice. doxorubicin (adriamycin).neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice).sângerări sau echimoze .pierderea apetitulu (inapetenţa) .modificări ale ciclului menstrual .ciclofosfamida.8.5 zile. flurouracil (CAF) .greaţa si voma .un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite . fluorouracil (CMF) . urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor.

Tratamentul in sine este nedureros. Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului. iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san.mai puţin folosite la noi in tară. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate.12 luni. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare. Fiecare şedinţa durează câteva minute. peretelui toracic. după radioterapie 32 . Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) . La unele paciente. Frecvent. Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului.

Aceste simptome includ: .dureri abdominale persistente.iritări.sânul devine mai mic si mai ferm. în special pierderi în greutate 33 . Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii. marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente. deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus. Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi. irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice . Deci. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata. odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta.9. dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar.durere cronică a oaselor sau articulaţiilor .Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni . 1.dureri in torace si orice dificultati in respiraţie .de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate. bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora .

Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună. PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN. Scopul lucrării: 34 . Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman.” Asociaţia Pronurse 2. Vei plânge mult. să fi înconjurată de probleme. alţii te vor blestema.II. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta.Cap. să fi deseori frustrată. să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată. a îndura şi de curajul lor. Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se.1. Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp.

chirurgical. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie. datele fiind transmise medicului. precum şi cunoaşterea factorilor de risc. accentul principal cade totuşi pe simla. Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie .social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio. În îngrijirile nursing. având ca material pacientul.iunie 2012.iunie 2012. pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii. Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe.2. Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar. 35 .psiho. familia. 2.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova. Cu o incidenţă în creştere. în perioada martie. echipa de îngrijire şi foile de observaţie.

de mare amploare. două cu intervenţii radicale . izo Rh. • în preoperator.3. pentru intervenţia chirurgicală. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. 36 . pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. două în stadiul II A. va comunica acestuia starea biologică a pacientei. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă. la consecinţele acesteia. de cele mai multe ori. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. gastrostomii. Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. traheostomii. 2. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii. Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt. precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare. iar cea de-a doua la externare.

eriteme. scurgere. Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. • se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. nursa va supraveghea atent bolnava. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. durere în axilă şi braţ. hematom. parestezie. exerciţii. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore. 37 .. • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore.• în perioada postoperatorie. îi va urmării semnele vitale. durerea. edeme. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. miros. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată. • tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme. rezultate. a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). limfedem. va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora.

• greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii. După o masectomie sau disecţie axilară. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile. Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile. Drenajul limfatic: 38 . • injecţiile. vaccinăriile.• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară. braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ. se vor evita arsurile solare. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi.

• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei. se va pune această notificare pe pat. care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . reconstrucţie. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului. • braţul afectat va fi ridicat pe perne. • nu se măsoară TA. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său. nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului. • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică. Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer.

examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. 2. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă). • afirmă îngrijirea inciziei. liniile de ghidaj.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie.4. culegerea datelor sau a informaţiilor 2. drenaj. • prezintă anxietate minimă. • raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare. • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat. durere crescută sau edem pe braţ. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3. Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise.: • menţine un sistem de sprijin funcţional. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare.

Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11. M.03.5.2012 41 .1.

musculatură normotonă.C: neagă A.P.Data externării: 16.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009). • • • • • 42 . normokinetică Aparatul respirator: CRS libere.P. cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: . amplitudine a mişcărilor egală bilateral. murmur vezicular prezent bilateral.durere locală A.H. puncte sinusale nedureroase.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept .03. torace normal conformat. apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate. Apendicectomie. Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie.

vene permeabile. fără formaţiuni tumorale palpabile.• Aparat cardio. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. Sânul drept. nedureroase. mobil cu mişcările respiratorii. zgomote cardiace ritmice. fără formaţiuni localizate.A. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale.spaţial. .vascular: cord în limite normale.Puls .Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min.mamectomie radicală. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.cicatrice postchirurgicală. = 80/ min. fără semne de iritaţie peritoneală. diureză şi micţiuni fiziologice. orientat temporo. • • • Tiroida.8 ºC .cervicală. 43 . . Curbele biologice: . . artere pulsatile.A.Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D. cu cicatrice postoperatorie pubo.T.Diureza .nepalpabilă. = 1400 ml/ zi = constipaţie .Greutatea = 59 kg .Temperatura = 36.Respiraţii = 17/ min. • Aparat digestiv: abdomen normal conformat. • Aparat uro. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min).M.subombilicală.Talia = 160 cm . suplu. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. nedureros spontan sau la palpare.genital: loje renale libere.V.

rotaţie. supinaţie. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie.are o respiraţie normală. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. La internare: Carcinom mamar drept 1. prezintă greţuri şi vărsături. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . culcat. nu are obiceiuri alimentare deosebite. flexieextensie. Masticaţia este uşoară.are densitate crescută). consumă lichide în funcţie de nevoie. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. prezintă hiperstenurie. 2. roz si umedă. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. alimentare ocazională. Respira bine în poziţiile: ortostatism. eficace. Reflexul de deglutitie este prezent. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. cu gura închisă. 44 . 3. prezintă greţuri şi vărsături. Pacienta are căi respiratorii permeabile. mucoasă bucală integră. limba este roz. este suplă. pronaţie. urina este foarte concentrată . scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar.Dg. miscările toracice sunt simetrice. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). amplă pe nas. Respiraţia este de tip costal superior. 4. centrul respirator este maturizat. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. pierde în greutate. De câteva zile nevoia este deficitară . adducţie. circumducţie. ritmică. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. cutia toracica are o expansiune bună. sezând. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. Bolnava este constipată.

pielea e curata. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. statutului socio-cultural. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. ce generează în axila. fără coşmaruri. nasul are mucoasa nazala umeda. Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). fara carii. unghiile sunt curate. a avut insomnie. are par scurt. estetică. au culoare roz. nu depaseste limitele normale (368 oC). Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. are vise agreabile. 6. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat).Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. să se culce la aceeaşi oră. în urma efortului fizic din timpul zilei. poartă veşminte adecvate climatului. catifelata. Nevoia de a fi curat. cavitatea bucala: dentitie buna. Somnul este regenerator. umărul şi braţul drept. calm. seara temperatura pacientei. însă. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. de configuratie normala. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. în orice activitate este funcţională. placute. 7. urechile sunt curate. axilei drepte. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. 45 . foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. fără întreruperi. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. fosele nazale sunt libere. şi umărului drept. îi place să poarte haine curate tot timpul. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. 5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. este ordonată. neteda. 8. completa. taiate scurt. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar .

Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. participă la fapte de umanitate. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. foloseşte un limbaj clar. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. cu prietenii. îngrijorare. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. foloseste produse de calitate.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice.pigmentata normal. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. acuitate auditivă. de relaxare şi de control al emoţiilor. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. axilei şi umărului drept. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. 13. precis. îşi exprimă clar gândurile. Practică metode de destindere. sensibilitate tactilă şi dureroasă). traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. îsi spala dintii de 3 ori/zi. 12. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. 9. comunică cu personalul medical. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. 10. fineţe gustativă şi olfactivă. stabileşte relaţii armonioase în familie. iritabilitate. 11.

îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. vizionează emisiuni TV de divertisment. discută cu celelalte colege de salon. 14. 47 . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară.de cărţi. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. reviste.

Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie .Pacienta este echilibrată nutriţional.2012 vărsăturilor.M.aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului.reduc aportul de lichide.realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate. fără vărsături. .administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). sprijinind-o. Dg.PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D. Obiective . . .Greutatea corporală se 11. menţine constantă. fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml). Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. 48 .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.03. o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit). . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Ajut pacienta în timpul Evaluare . Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.

Pacienta să nu mai . intensitate. nivlul sânului drept. apetitul. Discomfort postural.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. scaunul si greutatea corporală. . axilei violentă la nivelul şi umărului drept.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. antiinfecţioase.. tensiunea arterială. nu prezintă semne de deshidratare. saruri minerale. Pacienta este echilibrată nutriţional. (antiinflamatoare. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. -administrez la indicaţie laxative.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). vitamine.Durerile s-au redus în . . cauzat . 49 . semnele de deshidratare.supraveghez pulsul. sânului în 24h.

Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. oboseală cronică. iritabilitate . este liniştită din punct de vedere psihic.Să diminueze anxietatea pacientei. fără infecţii. apoi adoarme din nou. .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. îngrijorare. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . . se trezeşte puţin. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. Dificultate în a dormi şi a se odihni. etc. să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă. .Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. despre tratamentul de întreţinere. . -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. . -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare.Liniştesc pacienta.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea.

. . în limitele permise profesional. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. Lipsa de cunoştinţe despre boală.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.lipsa forţei braţului drept. .Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. este mai liniştită. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. şi să obţină încurajare. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Îi explic.Pacienta se îmbracă. . . 51 . .Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. . sprijin moral.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. întâmplare fericită din viaţa ei. aducând cuvinte de laudă pacientei.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. .Încurajez pacienta. nelinişte cu prive la afecţiunea sa.Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. cu ajutor. şi se bucură că poate participa la intervenţie.

A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. semnele de deshidratare. tensiunea arterială. acceptă pregătirea preoperatorie.supraveghez pulsul. scaunul si greutatea corporală.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Durerile s-au redus în 52 . . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. . . Pacienta să fie .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).03. .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. .Pacienta este echilibrată nutriţional .12.

axilei şi umărului drept. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. antiinfecţioase.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive.Să diminueze anxietatea pacientei. . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept. Pacienta să nu mai prezinte durere locală . . fără infecţii. 53 . intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. sânului . îngrijorare.Discomfort postural. iritabilitate .

Dificultate în a dormi şi a se odihni.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. Liniştesc pacienta. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. cu ajutor.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. şi se bucură că poate participa la intervenţie. 54 . explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. . aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. . Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.lipsa forţei braţului drept. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.

Cu Glucoză.Îi explic. în limitele permise profesional.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . .Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. manifestată prin constipaţie.Încurajez pacienta. proteine. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. este mai liniştită 55 . Asigur pacientei un aport nutriţional normal. Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. ser fiziologic. . . nelinişte cu prive la afecţiunea sa . prin Pv. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. vitamine. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. Lipsa de cunoştinţe despre boală. şi să obţină încurajare. oligurie. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .

Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună. fără alte acuze. să fie bine hidratată. Pacienta prezintă stare .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. să se normalizeze tranzitul intestinal. Verific TA. manifestată prin pansament îmbibat sero. confortabil. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore. .2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. sero. asigur un climat cald.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Soluţie Ringer 500ml. Pacienta reacţionează cu 56 . Ser fiziologic 1000ml.03. este bine hidratată.13. -Calculez necesarul de calorii. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.Fac bilanţul hidric.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. P.

faţă crispată. 57 . manifestată prin termen de 3 zile. autoatingere a părţii afectate. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. .prin lipsa sânului fără repulsie în drept. fără alte acuze. refuz de privire. plăgii opratorii.Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine.Îi prezint cazuri vindecate.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin pansament îmbibat sero. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile. . . pansament steril pansament îmbibat sero. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună. sine.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.

. o ajut să facă primii începe să se adapteze. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge.03. în decurs de 24 ore . o sprijin. . -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.2012 . după primele progrese facute. . -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. îi recomand.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. dacă ameţeşte. de a ridica braţul din partea sânului operat. dezbrace singură. să se îmbrace în fotoliu. .O încurajez psihic felicitându-o. şezând. în termen de 32 ore. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). paşi postoperator. -să se îmbrace cu ajutor. lipsa forţei. Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. Pacienta să se îmbrace.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. în termen de 24 ore.14.Să mobilizeze uşor braţul drept.

Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. . -o supraveghez cu ce se îmbracă. -să nu prezinte complicaţii. uşor de îmbrăcat. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. îngrijorare. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. 59 . -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi.să nu mai fie neliniştită. exerciţii respiratorii. . mobilizare. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. încălţăminte fără şiret.înceapă cu el când se îmbracă. -încurajez pacienta. cu nod de încheiere simplu. .educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei.

Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. -îi dau informaţii relative la pansament. la ore regulate.Să se alimenteze. cu linguriţa. legume sub formă de pireuri. -să prezinte un apetit normal. la început puţin ceai. prezentate atragător. tulburări de dren. aparate de monitorizare. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. (rece) apoi supe de zarzavat.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. lapte dulce.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore . . . 60 . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.etc).

fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h.. cu stare psihică pozitivă. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii .Îi prezint cazuri vindecate.Pacienta merge fără 61 . cauzată de dificultatea termen de 2 zile. evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.prin lipsa sânului drept.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. . îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin refuz de privire.regulile de igienă să corespunzătoare. . . -îi explic importanţa reluării alimentării normale.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. de adaptare la modificarea corporală. autoatingere a părţii afectate. are o evoluţie defect. .

restrictia de alimente).Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. -îi furnizez date despre boală.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă .15. .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia.Clarific cu pacienta concepţiile eronate.2012 . medicatia. este liniştită şi încrezătoare în vindecare.Încurajez psihic pacienta.continui exerciţiile de mobilizare. -îi asigur securitate absolută. . Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare.03. .Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar. . Pacienta a înţeles explicaţiile. . despre tratament şi regimul 62 aiutor. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de .

informaţii. Plaga este curată. aseptică. igienodietetic. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. prezintă evoluţie favorabilă.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 . .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.

.03. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. o atinge. 64 .Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin refuz de privire. cu stare psihică pozitivă. pansament steril.2012 .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . Pacienta a acceptă modificarea corporală. fără repulsie.prin lipsa sânului drept. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .16. Perturbarea imaginii despre sine. o menajează. autoatingere a părţii afectate.

ROL DELEGAT Nume – Prenume: D. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .M.

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

A.V.Diureza 1200ml/zi . .V.Lystenol 1f . Temperatura: 36.Algocalmin fIII 2. Soluţie Ringer 500ml 7.Furosemid 2f .Pansament Risc anestezic grad IV.A. 88/ min. 115/65 mmHg .hidricCeai rece neîndulcit.Propofol 1f . 1.9ºC . . supe limpezi de legume. 84/ min. .T.Mostil 5f . 1 .Mialgin 1f .Metoclopramid fIII 3. 130/65 mmHg .201 2 R.6.Atropină1f .A.Chexan 0.Glucoză 5% 1000ml 4. apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min.Enap 1f .Scaune absente 14.A.T. supe diluate şi degresate din carne.Puls 84/ min.Fentanil 1f .Ca sodat 1f.4 fl I 69 . Fraxiparine 0.Miofilin 1f . .42g .03.Ser fiziologic 1000ml 5.

Diureza 1200ml/zi .03. Temperatura: 36. Fraxiparine 0.V.4 fl I 6.Diureza 70 R. supe diluate şi degresate din carne. supe limpezi de legume.Puls 80/ min. 36.4 18/min.03. Fraxiparine 0. 1 .A. 1.hidricCeai rece neîndulcit.6ºC 5. . Fenobarbital f I şi răcită. Ciprofloxacin normohidrică.125/70mmHg . compot. Fenobarbital fI normoglucidică.6.V.A. . 77/ min.201 2 1. .Ser fiziologic 1000ml 5.Puls 88/ min. .Scaune absente 15.A.Algocalmin fIII Monitorizarea 2. Temperatura: fl I 4.A. lapte semidegresat. apă fiartă şi răcită. lapte semidegresat. . Fenobarbital f I 16.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal. normocalorică.Metoclopramid Regim 15. iaurt.Algocalmin fIII 2.6ºC T.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. T. .120/60mmHg 500mg cp II . . funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3.Glucoză 5% 1000ml 4. 80/ min.Metoclopramid fIII 3.Puls 77/ min.

1400ml/zi -1 Scaun normal. 71 .

Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată. . expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă . se internează la data de 11. prin transfer din clinica de Oncologie. .2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical. Se externează la data de 16.M.I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte. printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm.Are o plagă operatorie aseptică. Se practică mastectomie radicală. 72 . bună TA-120/60mmHg .a evita efortul fizic.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator.se va sublinia importanţa mamografiei – anuale.EPICRIZA Bolnava D. Se intervine operator pentru extirparea tumorii. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar.revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile .5 cm diametru. AV-88/min În urma tratamentului post operator.2012 Cu recomandarea de: . curată . cu extirparea unei tunori de circa 4. unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept. starea pacientei este ameliorată.03.03.

2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: .: HTA primară gr.II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani.P.formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng . Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com. cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat. Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni. se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.C: neagă A.P.Rast. 73 . Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.05.2.3. Dolj Data internării: 21. cunoscută în antecedente cu HTA.durere locală A.H.05.2012 Data externării: 26. M. Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B.

fără semne de iritaţie peritoneală.nepalpabilă. Tegumente şi mucoase: normal colorate.superficiali nepalpabili. Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 . Sistemul limfoganglionar: gg. nedureros. Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.genital: loje renale libere. zgomote cardiace ritmice.cervicală. Aparatul locomotor: integru. fără formaţiuni tumorale palpabile. spontan sau la palpare. fără formaţiuni localizate. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. cu panicul adipos bine reprezentat. • • Tiroida.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37. murmur vezicular prezent bilateral. torace normal conformat. musculatură normotonă.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună.A. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia. uşoare accese febrile. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. Aparat cardio. • Aparat uro.vascular: cord în limite normale. micţiuni fiziologice.

centrul respirator este maturizat. prezintă hiperstenurie. ritmică. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. consumă lichide în funcţie de nevoie. 2. De câteva zile nevoia este deficitară . centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. amplă pe nas. urina este foarte concentrată .are o respiraţie normală. 3. Reflexul de deglutitie este prezent. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). eficace. Bolnava este constipată. mucoasă bucală integră. prezintă greţuri şi vărsături. cu gura închisă.are densitate crescută). nu are obiceiuri alimentare deosebite. Respiră bine în poziţiile: ortostatism.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. flexie-extensie. culcat. Dg. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. cutia toracica are o expansiune bună. rotaţie. alimentare ocazională. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. Pacienta are căi respiratorii permeabile. circumducţie. supinaţie. limba este roz. roz si umedă.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. Respiraţia este de tip costal superior.M. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. adducţie. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. 4. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. sezând. miscările toracice sunt simetrice. este suplă. 75 . Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. Masticaţia este uşoară. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. pierde în greutate. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. pronaţie. prezintă greţuri şi vărsături. La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1.

şi umărului drept. axilei şi umărului drept. în orice activitate este functională. nasul are mucoasa nazala umeda. Nevoia de a fi curat. pielea e curata. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. neteda. 5. au culoare roz. să se culce la aceeaşi oră. calm. însă. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. 7. a avut insomnie. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. îi place să poarte haine curate tot timpul. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. urechile sunt curate. statutului socio-cultural. are par scurt. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. Practică metode de destindere. ce generează în axila. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. fără întreruperi. poartă veşminte adecvate climatului. cavitatea bucala: dentitie buna. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. . Pacienta prezintă uşoare accese febrile. este ordonată. foloseste produse de calitate. placute. taiate scurt. Somnul este regenerator. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . are vise agreabile. de configuratie normala. fara carii. fără coşmaruri. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. unghiile sunt curate.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. catifelata. 8. îsi spala dintii de 3 ori/zi. axilei drepte. estetică. completa. fosele nazale sunt libere. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. 9. 6. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. umărul şi braţul drept. pigmentata normal. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat).

Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. foloseşte un limbaj clar. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. 13. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. stabileşte relaţii armonioase în familie. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. reviste. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. iritabilitate. 10. sensibilitate tactilă şi dureroasă). Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. 12. participă la fapte de umanitate. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. comunică cu personalul medical. îngrijorare. îşi exprimă clar gândurile. discută cu celelalte colege de salon. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. acuitate auditivă. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. vizionează emisiuni TV de divertisment. 14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. 77 . fineţe gustativă şi olfactivă.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. precis. cu prietenii. însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. 11.

. sprijinind-o. Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. .Ajut pacienta în timpul Evaluare .M. Intervenţii proprii şi delegate .2012 vărsăturilor. menţine constantă.Greutatea corporală se 21.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . . fără vărsături.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B. Obiective . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.Pacienta este echilibrată nutriţional.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului.05. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit).echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. Dg. . fără a fi dulci la 78 .reduc aportul de lichide.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci).

semnele de deshidratare.supraveghez pulsul.Pacienta să nu mai . nivlul sânului stâng. Discomfort postural.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. . axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. cauzat . . nu prezintă semne de deshidratare. tensiunea arterială. scaunul si greutatea corporală. 79 Pacienta este echilibrată nutriţional.2-3 ore în portii mici (l00ml). (antiinflamatoare. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . -administrez la indicaţie laxative. saruri minerale. intensitate. apetitul. antiinfecţioase. sânului în 24h. .Durerile s-au redus în . vitamine.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng.

Liniştesc pacienta.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă. . .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. . .Să diminueze anxietatea pacientei.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. manifestată prin accese febrile. fără infecţii. .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. iritabilitate . oferindu-i informaţii despre starea sa . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. în cantităţi optime. îngrijorare. cauzată de procesul infecţios. despre tratamentul de întreţinere. 80 -Anxietatea este diminuată .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. .Ofer pacientei lichide reci.

să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. . .Pacienta se îmbracă. cu ajutor.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. apoi adoarme din nou. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. . .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. oboseală cronică.Liniştesc pacienta.-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă.Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face . etc.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. .lipsa forţei braţului stâng. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. şi se bucură că poate participa la intervenţie. este liniştită din punct de vedere psihic. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . . Dificultate în a dormi şi a se odihni. se trezeşte puţin. .

este mai liniştită. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. . .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. . .05.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. acceptă pregătirea preoperatorie.aplic tratamentul medicamentos 82 . Lipsa de cunoştinţe despre boală. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. .Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. progresele făcute. 22. Pacienta să fie . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . .Îi explic.Încurajez pacienta.partea ce mai importantă din intervenţie.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. .Pacienta este echilibrată nutriţional . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. şi să obţină încurajare. . aducând cuvinte de laudă pacientei.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. sprijin moral. în limitele permise profesional.

Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. Discomfort postural.supraveghez pulsul. scaunul si greutatea corporală. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng.echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. antialgice) şi 83 . antiinfecţioase.Durerile s-au redus în intensitate . . semnele de deshidratare. axilei şi umărului stâng. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. violentă la nivelul sânului . . Pacienta să nu mai . tensiunea arterială. manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng.

urmaresc efectele medicaţiei.Să diminueze anxietatea pacientei. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. . 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. îngrijorare. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. . iritabilitate . Liniştesc pacienta. fără infecţii. .apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . Dificultate în a dormi şi a se odihni.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă.

lipsa forţei braţului stâng.Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. 85 .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.Ofer pacientei lichide reci. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. .6ºC Liniştesc pacienta. Td= 37.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. în cantităţi optime.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. şi se bucură că poate participa la intervenţie. -Administrez medicaţia prescrisă .Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. manifestată prin accese febrile. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. . . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. progresivă.4ºC informaţii despre starea sa . oferindu-i Ts= 37. cu ajutor. cauzată de procesul infecţios. .

ser fiziologic. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. şi să obţină încurajare. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. vitamine. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. este bine hidratată.indicaţiile bine hidratată. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. . în limitele permise profesional. 86 . sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. 23. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Încurajez pacienta. nelinişte cu prive la afecţiunea sa .Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale .Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. nutriţional normal. .Îi explic.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. Cu Glucoză.2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic. Lipsa de cunoştinţe despre boală. proteine.05. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. prin Pv. să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal. manifestată prin constipaţie. să fie cauzată de contra. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .

. asigur un climat cald. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Verific TA.hematic la nivelul .Ser fiziologic 1000ml. Soluţie Ringer 500ml. -Calculez necesarul de calorii. pansament îmbibat sero. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 . Pacienta prezintă stare generală bună. P. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin pansament îmbibat sero.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.Fac bilanţul hidric.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. faţă crispată. confortabil. betadină si aplic un pansament steril. fără alte acuze.

Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii.Îi prezint cazuri vindecate. mutilată a corpului imaginea despre sine.prin lipsa sânului stâng.Perturbarea imaginii despre sine. evoluţie favorabilă. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile.hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii. pansament îmbibat sero. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. 24. . fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile. manifestată prin refuz de privire. repulsie la vederea -Să-şi atingă partea . betadină si aplic un pansament 88 .Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. îmbibat sero. Pacienta prezintă stare generală bună.05.2012 . fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe.hematic la nivelul . cu stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. fără alte acuze. autoatingere a părţii afectate.

o ajut să facă primii paşi postoperator. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). începe să se adapteze. . Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. în decurs de 24 ore .Să mobilizeze uşor braţul drept. Pacienta să se îmbrace.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. -să se îmbrace cu ajutor. Pacienta a mers ajutată. în termen de 24 ore. .O încurajez psihic felicitându-o. îi 89 . . în termen de 32 ore. dezbrace singură. după primele progrese facute.steril. lipsa forţei. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. de a ridica braţul din partea sânului operat.

îngrijorare. încălţăminte fără şiret.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. . Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie.recomand. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi.să nu mai fie neliniştită. -o supraveghez cu ce se îmbracă. cu nod de încheiere simplu. -explic pacientei cum să participe 90 .educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. uşor de îmbrăcat. . nelinişte. dacă ameţeşte. şezând. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. . să se îmbrace în fotoliu. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii. -încurajez pacienta.

.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . exerciţii respiratorii. etc). -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore . . la ore regulate.aplic muşama şi o aşez în 91 . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise.Să se alimenteze. manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal. cu linguriţa. (rece) apoi supe de zarzavat. mobilizare. legume sub formă de pireuri. la început puţin ceai. tulburări de dren.la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -îi dau informaţii relative la pansament. aparate de monitorizare. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. lapte dulce. prezentate atragător.

cauzată de dificultatea a corpului în 24h. 92 . . . afectate. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. manifestată prin fără repulsie în refuz de privire.Îi prezint cazuri vindecate. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. cu stare psihică pozitivă.Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine. termen de 2 zile. .Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale. Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine.timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală.prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng.

Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. . .Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare.25.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare.05. .explic necesitatea unei 93 .Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar. . . .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar. manifestată prin pansament . . .Pacienta merge fără aiutor. .continui exerciţiile de mobilizare. -îi asigur securitate absolută. are o evoluţie corespunzătoare.Încurajez psihic pacienta.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.

. despre tratament şi regimul igienodietetic.mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. 94 . -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. medicatia. -îi furnizez date despre boală. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. restrictia de alimente).

manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.26. aspectul fizic puţin modificat. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. . cu 95 Plaga este curată. explicându-i că sănătatea pe care stâng. . fără repulsie. sine.05. corporală.Îi prezint cazuri vindecate.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. prezintă evoluţie favorabilă.prin lipsa sânului fără repulsie . aseptică.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului . o menajează. autoatingere a părţii afectate. . Pacienta a acceptă modificarea corporală. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . o atinge.

stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 .

Metroclopramid 1 fiolă .62mg/dl 1.000400.2mg% 0. 80/ min.5mg cpI.3fI .Puls 80/ min. normohidrică.A. -Indapamid 1.120 mg/dl 12 1.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0.5mg cpI.Q.000/mm³ 4.6. -Indapamid 1. R. VSH 37% 12.Fraxiparine 0.05. Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min.38 U/L 70.15 1 30 mm/h 40. 140/ 80 mmHg .Diureza 700 ml/zi .=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C .50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.S. D.201 2 22.Glucoză R0 97 .Piafen 1fiolă .2.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T.Vărsături prezente .S. . D.Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.H.15 Alimentaţie normocalorică.V.Diazepan 1 tb.25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.1. . .1 scaun.05.05 90% 90 mg/dl 10. Glicemie T.Diureza 1400 ml/zi .1. . Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.1 mg/dl 30 mg/dl 0.3/dl 7200/mm³ 296.Ampicilină 2f .2mg/dl 78-112% 70.A.T. Temperatura:37. hiposodată./zi înainte de culcare. Monitorizarea funcţiilor vitale: .6ºC .000/mm³ 20-40mg% 0.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0. normoglucidică.A.Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).Q.41 U/L 0. T.T.5mil/ mm³ 3.21.

. mamelonară stângă lateral.T.201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1. Puncţia aspirativa cu ac fin 23. Incizie eliptică cu axul transversal larg .V. Monitorizarea .Metoclopramid fV 4. C.Vărsături prezente. Algocalmin fV 2. Ser fiziologic fl.5%(1000ml).05.ce circumscrie gl. Fenobarbital fI 3. 98 R0 Intervenţie chirurgicală. ser fiziologic 500ml. Glucoză 5%fl V 5.

CA15-3 24.3 f I 3.Diureza 1400 ml/zi . supe 4.CEA(antigen carcinoembrionar) . supe 2.6.05. 7.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C .2º C . apă fiartă şi răcită. Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit.Ringer fl I. Pansament.=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.201 2 10 ng/ml 2.hidric1. Fraxiparine limpezi de 0.Scaune absente Markeri tumorali de sân: .A.5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R. Glucoză 5%flI legume.A. Sol. funcţiilor vitale: .T. Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5. 1 .Metoclopramid carne.Diureza 1200 ml/zi .

Diureza 1400 ml/zi .201 2 Monitorizarea Regim 15.fV 6.Scaun normal 1.05.Scaun normal 100 . Pansament 25.8º C normosodată. T=36. Ampicilină 2f 7.=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică. . . P=78 p/min normoglucidică. Pansament semidegresat. R= 18 r/min normohidrică.A. funcţiilor vitale: T. Algocalmin f III 2.

=125/70mm Hg Regim 15. ml/zi normohidrică.Fraxiparine 0.A. 1.Diureza 1400 normoglucidică.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T. . Pansament.05. R= 18 r/min Alimentaţie 2.Scaun normal. T=36. . normosodată 101 .4 P=78 p/min f I.26.6º C normocalorică.

102 .2012.M. evitând: ridicarea de obiecte grele. glicemie. Se intervine chirurgical în data de 23.A. Pacienta se externează pe data de 26.2012.05. recoltări de sânge. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx. leucocite. CA 15-3 =75 mg. frigul. Ht. creatinină.EPICRIZA Pacienta B. a fost internată la data de 21. examenele ecografice şi radiologice.05. încordarea musculaturii. purtarea de haine strâmte. VSH . masurare T. pe acest membru. S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.menajarea membrului superior din partea sânului operat. I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb. acid uric. după examenul anatomo. umezeala şi aglomeraţia.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. Operaţia decurge fără complicaţii. -evitarea efortului fizic. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament. Se externează cu următoarele recomandări : .05. După examenul local. TGO. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată . uree.patologic.

103 .05. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă. Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate. Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere.3. DATA INTERNĂRII: 30. Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate. M.3.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII . deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G.

Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate. a avut frecvenţă regulată. Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală. la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural. menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate. Starea generală a pacientei este bună. iar de 2 ani a intrat la menopauză.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. 104 . nu a avut avorturi. de tratament şi efectele adverse. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale.

micţiuni prezente.vascular: cord în limite normale. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. musculatură normotonă. vărsături. • • Tiroida. din cauza procesului infecţios.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38. ficat la nivelul rebordului costal. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. • • • • • Respiră spontan. fără formaţiuni localizate.A.cicatrice postchirurgicală. ţesut celular subcutanat bine reprezentat.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 .nepalpabilă. tranzit încetinit pentru materii fecale. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio. tranzit intestinal prezent pentru gaze. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. • Accese febrile tranzitorii. nedureros. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T.cervicală. • Aparat uro. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu.mamectomie radicală. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide.genital: loje renale suple. Sânul drept. murmur vezicular prezent bilateral. Aparat cardio. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. greaţă.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna.

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. Dg. îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. 3. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă.38. 7. sistemul locomotor este normoton. Mv prezent limite normale(R=16. ce presupune repaus. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) . Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept. M. La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1. 6. 5.18/min) 2. oboseală cronică.9 ºC 8. impusă de plaga operatorie. provocate starea de stres terapeutic. dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie.5 ºC.T=38. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). 4.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G. 106 . Nevoia de a fi curat. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral.

preferate. 12. reviste preferate. abilităţi de autoîngrijire 107 . însă citeşte cărţi. dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică. 11. anxietatea. Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor.9. 10. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. 13. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber. 14. vizionează emisiuni TV. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice.

administrez substanţe acidulate 108 . . sprijinind-o. Dg.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. M.Pacienta este echilibrată nutriţional. Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. menţine constantă. .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului.Ajut pacienta în timpul Evaluare .reduc aportul de lichide.Greutatea corporală se 30. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. fără vărsături. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Obiective .2012 vărsăturilor. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.05. Intervenţii proprii şi delegate . . .

(antiinflamatoare. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.aplic tratamentul medicamentos nutriţional.Pacienta să nu mai .cu lamâie (reci). antiinfecţioase. -administrez la indicaţie laxative. . antialgice) şi 109 . fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml).Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. intensitate. sânului în 24h. Pacienta este echilibrată . tensiunea arterială. saruri minerale. apetitul.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. scaunul si greutatea corporală. antibiotice. nivlul sânului stâng. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).supraveghez pulsul. . semnele de deshidratare.Durerile s-au redus în . vitamine. nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare. Discomfort postural. cauzat .

în cantităţi optime. . -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată . cauzată de procesul infecţios. T=38.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. . oferindu-i informaţii despre starea sa .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. îngrijorare. manifestată prin accese febrile.Pacienta să beneficieze de un . .Liniştesc pacienta.5º C Pacienta prezintă stare febrilă.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h.urmaresc efectele medicaţiei. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. iritabilitate . . .Să diminueze anxietatea pacientei.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Ofer pacientei lichide reci. despre tratamentul de întreţinere.

mediu de siguranţă.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. . să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. etc.Liniştesc pacienta. . cu ajutor. . explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.Pacienta se îmbracă.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. .Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Să-i fie suplinită . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări . . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. . apoi adoarme din nou. şi se bucură că poate participa la intervenţie. fără infecţii. -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă. punct de vedere psihic. încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. se trezeşte puţin.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. oboseală cronică. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. este liniştită din de acasă.

. sprijin moral. similare pe cale de vindecare. . şi să obţină încurajare. nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.lipsa forţei braţului stâng. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. îi prezint cazuri sa.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. ale braţului stâng. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.limitate.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. .Pacienta este echilibrată nutriţional . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. .Încurajez pacienta.05. 112 . . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi .Ofer pacientei informaţii legate . 31. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional.Îi explic. . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. Lipsa de cunoştinţe despre boală. este mai liniştită. aducând cuvinte de laudă pacientei. . acceptă pregătirea preoperatorie.

Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural. antialgice) şi 113 . . manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng. . tensiunea arterială.nutriţional în 24 ore. scaunul si greutatea corporală. .supraveghez pulsul. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. sânului . . axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng. antiinfecţioase.Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive. Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). semnele de deshidratare.

Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. 114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.Să diminueze anxietatea pacientei.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Liniştesc pacienta. fără infecţii. iritabilitate .urmaresc efectele medicaţiei.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. . . explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. îngrijorare. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. . Dificultate în a dormi şi a se odihni. . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.

5ºC informaţii despre starea sa . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Td= 37. oferindu-i Ts= 37.9ºC Liniştesc pacienta. în cantităţi optime. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h.lipsa forţei braţului stâng. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. . . aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. manifestată prin accese febrile. şi se bucură că poate participa la intervenţie. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. cauzată de procesul infecţios.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. .Ofer pacientei lichide reci.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă. cu ajutor. 115 .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. .

explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . Asigur pacientei un aport nutriţional normal. prin Pv. manifestată prin constipaţie. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . .Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. Cu Glucoză. este mai liniştită similare pe cale de vindecare. vitamine.importantă din intervenţie.Încurajez pacienta. 116 .Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. proteine. . sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. îi prezint cazuri sa.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. ser fiziologic.Îi explic. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. şi să obţină încurajare. Lipsa de cunoştinţe despre boală. Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. .

.Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. asigur un climat cald. Verific TA. să fie bine hidratată.hematic la . manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero.indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. 117 . este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra.hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe. Soluţie Ringer 500ml. pansament îmbibat sero. fără alte acuze.06. -Calculez necesarul de calorii.01. să se normalizeze tranzitul intestinal. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. Pacienta prezintă stare generală bună. P. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. axilare. Ser fiziologic 1000ml. betadină si aplic un pansament steril. pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic.Fac bilanţul hidric. confortabil.

Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată. . îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat. manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire. operatorii. cu stare psihică pozitivă.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. .prin lipsa sânului stâng. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile. Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore.Îi prezint cazuri vindecate. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine. a corpului în 2 zile. acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate.

de a ridica braţul din partea sânului operat. . manifestată prin pansament îmbibat sero. o sprijin. Pacienta prezintă stare generală bună.2012 . pansament îmbibat sero.Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. o ajut să facă primii începe să se adapteze. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril. 02. .defect. 119 . Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. în decurs de 24 ore . fără alte acuze. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.O încurajez psihic felicitându-o.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. paşi postoperator. .O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului.06.

.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. dezbrace singură. îi recomand. lipsa forţei. Pacienta să se îmbrace. în termen de 32 ore. să se îmbrace în fotoliu. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. -să se îmbrace cu ajutor.educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. după primele progrese facute. dacă ameţeşte. . cu nod de încheiere simplu. încălţăminte fără şiret. uşor de îmbrăcat. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). . şezând.braţul drept. în termen de 24 ore.

. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. aparate de monitorizare.Să se alimenteze. -îi dau informaţii relative la pansament.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 . . -să nu prezinte complicaţii.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . îngrijorare. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. . Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. -o supraveghez cu ce se îmbracă. mobilizare. etc). manifestată prin lipsa apetitului . tulburări de dren. -încurajez pacienta. exerciţii respiratorii.să nu mai fie neliniştită.importanţa vestimentaţiei.

-Să-şi atingă partea . prezentate atragător. autoatingere a părţii afectate. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. (rece) apoi supe de zarzavat. . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. lapte dulce.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. -îi explic importanţa reluării alimentării normale. legume sub formă de pireuri.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine. cu linguriţa. la început puţin ceai.prin lipsa sânului stâng.-să prezinte un apetit normal.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise. la ore regulate. manifestată prin refuz de privire. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 .

cu stare psihică pozitivă. .06. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. pentru strictul necesar.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. 03.Încurajez psihic pacienta.continui exerciţiile de 123 . . îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.2012 . -îi asigur securitate absolută. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril.mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile.Îi prezint cazuri vindecate. . . defect.Pacienta merge fără aiutor. .regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . .Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. are o evoluţie corespunzătoare.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul . .

este liniştită şi încrezătoare în vindecare. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . 124 . -îi furnizez date despre boală.necesar.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile. medicatia. despre tratament şi regimul igienodietetic. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. restrictia de alimente). . mobilizare.Clarific cu pacienta concepţiile eronate.

manifestată prin refuz de privire. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .prin lipsa sânului stâng. fără repulsie. . Plaga este curată. prezintă evoluţie favorabilă.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.06.2012 tuburilor de dren axilare.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie . . Pacienta a acceptă modificarea corporală.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.Îi prezint cazuri vindecate. aseptică. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . autoatingere a părţii afectate. cu 125 . Perturbarea imaginii despre sine. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. o atinge. o menajează. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.

M. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. ROL DELEGAT Nume – Prenume: G. Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 .stare psihică pozitivă.

05.000/ml 3.000/mm³ 20-40mg% 0.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1.2mg% 0.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40.5 mg per os.Metroclopramid 1 fiolă.6. Algocalmin 1fiolă 3.Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 . normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T.41 U/L 0. Piafen 1fiolă 4.5º C . normoglucidică.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.1.30.000400. 5.A.3mg/ml 1. 1/2 Xanax 0.9mg/dl 41.Diureza 1200 ml/zi . Kytryl 3 mg în bolus.6 % 8200/mm³ 158. 2. R15 Alimentaţie normocalorică.Vărsături prezente .38 U/L 70.

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

04.120/60mmHg normohidrică .06.Metoclopramid fIII 3. Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Alimentaţie Temperatura: normocalorică.V.Puls 80/ min. 131 . Fenobarbital fI 5.A.Algocalmin fIII 2.A. . 80/ min.4 fl I 4.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15. .6ºC normoglucidică. 36.201 2 1. T. Fraxiparine 0.

2012. evitând: ridicarea de obiecte grele. a fost internată la data de 30. Uree= 41. TGP = 33 U/L. încordarea musculaturii.05. cu starea ameliorată. Creatinină =1.000/ml. Leucocite = 8200/mm³.2/dl. TGO = 16 U/L.A. HT= 36 %.CA 15-3 =35mg.menajarea membrului superior din partea sânului operat. Pacienta se externează pe data de 04. Trombocite = 158. cu materiale sterile. Acid uric =3. VSH =15 mm/h.6 %. plagă operatorie aseptică. Se externează cu următoarele recomandări : . -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28. M. fără complicaţii.9mg/dl. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală. S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12.EPICRIZA Pacienta G. evitarea aglomeraţiei . masurare T.3mg/ml. intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale. recoltări de sânge. Glicemie =80 mg/dl.06.2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept .06. 132 . purtarea de haine strâmte. -evitarea eforturilor fizice mari . pe acest membru. S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.2012 . cu evoluţie favorabilă spre vindecare.

costuri mai mari. • De asemenea. testele imagistice. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. ce presupun păstrarea sânului. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. • Pentru a evita această situaţie.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. intervenţiile chirurgicale conservatoare. Nu în ultimul rând. tratamentul indicat va fi mai complex. tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical. • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice. în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. chimioterapie. 133 . • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă. radioterapie.

• Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate. rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică. • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună.• Nursa are un rol activ. important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. dar şi un om poate învinge cancerul. • Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. să se implice mai activ în lupta cu boala.

Mihăilescu M. 2003 Berceanu S.. 2000 5. Bucureşti. 6. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. Bucureşti. – Bucureşti. 11. Roxana Mustaţă.A.I – Editura Didactică şi Pedagogică. – Bucureşti. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. vol I – Editura Medicală Bucureşti. Mihaela Dănciulescu. Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova. Borundel C. Editura Viaţa Medicală Românească. Bădulescu F.. 12.chirurgicale sinteze. Bucureşti 2004 10.A. Editura Medicală Românească. 2007.– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. Brăila M.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”.. – Bucureşti.. Bădulescu F.G. Adriana Bădulescu. Bucureşti. 9. Titircă L. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medicală. Bădulescu F.Bibliografie: 1. R. Titircă L.A. – Ghid de nursing. Bucureşti. – Urgenţe medico. Titircă L. Editura All. 135 . Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti. Titircă L. 2003 4. R. 2004. Adriana Bădulescu. R.. 1994. Ilinescu I. 2007. Bucureşti. Editura Medicală. 2000 7. 2. 1991. 1993 8. vol. Mihai Georgescu Brăila. – Chirurgie pentru cadre medii. 2003 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful