MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani). De asemenea. poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt. Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 . pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor.5% 1% pe an. după cum se arata in studiile nord americane. au un risc mai mic pentru cancerul mamar. acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii. 1. de exemplu 10-15 ani.2.dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0.2. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani). Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor. Femeile asiatice si hispanice. menopauza tardiva (peste 50 ani). • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. numărul mic de sarcini. • Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT). • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer.

au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere. cat si al celor tratate pentru aceasta boala. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. De asemenea. peste 10 ani sau mai mult. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative. femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân. • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. Totuşi. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. Desi beneficiile ERT sunt numeroase. Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . folosirea pregesteronilor cu estrogenii.cancerul de sân.

Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual. • Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar. O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa.inducerea avortului. 6 . se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. De exemplu. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza.

5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool.  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia. Când aceasta este nedureroasă.  adenopatia axilara homo sau bilaterala.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului. astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali. Exista si in acest domeniu studii contradictorii.3. dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer.  adenopatie supraclaviculară. spre deosebire de cele care consuma două. 1. Există totuşi. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi. iritaţia sau retracţia tegumentului.În prezent. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde. ulceraţia sânului. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân. pană la cinci porţii de băuturi alcoolice. elastice si regulate. nu este cunoscut. scurgeri sau secreţii mamelonare. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători. tumefacţia unei parţi a sânului. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1. 7 . precum: îngroşarea tegumentului (pielii). deoarece unele pesticide pot fi estrogeni. la care riscul creşte de 1. diferite de laptele matern.

Cancer mamar . edemul braţului. Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 .stadiu III.

Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură. decât boala.4. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii. modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. distinge chisturi. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Modificările descrise sunt: • Fibroza . Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme. mobilă. sensibilitate sau durere. tapetate de celule glandulare. crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. tumefacţii. iar la examenul clinic leziunea este rotundă. fiind influenţate hormonal. Ele pot cauza durere. dar ele pot apărea la orice vârsta.glandulară si stromală. ultrasonografia confirmând existenta chistului. este mai corect să fie denumite modificări. Acestea devin mai accentuate premenstrual. schimbări. aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică".se refera la predominanţa ţesutului fibros.1. arii de îngroşare. Când hiperplazia afectează 9 . Microscopic. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid. pus pe baza simptomatologiei. Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. Diagnosticul. elastică. acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului .

Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie. iar când afectează lobulii. Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani). dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare. • Adenoza .5-2 ori. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal.mai frecventă decât cea recomandată in general. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă. hiperplazie lobulara. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită. In funcţie de examenul microscopic. hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori). Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală. Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră.ductele este numita hiperplazie ductală. 10 . insa poate apărea la orice vârsta.se referă la lărgirea lobulilor. dar si în cancere. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. care conţin mai multe glande decât uzual. mamografie) . Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. aceasta leziune este complet benignă. Biopsia aspirativă cu ac fin.

din ţesut stromal si glandular. prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă. la fel ca fibroadenomul.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). în ductele mici. In funcţie de aspectul acestor celule. Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului.si sunt bine delimitate. ele pot fi benigne.cu tendinţa la rotunjire . de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm. care se dezvolta. maligne sau cu potenţial de malignizare. Ele se pot afla si la distantă de mamelon. Tumora malignă se tratează tot chirurgical. Tratamentul este chirurgical . Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie. Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală. Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical. diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. dar răspund la chimio si radioterapie. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia. dar altele pot avea dimensiuni mari . Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului. 11 . dacă este necesar. dar însoţite de hiperplazie epitelială. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar. • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici.

Leziunea devine fermă si. determinând atracţia celulelor inflamatorii. aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. Mastita se tratează cu antibiotice. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic. numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. iar daca simptomatologia persista. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat). 12 . Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur. In acest caz. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează.de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. Sânul este dureros si cald. este necesara îndepărtarea chirurgicala. deoarece cancerul de sân este ferm. • Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. care devine dureros si roşu. la nivelul mamelonului.verificate histologic. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii. roşu. anormală. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. din ţesut sănătos. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii .

sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului. Deşi nu este un cancer efectiv. 1. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi. La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an. iar costul tratamentului.1. Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce. Din aceasta cauză.Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ. IDC . LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. în ţara noastră. III si IV. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. stadiul 0. LCIS . IDC este cel mai comun tip de cancer. peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate.Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza). aparand la aproximativ 80% din cazuri. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. ILC . Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi.Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). Leziunile maligne ale sânului DCIS . unde rata deceselor a scăzut semnificativ. • Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 .Din nefericire.4. ridicat. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. Se limitează la ducte.Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul.

ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96. si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult.8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente.9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător).astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală.Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). • Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului. Conform celor mai recente date publicate. 20. 75. Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării . 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. În general. 14 . cu atât rata de supravieţuire este mai redusă.

5. • fibroza mamară. În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului.40% 1. 15 .04% 0. • necroza lambourilor tegumentare. • hemoragia sau hematomul.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale. În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară). • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri. • seromul cavităţii restante. • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung.54% 3. Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante.Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0. • persistenţa marginilorinvadate tumoral.49% 2.

Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 .  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani.  Femeile peste 50 ani. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar.6. 1.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului. iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia. trebuie sa efectueze anual examenul mamografic. Împreuna. in afara examenului clinic medical anual al sânului.6.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei). • hemoragia şi hematomul. 1. Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. determinând pierderea ptozei naturale a glandei. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării. atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului. ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei.1. • infecţie.

Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. sau stelar. densitati mici asimetrice. De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului. Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. De asemenea. încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara. spre deosebire de o femeie care dacă. o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei).când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). care nu creşte riscul pentru cancerul de sân. unele microcalcificari. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). atât la autocontrol cât şi de câtre medic. cu aspect de crab. microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. De asemenea. De exemplu. începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii. Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. aspectul variind de la o femeie la alta. distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . va primi doar 10 rad.deosebire de screening . Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului. dar acest aspect este mai puţin frecvent. Ea se realizează cu ajutorul mamomatului. greu de sesizat.

pentru a detalia imaginea.este mai mare de 90%. Specificitatea mamografiei .capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are . Mamografie . 18 .cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%).

modificări benigne fibroadenoame.Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. cu istoric familial de cancer mamar. Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ. ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive. mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. după vârsta de 40 ani. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . In ciuda acestor imbunatatiri. chisturi.

De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual.  ductografia . putând fi trimisa la distanta.pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast. 20 . Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala . vizualizata pe un monitor de computer.  ecografia sânului .diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii.  mamografia stereotaxia . bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial . pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului.cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene. femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare.presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile.  scintigrafia sânilor.metoda mai puţin sensibila ca mamografia. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei. Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual. Aceasta nu se realizează pe film ci electronic. In plus. Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima. deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari.

De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei.6. care sunt posibilele efecte nedorite. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. 2 seringi. 1. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. 21 .modul cum va fi efectuată. tomografia computerizata. Daca se ştie alergică la xilină. este anunţat medicul curant. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. iod sau alcool iodat. care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii. 1 fiolă de xilină. mănuşi sterile. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii. alcool.2. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri. Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar.

nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. fie în poziţie orizontală 1. se poate face anestezie cu această substanţă. Examinarea se face fie in poziţie verticala. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. 1. culoarea sau orice modificare anormala.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau . in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani. mărimea.acolo unde nu exista medic. După terminarea recoltării. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni. La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. în care se va face examinarea. însoţite de documentele necesare. de exemplu prima zi din lună. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. de către asistenta medicala. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma.Dacă nu se ştie. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog.6. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: .6. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei.

urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda. PASUL 3 23 . Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. orice modificare in aspectul unui nev.PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. modificări in poziţia si aspectul mamelonului. căutându-se aceleaşi modificări. mărirea de volum a sânilor. escoriatii. Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează. cu braţele de-a lungul corpului. retracţia pielii.

Cu degetele întinse. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 . Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila. PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. Se repeta procedura pentru sânul drept. Se inclina uşor corpul spre oglinda. E important sa se examineze fiecare parte a sânului.Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. precum si zonei axilare. verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. începând de la marginea externa. se presează ferm in cercuri mici. PASUL 5 In poziţia culcat.

Se inversează procedura. Oricum. 25 . la încheierea de asigurări. inclusiv in sistem privat). Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1. Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân.7. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară. folosind mana stânga pentru sânul drept. Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân.mişcare circulara descrisa mai sus. Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne. • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. Femeile care prezintă limfedem. Apare la 1 . deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare. Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. trebuie sa anunţe imediat medicul. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. 29 . MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii. Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei. • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar.2 femei din 10 cu neoplasm mamar.marker in regiunea tumorala.

Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar. O data ajuns in fluxul sanguin.3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. 1. medicamentele ating toate părţile organismului.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului. Un alt avantaj al chimioterapiei 30 . sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial. De asemenea există metode noi de reconstrucţie. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala. Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului. Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale. cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti.8. Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat.

flurouracil (CAF) . Radiaţiile pot fi emise de 31 . cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) . methotrexat. Cele mai uzuale asocieri sunt: .pierderea apetitulu (inapetenţa) .8. fluorouracil (CMF) .greaţa si voma . Frecvent.neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice). cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni.astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului. este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur. doxorubicin (adriamycin).căderea parului (alopecie) .epirubicin (farmorubicin).doxorubicin (adriamycin). ciclofosfamida. Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora. Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice. urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor. Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 . 1.ciclofosfamida.un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite .5 zile. de doza administrata si durata tratamentului.sângerări sau echimoze .modificări ale ciclului menstrual .4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase.ciclofosfamida. Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: .uscăciunea gurii sau mucoasei bucale .

Frecvent. Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului. De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) .12 luni. Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului. La unele paciente. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate. după radioterapie 32 . Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . peretelui toracic. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare.mai puţin folosite la noi in tară. iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san. Tratamentul in sine este nedureros. Fiecare şedinţa durează câteva minute.

bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente.sânul devine mai mic si mai ferm. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii. în special pierderi în greutate 33 .iritări. deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus.durere cronică a oaselor sau articulaţiilor . creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate.dureri in torace si orice dificultati in respiraţie . Deci. De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora . Aceste simptome includ: . dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar. irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice . Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi. 1.dureri abdominale persistente.9. Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant. odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta.de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata.Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni .

să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate. să fi deseori frustrată. Scopul lucrării: 34 . alţii te vor blestema. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman. Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp.1. să fi înconjurată de probleme. Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună. PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN.II. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată.Cap. Vei plânge mult. Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. a îndura şi de curajul lor.” Asociaţia Pronurse 2. Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta.

echipa de îngrijire şi foile de observaţie. În îngrijirile nursing. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul.chirurgical. în perioada martie.2.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova. pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne. 35 .psiho. familia. Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar. având ca material pacientul. precum şi cunoaşterea factorilor de risc. accentul principal cade totuşi pe simla. datele fiind transmise medicului. Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie .iunie 2012. Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe.iunie 2012.social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale. 2. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului. Cu o incidenţă în creştere. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic.

două în stadiul II A.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup. la consecinţele acesteia. Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. izo Rh. de mare amploare. pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. iar cea de-a doua la externare. Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. 36 . Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. gastrostomii. va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. traheostomii. • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă. Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare.3. pentru intervenţia chirurgicală. două cu intervenţii radicale . nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. • în preoperator. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii. precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă. 2. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. de cele mai multe ori. va comunica acestuia starea biologică a pacientei.

• tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. • se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. exerciţii. a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. îi va urmării semnele vitale. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. 37 . Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. parestezie. nursa va supraveghea atent bolnava. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată. scurgere.• în perioada postoperatorie. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor.. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme. durere în axilă şi braţ. edeme. limfedem. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. hematom. • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore. de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore. rezultate. eriteme. miros. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora. durerea.

braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. Drenajul limfatic: 38 . • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi. Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile. vaccinăriile. După o masectomie sau disecţie axilară. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ. se vor evita arsurile solare. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. • injecţiile. Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară. • greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului.• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii.

nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său.• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei. care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. • braţul afectat va fi ridicat pe perne. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului. deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. • nu se măsoară TA. reconstrucţie. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece. se va pune această notificare pe pat. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului. Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică.

culegerea datelor sau a informaţiilor 2. 2. • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei. durere crescută sau edem pe braţ. liniile de ghidaj. semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă). • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. • prezintă anxietate minimă. • raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare.: • menţine un sistem de sprijin funcţional. Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise. • afirmă îngrijirea inciziei. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie. planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . drenaj.4.

1. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D. M. evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3.2012 41 .5. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11.03. Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII.

torace normal conformat. apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni.C: neagă A. amplitudine a mişcărilor egală bilateral. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009).Data externării: 16.03. Apendicectomie.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept .2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: .H. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate. • • • • • 42 . murmur vezicular prezent bilateral. musculatură normotonă. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală.P. Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani.P. cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. puncte sinusale nedureroase.durere locală A.

AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). zgomote cardiace ritmice. Curbele biologice: . diureză şi micţiuni fiziologice.cicatrice postchirurgicală.mamectomie radicală.genital: loje renale libere. .subombilicală. fără formaţiuni tumorale palpabile. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. cu cicatrice postoperatorie pubo. vene permeabile.nepalpabilă. = 80/ min. nedureroase.M. • Aparat uro.A. mobil cu mişcările respiratorii. nedureros spontan sau la palpare. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.Temperatura = 36.Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min. • Aparat digestiv: abdomen normal conformat.Talia = 160 cm . . • • • Tiroida.spaţial. .T.vascular: cord în limite normale. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat.Puls . 43 .• Aparat cardio.Respiraţii = 17/ min. Sânul drept. suplu. artere pulsatile. orientat temporo.Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D.8 ºC .Diureza . = 1400 ml/ zi = constipaţie . fără formaţiuni localizate.cervicală.V.Greutatea = 59 kg .A. fără semne de iritaţie peritoneală.

pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). 3. 2. adducţie.are densitate crescută).are o respiraţie normală. La internare: Carcinom mamar drept 1. urina este foarte concentrată .pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. culcat. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . prezintă greţuri şi vărsături. cutia toracica are o expansiune bună. circumducţie. Reflexul de deglutitie este prezent. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. centrul respirator este maturizat. prezintă greţuri şi vărsături. Masticaţia este uşoară. nu are obiceiuri alimentare deosebite. pronaţie. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia. De câteva zile nevoia este deficitară . Respiraţia este de tip costal superior. roz si umedă. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. Bolnava este constipată. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. pierde în greutate. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. amplă pe nas. prezintă hiperstenurie. flexieextensie. 4. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor.Dg. limba este roz. 44 . rotaţie. este suplă. consumă lichide în funcţie de nevoie. miscările toracice sunt simetrice. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. supinaţie. sezând. Pacienta are căi respiratorii permeabile. mucoasă bucală integră. Respira bine în poziţiile: ortostatism. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. cu gura închisă. eficace. alimentare ocazională. ritmică. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută.

ce generează în axila. au culoare roz. de configuratie normala. însă. taiate scurt. nu depaseste limitele normale (368 oC). Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). neteda. 5. Nevoia de a fi curat. poartă veşminte adecvate climatului. 45 . Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. are par scurt. pielea e curata. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. 8. fosele nazale sunt libere. 6. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . statutului socio-cultural. umărul şi braţul drept. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. Somnul este regenerator. unghiile sunt curate. nasul are mucoasa nazala umeda. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. în orice activitate este funcţională. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. cavitatea bucala: dentitie buna. a avut insomnie. seara temperatura pacientei. are vise agreabile. fără coşmaruri. şi umărului drept. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). este ordonată. estetică. fără întreruperi. placute.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. 7. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. axilei drepte. calm. urechile sunt curate. fara carii. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. să se culce la aceeaşi oră. îi place să poarte haine curate tot timpul. catifelata. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. în urma efortului fizic din timpul zilei. completa.

îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. îşi exprimă clar gândurile. de relaxare şi de control al emoţiilor. acuitate auditivă. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. stabileşte relaţii armonioase în familie. precis. fineţe gustativă şi olfactivă. îngrijorare. 11. foloseste produse de calitate. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. iritabilitate. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. axilei şi umărului drept. Practică metode de destindere. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. cu prietenii. îsi spala dintii de 3 ori/zi. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. 9.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. participă la fapte de umanitate. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. 13. sensibilitate tactilă şi dureroasă).pigmentata normal. comunică cu personalul medical. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. foloseşte un limbaj clar. 12. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. 10.

47 . îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. vizionează emisiuni TV de divertisment. 14. reviste. discută cu celelalte colege de salon. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa.de cărţi.

aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.M.Ajut pacienta în timpul Evaluare .Greutatea corporală se 11. 48 . Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit). . fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml). .2012 vărsăturilor. fără vărsături. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Dg. menţine constantă. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie . Obiective . .realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate.reduc aportul de lichide.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci).Pacienta este echilibrată nutriţional. . Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.03.PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D. sprijinind-o.

Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept. antiinfecţioase. nu prezintă semne de deshidratare. . cauzat . scaunul si greutatea corporală. semnele de deshidratare. apetitul.supraveghez pulsul. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. axilei violentă la nivelul şi umărului drept.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. Discomfort postural. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). 49 . Pacienta este echilibrată nutriţional..Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. -administrez la indicaţie laxative. sânului în 24h. vitamine. (antiinflamatoare. intensitate.Pacienta să nu mai . nivlul sânului drept.Durerile s-au redus în . saruri minerale. . tensiunea arterială.

despre tratamentul de întreţinere. . -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. .Liniştesc pacienta. etc. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. .Să diminueze anxietatea pacientei. Dificultate în a dormi şi a se odihni. -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. fără infecţii. apoi adoarme din nou. să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă. oboseală cronică.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. . se trezeşte puţin. îngrijorare.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. .ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. iritabilitate . este liniştită din punct de vedere psihic. .

aducând cuvinte de laudă pacientei. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. 51 .Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. este mai liniştită. întâmplare fericită din viaţa ei.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .lipsa forţei braţului drept. .Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. .Îi explic. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. .Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. . . .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Pacienta se îmbracă. şi să obţină încurajare.Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. Lipsa de cunoştinţe despre boală. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Încurajez pacienta. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cu ajutor. . sprijin moral. şi se bucură că poate participa la intervenţie. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. în limitele permise profesional. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare.

03. Pacienta să fie .Pacienta este echilibrată nutriţional . -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. . tensiunea arterială. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. semnele de deshidratare.12. acceptă pregătirea preoperatorie. . scaunul si greutatea corporală.Durerile s-au redus în 52 . .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic.supraveghez pulsul.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. . .aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative.

intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. sânului . iritabilitate .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. 53 . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept. axilei şi umărului drept. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. îngrijorare.Discomfort postural. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate.Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive. . . Pacienta să nu mai prezinte durere locală . antiinfecţioase. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept. fără infecţii.Să diminueze anxietatea pacientei.

lipsa forţei braţului drept. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. . Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. Liniştesc pacienta.Dificultate în a dormi şi a se odihni. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . cu ajutor. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. 54 .

Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.Îi explic. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . prin Pv. . manifestată prin constipaţie. . Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente. Cu Glucoză. Asigur pacientei un aport nutriţional normal.Încurajez pacienta. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. proteine. şi să obţină încurajare. oligurie. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. . ser fiziologic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. vitamine.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . este mai liniştită 55 .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. .Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. Lipsa de cunoştinţe despre boală. în limitele permise profesional. .

Soluţie Ringer 500ml. Ser fiziologic 1000ml. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore. confortabil. fără alte acuze.Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună. asigur un climat cald. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. manifestată prin pansament îmbibat sero. P. să se normalizeze tranzitul intestinal. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. -Calculez necesarul de calorii. Pacienta reacţionează cu 56 .Fac bilanţul hidric. sero.03.13. este bine hidratată. .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. Verific TA.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. să fie bine hidratată. Pacienta prezintă stare . Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe.

. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. pansament steril pansament îmbibat sero. manifestată prin termen de 3 zile.faţă crispată.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. fără alte acuze. . cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile.Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. refuz de privire. plăgii opratorii. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. cu stare psihică pozitivă. autoatingere a părţii afectate. manifestată prin pansament îmbibat sero.prin lipsa sânului fără repulsie în drept.Îi prezint cazuri vindecate. 57 . .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. sine.Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine.

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). -să se îmbrace cu ajutor. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. . după primele progrese facute. dacă ameţeşte. şezând. Pacienta să se îmbrace. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. în termen de 32 ore. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului.2012 . dezbrace singură. îi recomand. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. . . în termen de 24 ore. de a ridica braţul din partea sânului operat.O încurajez psihic felicitându-o. Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. . o sprijin.14. paşi postoperator.03. o ajut să facă primii începe să se adapteze.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. lipsa forţei. să se îmbrace în fotoliu.Să mobilizeze uşor braţul drept. în decurs de 24 ore .

uşor de îmbrăcat. încălţăminte fără şiret. .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. -să nu prezinte complicaţii. -o supraveghez cu ce se îmbracă. . -încurajez pacienta.să nu mai fie neliniştită.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. 59 . îngrijorare. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. exerciţii respiratorii. mobilizare.înceapă cu el când se îmbracă. . cu nod de încheiere simplu. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte.

Să se alimenteze. -să prezinte un apetit normal. . prezentate atragător.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. la ore regulate. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. -îi dau informaţii relative la pansament.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. cu linguriţa. legume sub formă de pireuri. manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .etc). (rece) apoi supe de zarzavat. 60 . aparate de monitorizare. tulburări de dren. . la început puţin ceai. lapte dulce.

Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată.regulile de igienă să corespunzătoare.Îi prezint cazuri vindecate. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. -îi explic importanţa reluării alimentării normale.Pacienta merge fără 61 . cauzată de dificultatea termen de 2 zile.prin lipsa sânului drept. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin refuz de privire. . evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. are o evoluţie defect. autoatingere a părţii afectate. . fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . de adaptare la modificarea corporală.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. .. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. .Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.

Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare.Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. -îi asigur securitate absolută.Încurajez psihic pacienta. Pacienta a înţeles explicaţiile.Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar.continui exerciţiile de mobilizare.Clarific cu pacienta concepţiile eronate.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . . medicatia.2012 . -îi furnizez date despre boală.03. .15. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. despre tratament şi regimul 62 aiutor. . . . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. restrictia de alimente).

Plaga este curată. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 . aseptică. prezintă evoluţie favorabilă. . igienodietetic. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .informaţii.

cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. 64 .2012 . autoatingere a părţii afectate. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .Îi prezint cazuri vindecate. fără repulsie. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. o menajează.03. cu stare psihică pozitivă. o atinge. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. Pacienta a acceptă modificarea corporală.prin lipsa sânului drept. Perturbarea imaginii despre sine.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . pansament steril. . manifestată prin refuz de privire.16.

ROL DELEGAT Nume – Prenume: D. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .M.

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

A.6.Ca sodat 1f.Propofol 1f . .hidricCeai rece neîndulcit.Diureza 1200ml/zi . supe diluate şi degresate din carne.9ºC . Fraxiparine 0.V.Puls 84/ min.Algocalmin fIII 2.03. 1 .T. supe limpezi de legume.Mostil 5f . .Ser fiziologic 1000ml 5.4 fl I 69 . 1.Lystenol 1f .Miofilin 1f . 115/65 mmHg . .Pansament Risc anestezic grad IV. .Fentanil 1f .Enap 1f .Mialgin 1f . apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. 130/65 mmHg .T.42g . 84/ min. Temperatura: 36.Glucoză 5% 1000ml 4.Metoclopramid fIII 3.A.Chexan 0.A.Scaune absente 14.201 2 R.Furosemid 2f .V. 88/ min.A.Atropină1f . Soluţie Ringer 500ml 7.

201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min.Puls 80/ min.03.Ser fiziologic 1000ml 5. iaurt. supe diluate şi degresate din carne.Diureza 1200ml/zi .4 fl I 6. Temperatura: 36. supe limpezi de legume. lapte semidegresat. . 1.V.6. 1 .hidricCeai rece neîndulcit.120/60mmHg 500mg cp II .03.Puls 77/ min. Fenobarbital f I 16.Metoclopramid Regim 15. . apă fiartă şi răcită. 77/ min.Glucoză 5% 1000ml 4. normocalorică. compot.Puls 88/ min.6ºC T.A. . Fenobarbital f I şi răcită. Fraxiparine 0.4 18/min. .Diureza 70 R.Scaune absente 15. . 36.Metoclopramid fIII 3.V. . Temperatura: fl I 4. Fraxiparine 0.Algocalmin fIII Monitorizarea 2.6ºC 5. funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3. . Fenobarbital fI normoglucidică. 80/ min. T. Ciprofloxacin normohidrică.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.Algocalmin fIII 2.A. lapte semidegresat.201 2 1.A.A.125/70mmHg .

71 .1400ml/zi -1 Scaun normal.

03. bună TA-120/60mmHg .EPICRIZA Bolnava D.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator. Se practică mastectomie radicală.2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical.I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte. . AV-88/min În urma tratamentului post operator.revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile . prin transfer din clinica de Oncologie. cu extirparea unei tunori de circa 4. . printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm.Are o plagă operatorie aseptică. 72 .se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă . examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. curată . se internează la data de 11. starea pacientei este ameliorată.M.a evita efortul fizic.03.5 cm diametru. unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept. Se intervine operator pentru extirparea tumorii. Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată. Se externează la data de 16.2012 Cu recomandarea de: .

se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă.: HTA primară gr.II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani.2.P. Dolj Data internării: 21. 73 .durere locală A. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate.3. cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B.05.P.Rast.formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng .05.C: neagă A. M. cunoscută în antecedente cu HTA. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: . Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni.2012 Data externării: 26.H.

Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat. torace normal conformat. • Aparat uro. zgomote cardiace ritmice. micţiuni fiziologice. murmur vezicular prezent bilateral.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37. Aparat cardio. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. fără formaţiuni tumorale palpabile.genital: loje renale libere. • • Tiroida. Sistemul limfoganglionar: gg. spontan sau la palpare. rinichi nepalpabili în decubit dorsal.superficiali nepalpabili. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. Aparatul locomotor: integru. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min).nepalpabilă.A.vascular: cord în limite normale. nedureros. uşoare accese febrile.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 . Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală. fără formaţiuni localizate. • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia. fără semne de iritaţie peritoneală. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere. cu panicul adipos bine reprezentat.cervicală. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. Tegumente şi mucoase: normal colorate. musculatură normotonă.

uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. nu are obiceiuri alimentare deosebite. 3. miscările toracice sunt simetrice. 4. cutia toracica are o expansiune bună. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. prezintă greţuri şi vărsături. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. prezintă hiperstenurie. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. Pacienta are căi respiratorii permeabile. prezintă greţuri şi vărsături. consumă lichide în funcţie de nevoie.are o respiraţie normală. limba este roz. Dg. cu gura închisă. sezând.are densitate crescută). Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. centrul respirator este maturizat. culcat. Respiră bine în poziţiile: ortostatism. roz si umedă. eficace. rotaţie. Reflexul de deglutitie este prezent. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . ritmică. pronaţie. urina este foarte concentrată . La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1. mucoasă bucală integră. Bolnava este constipată. De câteva zile nevoia este deficitară . amplă pe nas. supinaţie. adducţie. circumducţie. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. pierde în greutate. alimentare ocazională. 2. 75 . Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. este suplă. Masticaţia este uşoară. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. flexie-extensie. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi).pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. Respiraţia este de tip costal superior.M.

fara carii. . îsi spala dintii de 3 ori/zi. axilei şi umărului drept. pielea e curata. este ordonată. însă. are vise agreabile. 5. de configuratie normala. pigmentata normal. a avut insomnie. şi umărului drept. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. să se culce la aceeaşi oră. au culoare roz. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. poartă veşminte adecvate climatului. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. statutului socio-cultural. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. 7. umărul şi braţul drept. urechile sunt curate. 9. 8. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. Pacienta prezintă uşoare accese febrile. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. catifelata. ce generează în axila.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. taiate scurt. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. are par scurt. îi place să poarte haine curate tot timpul. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). completa. axilei drepte. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. fără coşmaruri. Nevoia de a fi curat. fosele nazale sunt libere. 6. foloseste produse de calitate. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. unghiile sunt curate. neteda. cavitatea bucala: dentitie buna. în orice activitate este functională. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. Somnul este regenerator. estetică. calm. fără întreruperi. nasul are mucoasa nazala umeda. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . placute. Practică metode de destindere.

participă la fapte de umanitate. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. acuitate auditivă. 12. precis. 11. însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. îngrijorare. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. discută cu celelalte colege de salon. comunică cu personalul medical. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. foloseşte un limbaj clar. cu prietenii. 14.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. 77 . are un debit verbal uşor cu ritm moderat. 10. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. 13. reviste. sensibilitate tactilă şi dureroasă). este dornică de a acumula cunoştinţe noi. stabileşte relaţii armonioase în familie. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. iritabilitate. îşi exprimă clar gândurile. fineţe gustativă şi olfactivă. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. vizionează emisiuni TV de divertisment. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii.

Ajut pacienta în timpul Evaluare . menţine constantă.05.M. .aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. .reduc aportul de lichide. fără a fi dulci la 78 .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.Greutatea corporală se 21.2012 vărsăturilor.Pacienta este echilibrată nutriţional. sprijinind-o. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. .echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. Dg.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală .Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B. fără vărsături. Obiective . . Intervenţii proprii şi delegate . o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.

saruri minerale. cauzat .Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. intensitate.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. . . apetitul. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. (antiinflamatoare. sânului în 24h. nivlul sânului stâng. scaunul si greutatea corporală. Discomfort postural. nu prezintă semne de deshidratare.Durerile s-au redus în . semnele de deshidratare. 79 Pacienta este echilibrată nutriţional. tensiunea arterială.Pacienta să nu mai .supraveghez pulsul.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. . -administrez la indicaţie laxative.2-3 ore în portii mici (l00ml). -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). vitamine. . antiinfecţioase. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng.

să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. cauzată de procesul infecţios. . . manifestată prin accese febrile. iritabilitate .Ofer pacientei lichide reci. în cantităţi optime. .Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. despre tratamentul de întreţinere. 80 -Anxietatea este diminuată . -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. oferindu-i informaţii despre starea sa .Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. .Să diminueze anxietatea pacientei. . fără infecţii.Liniştesc pacienta. îngrijorare. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală.

este liniştită din punct de vedere psihic. . Dificultate în a dormi şi a se odihni. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. oboseală cronică. etc. . explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. . -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. .Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face .-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. se trezeşte puţin.lipsa forţei braţului stâng.Pacienta se îmbracă.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. cu ajutor. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. .Liniştesc pacienta. şi se bucură că poate participa la intervenţie. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. apoi adoarme din nou. . .Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.

în limitele permise profesional.05. .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.partea ce mai importantă din intervenţie. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Încurajez pacienta. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.aplic tratamentul medicamentos 82 .Îi explic. 22. .Pacienta este echilibrată nutriţional . şi să obţină încurajare. . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. . aducând cuvinte de laudă pacientei. este mai liniştită. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. . .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. Pacienta să fie . Lipsa de cunoştinţe despre boală. . . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. progresele făcute.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. sprijin moral. acceptă pregătirea preoperatorie.

violentă la nivelul sânului . manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng. tensiunea arterială. antialgice) şi 83 .Durerile s-au redus în intensitate . scaunul si greutatea corporală. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. . axilei şi umărului stâng. antiinfecţioase.echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.supraveghez pulsul.Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. . semnele de deshidratare. Discomfort postural. Pacienta să nu mai . -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).

. îngrijorare. .urmaresc efectele medicaţiei. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. iritabilitate . explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. . Liniştesc pacienta.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. fără infecţii.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. .apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. Dificultate în a dormi şi a se odihni.Să diminueze anxietatea pacientei.

Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. -Administrez medicaţia prescrisă . .4ºC informaţii despre starea sa . 85 .6ºC Liniştesc pacienta. oferindu-i Ts= 37. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.lipsa forţei braţului stâng. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. în cantităţi optime. Td= 37. şi se bucură că poate participa la intervenţie. progresivă.Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. .Ofer pacientei lichide reci.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. cu ajutor. . manifestată prin accese febrile. cauzată de procesul infecţios. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.

este bine hidratată. ser fiziologic. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare.2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. să fie cauzată de contra. sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. manifestată prin constipaţie. Cu Glucoză. nutriţional normal. şi să obţină încurajare.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.05. prin Pv. Lipsa de cunoştinţe despre boală.Încurajez pacienta. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. . .Îi explic. . proteine. 23.indicaţiile bine hidratată. . să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal. 86 . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice. în limitele permise profesional. vitamine. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic.

-Calculez necesarul de calorii. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 . Pacienta prezintă stare generală bună. P. Soluţie Ringer 500ml. asigur un climat cald. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. pansament îmbibat sero. fără alte acuze.Fac bilanţul hidric. faţă crispată.Ser fiziologic 1000ml. Verific TA. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore. confortabil. betadină si aplic un pansament steril.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.hematic la nivelul . . Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin pansament îmbibat sero.

îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.hematic la nivelul . a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.2012 .Perturbarea imaginii despre sine. Pacienta prezintă stare generală bună. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. . Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii. mutilată a corpului imaginea despre sine.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii. cu stare psihică pozitivă. 24.05. fără alte acuze. betadină si aplic un pansament 88 .prin lipsa sânului stâng. îmbibat sero.Îi prezint cazuri vindecate. autoatingere a părţii afectate. fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile. manifestată prin refuz de privire.hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare. repulsie la vederea -Să-şi atingă partea . fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile. pansament îmbibat sero. evoluţie favorabilă.

O încurajez psihic felicitându-o. după primele progrese facute. Pacienta să se îmbrace.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin.steril. . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei.Să mobilizeze uşor braţul drept. în decurs de 24 ore . o ajut să facă primii paşi postoperator. îi 89 . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). lipsa forţei. . Pacienta a mers ajutată. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. . de a ridica braţul din partea sânului operat. în termen de 24 ore. dezbrace singură. în termen de 32 ore. începe să se adapteze. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. -să se îmbrace cu ajutor.

. cu nod de încheiere simplu. îngrijorare. -o supraveghez cu ce se îmbracă.recomand. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -încurajez pacienta. nelinişte. uşor de îmbrăcat.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. . -explic pacientei cum să participe 90 . -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii. . încălţăminte fără şiret.să nu mai fie neliniştită. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. şezând. dacă ameţeşte. să se îmbrace în fotoliu.

mobilizare. aparate de monitorizare. manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal. lapte dulce.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. etc).la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. (rece) apoi supe de zarzavat.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore .aplic muşama şi o aşez în 91 . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Să se alimenteze. prezentate atragător. cu linguriţa. la ore regulate. . exerciţii respiratorii. la început puţin ceai. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. -îi dau informaţii relative la pansament. tulburări de dren. . legume sub formă de pireuri.

de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală.Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale. cu stare psihică pozitivă.Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. afectate.Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin fără repulsie în refuz de privire. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. termen de 2 zile. 92 . . . cauzată de dificultatea a corpului în 24h.prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng.timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine.

manifestată prin pansament . .Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar. .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril.Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar.Încurajez psihic pacienta. .25.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. are o evoluţie corespunzătoare.05.explic necesitatea unei 93 . -îi asigur securitate absolută. . .Pacienta merge fără aiutor.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. .Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare. . . .Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore.continui exerciţiile de mobilizare.

Clarific cu pacienta concepţiile eronate. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. . medicatia. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. restrictia de alimente). -îi furnizez date despre boală. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. despre tratament şi regimul igienodietetic.mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. 94 . -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea.

.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului . o atinge. sine. aspectul fizic puţin modificat. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.26.Îi prezint cazuri vindecate. autoatingere a părţii afectate.prin lipsa sânului fără repulsie . fără repulsie. aseptică. prezintă evoluţie favorabilă. . cu 95 Plaga este curată. explicându-i că sănătatea pe care stâng. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. Pacienta a acceptă modificarea corporală.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. corporală. o menajează. . manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire.05.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .

ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 .stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.

1 mg/dl 30 mg/dl 0.000400.Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.Puls 80/ min.H.05.38 U/L 70.2mg/dl 78-112% 70. normohidrică.Diureza 700 ml/zi . .Diureza 1400 ml/zi .=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C . . 140/ 80 mmHg .1 scaun.Q. -Indapamid 1.2.201 2 22.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0.5mg cpI. hiposodată.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T.Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).6ºC .T.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0. Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.Diazepan 1 tb.Fraxiparine 0.Ampicilină 2f ./zi înainte de culcare.62mg/dl 1. . Temperatura:37.A.3fI .V.1.T.Q.05 90% 90 mg/dl 10.1. VSH 37% 12. -Indapamid 1.A. Monitorizarea funcţiilor vitale: .3/dl 7200/mm³ 296.Glucoză R0 97 . T.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150. . Glicemie T.S.21. 80/ min.6.000/mm³ 20-40mg% 0.15 1 30 mm/h 40.A. Metroclopramid 1 fiolă . normoglucidică.Piafen 1fiolă .S.05.15 Alimentaţie normocalorică.25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.5mil/ mm³ 3.41 U/L 0.Vărsături prezente .000/mm³ 4.5mg cpI.2mg% 0. D. Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min.120 mg/dl 12 1. R. D.

201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1. C. Ser fiziologic fl. Incizie eliptică cu axul transversal larg .ce circumscrie gl. Monitorizarea . Algocalmin fV 2. 98 R0 Intervenţie chirurgicală. mamelonară stângă lateral. Fenobarbital fI 3.Vărsături prezente. Glucoză 5%fl V 5.05.T. ser fiziologic 500ml. Puncţia aspirativa cu ac fin 23.5%(1000ml). .Metoclopramid fV 4.V.

05.CA15-3 24.6. apă fiartă şi răcită.A. Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5.=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37. Glucoză 5%flI legume. supe 2.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C .Scaune absente Markeri tumorali de sân: . Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit. Sol. Fraxiparine limpezi de 0.hidric1. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.Ringer fl I.201 2 10 ng/ml 2. funcţiilor vitale: .3 f I 3. Pansament.A.5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R.2º C . 7.CEA(antigen carcinoembrionar) . 1 .T.Diureza 1200 ml/zi . supe 4.Metoclopramid carne.Diureza 1400 ml/zi .

05. Algocalmin f III 2.A. Pansament 25. . Ampicilină 2f 7. P=78 p/min normoglucidică.fV 6.Scaun normal 100 . .Scaun normal 1.201 2 Monitorizarea Regim 15. Pansament semidegresat. R= 18 r/min normohidrică.=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică. T=36.8º C normosodată. funcţiilor vitale: T.Diureza 1400 ml/zi .

Scaun normal.Fraxiparine 0. .=125/70mm Hg Regim 15.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T. R= 18 r/min Alimentaţie 2.05. Pansament.6º C normocalorică. . normosodată 101 .Diureza 1400 normoglucidică. T=36.4 P=78 p/min f I.26. 1. ml/zi normohidrică.A.

05.patologic. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună.2012. Se externează cu următoarele recomandări : .2012. VSH . examenele ecografice şi radiologice. După examenul local. 102 . masurare T. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx.A. -evitarea efortului fizic. după examenul anatomo. a fost internată la data de 21. glicemie. creatinină. recoltări de sânge. încordarea musculaturii.M. leucocite. I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb. uree.05. pe acest membru. CA 15-3 =75 mg. purtarea de haine strâmte. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament. acid uric.05. evitând: ridicarea de obiecte grele. Ht. Pacienta se externează pe data de 26.EPICRIZA Pacienta B. S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie. TGO.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. Se intervine chirurgical în data de 23. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată .menajarea membrului superior din partea sânului operat. frigul. umezeala şi aglomeraţia. Operaţia decurge fără complicaţii.

deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere. Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă. 103 . Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate. M. Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G. DATA INTERNĂRII: 30.3.05.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII .3.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate.

care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale. la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. nu a avut avorturi. Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. de tratament şi efectele adverse. menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural. Starea generală a pacientei este bună.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. 104 . iar de 2 ani a intrat la menopauză. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă. a avut frecvenţă regulată. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate. Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală.

Aparat cardio. nedureros. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu. • Aparat uro. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. musculatură normotonă.nepalpabilă.cicatrice postchirurgicală. normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.cervicală. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. • Accese febrile tranzitorii. micţiuni prezente.mamectomie radicală. • • • • • Respiră spontan. greaţă. vărsături. tranzit încetinit pentru materii fecale. • • Tiroida. ficat la nivelul rebordului costal. fără formaţiuni localizate. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. tranzit intestinal prezent pentru gaze.vascular: cord în limite normale. Sânul drept. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio.A.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 . murmur vezicular prezent bilateral. din cauza procesului infecţios.genital: loje renale suple.

dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie. sistemul locomotor este normoton. Mv prezent limite normale(R=16. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. 6. Nevoia de a fi curat.18/min) 2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). 3. provocate starea de stres terapeutic. La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) .T=38.9 ºC 8.5 ºC. îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. Dg. oboseală cronică. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral. impusă de plaga operatorie. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical.38. 106 . 5. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept. 7. 4. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator. ce presupune repaus.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G. M. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii.

14. Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. abilităţi de autoîngrijire 107 . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor.9. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber. Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. însă citeşte cărţi. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. 12. Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. preferate. reviste preferate. anxietatea. 13. 10. vizionează emisiuni TV. 11. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice.

administrez substanţe acidulate 108 . sprijinind-o.Ajut pacienta în timpul Evaluare . Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . . Dg. Obiective .reduc aportul de lichide. .05. M.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Pacienta este echilibrată nutriţional.2012 vărsăturilor.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. . Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Greutatea corporală se 30. . menţine constantă.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G. fără vărsături.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Intervenţii proprii şi delegate .Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.

vitamine. Pacienta este echilibrată . cauzat . sânului în 24h. .Pacienta să nu mai . nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare. semnele de deshidratare. scaunul si greutatea corporală. Discomfort postural. . apetitul. antialgice) şi 109 . saruri minerale.Durerile s-au redus în .cu lamâie (reci). antibiotice. -administrez la indicaţie laxative.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml). (antiinflamatoare. intensitate. antiinfecţioase. tensiunea arterială.aplic tratamentul medicamentos nutriţional.supraveghez pulsul.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. nivlul sânului stâng. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).

. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.Liniştesc pacienta. . iritabilitate . manifestată prin accese febrile. îngrijorare. oferindu-i informaţii despre starea sa . T=38. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. despre tratamentul de întreţinere.5º C Pacienta prezintă stare febrilă.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h.urmaresc efectele medicaţiei.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală.Ofer pacientei lichide reci.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată .Să diminueze anxietatea pacientei. în cantităţi optime. . .Pacienta să beneficieze de un . cauzată de procesul infecţios. Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. .

bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. fără infecţii. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. punct de vedere psihic.Să-i fie suplinită . este liniştită din de acasă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări . Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. . şi se bucură că poate participa la intervenţie.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. apoi adoarme din nou. etc. . . încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni.mediu de siguranţă. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. . -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. se trezeşte puţin.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.Liniştesc pacienta. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. oboseală cronică. cu ajutor. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. . . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii.Pacienta se îmbracă. -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.

ale braţului stâng. . .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. este mai liniştită.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Ofer pacientei informaţii legate . în limitele permise necesare cu privire la boala profesional.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. . să fie echilibrată hidroelectrolitic şi .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . aducând cuvinte de laudă pacientei.limitate. Lipsa de cunoştinţe despre boală. . nelinişte cu prive la afecţiunea sa. 31. sprijin moral.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. 112 .2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Îi explic.lipsa forţei braţului stâng.Încurajez pacienta. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. similare pe cale de vindecare.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. şi să obţină încurajare. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.Pacienta este echilibrată nutriţional . îi prezint cazuri sa.05. nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. acceptă pregătirea preoperatorie. . .

scaunul si greutatea corporală. antiinfecţioase.Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural. sânului . . semnele de deshidratare.supraveghez pulsul.nutriţional în 24 ore. .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. tensiunea arterială. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. . . Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative.Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive. antialgice) şi 113 . . axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng.

. .Să diminueze anxietatea pacientei. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Liniştesc pacienta. iritabilitate .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. fără infecţii.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. îngrijorare. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.urmaresc efectele medicaţiei.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. 114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. . Dificultate în a dormi şi a se odihni. . cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate.

Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. .Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. . .9ºC Liniştesc pacienta. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng. cauzată de procesul infecţios. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. oferindu-i Ts= 37.lipsa forţei braţului stâng.5ºC informaţii despre starea sa . cu ajutor. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. 115 .Ofer pacientei lichide reci.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. Td= 37. manifestată prin accese febrile. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. şi se bucură că poate participa la intervenţie. . . -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. în cantităţi optime.

. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. . Cu Glucoză.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . şi să obţină încurajare.Pacienta deţine informaţiile de boala sa. este mai liniştită similare pe cale de vindecare.Îi explic. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. Lipsa de cunoştinţe despre boală. 116 .importantă din intervenţie. proteine. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice.Încurajez pacienta. Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. . prin Pv. Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. vitamine. îi prezint cazuri sa. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. manifestată prin constipaţie. ser fiziologic.

indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă.Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. Soluţie Ringer 500ml.hematic la . confortabil. fără alte acuze. 117 . betadină si aplic un pansament steril. axilare. -Calculez necesarul de calorii. pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. .01. Verific TA.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. asigur un climat cald. să fie bine hidratată.06. manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero. Pacienta prezintă stare generală bună. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic. Ser fiziologic 1000ml. P.Fac bilanţul hidric.hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe. să se normalizeze tranzitul intestinal. este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată. pansament îmbibat sero.

-Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile. manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire. operatorii. . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.prin lipsa sânului stâng.Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. a corpului în 2 zile. Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine. explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat. îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate. . cu stare psihică pozitivă.Îi prezint cazuri vindecate.

Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. . o sprijin.06. .defect. 02.2012 . Pacienta prezintă stare generală bună.O încurajez psihic felicitându-o. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. de a ridica braţul din partea sânului operat.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. 119 . Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. manifestată prin pansament îmbibat sero. fără alte acuze.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. în decurs de 24 ore . .Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. pansament îmbibat sero.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril. paşi postoperator. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. o ajut să facă primii începe să se adapteze.

Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. să se îmbrace în fotoliu. cu nod de încheiere simplu. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. şezând. dacă ameţeşte. -să se îmbrace cu ajutor. Pacienta să se îmbrace. încălţăminte fără şiret. . . .educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. dezbrace singură.braţul drept. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. în termen de 24 ore. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). uşor de îmbrăcat. după primele progrese facute. în termen de 32 ore. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. îi recomand. lipsa forţei.

Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. . -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. .Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 .Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . -încurajez pacienta. manifestată prin lipsa apetitului . îngrijorare. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. -să nu prezinte complicaţii. . -o supraveghez cu ce se îmbracă.importanţa vestimentaţiei. mobilizare. etc). -îi dau informaţii relative la pansament.să nu mai fie neliniştită. exerciţii respiratorii. aparate de monitorizare.Să se alimenteze. tulburări de dren.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii.

explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 . cu linguriţa. autoatingere a părţii afectate.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. . -îi explic importanţa reluării alimentării normale. la început puţin ceai. lapte dulce. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.-să prezinte un apetit normal. la ore regulate.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.prin lipsa sânului stâng. -Să-şi atingă partea .aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. (rece) apoi supe de zarzavat. . prezentate atragător. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine. legume sub formă de pireuri. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise. manifestată prin refuz de privire.

Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. cu stare psihică pozitivă. are o evoluţie corespunzătoare.Îi prezint cazuri vindecate. .2012 .regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile.continui exerciţiile de 123 . . . pentru strictul necesar.Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril.Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. . defect.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul . .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. . -îi asigur securitate absolută. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată. 03.06.Încurajez psihic pacienta.Pacienta merge fără aiutor.

-îi furnizez date despre boală.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. despre tratament şi regimul igienodietetic. . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. mobilizare.necesar. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. restrictia de alimente). este liniştită şi încrezătoare în vindecare. -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . medicatia. 124 .Clarific cu pacienta concepţiile eronate.

Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . Plaga este curată. Perturbarea imaginii despre sine.Îi prezint cazuri vindecate. o menajează.prin lipsa sânului stâng. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. prezintă evoluţie favorabilă.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin refuz de privire. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04.2012 tuburilor de dren axilare.06. aseptică. . fără repulsie. . autoatingere a părţii afectate. cu 125 .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. Pacienta a acceptă modificarea corporală. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . o atinge. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.

stare psihică pozitivă. ROL DELEGAT Nume – Prenume: G. Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 .M. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.

9mg/dl 41.6.Vărsături prezente .50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150. Algocalmin 1fiolă 3.000400.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12.5º C .Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 . R15 Alimentaţie normocalorică. normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T. normoglucidică.1.Metroclopramid 1 fiolă.2mg% 0.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1. Piafen 1fiolă 4. 5.000/mm³ 20-40mg% 0.30. 2.05. Kytryl 3 mg în bolus.3mg/ml 1.Diureza 1200 ml/zi .41 U/L 0.5 mg per os.A.6 % 8200/mm³ 158.38 U/L 70.000/ml 3.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40. 1/2 Xanax 0.

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

6ºC normoglucidică.A. .A.V. . T.04.06.Metoclopramid fIII 3.201 2 1.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15. 131 . 36.4 fl I 4. 80/ min. Alimentaţie Temperatura: normocalorică.120/60mmHg normohidrică .Algocalmin fIII 2. Fraxiparine 0.Puls 80/ min. Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Fenobarbital fI 5.

VSH =15 mm/h. fără complicaţii.000/ml. S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12. cu starea ameliorată. M.A. cu materiale sterile. Se externează cu următoarele recomandări : . -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28. purtarea de haine strâmte. Acid uric =3. evitarea aglomeraţiei . TGP = 33 U/L. TGO = 16 U/L.9mg/dl.06.06.05.6 %.2012 .2012. Uree= 41. intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale.EPICRIZA Pacienta G. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală. plagă operatorie aseptică.menajarea membrului superior din partea sânului operat. a fost internată la data de 30. evitând: ridicarea de obiecte grele. masurare T. Leucocite = 8200/mm³. -evitarea eforturilor fizice mari . Trombocite = 158.2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept . recoltări de sânge.2/dl. pe acest membru. Glicemie =80 mg/dl. S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.CA 15-3 =35mg. 132 . Creatinină =1. cu evoluţie favorabilă spre vindecare.3mg/ml. HT= 36 %. Pacienta se externează pe data de 04. încordarea musculaturii.

tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. Nu în ultimul rând. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. • Pentru a evita această situaţie. tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. testele imagistice. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. ce presupun păstrarea sânului. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. • De asemenea. în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. intervenţiile chirurgicale conservatoare. tratamentul indicat va fi mai complex. chimioterapie. costuri mai mari. 133 . • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical. radioterapie. • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă.

important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic.• Nursa are un rol activ. rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . să se implice mai activ în lupta cu boala. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună. • Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. dar şi un om poate învinge cancerul. • Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate. Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică.

2000 5.G.. Bădulescu F. R. 2003 3. Mihăilescu M. 1991. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor. R. Titircă L. 2003 4. vol. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică.A. 12. Bădulescu F. 2003 Berceanu S. 2004. Bucureşti. 9. Mihai Georgescu Brăila.. Adriana Bădulescu. 2000 7. Editura Medicală. Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală. 6. Titircă L.– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. Bucureşti. Editura Medicală. – Bucureşti. R. Bucureşti 2004 10. 2007.I – Editura Didactică şi Pedagogică.A. 1994. – Ghid de nursing.. – Urgenţe medico. Titircă L. 1993 8. Titircă L. Editura Viaţa Medicală Românească. Editura Medicală Românească. Bucureşti.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”. Editura All.chirurgicale sinteze. 135 . Mihaela Dănciulescu. 2007.A. Ilinescu I. – Bucureşti. Roxana Mustaţă. Adriana Bădulescu. Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova. vol I – Editura Medicală Bucureşti. Bucureşti. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. – Bucureşti. Bădulescu F.. – Chirurgie pentru cadre medii. Brăila M. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. Borundel C. Bucureşti.. 2.Bibliografie: 1. 11.