MEMORIU JUSTIFICATIV

Fiecare din noi participăm la însănătoşirea sau îmbolnăvirea noastră zi de zi. Cuvântul Participăm arată rolul vital pe care îl avem în determinarea nivelului nostru de sănătate. Mulţi oameni presupun că vindecarea este ceva ce ni se face de către medici sau vindecători, iar dacă avem o problemă de sănătate singura noastră datorie este să mergem la medic sau vindecător care ne vor vindeca. Acest lucru este numai o parte a realităţii. În România cancerul mamar cunoaşte o creştere a morbidităţii îngrijorătoare. Femeile care au această afecţiune sunt traumatizate atât fizic dar mai ales psihic. Ele au nevoie de o îngrijire absolut deosebită din partea cadrelor medicale. Prin practica pe care am efectuat-o în Spitalul Judeţean Craiova am avut ocazia să fac parte din echipa de îngrijire a unor astfel de paciente. Pacientele pe care le-am cunoscut în urma procesului de îngrijire şi de care mam legat printr-o relaţie specială, sentimentul de compasiune şi caritate pentru semenul nostru aflat în suferinţă, m-au determinat să aleg pentru Lucrarea de diplomă această temă .

1

Cap. I. PARTEA TEORETICĂ: CANCERUL DE SÂN

1.1. DEFINIŢIE Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţă de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatică sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumoră malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasă este benignă, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori. 1.2.Etiologie:

Factorii de risc pentru cancerul de sân Ceea ce se cunoaşte actualmente despre factorii de risc ai cancerului mamar se refera la factori de risc care nu pot fi influenţaţi si factori de risc si stil de viata care pot fi influenţaţi.

1.2.1 Factorii de risc ce nu pot fi modificaţi:
 Sexul

Simplul fapt de a fi femeie reprezintă un risc constant pentru cancerul de sân. Bărbaţii pot face cancer mamar dar acesta este mult mai rar.
 Vârsta

Din punct de vedere al femeii, vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, riscul crescând cu vârsta.
 Istoric familial de cancer mamar

Deşi orice istoric familial de cancer mamar poate fi asociat cu o creştere a riscului, istoricul de cancer de sân la o ruda de gradul I de sex feminin
2

(mama, sora sau fiica) este asociat cu riscul cel mai crescut, in special când ruda a fost diagnosticata la o vârsta tânăra. Istoricul familial nu reprezintă riscul cel mai ridicat pentru cancerul de sân, lucru evidenţiat prin procentajul mic al femeilor care au moştenit o predispoziţie genetică pentru cancerul de sân. Mai curând, riscul ridicat este mai subtil si probabil se explica cel mai bine prin stiluri de viata similare printre membrii unei familii si printr-o predispoziţie moştenita pentru influenta acelor factori de risc, precum factorii hormonali asociaţi cu tipurile de reproducere, obezitatea etc.
 Genele asociate cancerului de sân

Cancerul de sân ereditar apare la vârste tinere; probabil este bilateral si adesea apare la mai mulţi membrii ai unei familii de-a lungul a 3 sau 4 generaţii, incluzând si femeile din latura paternă a familiei. Se consideră că aproximativ 5-10% din cancerele de sân sunt moştenite. In 1994 au fost izolate 2 gene ale susceptibilităţii pentru cancerul de sân BRCA1 si BRCA2. Se estimează că împreuna sunt răspunzătoare de apariţia a 40-50% dintre cancerele de sân ereditare. Fiecare dintre cele peste 200 de mutaţii posibile poartă un risc diferit de dezvoltare a bolii si riscul poate fi modificat de: alte gene, stilul de viaţă sau factorii de mediu. In prezent, se poate estima procentajul purtătorilor care vor dezvolta cancer de sân, mai puţin decât riscul individual al unei femei. Prevalenta estimata pentru BRCA1 in populaţia generala variază intre 0,04% si 0,2%. Astfel, se poate calcula pentru anumite populaţii cu risc prevalenta mutaţiilor genelor BRCA1 si BRCA2. Izolarea acestor gene a dus la dezvoltarea testelor comerciale de screening. Cu toate acestea, chiar printre femeile cu cancer de san in antecedentele herectocolaterale, testele pentru genele BRCA1 si BRCA2 pot fi negative in 90% din cazuri, daca anterior nu a fost identificata o mutaţie in familie.

Istoric personal de cancer de sân Un istoric de cancer mamar invaziv sau in situ creste riscul de apariţie /
3

• Rasa Rasa alba are un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât femeile de culoare. Factori de risc care pot fi influenţaţi si care ţin de stilul de viaţă şi obiceiuri:  Utilizarea pilulelor contraceptive Rămâne încă neclar rolul pilulelor contraceptive ca factor de risc pentru 4 .2. Femeile asiatice si hispanice. după cum se arata in studiile nord americane. numărul mic de sarcini. acesta putând fi diferit de recurenta de la primul. dar acestea au o rata mai mare a mortalităţii. menopauza tardiva (peste 50 ani). De asemenea. • Istoric de afecţiune benigna a sânului Câteva studii au sugerat ca riscurile mari asociate cu afecţiunile benigne ale sânului pot fi limitate in special la femeile cu diagnosticul de hiperplazie atipica. de exemplu 10-15 ani. au un risc mai mic pentru cancerul mamar. o femeie cu un cancer la un sân are şanse mai mari de a dezvolta un cancer si la sânul celalalt. • Tratament radiologic in antecedente Femeile care au avut in copilărie sau la o vârsta tânăra tratament radiologic (radioterapie) la nivelul toracelui au un risc crescut pentru cancer.5% 1% pe an. vârsta înaintata la prima naştere (peste 30 ani). Unii cercetători susţin ca hormonii estrogeni pot promova diviziunea celulara in ţesutul mamar si pot creste riscul mutaţiilor.2.dezvoltare a unui nou cancer in ţesutul mamar restant in fiecare sân cu 0. pot creste riscul de apariţie a cancerului de sân prin modificarea expunerii de-a lungul vieţii la acţiunea hormonilor. poate creste riscul de apariţie a cancerului de sân. (vezi capitolul "Leziuni benigne") • Factori menstruali Menarha la o vârsta mica (înaintea vârstei de 12 ani). 1. Terapia de substituţie estrogenica pe durata îndelungata (ERT).

au acelaşi risc ca si cele care nu au folosit niciodată pilule. Totuşi. a tratamentului cu hormoni estrogeni (numita si terapie de substituire) pentru a atenua efectele secundare ale menopauzei poate sa induca o creştere uşoară a riscului pentru cancerul de sân. Femeile trebuie sa discute riscurile si beneficiile pilulelor contraceptive cu medicii lor curanti. sub denumirea de hormonoterapie de substituire necesita investigaţii. Datele din literatura de specialitate si un studiu prospectiv recent sugerează ca riscul pentru cancerul mamar probabil nu este corelat cu 5 . incluzând risc scăzut pentru afecţiunile cardiovasculare si osteoporoza. folosirea pregesteronilor cu estrogenii. Din aceste motive medicul curant trebuie sa explice pacientelor avantajele si dezavantajele terapiei de substituţie. femeile care au oprit folosirea contraceptivelor orale cu cel puţin 10 ani in urma. alte studii nu au evidenţiat aceasta asociere.cancerul de sân. cat si al celor tratate pentru aceasta boala. peste 10 ani sau mai mult. • Inducerea avortului Deşi unele studii au sugerat ca un avort indus in antecedente poate spori riscul de cancer mamar. si pentru tratamentul de substituţie cu estrogeni sau estroprogestative. atât in beneficiul femeilor care nu au avut cancer mamar. este necesară o cercetare intensă pentru îmbunătăţi înţelegerea relaţiei dintre ERT si cancerul mamar.  Terapia de substituire cu estrogeni (ERT) Folosirea pe termen lung. Desi beneficiile ERT sunt numeroase. Hormonoterapia de substituire cu durata îndelungata la femeile in perioada postmenopauzala poate fi corelata cu o creştere uşoara a riscului pentru cancerul de sân si poate fi limitată la o utilizare de scurta durata. De asemenea.

Legătura dintre greutatea corporala si cancerul de sân este foarte complexa.inducerea avortului. • Dieta Relaţia dintre dieta si riscul pentru cancerul de sân se afla inca in stadiul de cercetare. Sunt necesare studii suplimentare pentru determinarea nivelului activităţii fizice necesare reducerii riscului si efectelor asupra ciclului menstrual. Oricum sunt necesare studii noi pentru a clarifica impactul grăsimilor si al greutăţii corporale asupra riscului de cancer si in speţa a cancerului mamar. • Consumul de alcool Literatura de specialitate sugerează ca ingestia de alcool poate fi corelata cu o uşoara creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân. Este posibil sa existe o legătura intre obezitate si riscul de cancer mamar in special pentru femeile aflate la menopauza. 6 . • Exerciţiile fizice Activitatea fizica poate modifica nivelele hormonilor naturali care afectează ţesutul mamar si astfel reduce riscul de apariţie a cancerului de sân. Pe de alta parte este evidenta incidenta mai scăzuta a bolii in tarile unde alimentaţia tradiţionala este mai săraca in grăsimi. deoarece datele actuale publicate sunt controversate. se ştie ca riscul este mai ridicat pentru femeile care au crescut in greutate fiind adulte dar nu si pentru acelea care au fost supraponderale inca din copilărie. Deci nu exista o legătura directa intre avort si cancer mamar. O analiza combinata a 7 studii tip cohorta in SUA a sugerat ca riscul pentru cancerul de sân nu a fost asociat cu aportul de grăsimi alimentare. De exemplu. spre deosebire de alte studii control care au ajuns la o concluzie opusa.

astfel incit pot mima activitatea estrogenilor naturali. deoarece unele pesticide pot fi estrogeni. nu este cunoscut.  adenopatie supraclaviculară. mecanismul biologic care ar putea explica asocierea consumului de alcool si riscul pentru cancerul de sân. tumefacţia unei parţi a sânului. elastice si regulate. ulceraţia sânului. în proporţie de pană la 10% şi paciente care au durere în sân dar fară o masă tumorală palpabilă. la care riscul creşte de 1.3. 7 . iritaţia sau retracţia tegumentului.  adenopatia axilara homo sau bilaterala. Femeile care consumă zilnic o băutură alcoolică au o creştere mică a riscului. spre deosebire de cele care consuma două.  eritemul (irosirea) sau scarificarea sau eczematizarea mamelonului.  durere la nivelul mamelonului sau retracţia acestuia. • Expunerea la pesticide Expunerea la pesticide precum DDT a fost privita cu o atenţie crescânda de către cercetători. precum: îngroşarea tegumentului (pielii). dură si neregulată este foarte probabil să fie cancer. Exista si in acest domeniu studii contradictorii. Când aceasta este nedureroasă. Semnele si simptomele cancerului de sân: Cel mai comun semn de cancer de sân este apariţia unui nodul sau tumori noi in sân. 1.5-2 ani poate scădea riscul apariţiei cancerului mamar.5 ori faţă de cele care nu consumă alcool. Alte semne ale cancerului de sân pot fi:  modificări persistente ale sânului. scurgeri sau secreţii mamelonare. pană la cinci porţii de băuturi alcoolice. diferite de laptele matern. • Lipsa alăptării la sân Anumite studii au arătat ca alăptarea copilului la ambii sâni pana la vârsta de 1.În prezent. Există totuşi. deşi unele studii clinice sugerează ca alcoolul ar putea creste nivelurile estrogenilor circulanţi. Dar tumorile canceroase pot fi si rotunde.

Retracţie mamelonară Neoplasm mamar avansat suprainfectat 8 . Cancer mamar . edemul braţului.stadiu III.

Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. Deoarece aceste modificări afectează cel puţin jumătate din toata populaţia feminină. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. • Hiperplazia epitelială (boala proliferativa a sânului) este o creştere a celulelor care tapetează ductele si lobulii. sensibilitate sau durere. schimbări. Aria de fibroza are la palpare o consistentă fermă si dură. dar ele pot apărea la orice vârsta.4. pus pe baza simptomatologiei.1. Ele pot cauza durere. elastică. modificări care pot să indice creşterea moderată sau rapidă a riscului de a dezvolta un cancer. In trecut erau denumite "boala fibro-chistică". aceste modificări reflecta modul in care ţesuturile sânului răspund lunar la modificările hormonale. Modificările fibro-chistice: Acestea cuprind cele doua componente ale sânului . Înlăturarea fluidului prin aspiraţie reduce durerea si tensiunea. iar la examenul clinic leziunea este rotundă. Microscopic.glandulară si stromală. tumefacţii. Câteodată aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme. mobilă. fiind influenţate hormonal. este mai corect să fie denumite modificări. Diagnosticul. ultrasonografia confirmând existenta chistului. decât boala. crescând posibilitatea de a ascunde un cancer. Acestea devin mai accentuate premenstrual. tapetate de celule glandulare. Modificările descrise sunt: • Fibroza .se refera la predominanţa ţesutului fibros. acelaşi cu ţesutul din ligamente si din ţesutul cicatricial. Afecţiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere. • Chisturile sunt spaţiile pline cu lichid. Când hiperplazia afectează 9 . distinge chisturi. Acumulările crescute de lichid determină apariţia macro-chisturilor. arii de îngroşare.

ductele este numita hiperplazie ductală. in timp ce hiperplazia atipică indica o creştere moderata (4-5 ori).se referă la lărgirea lobulilor. Aproximativ 70% din biopsiile făcute pentru condiţii benigne nu conţin elemente de hiperplazie. hiperplazie lobulara. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmărirea atentă (examen clinic. In funcţie de examenul microscopic. Adenoza scleroasă este o alta formă in care există distorsiuni ale lobulilor prin ţesut fibros. 10 . Chiar dacă este folosit cuvântul tumoră. această colecţie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simţită. Biopsia aspirativă cu ac fin. Calcificările (depozitele de material mineral) pot sa apară în adenoza în adenoza scleroasă. • Adenoza . Sunt mai multe denumiri pentru aceasta condiţie de pre-cancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorală. dar mai ales cea efectuată pe cale chirurgicală sunt necesare. Hiperplazia uzuală creste foarte uşor riscul pentru cancerul de sân (1. mamografie) . hiperplazia este uzuala (făra atipii celulare) sau atipică. 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1. dar si în cancere. aceasta leziune este complet benignă. Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductală atipică vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. iar când afectează lobulii.5-2 ori. • Fibroadenomul este o tumora benignă care se dezvolta din ţesut glandular si stromal.mai frecventă decât cea recomandată in general. Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau puncţie aspirativă cu acul. Dacă mai mulţi lobuli se găsesc unul lângă altul. Este foarte frecventa la femeia tânăra (20-30 de ani). insa poate apărea la orice vârsta.5-2 ori fata de riscul femeilor din întreaga populaţie). care conţin mai multe glande decât uzual.

dar răspund la chimio si radioterapie. dar însoţite de hiperplazie epitelială. Tumora benignă se tratează cu succes chirurgical.cu tendinţa la rotunjire . • Papilomul intraductal este determinat de creşterea ţesutului glandular. • Tumora cu celule granulare apare rar in sân si mai frecvent pe piele si in gură. Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului. maligne sau cu potenţial de malignizare. In majoritatea cazurilor leziunea este benignă. care se dezvolta. Tumora malignă se tratează tot chirurgical.si sunt bine delimitate. Tratamentul este chirurgical . diferenţa dintre ea si fibroadenom rezultând din creşterea accelerata a parţii fibroconjunctive. de consistentă dură si dimensiuni de 1-2 cm. dar altele pot avea dimensiuni mari . prin înlăturarea ei împreuna cu ţesut sănătos de 2 cm de jur împrejur. Pot fi unice sau multiple si foarte uşor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. In funcţie de aspectul acestor celule. din ţesut stromal si glandular. dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie. Fermitatea ridică suspiciunea de cancer. Majoritatea medicilor recomanda înlăturarea lor chirurgicală Câteodată este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame să crească după înlăturarea chirurgicală a altora. dacă este necesar. ele pot fi benigne. Ele se pot afla si la distantă de mamelon. la fel ca fibroadenomul. Aceasta leziune se tratează chirurgical prin înlăturarea leziunii împreuna cu margini cu structura normală.Unele fibro-adenoame sunt de dimensiuni mici. Aceste tumori maligne nu răspund la tratamentul hormonal. 11 . celulele care formează acest ţesut putând avea aspecte anormale microscopic. dar biopsia sau puncţia poate să facă distincţia. • Tumora Phyllodes este un tip mai rar. în ductele mici. ceea ce determina secreţii sangvinolente la nivelul mamelonului.înlăturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat.

Sânul este dureros si cald. roşu. • Ectazia ductală este condiţia comună care tinde să afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viată. la nivelul mamelonului. Câteodată ţesuturile înconjurătoare ductelor capătă un aspect dur. 12 . Infecţia bacteriană se face de la nivelul pielii. din ţesut sănătos. după cancerul bronhopulmonar şi gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. • Necroza grasă apare atunci când ţesutul gras al sânului suferă modificări datorită unor injurii .verificate histologic. Acestea dau sânului un aspect edematiat (umflat). numai biopsia sau excizia chirurgicală pun diagnosticul. iar in ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer pe locul trei. deoarece cancerul de sân este ferm. este necesara îndepărtarea chirurgicala. iar tratamentul este curativ si făra risc pentru cancerul de sân. Aceste condiţii pot dispărea cu tratament antibiotic.de exemplu intervenţie chirurgicală sau radioterapie. • Mastitele sunt infecţii care afectează in general sânul femeii care alăptează. In acest caz. aceasta nu poate fi diferenţiată clinic de cancer. Celulele inflamatorii eliberează substanţe care luptă împotriva infecţiei. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei. ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri. la noi în ţară fiind pentru ambele sexe pe locul doi după cancerul bronhopulmonar în ceea ce priveşte incidenţa. iar daca simptomatologia persista. Anumite cazuri de mastite sunt însoţite de abcese care trebuie tratate chirurgical. anormală. care devine dureros si roşu. Leziunea devine fermă si. Mastita se tratează cu antibiotice. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vieţii. determinând atracţia celulelor inflamatorii.

• Supravieţuirea în funcţie de vârstă în momentul diagnosticului 13 . Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia. IDC este cel mai comun tip de cancer.4. Deşi nu este un cancer efectiv.Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta in lobul. este important pentru o femeie cu LCIS sa facă un examen fizic de doua sau trei ori pe an. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. Leziunile maligne ale sânului DCIS . stadiul 0.Din nefericire. ILC .Carcinomul ductal in situ Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima faza).1.Carcinomul lobular in situ O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria in care s-a dezvoltat se numeşte in situ. De aici se poate întinde si in alte parţi ale corpului (poate metastaza). LCIS creste riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. aparand la aproximativ 80% din cazuri. în ţara noastră. 1. Un procent foarte mic din numărul pacienţilor diagnosticaţi. ridicat. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. Toate femeile cu cancer in acest stadiu se pot vindeca. peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt in stadii avansate. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip. La fel de importantă este si realizarea unei mamografii in fiecare an. iar costul tratamentului.Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv) Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui in duct. Din aceasta cauză. trataţi şi decedaţi cu acest diagnostic este reprezentat de bărbaţi. IDC . III si IV. unde rata deceselor a scăzut semnificativ. Se limitează la ducte. sparge peretele ductului si invadează ţesutul gras al sânului. Spre deosebire de ţările cu programe susţinute de diagnostic precoce. la noi în ţară lipsa acestor programe face ca rata deceselor să se menţină constant crescută. LCIS .

• Supravieţuirea în funcţie de stadiul tumorii în momentul diagnosticului.8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). supravieţuirea este intr-o relaţie invers proporţională cu stadiul bolii in momentul depistării .9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la ţesutul înconjurător). În general.Ratele de supravieţuire relative cresc cu vârsta din momentul diagnosticării. 14 .astfel incit cu cat stadiul este mai avansat. ratele de supravieţuire relative la 5 ani in funcţie de stadiul bolii la diagnostic sunt: 96. Femeile care dezvoltă cancerul de sân la o vârsta mai tânăra de 45 de ani au o rată de supravieţuire relativă la 5 ani de 79%. 20. Numai 60% dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu si mamografia obişnuita asociată cu examenul clinic regulat al sânului oferă cea mai buna oportunitate de creştere a acestor procente. Cercetătorii fac speculaţii asupra faptului ca femeile mai tinere au rate de supravieţuire mai reduse deoarece tumorile lor ar fi mai agresive si mai puţin răspunzătoare la terapia hormonală. Aceasta rata creste la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa intre 45-64 ani. Conform celor mai recente date publicate. numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat la distanta). 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu. si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. 75. cu atât rata de supravieţuire este mai redusă.

5. • seromul cavităţii restante.40% 1. • senzaţia de „sân fantomă”în 50% din cazuri. • persistenţa marginilorinvadate tumoral. • leziuni ale nervilor toraco – dorsali şi toracic lung. • hemoragia sau hematomul. În cazul sectorectomiei/mamectomiei complicaţiile sunt reprezentante de: • infecţia plăgii(celulită in perioada postoperatorie imediată sau dezvoltarea unui abces în perioada ulterioară). • necroza lambourilor tegumentare.04% 0. • fibroza mamară.Probabilităţi de dezvoltare a cancerului de sân specifice vârstei Atunci probabilitatea de apariţie a Dacă vârsta actuala este de: 20 30 40 50 60 cancerului mamar în următorii 10 ani este: 0. 15 .54% 3.49% 2. Complicaţiile post – chirurgicale pot fi numeroase depinzând de tipul intervenţiei chirurgicale dar şi de amploarea eventualelor terapii adjuvante. În cazul limfadenectomiei se pot adăuga şi: • limfedemul braţului. • disfuncţii ale articulaţiei scapulo – humerale.43% Sau 1 la 2500 250 67 39 29 1.

ischemia şi necroza lamboului care pot determina expunerea protezei.6. iar la orice suspiciune si ţinând seama de indicaţia acestuia sa efectueze mamografia.  Femeile intre 20 si 39 ani trebuie sa se prezinte la medic pentru examenul clinic al sânilor la fiecare 3 ani. Mamografia este o radiografiere cu raze X a sânului. Majoritatea ghidurilor internaţionale de prevenţie precizează următoarele condiţii:  Femeile in vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si autoexamineze sânii lunar. atât timp cat poate depista cancerul cu cativa ani înainte ca semnele si simptomele sa devina evidente pentru medic si pentru pacient.  Femeile peste 40 ani trebuie sa se prezinte anual la medic pentru examenul clinic. 1. necesitând capsulotopmie(eliberarea capsulei).6. • infecţie. Ea poate fi folosită pentru a diagnostica boala de sân la femeia care are deja simptome spre 16 . trebuie sa efectueze anual examenul mamografic. 1. Investigaţii: Pentru a se asigura succesul în tratament este necesară depistarea timpurie. În cazul reconstrucţiei mamare prin implant pot apărea: • contracţia capsulară a protezei. Împreuna. migrarea superioară şi rotunjirea conturului mamar.• parestezii(amorţeli) la nivelul lojei axilare şi a feţei mediale a braţului. in afara examenului clinic medical anual al sânului. • hemoragia şi hematomul.1. Mamografia Este singura metoda eficienta de screening. determinând pierderea ptozei naturale a glandei. aceste metode oferă şansa unui diagnostic timpuriu şi a vindecării.  Femeile peste 50 ani.

începand cu vârsta de 40 ani şi-ar efectua anual mamografii până la vârsta de 90 ani. De obicei mamografia se realizează pentru ambii sâni în două poziţii (cate 2 radiografii pentru fiecare sân). un cancer de sân poate apare ca o leziune rotunda "cu aspect de monedă". aspectul variind de la o femeie la alta. sau stelar. cu aspect de crab. încât de multe ori este nevoie de imagini mai vechi ale sânului pentru a le putea compara. care este format dintr-un tub de raze X si un sistem de contentie a sânului (doua placi care fixează sânul pentru câteva secunde in timpul expunerii la raze X). Radiografierea sânului se realizează cu o doza foarte scăzuta de radiaţii. care nu creşte riscul pentru cancerul de sân. De asemenea. De exemplu. dar acest aspect este mai puţin frecvent. Detecţia timpurie asigura succesul tratamentului. De asemenea. Ea se realizează cu ajutorul mamomatului. atât la autocontrol cât şi de câtre medic. Anumite cancere pot produce semne subtile şi greu de recunoscut. Mamografia poate fi considerată ca o amprentă a sânului. va primi doar 10 rad. unele microcalcificari. spre deosebire de o femeie care dacă.deosebire de screening .când se foloseşte pentru a descoperi boala in rândul femeilor asimptomatice (aparent nu au boala). Screeningul mamografic este o examinare cu raze X a sânilor femeilor asimptomatice cu scopul de a detecta cancerul când este cu dimensiuni mici. Anomaliile mamografice caracteristice cancerului de sân includ: leziuni punctiforme. distorsiuni ale arhitecturii normale sau orice aspect de asimetrie. greu de sesizat. Pentru anumite paciente este nevoie de filme suplimentare pentru a include mai mult ţesut sau 17 . microcalcificarile sunt caracteristice cancerului mamar. o femeie care îşi iradiază sânul în scop curativ pentru cancer primeşte câteva mii de rad (care reprezintă unitatea de măsura a radiaţiei). densitati mici asimetrice.

Specificitatea mamografiei .pentru a detalia imaginea.cancer mamar stadiul II A Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Mamografia are o sensibilitate (capacitatea de a depista cancerul când femeia care a fost examinata are boala) mai mare (76-94%) decât cea a examenului clinic al sânului (57-70%). Mamografie .capacitatea de a identifica corect o pacienta examinata ca neavând boala atunci când nu o are . 18 .este mai mare de 90%.

mamografia de screening poate omite 10-15% dintre cancerele mamare datorită densităţii crescute a ţesutului mamar la femeile tinere. mamografia poate fi efectuata si înaintea vârstei de 40 ani pentru eventuala depistare în stadii precoce. ceea ce înseamnă ca nu sunt modificări sugestive. Pentru femeile cu anumiţi factori de risc. după vârsta de 40 ani. leziuni benigne care trebuiesc urmărite. dezvolta un cancer si aproximativ 13% din toate cancerele mamare apar după 40 ani. cu istoric familial de cancer mamar. In ciuda acestor imbunatatiri. Diagnosticul mamografic sau rezultatul mamografiei poate sa fie negativ. leziuni maligne (cancere) de dimensiuni mici care sa sugereze fie o intervenţie chirurgicala cu 19 . studiile recente de metaanaliză (rezultatele statistice ale mai multor studii) arata ca 17% din decesele timpurii datorate cancerului mamar apar in jurul vârstei de 40 ani.Unităţile de screening moderne actuale produc imagini de o calitate superioara cu o doza de raze X mai redusa decât echipamentul de raze X cu scop general utilizat in trecut. modificări benigne fibroadenoame. În general screeningul se adresează femeilor asimptomatice şi cu factori de risc uzuali. Screeningul mamografic este recomandat la femeile de peste 40 ani deoarece: studiile statistice au arătat ca o femeie din 66. chisturi. Calitatea imaginii s-a imbunatatit datorita tehnicilor noi.

Este bine ca aceasta sa se efectueze cu o saptamana după ciclul menstrual.  ecografia sânului . Alte examene imagistice care se pot efectua in afara examenului de depistare:  mamografia digitala .metoda mai puţin sensibila ca mamografia. De asemenea mamografia nu se efectueaza in perioada ciclului menstrual. In plus.  ductografia . Aceasta nu se realizează pe film ci electronic. deoarece pot interfera cu razele X si pot apărea pe film ca spoturi de calciu sau microcalcificari. folosirii unor tratamente hormonale sau a unei istorii familiale de cancer mamar.pentru detecţia leziunilor la nivelul mamelonului sau canalelor galactofore cu ajutorul unei substanţe de contrast.diferenţa fata de cea standard consta in modul de stocare a imaginii. pentru detecţia si evacuarea chistelor si examenul sânilor la femeile cu sânii denşi.examen biopsic intraoperator sau o puncţie biopsie pentru precizarea diagnosticului. bazata pe injectarea iv a substanţei de contrast radioactiva (Technetiu SestaMIBI) care se fixează preferenţial . femeia trebuie sa discute cu medicul asupra unor eventuale intervenţii chirurgicale anterioare. Pregătirea pacientelor înaintea mamografiei este minima.  mamografia stereotaxia .presupune compunerea imaginii bidimensionale cu ajutorul computerului si permite efectuarea unei biopsii pentru leziunile suspecte sau folosirea unor fire chirurgicale cu ajutorul unui ac fin pentru leziunile greu vizibile sau nepalpabile. putând fi trimisa la distanta. 20 .  scintigrafia sânilor.cu ajutorul ultrasunetelor pentru diferenţierea leziunilor solide de cele lichidiene. Femeile care au de efectuat o mamografie trebuie anunţate sa nu folosească deodorante cu o zi înaintea efectuării ei. vizualizata pe un monitor de computer.

 tomografia computerizata. 2 seringi.6. Pacienta este întrebată dacă a mai folosit această substanţă. De asemenea pot să apară echimoze la locul puncţiei. mănuşi sterile. ca această durere nu este de intensitate mare şi că va fi obligatoriu prevenită prin administrarea unui anestezic localxilină. Astfel pacienta va este avizată că poate să fie însoţită de durere. este anunţat medicul curant. Puncţia aspirativa cu ac fin: Este metoda de diagnosticare anatomopatologica cea mai rapidă.2. alcool. 1 fiolă de xilină. 21 .modul cum va fi efectuată. Nursa este cea care trebuie să explice pacientei importanţa acesteia pentru diagnostic şi tratament. Folosirea xilinei pentru anestezia locală impune testarea pacientei în vederea descoperirii eventualei alergii la xilină. care sunt consecinţa directă a acesteia şi nu reprezintă un semn al evoluţiei bolii. mai puţin folosita pentru diagnosticului cancerului mamar. 1. În dimineaţa zilei în care a fost stabilit că se va efectua puncţia. iod sau alcool iodat. dar folosita pentru determinarea extensiei bolii. Deoarece ea presupune o manevră mai agresivă. pacienta va fi anunţată cu 1 zi înainte despre această manoperă. nursa se va asigura că medicul are la dispoziţie: 2-3 lame pentru frotiuri. care sunt posibilele efecte nedorite. Daca se ştie alergică la xilină.

însoţite de documentele necesare.6. Aşează lamele de aşa natură încât acestea să fie uşor accesibile medicului care efectuează puncţia. Examinarea se face fie in poziţie verticala.3 Examenul clinic al sânului Trebuie efectuat de către medic sau . La momentul puncţiei nursa dezinfectează regiunea formaţiunii tumorale cu alcool iodat. Intre 20 si 30 ani examenul clinic de către medic se efectuează o data la 3 ani.6. de exemplu prima zi din lună. se poate face anestezie cu această substanţă. culoarea sau orice modificare anormala. în care se va face examinarea. mărimea. După terminarea recoltării. Primii trei paşi se modificărilor vizibile în 22 concentrează asupra forma şi conturul sânilor: .acolo unde nu exista medic. nursa curăţă cu alcool locul pe care s-a aplicat anterior iod/ alcool iodat şi aplică pansament steril peste locul puncţiei. de către asistenta medicala. E important ca examenul să se facă aproximativ în aceeaşi zi a fiecărei luni.4 Autoexaminarea sânilor Pentru familiarizarea cu aspectul normal si consistenta sânilor autoexaminarea trebuie efectuată lunar. 1. in fiecare an pentru femeile de peste 40 ani. În caz de sarcină sau menopauză se alege o zi la întâmplare. fie în poziţie orizontală 1. Tot ea este cea care conduce pacienta la pat şi apoi are grijă ca lamele să ajungă la medicul citolog. Apoi urmează examenul palpator al sinului si al ariilor ganglionare axilare si supraclaviculare. când sânii sunt mai puţin sensbili la palpare şi mai puţin tumefiaţi. se face testare şi în cazul în care nu apar reacţii alergice. El constă într-o inspecţie a sânilor si a regiunilor învecinate in ceea ce priveşte forma. Dacă femeia se află în perioada menstruaţiei examinarea se face în ultima zi a menstrei.Dacă nu se ştie.

PASUL I Se face inspecţia sânilor in fata oglinzii. mărirea de volum a sânilor. Se verifica existenta unei scurgeri mamelonare. retracţia pielii. escoriatii. orice modificare in aspectul unui nev. Se insista asupra unor aspecte neobişnuite cum ar fi o zona proeminenta. cu braţele de-a lungul corpului. căutându-se aceleaşi modificări. PASUL 3 23 . urmărindu-se aceleaşi obiective ca la pasul 1. PASUL 2 Cu mâinile ridicate deasupra capului se examinează sânii in oglinda. modificări in poziţia si aspectul mamelonului. Se prind palmele la nivelul umerilor si se presează.

verificând in acest timp apariţia oricărei proeminente sau depresiuni cutanate. cu braţul stâng sub cap si cu o perna sau un prosop sub umărul stâng. mişcându-se in acelaşi timp mana in jurul sânului in cercuri din ce in ce mai mici pana când se atinge mamelonul. Se examinează sânul stâng cu mana dreapta folosindu-se aceeaşi 24 . Cu degetele întinse. Se inclina uşor corpul spre oglinda. începând de la marginea externa. se presează ferm in cercuri mici. Trebuie acordata atenţie zonei dintre sân si axila. Se repeta procedura pentru sânul drept. PASUL 5 In poziţia culcat. Se stoarce uşor mamelonul pentru a vedea daca apare vreo scurgere. Următorii paşi urmăresc modificările de consistenta ale sânului. precum si zonei axilare.Cu mâinile pe solduri se apăsa puternic si se inspectează sânii. PASUL 4 Cu braţul stâng ridicat si mana stânga pe ceafa se examinează sânul stâng folosind mana dreapta. in timp ce umerii si coatele se împing înainte. E important sa se examineze fiecare parte a sânului.

totuşi nu se cunoaşte cu precizie care anume provoacă cancerul mamar. 25 .7. de a crea ghiduri de detecţie si diagnostic precoce al cancerului de sân. Testele genetice pot spune daca o femeie are gene mutante dar nu pot sa prezică cine anume dintre aceste femei va face cancer mamar. Oricum. Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 Pasul 4 Pasul 5 1. Din aceasta cauză nu se poate discuta de un anumit mod sau cale de prevenţie. Cea mai buna strategie este aceea de a reduce acolo unde este posibil factorii de risc.mişcare circulara descrisa mai sus. Profilaxie Deşi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legaţi de cancerul de sân. folosind mana stânga pentru sânul drept. la încheierea de asigurări. inclusiv in sistem privat). Persoanele cu rezultate pozitive trebuie să fie foarte atente deoarece posibilitatea de a face un cancer mamar poate sa le aducă numeroase prejudicii socio-economice (la angajare. testele genetice sunt foarte scumpe si nu sunt acoperite de sistemele de asigurări din nici o tară. Se inversează procedura.

Tamoxifenul, utilizat in tratamentul cancerului mamar de foarte mulţi ani, conform unor studii recente ar putea reduce riscul pentru femeile cu risc crescut daca este folosit timp îndelungat, deşi alte studii arată că utilizarea lui nu previne boala ci o tratează atunci când leziunile sunt foarte mici. Alt drog, Raloxifenul, cu acelasi efect antiestrogenic dar si cu efect cardioprotector, ar putea avea un rol in prevenţie. In cazuri rare, cu motive bine întemeiate: mutaţii genetice ereditare, cancer mamar timpuriu, istoric familial - antecedente heredo colaterale de cancer mamar, diagnostic cert al carcinomului lobular in situ, se poate lua in discuţie mastectomia profilactica (preventiva), unde unul sau ambii sâni sunt inlaturati. Deşi aceasta intervenţie chirurgicala reduce riscul de cancer mamar, ea nu garantează ca acesta nu va apărea in ţesutul restant postoperatoriu. 1.7.1. Stadialiazarea După stabilirea diagnosticului de cancer, urmează pasul al doilea stabilirea extensiei bolii - adică al diseminării neoplazice. Aceasta etapa este foarte importanta deoarece tratamentul vostru si recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. Exista mai multe sisteme pentru stadializarea cancerului. Sistemul de stadializare utilizat la noi in tara este cel al UICC (Uniunea Internaţionala de Lupta Contra Cancerului) cunoscut ca Sistemul TNM. Este cea mai frecvent utilizata stadializare pentru cancerul mamar. Sistemul de stadializare TNM oferă trei noţiuni cheie: Litera T urmată de un număr de la 0 la 4 descrie dimensiunea tumorii si diseminarea la tegument sau la peretele toracic subiacent sânului. Un număr mare înseamnă o tumora mai mare si/sau extinsa la ţesuturile adiacente sânului. Litera N, urmata de un număr de la 0 la 3 , indica daca cancerul a diseminat in ganglionii limfatici din apropierea sânului, sau daca nodulii afectaţi sunt fixaţi la alte structuri din regiunea axilara (din zona subbratului).

26

Litera M, urmata de 0 sau 1, indica daca cancerul a diseminat (metastazat) in alte organe ale organismului sau in alti ganglioni limfatici care nu sunt situaţi in apropierea sânului. Pentru a face aceasta informaţie mai clara, descrierile TNM pot fi grupate intrun set de stadii, mai simplu, notate de la 0 la IV. In general, cu cat stadiul este mai mic cu atât cancerul a diseminat mai puţin. Un stadiu mai mare, precum stadiul IV, înseamnă un cancer mult mai serios diseminat in alte organe. După ce va vedea rezultatele testelor doctorul va spune stadiul bolii . 1.8. Tratamentul cancerului mamar În tratamentul cancerului exista mai multe opţiuni terapeutice. Alegerea corecta a primei secvenţe terapeutice este obligatorie. Tratamentul este multimodal: chirurgical, radiologic, citostatic si hormonal. Prima secvenţă terapeutică va fi aleasă de comisia de tratament (toţi medicii care vor asigura tratamentul) în funcţie de stadiul bolii, dar şi de opţiunea pacientei. Cele mai obişnuite tratamente pentru cancerul de sân sunt intervenţia chirurgicala, radioterapia, chimioterapia si hormonoterapia. În plus, puteţi afla despre transplantul autolog de celule stem sau măduva osoasă, tratamente care nu se efectuează în mod curent iar în ţara noastră probabil că se vor efectua în cel mai scurt interval de timp. 1.8.1 TERAPIA LOCALA SI SISTEMICA Scopul terapiei locale este de a trata tumora primara. Exemple de terapie locala sunt chirurgia si radioterapia. Terapia sistemica se administrează pe cale intravenoasa pentru a atinge celulele maligne care au diseminat dincolo de sân. Chimioterapia, terapia hormonala si imunoterapia constituie terapii sistemice 1.8.2 Chirurgia - interventia chirurgicala

27

Majoritatea pacientelor cu neoplasm mamar vor fi supuse unui tip de intervenţie chirurgicală. Scopul chirurgiei este sa îndepărteze cat mai mult posibil din tumora maligna. De asemenea, se poate asocia cu alte terapii, precum chimioterapia, hormonoterapia sau radioterapia. Intervenţia chirurgicala poate fi practicata, de asemenea cu scopul de a vedea daca neoplasmul a diseminat la ganglionii limfatici din regiunea axilara (disecţie axilara), de a restabili un aspect cosmetic - mai aproape de normal (chirurgie reconstructiva) si cu scopul de a ameliora simptomele cancerului avansat. Mai jos sunt prezentate câteva din cele mai uzuale tipuri de intervenţii chirurgicale.

LUMPECTOMIA: indepartarea numai a formaţiunii tumorale împreuna cu o zona de ţesut sănătos adiacent. Aproape totdeauna este urmata de sase saptamani de radioterapie.

MASTECTOMIA PARŢIALA: îndepărtarea a mai mult de un sfert din sân. De obicei, după aceasta operaţie se administrează radioterapie externa pe o durata de sase saptamani. Pentru majoritatea femeilor, lumpectomia si mastectomia parţiala sunt la fel de eficiente ca si mastectomia propriu zisa.

28

29 . Substanţa este transportată pe cale limfatică la primii ganglioni limfatici (santinela) care primesc limfa de la nivelul tumorii. • MASTECTOMIA SIMPLA SAU TOTALA: in aceasta intervenţie chirurgicala se îndepărtează întregul sân dar fara ganglionii limfatici axilari sau ţesutul muscular subiacent sânului.Nu exista nici o diferenta in ratele de supravieţuire la pacientele tratate prin una din aceste proceduri. • BIOPSIA GANGLIONARĂ "SANTINELA": in aceasta procedura se introduce o substanţa radioactiva sau "colorant" . Daca ganglionii santinela conţin celule neoplazice se extirpează mai mulţi ganglioni. • MASTECOMIA RADICALA MODIFICATA: îndepărtarea întregului sân si a unor ganglioni limfatici din zona axilara. Femeile care prezintă limfedem. trebuie sa anunţe imediat medicul. Disecţia ganglionară avansată nu este necesară dacă aceşti ganglioni nu conţin celule maligne. Un posibil efect secundar al acestei metode este tumefierea (umflarea) braţului denumita limfedem. Daca neoplasmul a diseminat este foarte probabil ca aceşti ganglioni sa conţină celule maligne. Astăzi aceasta intervenţie se practica rar. deoarece mastectomia radicală modificată s-a dovedit la fel de eficace dar cu o mutilare redusa si efecte secundare.marker in regiunea tumorala. senzaţie de strângere sau durere la nivelul braţului. ganglionilor limfatici si a musculaturii peretelui toracic. MASTECTOMIA RADICALĂ: extirparea extensiva a sânului. Alţi factori pot influenta alegerea celui mai bun procedeu chirurgical. Adesea exista alte masuri pentru a reduce sau preveni efectele tumefacţiei. Apare la 1 . • • DISECŢIA AXILARĂ: extirparea ganglionilor limfatici axilari (din regiunea subraţului) pentru a se observa daca neoplasmul a diseminat la nivelul lor ceea ce poate ajuta la stabilirea altor decizii terapeutice.2 femei din 10 cu neoplasm mamar.

sau la cele care diseminează rapid după tratamentul iniţial.• CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA: sau chirurgia implantului mamar: aceste proceduri nu se adresează cancerului.3 Chimioterapia Se refera la utilizarea unor medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor maligne. cu ajutorul implantelor care pot fi realizate in cadrul Institutului National de Oncologie Bucuresti. De obicei drogurile se administrează intravenos sau pe cale orala. Chimioterapia poate fi folosită de asemenea ca tratament principal la pacientele cu neoplasm diseminat in momentul diagnosticului. Daca chimioterapia se administrează după chirurgie (terapie adjuvanta) poate reduce şansa de reapariţie a cancerului mamar. Un alt avantaj al chimioterapiei 30 . Daca veţi suferi o mastectomie si va gândiţi la reconstrucţia sânului trebuie sa va adresaţi unui chirurg plastician înaintea intervenţiei chirurgicale.8. Chimioterapia neoadjuvantă: înseamnă ca se administrează înaintea intervenţiei chirurgicale adesea cu scopul de a produce reducerea tumorii făcând-o astfel mai uşor de extirpat. Ele se practică pentru a restabili aspectul aproximativ normal al sânului. Există câteva opţiuni despre momentul si tipul intervenţiei chirurgicale de reconstrucţie. 1. De asemenea există metode noi de reconstrucţie. O data ajuns in fluxul sanguin. medicamentele ating toate părţile organismului.

neoadjuvante este ca medicul poate observa raspunsul tumoral la medicamente (citostatice). cu fiecare perioada de tratament urmata de o perioada de refacere (3 saptamani) cura totala durează de la 3 la 6 luni. de doza administrata si durata tratamentului. urmat de CMF Efectele secundare ale chimioterapiei depind de tipul medicamentelor. 1.ciclofosfamida.ciclofosfamida.astenie Majoritatea efectelor secundare dispar la terminarea tratamentului.8.căderea parului (alopecie) . este mult mai eficient sa se folosească mai multe droguri in loc de unul singur. Radiaţiile pot fi emise de 31 .5 zile. fluorouracil (CMF) . cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau docetaxel (Taxotel ) . methotrexat.epirubicin (farmorubicin).sângerări sau echimoze . Chimioterapia se administrează in cicluri de 1 .modificări ale ciclului menstrual . Efectele secundare temporare pot include urmatoarele: . Oricine are probleme datorita efectelor secundare trebuie sa se adreseze medicului sau asistentelor deoarece exista multe modalitati de a le ameliora. flurouracil (CAF) .4 Radioterapia Radioterapia este tratamentul cu radiaţii de energie înalta (precum razele X) pentru a distruge sau reduce celulele canceroase. Frecvent. Dacă tumora nu se reduce în dimensiuni se pot folosi alte citostatice.pierderea apetitulu (inapetenţa) . ciclofosfamida.doxorubicin (adriamycin).greaţa si voma . doxorubicin (adriamycin). Cele mai uzuale asocieri sunt: .uscăciunea gurii sau mucoasei bucale .un risc crescut de infectie datorita scăderii numărului de leucocite .

La unele paciente. Principalele efecte secundare ale radioterapiei sunt tumefacţia si senzaţia de greutate la nivelul sânului. după radioterapie 32 . peretelui toracic. De obicei pacientele sunt tratate 5 zile pe saptamana in ambulatoriu pe o perioada de 6 saptamani. Fiecare şedinţa durează câteva minute.mai puţin folosite la noi in tară. axilei după intervenţia chirurgicala (post operator) si pentru factorii recidivelor locale sau adenopatiilor supraclaviculare. Tratamentul in sine este nedureros. peritent cutanat asemănător arsurilor solare in aria de tratament si fatigabilitate. Frecvent. Aceste modificări ale ţesutului mamar si ale tegumentului dispar de obicei in 6 . iradierea externa este folosita pentru tratamentul cancerului de san.12 luni.aparate externe (iradiere externa) sau pot fi emise de materiale radioactive plasate direct in tumora (iradiere interna sau impant radioactiv) . Radioterapia poate fi utilizata preoperator pentru reducerea dimensiunilor tumorale sau pentru distrugerea celulelor neoplazice restante la nivelul sânului.

irosiri sau umflări ale pielii la nivelul cicatricei operatorii sau toracice . în special pierderi în greutate 33 . De cele mai multe ori recurenta este descoperită chiar de paciente. deoarece poate fi ameninţătoare pentru fetus.9.Urmărirea pacientelor cu cancer mamar după încheierea tratamentului Urmărirea si controlul medical periodic uzual la noi la trei luni . creşteri în dimensiuni ale taliei -schimbări de greutate.de către echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. Aceste simptome includ: .sânul devine mai mic si mai ferm.iritări.noi tumori in sănii dumneavoastră sau modificări ale acestora . 1. Decizia finala a urmăririi va fi luată de pacienta si de medicul curant. dar care pot fi parţi componente ale planului de urmărire al pacientelor cu cancer mamar. Ceea ce este important de reţinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si oricare ghid sau tratat de urmărire post terapeutica nu înlocuieşte aportul medicului sau echipei de medici curanţi. Exista câteva teste care fiecare individual efectuat are valoare limitata. odată ce tratamentul s-a încheiat este important să aveţi in vedere anumite semne si simptome care pot anunţa recurenta.dureri in torace si orice dificultati in respiraţie . marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. bazată pe circumstanţele individuale ale fiecărei paciente.dureri abdominale persistente. Radioterapia nu se efectuează in timpul sarcinii.durere cronică a oaselor sau articulaţiilor . Deci.

Scopul lucrării: 34 . să fi deseori frustrată. Vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman. să ai atât de multe de făcut şi atât de puţin timp. PARTEA PRACTICĂ: ÎNGRIJIREA PACIENTEI OPERATĂ DE NEO DE SÂN.Cap. Vei plânge mult.II. Vei vedea oameni în starea lor cea mai proastă şi în starea lor cea mai bună. a îndura şi de curajul lor. “A fi nurse înseamnă: să nu fi niciodată supărată. alţii te vor blestema. să intri în vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă: unii te vor binecuvânta. Vei experimenta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare. să fi înconjurată de probleme.” Asociaţia Pronurse 2.1. să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate. Nu vei înceta să fi uluită de capacitatea oamenilor de a iubi. Vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se.

Lucrarea de faţă îşi propune să sublinieze cele mai importante cunoştinţe de care trebuie să dispună nursa în procesul de îngrijire a pacientelor cu cancer mamar.iunie 2012. cancerul mamar rămâne prima afecţiune malignă care poate afecta orice femeie.psiho. familia. 2. un parteneriat pentru refacerea echilibrului bio.2. precum şi cunoaşterea factorilor de risc.Studiul s-a realizat în cadrul Clinicii de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova. Materiale şi metode Studiul reprezintă o analiză a 3 cazuri de cancer mamar din Clinica de Oncologie şi Chirurgie a Spitalului Judeţean Craiova în perioada martie . în perioada martie. dar importanta autoexaminare a sânului de către fiecare în vederea unei evaluări precoce şi sistemice a unei eventuale afecţiuni mamare benigne sau potenţial maligne. echipa de îngrijire şi foile de observaţie. datele fiind transmise medicului.iunie 2012. 35 . pentru a culege toate datele cu privire la starea generală şi evoluţia bolii. Scopul lucrării este reprezentat de importanţa nursing-ului la pacientele diagnosticate cu cancer mamar în diferite stadii evolutive care au necesitat tratament oncologic. accentul principal cade totuşi pe simla. având ca material pacientul.chirurgical. În îngrijirile nursing.social şi menţinerea unei independenţe din punct de vedere a cât mai multor nevoi fundamentale. Tratamentul şi îngrijirile pacientelor cu cancer de sân pot însemna o luptă pentru viaţă. Cu o incidenţă în creştere. Chiar dacă tehnicile de investigare ale glandei mamare oferă date de mare acurateţe. asistenta medicală are obligaţia să supravegheze bolnavul. contribuind la stabilirea diagnosticului şi la acordarea tratamentului.

două cu intervenţii radicale . • pacientele supuse unor astfel de proceduri necesită o îngrijire preoperatorie complexă. Pe parcursul procesului de nursing am participat la pregătirea pacientelor pentru investigaţii. Rolul nursing – ului în tratamentul chirurgical oncologic • intervenţiile chirurgicale oncologice sunt. • în preoperator. ea se va asigura că există rezerve de sânge izogrup. pe care le-am apreciat ca fiind cele mai eficiente mijloace de urmărire a evoluţiei din punct de vedere nursing al bolnavilor. va comunica acestuia starea biologică a pacientei. 2. pentru intervenţia chirurgicală. ea va informa medicul chirurg asupra problemelor fiziologice şi patologice ale pacientei. Pacientele au fost supuse intervenţiei chirurgicale: una cu intervenţie conservatoare. la consecinţele acesteia. • nursa este cea care va da toate informaţiile solicitate de pacientă privitoare la: tipul intervenţiei chirurgicale decise de medicul chirurg. de cele mai multe ori. traheostomii. iar cea de-a doua la externare. va administra medicaţia recomandată de medic pentru reechilibrarea pacientei. de mare amploare. izo Rh. Prima evaluare de nursing am realizat-o la internarea pacientelor în spital. precum şi la educarea pacientelor pentru o vindecare eficientă.Am urmarit 3 paciente diagnosticate cu neoplasm mamar in curs de tratament oncologic : una in stadiul I. Rezultatele obţinute în urma planului de ingrijire nursing au fost sintetizate sub formă de tabele ale gradelor de dependenţă. două în stadiul II A. gastrostomii.3. la modul cum vor fi combîtute toate reacţiile nedorite postchirurgicale. 36 . nursa este cea care va recolta probe de sânge de la pacientă pentru a i se determina grupa de sânge. fiind frecvent urmate de menţinerea unor stomii: colostomii.

va informa medicul chirurg şi pe cel de terapie intensivă dacă apar modificări ale acestora. • nemulţumiri legate de înfăţişarea fizicî(pentru pacienta cu mastectomie). de obicei se îndepărtează în primele 24 de ore. durerea. rezultate. nursa va supraveghea atent bolnava. parestezie. • pacientele cu mastectomie pot avea bandaj elastic care trebuie să stea comod şi nu stâns pentru a împiedica respiraţia. dacă este sângeros sau excesiv trebuie anunţat imediat. • se examinează braţul de pe partea afectată pentru a se vedea edeme. exerciţii. edeme. îi va urmării semnele vitale. hematom. incizia poate rămâne descoperită pentru a se aerisi sau bandajul poate fi înlocuit dacă pacientul doreşte acest lucru. limfedem. miros. • se menţine sonda de drenaj în rană: se poate evacua 100 – 200ml drenaj serosanguin în primele 24 ore. • tipar sexual modificat datorat pierderii sânului şi diagnosticul de cancer. a braţului şi realizarea de autoexaminare a sânului • ţesut modificat la braţul afectat datorită limfedemelor. Diagnosticul nursing • mobilitatea fizică redusă colerată cu mobilitatea redusă a braţului pe partea operată. bandajul iniţial poate fi bandaj cu leucoplast sau bandaj oclusiv înfăşurat. Se face educarea pacientei cu privire la îngrijirea drenării. • mobilitate redusă a braţului Management postoperator şi tratament medical • îndepărtarea bandajelor şi evaluarea plăgii pentru a se depista eriteme.. • deficit de cunoştinţe cu privire la îngrijirea inciziilor. scurgere. durere în axilă şi braţ. Complicaţiile potenţiale postoperator: • infecţia. eriteme. 37 .• în perioada postoperatorie.

măsurarea TA se face pe celălalt braţ dacă este posibil. braţul se poate tumefia pentru că sau excizat nodulii limfatici şi vasele cu care erau conectate. se vor evita arsurile solare. vaccinăriile. După o masectomie sau disecţie axilară. • nu se vor tăia niciodată pieliţele la unghii. Îngrijirea mâinii şi a braţului pentru a putea preveni limfedemul şi infecţiile. • se va folosii lama electrică cu cap îngust pentru a se rade sub axilă pentru a reduce riscul de zgârieturi. • greutăţiile se vor căra cu celălalt braţ. Circulaţia fluidului limfatic este incetinită îngreunând încercările corpului de a preveni infecţiile. • se vor purta mânuşi protectoare când se folosesc deterganţi puternici. • se vor evita manşetele elastice la bluze şi pijamale. Exerciţii pentru recuperarea pacientei după operaţia de mastectomie Semnele şi simptomele de infecţie s-ar putea să nu fie evidente în manifestare la pacientele mai în etate. • ceasul şi bijuteriile vor fi purtate lejer daca sunt puse totuşi pe acest braţ.• tensiunea familiară datorată diagnosticului de cancer. Precauţiile speciale luate de către pacientă pentru a preveni limfedemul şi infecţiile: • se vor evita arsurile datorate gătitului sau fumatului. • se vor evita chimicalele dure şi compuşii abrazivi. se va folosi cremă de mâini şi loţiune ca înlocuitor. Drenajul limfatic: 38 . Se vor evalua pacientele pentru schimbări ale stării mentale şi incontinenţă urinară. • injecţiile.

Creşterea stimei faţă de propriul corp: • se va evalua dacă pacienta cu mastectomie are cunoştinţă despre opţiunile de protezare. • se va discuta cum vede pacienta schimbările pe care le-a suferit corpul său. • se va asista pacienta în obţinerea unor proteze temporare. care apelează la voluntare ce au suferit mastectomii sau proceduri de păstrare a 39 . deasupra nivelului inimii şi mâna deasupra cotului pentru a face ca gravitaţia să dreneze fluidul. • nu se măsoară TA. • se va încuraja pacienta să discute sentimentele pe care le are cu partenerul. tratamentul pentru limfedem sever poate include şi aplicarea bandajului elastic şi/sau compresia pneumatică. Reducerea anxietăţii: • se va familiariza pacienta cu programele Societăţilor pentru Cancer. • pacienta va fi învăţată să-şi maseze braţul afectat dacă se prescrie creşterea circulaţiei şi descreşterea edemului.• se va instrui pacienta despre potenţiala problemă a limfedemului – sunt succeptibile ca risc pacientele care suferă disecţia nodulului axilei cu terapie cu radiaţii ale axilei. • se vor sugera modificări în îmbrăcăminte care să mascheze pierderea sânului. reconstrucţie. nu se prelevează sânge şi nu se injectează medicamente sau perfuzii intravenoase în braţul afectat. • braţul afectat va fi ridicat pe perne. se va pune această notificare pe pat. prima proteză trebuie să fie uşoară şi moale pentru a permite inciziei să se vindece.

4. • se vor monitoriza pentru a se descoperi limfedem şi se vor relua lecţiile despre modul de îngrijirea braţului exerciţiile fizice necesare. Evaluarea bazată pe rezultate: • mişcarea btraţului afectat in limitele prescrise. • prezintă anxietate minimă. • lipsa infecţiei sau a edemelo pe braţul afectat. drenaj. examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar.sânului şi care vizitează pacientele postoperator în spitale pentru a furniza suport şi informaţii după ce au primit acordul furnizorului de servicii medicale. formularea de obiective pentru satisfacerea nevoii 4. Procesului de îngrijire i se descriu mai multe etape: 1. • se va asigura că pacienta ştie când este programată la control la medicul chirurg. culegerea datelor sau a informaţiilor 2. planificarea de acţiuni sau intervenţii ale asistentei medicale 40 . semnelor de dependenţă şi cauza problemei 3. • exprimarea unei imagini despre propriul corp (pozitivă). Educarea pacientei şi menţinerea sănătăţii: • se va sfătui pacienta să sune chirurgul în caz de infecţie. • se va sprijini pacienta să se adapteze din nou la viaţa de acasă şi din comunitate. • raportează activitate sexuală satisfăcătoare şi sexualitate satisfăcătoare. liniile de ghidaj. • se va sublinia importanţa mamografiei – anuale. durere crescută sau edem pe braţ. 2. • afirmă îngrijirea inciziei.: • menţine un sistem de sprijin funcţional. analizarea şi interpretarea datelor care ne va permite identificarea problemei.

Vârsta: 48 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. M.5. evaluarea atingerii obiectivelor( aprecierea rezultatelor îngrujirii) CAPITOLUL III 3.2012 41 . Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: croitoreasă Domiciliu: Pieleşti Data internării: 11.03.1. Cazul clinic I Date de identitate: Nume şi prenume: D.

C: neagă A. torace normal conformat.durere locală A. cunoscută în antecedente cu anexectomie dreaptă în 2009 şi apendicectomie. musculatură normotonă.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept Motivele internării: . Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere.formaţiune tumorală la nivelul sânului drept . cu cicatrice postoperatorie pubosubombilicală Fanere: normal conformate şi implantate Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil Aparatul locomotor: integru.: Anexectomie dreaptă (în anul 2009). amplitudine a mişcărilor egală bilateral. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală: bună Stare de nutriţie: normoponderal Stare de conştienţă: păstrată • Tegumente şi mucoase: normal colorate. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. puncte sinusale nedureroase. se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală.H.P. • • • • • 42 . apărute în urmă cu 3luni şi accentuate în ultimele 2-3 săptămâni.Data externării: 16. murmur vezicular prezent bilateral. Apendicectomie.P.03.

genital: loje renale libere.Respiraţii = 17/ min.A. Sânul drept. .8 ºC . mobil cu mişcările respiratorii. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat.Talia = 160 cm .Temperatura = 36.Scaune = 110/ 60 mmHg = 80/ min.A. • • • Tiroida. artere pulsatile.Greutatea = 59 kg . = 1400 ml/ zi = constipaţie . nedureros spontan sau la palpare. fără formaţiuni tumorale palpabile.spaţial. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio. vene permeabile.nepalpabilă. Curbele biologice: . • Aparat uro. = 80/ min.Puls . • Aparat digestiv: abdomen normal conformat. zgomote cardiace ritmice. fără formaţiuni localizate.cicatrice postchirurgicală.M. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale. suplu.T.Diureza .vascular: cord în limite normale. 43 . diureză şi micţiuni fiziologice. fără semne de iritaţie peritoneală. orientat temporo. .• Aparat cardio. cu cicatrice postoperatorie pubo.Vărsături = prezente Anamneza asistentei medicale Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume:D. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). nedureroase. rinichi nepalpabili în decubit dorsal.mamectomie radicală.cervicală.subombilicală.V. .

La internare: Carcinom mamar drept 1.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine .are densitate crescută). roz si umedă. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. consumă lichide în funcţie de nevoie. rotaţie. Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată. 3. Masticaţia este uşoară. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. cutia toracica are o expansiune bună. nu are obiceiuri alimentare deosebite. prezintă hiperstenurie. pronaţie. 2. ritmică. Respira bine în poziţiile: ortostatism. flexieextensie. Reflexul de deglutitie este prezent. este suplă. limba este roz. 4. supinaţie. amplă pe nas. 44 . eficace. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia.are o respiraţie normală. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. mucoasă bucală integră. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. adducţie. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. Pacienta are căi respiratorii permeabile. Bolnava este constipată. pierde în greutate. cu gura închisă. sezând. circumducţie. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. culcat. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor.Dg. De câteva zile nevoia este deficitară . prezintă greţuri şi vărsături. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). urina este foarte concentrată . Respiraţia este de tip costal superior. miscările toracice sunt simetrice. alimentare ocazională. prezintă greţuri şi vărsături. centrul respirator este maturizat.

seara temperatura pacientei. nu depaseste limitele normale (368 oC). ce generează în axila. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. urechile sunt curate. fără întreruperi. placute. Somnul este regenerator. nasul are mucoasa nazala umeda. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. calm. 5. însă. în orice activitate este funcţională. culoarea tegumentelor se mentine normala conform temperaturii. poartă veşminte adecvate climatului. pielea e curata. Pacienta are temperatura menţinută în limite normale (are 366 °C). In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. axilei drepte. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este satisfacută. catifelata. îi place să poarte haine curate tot timpul. fara carii. este ordonată. estetică. umărul şi braţul drept. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 67 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. neteda. unghiile sunt curate. în urma efortului fizic din timpul zilei. de configuratie normala. taiate scurt. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. au culoare roz. a avut insomnie. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. fără coşmaruri. 6. are vise agreabile. completa. 7. să se culce la aceeaşi oră. are par scurt. 45 . cavitatea bucala: dentitie buna. şi umărului drept. 8. fosele nazale sunt libere. statutului socio-cultural. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar .

îşi exprimă clar gândurile. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. fineţe gustativă şi olfactivă. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. însă citeşte cu plăcere orice tip 46 . 10. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. de relaxare şi de control al emoţiilor. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. foloseste produse de calitate. îngrijorare. îsi spala dintii de 3 ori/zi. acuitate auditivă. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. sensibilitate tactilă şi dureroasă). 13.pigmentata normal. stabileşte relaţii armonioase în familie. precis. foloseşte un limbaj clar. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. 9. axilei şi umărului drept. 12. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. iritabilitate. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. 11. Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. cu prietenii. comunică cu personalul medical. participă la fapte de umanitate. Practică metode de destindere. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă.

Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. 14. vizionează emisiuni TV de divertisment. reviste.de cărţi. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. discută cu celelalte colege de salon. 47 .

fără vărsături.2012 vărsăturilor. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei.aşez pacienta în decubit lateral cu capul la marginea patului.03.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci). .Pacienta este echilibrată nutriţional. . Obiective . menţine constantă. sprijinind-o.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. Dg.Ajut pacienta în timpul Evaluare .PLAN DE NURSING Nume – Prenume: D. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală Pacienta să fie . o echilibrată volumic şi servesc cu puţin ceai rece de nutriţional în 24 ore muşeţel (neîndulcit). fără a fi dulci la 2-3 ore în portii mici (l00ml).Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.M. 48 .Greutatea corporală se 11. Medical: Carcinom mamar drept Intervenţii proprii şi delegate . Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. .reduc aportul de lichide. .realizez bilanţul lichidelor ingerate si eliminate.

apetitul. nivlul sânului drept. cauzat . vitamine. . antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei.Pacienta să nu mai . antiinfecţioase. intensitate..Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului drept. scaunul si greutatea corporală.Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. sânului în 24h.Durerile s-au redus în . . nu prezintă semne de deshidratare.supraveghez pulsul. Pacienta este echilibrată nutriţional. semnele de deshidratare. saruri minerale. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). tensiunea arterială. Discomfort postural.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. axilei violentă la nivelul şi umărului drept. 49 . -administrez la indicaţie laxative. (antiinflamatoare.

Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. este liniştită din punct de vedere psihic. -asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă. -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale.Liniştesc pacienta. . oboseală cronică. se trezeşte puţin. apoi adoarme din nou. fără infecţii. . . să-mi povestescă o 50 -Anxietatea este diminuată -Pacienta se simte în siguranţă.Să diminueze anxietatea pacientei. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului. etc. explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. îngrijorare.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. . . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitalicesti. .Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. iritabilitate . Dificultate în a dormi şi a se odihni. despre tratamentul de întreţinere.Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.

Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Îi explic. întâmplare fericită din viaţa ei.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. aducând cuvinte de laudă pacientei. cu ajutor. . . . îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. şi să obţină încurajare. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept. . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.lipsa forţei braţului drept. şi se bucură că poate participa la intervenţie. este mai liniştită. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. în limitele permise profesional. sprijin moral.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. . Lipsa de cunoştinţe despre boală.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. nelinişte cu prive la afecţiunea sa.Încurajez pacienta. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Pacienta se îmbracă. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. 51 . .

Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). . explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. acceptă pregătirea preoperatorie.12.03. .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.Durerile s-au redus în 52 . . scaunul si greutatea corporală.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. . semnele de deshidratare.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. . tensiunea arterială. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore.Pacienta este echilibrată nutriţional . .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente.aplic tratamentul medicamentos echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative. Pacienta să fie .supraveghez pulsul.

Să diminueze anxietatea pacientei.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. manifestat prin mobilizare redusă a braţului drept. iritabilitate . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. axilei şi umărului drept.Asigur repaosul la pat fizic şi violentă la nivelul psihic în perioadele evolutive.Discomfort postural. intensitate Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. sânului . Pacienta să nu mai prezinte durere locală . îngrijorare. . 53 . . fără infecţii. antiinfecţioase. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului drept.

cu ajutor. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. . încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului drept.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut.lipsa forţei braţului drept.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. . Liniştesc pacienta. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. Pacienta să-şi recapete forţa în braţul drept. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. .Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. 54 . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. şi se bucură că poate participa la intervenţie. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă.Dificultate în a dormi şi a se odihni.

este mai liniştită 55 . . şi să obţină încurajare. . .Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. în limitele permise profesional. . Pacienta prezintă Diureza= 600ml Scaune absente. manifestată prin constipaţie.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . . nelinişte cu prive la afecţiunea sa .Îi explic. proteine.Încurajez pacienta. ser fiziologic. oligurie. vitamine. îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. Lipsa de cunoştinţe despre boală.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice. Cu Glucoză. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. prin Pv.

13.indicaţiile fizice manifestate prin dificultate de digerare Pacienta să prezinte echilibrul hidroelectrolitic. să fie bine hidratată. fără alte acuze. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. -Calculez necesarul de calorii. asigur un climat cald. confortabil. Pacienta să-şi diminueze semnele Durerea datorită spasmelor durerii în 24 ore.Fac bilanţul hidric.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. sero.03. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. Pacienta reacţionează cu 56 . musculare manifestată prin Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate. alcool medicinal 70° si aplic un pansament îmbibat pansament steril. este bine hidratată. Pacienta prezintă stare . Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml. manifestată prin pansament îmbibat sero. Verific TA. P.Dezinfectez plaga operatorie cu generală bună.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra. Soluţie Ringer 500ml. să se normalizeze tranzitul intestinal.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. Ser fiziologic 1000ml. .

cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea de adaptare la modificarea mutilată a corpului corporală. manifestată prin pansament îmbibat sero. fără alte acuze. . sine. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. pansament steril pansament îmbibat sero. refuz de privire. autoatingere a părţii afectate. . cu stare psihică pozitivă.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului în 2 zile.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.Ajut pacienta să-şi recapete repulsie la vederea imaginea despre sine. manifestată prin termen de 3 zile.prin lipsa sânului fără repulsie în drept. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.faţă crispată. 57 .Îi prezint cazuri vindecate. plăgii opratorii.Dezinfectez plaga operatorie cu Pacienta prezintă stare alcool medicinal 70° si aplic un generală bună. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.

.Să mobilizeze uşor braţul drept. să se îmbrace în fotoliu. o sprijin. după primele progrese facute.O încurajez psihic felicitându-o. în decurs de 24 ore . lipsa forţei. de a ridica braţul din partea sânului operat. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. şezând. îi recomand. . -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. paşi postoperator. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge.Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul drept şi îi recomand să 58 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. în termen de 32 ore. în termen de 24 ore. dacă ameţeşte. Pacienta să se îmbrace. .O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. -să se îmbrace cu ajutor.03. o ajut să facă primii începe să se adapteze.2012 .14. dezbrace singură. .

-încurajez pacienta. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. încălţăminte fără şiret. . Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. cu nod de încheiere simplu. mobilizare.să nu mai fie neliniştită. -o supraveghez cu ce se îmbracă. uşor de îmbrăcat.înceapă cu el când se îmbracă.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. . -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. 59 . -să nu prezinte complicaţii.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. exerciţii respiratorii. îngrijorare. .

Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. -să prezinte un apetit normal.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . legume sub formă de pireuri. prezentate atragător. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. manifestată prin lipsa apetitului -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore . aparate de monitorizare. (rece) apoi supe de zarzavat. lapte dulce. la început puţin ceai. tulburări de dren.Să se alimenteze. -îi dau informaţii relative la pansament. la ore regulate. 60 .aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. . cu linguriţa.etc). . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.

Îi prezint cazuri vindecate. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii . are o evoluţie defect.. .Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un pansament steril. de adaptare la modificarea corporală. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin refuz de privire.prin lipsa sânului drept.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine.Plaga să prezinte Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. evoluţie favorabilă manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. .regulile de igienă să corespunzătoare. -îi explic importanţa reluării alimentării normale. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată. . cauzată de dificultatea termen de 2 zile. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . . autoatingere a părţii afectate.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h.Pacienta merge fără 61 . -Să-şi atingă partea mutilată a corpului Perturbarea imaginii despre fără repulsie în sine. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.

Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de . despre tratament şi regimul 62 aiutor.2012 . este liniştită şi încrezătoare în vindecare.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. .explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă .03. . restrictia de alimente).continui exerciţiile de mobilizare.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. Pacienta a înţeles explicaţiile. -îi furnizez date despre boală.Mobilizează braţul drept pentru strictul necesar. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului drept manifestată prin deficienţă în mişcare. . .15. -îi asigur securitate absolută. medicatia.Să mobilizeze cu menajamente braţul drept pentru strictul necesar.Încurajez psihic pacienta. .

. igienodietetic.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.Îngrijesc plaga operatorie cu alcool medicinal 70° şi aplic un 63 . Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . Plaga este curată. aseptică.informaţii. prezintă evoluţie favorabilă.

64 . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. Pacienta a acceptă modificarea corporală. . explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. cu stare psihică pozitivă. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.03. fără repulsie. Perturbarea imaginii despre sine. o menajează. pansament steril.16.Îi prezint cazuri vindecate. autoatingere a părţii afectate.prin lipsa sânului drept.2012 . Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. o atinge. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . manifestată prin refuz de privire.

M.ROL DELEGAT Nume – Prenume: D. Vârsta: 48 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar drept DATA DENUMIRE A ANALIZEI ANALIZE VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 65 .

11.03.201 2

-Ht -Hb -VSH - Leucocite - Trombocite - Acid uric - Uree - Creatinină - TGP TGO Glicemie

40% 13,60 g% 50mm/h

40- 50% 13-15g% 13-15mm/h

1.Ampicilină 4g 2.Fraxiparine 0,4 fl I

Regim 15.

10.600/mm³, 42008000/mm³ 385.000/ml, 150.000400.000/mm³ 3,9mg/dl, 41,3mg/ml, 1,2/dl, 33 U/L, 16 U/L 80 mg/dl 20-40mg% 0,6- 1,2mg% 0- 41 U/L 0- 38 U/L 70- 120 mg/dl

Monitorizarea funcţiilor vitale: Alimentaţie -Respiraţii : normocalorică, 17/min. normoglucidică, Temperatura: normohidrică. 36,6ºC - T.A. 120/ 55 mmHg - A.V. 92/ min. - Puls 92/ min. - Diureza 1400 ml/zi - Vărsături prezente Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară - EKG - Ex.radiologic

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen 20 ng/ml carcinoembrionar) - CA15-3 150U/ml

2,5-4 ng/ml

66

- C.H.E.M. - V.E.M - T.Q. - APTT

34 85 90% 26˝

40-50 U/ml

12.03.201 2

Glicemie T.Q. APTT VSH

90 mg/dl 90% 26˝ 30 mm/h

70- 120mg/dl 1.Algocalmin fIII 78-112% 2.Metoclopramid 20-35˝ f III 13-15mm/h 3. Fenobarbital fI. 4. Glucoză 5%(1000ml); ser fiziologic 500ml.
67

R. 0

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min. Temperatura: 36,4ºC - T.A. 110/ 60 mmHg

- A.V. 84/ min. - Puls 84/ min. - Diureza 600 ml/zi - Constipaţie C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

.

13.03.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv.

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml
68

Intervenţia chirurgicală R.0 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,8ºC

.hidricCeai rece neîndulcit.A.Mostil 5f .201 2 R.Puls 84/ min.A. Temperatura: 36.6. Soluţie Ringer 500ml 7.Scaune absente 14.Enap 1f .Furosemid 2f .03. supe diluate şi degresate din carne. Fraxiparine 0.Ser fiziologic 1000ml 5. .Fentanil 1f .Algocalmin fIII 2. .Pansament Risc anestezic grad IV.Glucoză 5% 1000ml 4.Mialgin 1f . supe limpezi de legume. 130/65 mmHg .9ºC .Diureza 1200ml/zi .Metoclopramid fIII 3.Atropină1f . 1.V.A.4 fl I 69 .Chexan 0.Propofol 1f .Miofilin 1f .42g .V. 84/ min.T. . 88/ min.Lystenol 1f . 1 .A.Ca sodat 1f. apă fiartă Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min.T. 115/65 mmHg .

Temperatura: 36.6.Puls 77/ min. 1 . normocalorică.Puls 80/ min.201 2 1.4 18/min.125/70mmHg . . 1. .V.Algocalmin fIII 2.A.Algocalmin fIII Monitorizarea 2. compot. Fraxiparine 0.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal. . Ciprofloxacin normohidrică.120/60mmHg 500mg cp II .6ºC T.6ºC 5. Fraxiparine 0.Scaune absente 15. 77/ min.V.hidricCeai rece neîndulcit. . . .A. iaurt.Ser fiziologic 1000ml 5.Diureza 70 R. Fenobarbital f I 16. Fenobarbital f I şi răcită.Metoclopramid fIII 3.Puls 88/ min. supe diluate şi degresate din carne.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: fl I 4.Diureza 1200ml/zi . lapte semidegresat. . 36.A. funcţiilor vitale: fIII -Respiraţii : Alimentaţie 3. T. lapte semidegresat. Fenobarbital fI normoglucidică.4 fl I 6. supe limpezi de legume.03.03. apă fiartă şi răcită.Glucoză 5% 1000ml 4.Metoclopramid Regim 15. 80/ min.A.

71 .1400ml/zi -1 Scaun normal.

Are o plagă operatorie aseptică. Se externează la data de 16.se va sublinia importanţa mamografiei – anuale.EPICRIZA Bolnava D. Se intervine operator pentru extirparea tumorii. printr-o incizie submamelonară de circa 10 cm. starea pacientei este ameliorată.5 cm diametru.2012 în clinica de Chirurgie pentru tratament chirurgical.03. Bolnava are o evoluţie postoperatorie imediată.a evita efortul fizic. bună TA-120/60mmHg . unde a fost diagnosticată cu Carcinom mamar drept. .M. AV-88/min În urma tratamentului post operator.Se învaţă pacienta să menţină asepsia plăgii în ambulator.I se explică bolnavei despre necesitatea prezentării periodice la control respectiv în fiecare lună în următoarele trei luni iar apoi trimestrial -I se explică necesitatea autocontrolului în ceea ce priveşte autoexaminarea sânilor pentru observarea la timp a oricăror modificări suspecte. curată . expunerea la agenţi fizici -prezentarea la cabinetul de oncologie pentru luarea în evidenţă .revenire pentru scoaterea firelor dupa 5 zile . cu extirparea unei tunori de circa 4.03. . 72 . examinări clinice ale sânului şi autoexaminare a sânilor – lunar. Se practică mastectomie radicală.2012 Cu recomandarea de: . prin transfer din clinica de Oncologie. se internează la data de 11.

2.05.3. cunoscută în antecedente cu HTA. Se internează în clinica de chirurgie pentru diagnostic şi tratament de specialitate. Dolj Data internării: 21.II Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare Comportamente faţă de mediu: cooperantă Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 54 ani. 73 .05.C: neagă A. cu creştere în evoluţie şi poziţia modificărilor locale de stadiu avansat.: HTA primară gr. M.P.formaţiune tumorală la nivelul sânului stâng .durere locală A. Vârsta: 54 ani Sex: F Grupa sanguina: BIII. Formaţiunea tumorală a apărut în urmă cu 1 an cu mici dimensiuni.2012 Data externării: 26.2012 Diagnostic la internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Diagnostic la externare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Motivele internării: . Cazul clinic II Date de identitate: Nume şi prenume: B. se prezintă în serviciul de chirurgie pentru o formaţiune tumorală unghiulară stângă. Rh pozitiv Echipa de susţinere: Familia Naţionalitate: Română Stare civilă: căsătorită Ocupaţia: contabil Domiciliu: com.P.Rast.H.

Sistemul limfoganglionar: gg. • • • • • Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia.genital: loje renale libere. cu panicul adipos bine reprezentat.nepalpabilă. • Aparat uro.superficiali nepalpabili.cervicală. fără formaţiuni tumorale palpabile. Aparat cardio.vascular: cord în limite normale.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • • Stare generală : bună. zgomote cardiace ritmice. Sânul stângmamectomie radicalăcicatrice postchirurgicală. normokinetică Aparatul respirator: CRS libere.A. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. musculatură normotonă. murmur vezicular prezent bilateral. AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min). Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat. spontan sau la palpare. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. fără semne de iritaţie peritoneală. micţiuni fiziologice.5º C • Curbe biologice Anamneza asistentei medicale 74 .=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 37. Aparatul locomotor: integru. • • Tiroida. Tegumente şi mucoase: normal colorate. ţesut celular subcutanat bine reprezentat. nedureros. torace normal conformat. fără formaţiuni localizate. uşoare accese febrile. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio.

Prezintă oligurie (urina excretată sub 800ml în 24 ore datorită vărsăturilor incoercibile. Pacienta realizează mişcări uşoare de abducţie. La internare: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Nevoia este satisfacută. 4. pierde în greutate.are o respiraţie normală. culcat. 2. Respiraţia este de tip costal superior. centrii care reglează respiraţia funcţionează bine . 75 . alimentare ocazională. centrul respirator este maturizat. prezintă hiperstenurie. gingiile sunt roz şi aderente dinţilor. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă o dentiţie bună. flexie-extensie. 3. prezintă greţuri şi vărsături. prezintă greţuri şi vărsături. ritmică. scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit intestinal deficitar. Reflexul de deglutitie este prezent. urina este foarte concentrată . Masticaţia este uşoară. consumă lichide în funcţie de nevoie. miscările toracice sunt simetrice. sezând. rotaţie. nu are obiceiuri alimentare deosebite. circumducţie. mucoasă bucală integră. roz si umedă. Nevoia de a elimina: Nevoia este alterată.M. supinaţie.pacienta prezintă o dificultate în digestia si absorbţia medicamentelor. De câteva zile nevoia este deficitară . Bolnava este constipată. Pacienta are căi respiratorii permeabile. este suplă. amplă pe nas. Respiră bine în poziţiile: ortostatism. frecvenţa respiratorie este bună = 17 respiraţii/minut. eficace. Dg. limba este roz. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Nevoia este parţial satisfacută. pronaţie. pierzând astfel orarul obişnuit al eliminării (1 scaun/zi). cu gura închisă.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: B. adducţie. Pacienta prezintă irilabilitate şi cefalee din cauza varsăturilor şi a imposibilităţii de a defeca. programul meselor constă în: 3 mese si 2 gustări urmate de 10 ore de repaus nocturn. cutia toracica are o expansiune bună. uneori execută exerciţii fizice cu scopul de a îmbunătăţi randamentul muşchilor şi circulaţia.are densitate crescută).

Nevoia de a evita pericolele: Nevoia nu este satisfăcută. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Nevoia este nesatisfacută. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Nevoia este parţial satisfacută. ce generează în axila. Pacienta acuză durere în regiunea sânului drept. statutului socio-cultural. în orice activitate este functională.Pacienta prezintă o postură inadecvată datorită durerii prezente la nivelul sânului drept. nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din regiunea sânului drept. . Nevoia de a fi curat. au culoare roz. de configuratie normala. şi umărului drept. adoarme cu uşurinţă şi se trezeşte odihnită. de relaxare şi 76 de control al emoţiilor. 8. 6. urechile sunt curate. calm. îngrijit: Nevoia este parţial alterata. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta obişnuieşte să doarmă 6-7 ore pe noapte şi 1-2 ore pe zi după ce a servit masa de prânz. fără coşmaruri. fără întreruperi. a avut insomnie. este ordonată. unghiile sunt curate. foloseste produse cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare. are par scurt. neteda. poartă veşminte adecvate climatului. pigmentata normal. serveşte o cană de lapte cald şi citeşte reviste cu specific sanitar . cavitatea bucala: dentitie buna. 9. 7. catifelata. fara carii. estetică. In ultimele două zile pacienta este obosită deoarece somnul nocturn din ultimele 24 ore. Pacienta are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume. pielea e curata. axilei drepte. nasul are mucoasa nazala umeda. îsi spala dintii de 3 ori/zi. placute. taiate scurt. fosele nazale sunt libere. foloseste produse de calitate. să se culce la aceeaşi oră. 5. uneori înainte de culcare face cu plăcere o baie caldă. completa. Pacienta prezintă dificultate psiho-motorie din partea membrului superior drept (partea sânului operat). Somnul este regenerator. are vise agreabile. însă. axilei şi umărului drept. umărul şi braţul drept. îi place să poarte haine curate tot timpul. Pacienta prezintă uşoare accese febrile.însă plaga operatorie îi îngreunează realizarea obiceiurilor igienice. Practică metode de destindere.

12.traieşte într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsă între 30-60% fără poluare fonică. acuitate auditivă. foloseşte un limbaj clar. precis. Organele de simţ ale pacientei sunt într-o stare de bună funcţionare (acuitate vizuală. discută cu celelalte colege de salon. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea. este dornică de a acumula cunoştinţe noi. Nevoia de a practica religia: Nevoia este satisfacută. 11. 14. îşi face timp pentru rugăciune şi meditaţii. Pacienta prezintă perturbarea imaginii de sine postoperator. 77 . însă citeşte cu plăcere orice tip de cărţi. Pacienta are cunoştinţe insuficiente despre boala sa. are un debit verbal uşor cu ritm moderat. sensibilitate tactilă şi dureroasă). Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Nevoia este deficitară. cu prietenii. participă la fapte de umanitate. îşi exprimă clar gândurile. Nevoia de a comunica: Nevoia este satisfacută. are o atitudine receptivă şi de încredere în alţii. ţine posturile mari şi pe cele de miercurea şi vinerea de peste an. Uneori donează lucruri în scopuri caritabile. 13. fineţe gustativă şi olfactivă. vizionează emisiuni TV de divertisment. iritabilitate. asistă la slujbele religioase din zilele de duminică şi la sarbatorile mari. stabileşte relaţii armonioase în familie. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. îngrijorare. reviste. Pacienta prezintă anxietate datorată incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. comunică cu personalul medical. Pacienta este de credinţă creştin-ortodoxă. îşi doreşte să afle mai multe amănunte despre acest lucru. 10.

aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului.administrez substanţe acidulate cu lamâie (reci).echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate.reduc aportul de lichide.Pacienta este echilibrată nutriţional.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: B.05.Greutatea corporală se 21. sprijinind-o.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. Obiective . fără vărsături. . Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală . o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. .2012 vărsăturilor.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort. fără a fi dulci la 78 .Ajut pacienta în timpul Evaluare . Dg. Medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. menţine constantă. Intervenţii proprii şi delegate . .M. .

saruri minerale.Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. vitamine.2-3 ore în portii mici (l00ml).Pacienta să nu mai . antialgice) şi urmaresc efectele medicaţiei. (antiinflamatoare. cauzat . apetitul. intensitate. nu prezintă semne de deshidratare. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. nivlul sânului stâng. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. 79 Pacienta este echilibrată nutriţional. sânului în 24h. semnele de deshidratare. antiinfecţioase. . .aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice. Discomfort postural. -administrez la indicaţie laxative. scaunul si greutatea corporală. . tensiunea arterială.Durerile s-au redus în .supraveghez pulsul. .

Ofer pacientei lichide reci. 80 -Anxietatea este diminuată . despre tratamentul de întreţinere.Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală. iritabilitate . Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie.Să diminueze anxietatea pacientei. fără infecţii. manifestată prin accese febrile.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice.Liniştesc pacienta. T=38º C Pacienta prezintă stare febrilă.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. . în cantităţi optime. oferindu-i informaţii despre starea sa . . . -fac împreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi deficientelor sale. . . să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. îngrijorare. cauzată de procesul infecţios.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. .

.Apreciez de fiecare dată 81 -Pacienta se simte în siguranţă. . . etc. oboseală cronică.lipsa forţei braţului stâng. apoi adoarme din nou. şi se bucură că poate participa la intervenţie. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.Pacienta se îmbracă. este liniştită din punct de vedere psihic. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. se trezeşte puţin. cu ajutor. . . Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Liniştesc pacienta. Dificultate în a dormi şi a se odihni.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului.-asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte personale aduse de acasă.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng.Să-i fie suplinită nevoia astfel încât să simtă că ea face . . Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte. . explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.

Încurajez pacienta. este mai liniştită. .Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. Lipsa de cunoştinţe despre boală.partea ce mai importantă din intervenţie.Ofer pacientei informaţii legate de boala sa. . şi să obţină încurajare. .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. în limitele permise profesional. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. aducând cuvinte de laudă pacientei.Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală.Pacienta este echilibrată nutriţional . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine.Îi explic.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. .aplic tratamentul medicamentos 82 . .05. acceptă pregătirea preoperatorie. . îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. . . Pacienta să fie . progresele făcute. sprijin moral.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie. 22. .

Discomfort postural.Asigur repaosul la pat fizic şi prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. manifestat prin mobilizare redusă a braţului stâng. . . axilei şi umărului stâng. cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. scaunul si greutatea corporală. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). antiinfecţioase. semnele de deshidratare. tensiunea arterială. Pacienta să nu mai .Durerile s-au redus în intensitate .echilibrată volumic şi la indicaţia medicului: antibiotice nutriţional în 24 ore -administrez la indicaţie laxative.supraveghez pulsul. antialgice) şi 83 . violentă la nivelul sânului .Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare.

iritabilitate . fără infecţii. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. Dificultate în a dormi şi a se odihni.urmaresc efectele medicaţiei. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. .Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. .Să diminueze anxietatea pacientei.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. . Liniştesc pacienta.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. . îngrijorare. 84 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa.

în cantităţi optime.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. cauzată de procesul infecţios. 85 .lipsa forţei braţului stâng. . şi se bucură că poate participa la intervenţie. -Administrez medicaţia prescrisă .Ofer pacientei lichide reci.6ºC Liniştesc pacienta.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. . aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. manifestată prin accese febrile. cu ajutor. Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. oferindu-i Ts= 37.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. .Pacienta prezintă de medic cu antialgice şi febră în scădere sedative uşoare. progresivă. Td= 37.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h. . Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.4ºC informaţii despre starea sa . cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate.

. sprijin moral Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. proteine. . să se fizice manifestate prin normalizeze tranzitul dificultate de digerare intestinal. ser fiziologic. şi să obţină încurajare. 86 . Pacienta prezintă echilibru hidroelectrolitic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. manifestată prin constipaţie.2012 Pacienta să prezinte echilibrul hidroIncapacitate de alimentare electrolitic. nutriţional normal. vitamine.Pacienta deţine informaţiile necesare cu privire la boala sa. în limitele permise profesional. Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic prin alimentarea pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.05.Să prezinte micţiuni Asigur pacientei un aport şi scaune fiziologice. Cu Glucoză.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale .Încurajez pacienta. este mai liniştită Ofer pacientei informaţii legate de boala sa.Îi explic. că nu este într-un stadiu fără rezolvare. . îi prezint cazuri similare pe cale de vindecare. este bine hidratată. prin Pv. să fie cauzată de contra. . cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa.Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.indicaţiile bine hidratată. 23. nelinişte cu prive la afecţiunea sa . Lipsa de cunoştinţe despre boală.

Soluţie Ringer 500ml. Durerea datorită spasmelor Pacienta să-şi musculare manifestată prin diminueze semnele durerii în 24 ore. betadină si aplic un pansament steril. fără alte acuze. Verific TA. -Calculez necesarul de calorii. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. manifestată prin pansament îmbibat sero. faţă crispată. asigur un climat cald.Fac bilanţul hidric.Ser fiziologic 1000ml. Pacienta prezintă stare generală bună. P. confortabil. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Durerile au scăzut în intensitate 87 .Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. pansament îmbibat sero.hematic la nivelul . .hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.

autoatingere a părţii afectate.Perturbarea imaginii despre sine. cu stare psihică pozitivă. a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.hematic la nivelul . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. .2012 . evoluţie favorabilă.hematic la nivelul tuburilor de dren Plaga să prezinte axilare. betadină si aplic un pansament 88 . Alterarea integrităţii Regulile de igienă să tegumentelor datorită plăgii. fie respectate cu manifestată prin pansament stricteţe.05. fără repulsie în explicându-i că sănătatea pe care termen de 3 zile. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. repulsie la vederea -Să-şi atingă partea .Dezinfectez plaga operatorie cu tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. îmbibat sero. -Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Pacienta reacţionează cu a corpului în 2 zile. pansament îmbibat sero.prin lipsa sânului stâng.Îi prezint cazuri vindecate. manifestată prin refuz de privire. mutilată a corpului imaginea despre sine. 24.Ajut pacienta să-şi recapete plăgii opreatorii. Pacienta prezintă stare generală bună. fără alte acuze.

o ajut să facă primii paşi postoperator.O încurajez psihic felicitându-o. după primele progrese facute. Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. dezbrace singură. . de a ridica braţul din partea sânului operat. Ajut bolnava să se ridice din pat o sprijin. în decurs de 24 ore .Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei.steril. . -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. Pacienta să se îmbrace. în termen de 32 ore. îi 89 . Pacienta a mers ajutată.Să mobilizeze uşor braţul drept.O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului. în termen de 24 ore. începe să se adapteze. -să se îmbrace cu ajutor. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente). . -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. lipsa forţei.

. . să se îmbrace în fotoliu.recomand. -o supraveghez cu ce se îmbracă. îngrijorare. încălţăminte fără şiret. cu nod de încheiere simplu. Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. uşor de îmbrăcat. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin -să nu prezinte complicaţii. nelinişte. dacă ameţeşte.să nu mai fie neliniştită. -încurajez pacienta.educ pacienta cu privire la importanţa vestimentaţiei. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă. şezând. . -explic pacientei cum să participe 90 .Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii.

tulburări de dren.Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi interzise. (rece) apoi supe de zarzavat. lapte dulce. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore . la început puţin ceai.la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. . -îi dau informaţii relative la pansament. prezentate atragător. la ore regulate. mobilizare. cu linguriţa.Să se alimenteze. legume sub formă de pireuri. exerciţii respiratorii. -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată. etc).Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile . Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. .aplic muşama şi o aşez în 91 . manifestată prin lipsa apetitului -să prezinte un apetit normal. aparate de monitorizare.

. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat.Să-şi exprime Pacienta reacţionează cu -îi explic importanţa reluării acceptul de a-şi repulsie la vederea alimentării normale.Îi prezint cazuri vindecate.Ajut pacienta să-şi recapete autoatingere a părţii imaginea despre sine. Perturbarea imaginii despre atinge partea mutilată plăgii opratorii sine. 92 . manifestată prin fără repulsie în refuz de privire. îi prezin metode de mascare a acestui mic defect. de adaptare la modificarea -Să-şi atingă partea corporală. cu stare psihică pozitivă. afectate. termen de 2 zile.timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. .prin lipsa sânului mutilată a corpului stâng. . cauzată de dificultatea a corpului în 24h.

. .continui exerciţiile de mobilizare. . .2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Plaga să prezinte îmbibat seros la nivelul evoluţie favorabilă tuburilor de dren axilare.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. -îi asigur securitate absolută.Pacienta merge fără aiutor.05. .25.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. . . .Încurajez psihic pacienta. .explic necesitatea unei 93 . Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. are o evoluţie corespunzătoare.Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul necesar.Mobilizează braţul stâng pentru strictul necesar. manifestată prin pansament .regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor Plaga operatorie este curată.

94 .mobilizări cât mai timpurii Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă -o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta a înţeles explicaţiile. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. medicatia.Clarific cu pacienta concepţiile eronate. despre tratament şi regimul igienodietetic. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea. este liniştită şi încrezătoare în vindecare. restrictia de alimente). . Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. -îi furnizez date despre boală.

05. aspectul fizic puţin modificat. prezintă evoluţie favorabilă.2012 Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. aseptică. Regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . manifestată prin a recuperat-o este mai presus de refuz de privire. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare. sine. explicându-i că sănătatea pe care stâng. Pacienta a acceptă modificarea corporală.Îi prezint cazuri vindecate.Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . .Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată Perturbarea imaginii despre a corpului . .Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. corporală. o menajează. cauzată de dificultatea -Să-şi atingă partea Ajut pacienta să-şi recapete mutilată a corpului de adaptare la modificarea imaginea despre sine. . o atinge. cu 95 Plaga este curată. fără repulsie.26. autoatingere a părţii afectate.prin lipsa sânului fără repulsie .

stare psihică pozitivă. ROL DELEGAT Nume – Prenume: Vârsta: 54 ANI Diagnostic medical: Carcinom mamar stâng cadran superoextern DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 96 . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.

Glicemie T.05. normoglucidică.57 mg/dl 31 U/L 27U/L 100 mg/dl 12 mm/h 75U/ml 83 0.Q.Diureza 700 ml/zi . Mamografia Ecografie mamară EKG ECO abdominală Rx pulmonară.5mg cpI.2mg/dl 78-112% 70.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150. D.V. .Scaune absente Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D. Monitorizarea funcţiilor vitale: . .Diazepan 1 tb.15 1 30 mm/h 40.21. VSH 37% 12.1.05.41 U/L 0.6ºC .Q. ./zi înainte de culcare. Metroclopramid 1 fiolă .H.Diureza 1400 ml/zi . -Indapamid 1.1 scaun.38 U/L 70.3/dl 7200/mm³ 296.000/mm³ 20-40mg% 0.A.62mg/dl 1.A.S.2mg% 0. T.Kytryl 3 mg/24 h (1 fiola).1 mg/dl 30 mg/dl 0. D.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Hematii Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 VEM Bilirubină totală INR T. .T. -Indapamid 1.=160/100 mm Hg P =80 p/min R = 19 r/min T = 38º C .Piafen 1fiolă .Fraxiparine 0.000/mm³ 4.120 mg/dl 12 1.Ampicilină 2f .T.5mg cpI. Temperatura:37.6.S.201 2 22.05 90% 90 mg/dl 10.Puls 80/ min.1. Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:18/min. 140/ 80 mmHg .A.15 Alimentaţie normocalorică.2. 80/ min.000400. normohidrică. R.3fI .5mil/ mm³ 3.Glucoză R0 97 .25 13-15mm/h Tratament cardiologic: -Enap 5mg 1cp D.Vărsături prezente . hiposodată.120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 0.

Ser fiziologic fl. . Glucoză 5%fl V 5. Incizie eliptică cu axul transversal larg .Metoclopramid fV 4. mamelonară stângă lateral.Vărsături prezente. Algocalmin fV 2. 98 R0 Intervenţie chirurgicală.T. Puncţia aspirativa cu ac fin 23. Fenobarbital fI 3.05.201 2 Examen anatomopatologic Aspect de necrofibroză tumorală 1. C.5%(1000ml).ce circumscrie gl. ser fiziologic 500ml. Monitorizarea .V.

A. Ser fiziologic diluate şi degresate din fl I 5. 1 .Metoclopramid carne. Fraxiparine limpezi de 0. supe 2. supe 4. 7.CA15-3 24.05.=130/70mm Hg P=76 p/min R= 18 r/min T=37º C . Algocalmin f Ceai rece VI neîndulcit.T.201 2 10 ng/ml 2.Scaune absente Markeri tumorali de sân: .5-4 ng/ml 60U/ml 40-50 U/ml R.A.6.hidric1.CEA(antigen carcinoembrionar) .=130/75 mm Hg P=80 p/min R= 18 r/min T=37. Pansament. funcţiilor vitale: . Sol.3 f I 3. lapte 99 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.2º C .Ringer fl I.Diureza 1400 ml/zi . apă fiartă şi răcită. Glucoză 5%flI legume.Diureza 1200 ml/zi .

T=36.A.Scaun normal 100 .fV 6. Ampicilină 2f 7. .201 2 Monitorizarea Regim 15.05. Pansament semidegresat.Diureza 1400 ml/zi . P=78 p/min normoglucidică.8º C normosodată. . funcţiilor vitale: T. Algocalmin f III 2.Scaun normal 1. Pansament 25. R= 18 r/min normohidrică.=130/75mm Alimentaţie Hg normocalorică.

. T=36.A.Scaun normal.=125/70mm Hg Regim 15. ml/zi normohidrică.05.Fraxiparine 0. 1. R= 18 r/min Alimentaţie 2. Pansament.201 2 Monitorizarea funcţiilor vitale: T.Diureza 1400 normoglucidică.4 P=78 p/min f I. . normosodată 101 .26.6º C normocalorică.

după examenul anatomo.2012. S-a efectuat igiena plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.05.EPICRIZA Pacienta B. pacienta are o evoluţie pstoperatorie bună.A. -evitarea efortului fizic. evitând: ridicarea de obiecte grele. CA 15-3 =75 mg.patologic.menajarea membrului superior din partea sânului operat. VSH .05. umezeala şi aglomeraţia. creatinină. examenele ecografice şi radiologice. glicemie. acid uric. Se externează cu următoarele recomandări : . masurare T. Pacienta se externează pe data de 26. 102 .2012. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie peste 3 saptămăni la tratament. recoltări de sânge.05. încordarea musculaturii. cu stare ameliorată şi plagă aseptică vindecată . Ht. se pune diagnosticul de Carcinom mamar stâng cadran superoextern Th b Nx Mx. purtarea de haine strâmte. pe acest membru. uree. frigul. a fost internată la data de 21. Se intervine chirurgical în data de 23. leucocite.2012 având diagnosticul medical Tumoră mamară stângă. Operaţia decurge fără complicaţii. TGO.M. După examenul local. I s-au efectuat următoarele analize şi investigaţii : Hb.

Echipa de susţinere: familia MOTIVELE INTERNĂRII: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. 103 . Întrucât nu are simptome dureroase amână consultul medical de specialitate. DATA INTERNĂRII: 30. Ocupaţia: Este pensionară Religie: ortodoxă. deşi la palpare simte existenţa unui nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului.Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. M. Cazul clinic III DATE FIXE: Nume şi Prenume: G.2012 DIAGNOSTIC LA INTERNARE – Formatiune tumorala sân drept ISTORICUL BOLII . Se îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate.3.3. Naţionalitate: română Vârsta: 52 de ani Grupa sanguină: B(III) Sexul: M Alergic: NU DATE VARIABILE: Domiciliată în Craiova Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un apartament cu 3 camere.05.

menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani. Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi chirurgical prin mastectomie radicală. Se decide internarea pentru investigaţii şi tratament de specialitate.În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare drepte. de tratament şi efectele adverse. pe care i-a alăptat la sân până la 9 luni. nu a avut avorturi. 104 . Starea generală a pacientei este bună. însă este prezentă teama de afecţiune care suferă. care în urma examinării i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale. Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de tratament citostatic şi a etapelor tratamentului) La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate. iar de 2 ani a intrat la menopauză. Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog. la palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. a avut frecvenţă regulată. ANTECEDENTE PERSONALE : A născut 3 copii la termen natural.

cicatrice postchirurgicală. • • Tiroida.mamectomie radicală. murmur vezicular prezent bilateral. Sânul drept. Nu sunt semne de afectări endocrine Organe de simţ: normale T. rinichi nepalpabili în decubit dorsal. micţiuni prezente. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat. normokinetică Aparatul respirator: torace normal conformat. activitate cardiacă prezentă Tegumente şi mucoase: palide. • Accese febrile tranzitorii. tranzit încetinit pentru materii fecale. • Aparat uro.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.genital: loje renale suple. Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie Aparatul locomotor: integru. amplitudine a mişcărilor diminuată bilateral. tranzit intestinal prezent pentru gaze. ţesut celular subcutanat bine reprezentat.Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme: • Stare generală buna. • • • • • Respiră spontan. vărsături.A. AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min) • • Aparat digestiv: abdomen suplu.5 ºC • Curbe biologice: Anamneza asistentei medicale 105 .nepalpabilă. nedureros. musculatură normotonă. ficat la nivelul rebordului costal. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia medio. greaţă.vascular: cord în limite normale.cervicală. Aparat cardio. fără formaţiuni localizate. din cauza procesului infecţios.

sistemul locomotor este normoton.9 ºC 8. Mv prezent limite normale(R=16. Doarme 5-6 ore/noapte şi prezintă somn agitat. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: Pacienta prezintă uşoare accese tahicardice datorate toxicităţii cardiace a tratamentului chimioterapic efectuat preoperator. Nevoia de a dormi şi a se odihni: Pacienta prezintă insomnii.18/min) 2. 7. 106 . impusă de plaga operatorie. şi din cauza mobilităţii dificile a membrului superior drept. 5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: Pacienta prezintă incapacitate parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singură din cauza mobilizării reduse a membrului superior drept postoperator. Nevoia de a elimina: Diureza se menţine în limite normale( 1200ml/ zi) . îngrijit: Pacienta nu este capabilă să-şi facă singură toaleta şi să-şi menţină igiena personală din cauza bolii ce-i dă o stare de astenie marcată. de starea de nelinişte cu privire eficienţa tratamentului terapeutic si chirurgical.T=38.Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale Nume şi prenume: G.5 ºC. Nevoia de a fi curat. 4. Dg.38. Nevoia de a menţine temperatura corpului în liimite normale: Pacienta prezintă dependenţă în menţinerea temperaturii corpului în limite normale( prezintă hipertermie). 6. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: Pacienta se deplasează cu dificultate din cauza plăgii. dar şi mobilizare dificilă a membrului superior drept impusă de plaga operatorie. Nevoia de a mânca şi a bea: Pacienta prezintă inapetenţă din cauza bilateral. oboseală cronică. respiraţii în senzaţiilor de greaţă şi vărsături provocate de toxicitatea digestivă a chimioterapiei şi de starea generală altertă. M. 3. ce presupune repaus. provocate starea de stres terapeutic. La internare: Formaţiune tumorala sân drept 1.

dar se roagă frecvent şi citeşte cărţi religioase. Nevoia de a evita pericolele: Starea de boală. Nevoia de a comunica: Pacienta comunică aparent bine cu echipa de îngrijire şi cu familia. reviste preferate. Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării: Pacienta este preocupată în vederea diminuării capacităţii de a-şi realiza autonom nevoile fiziologice. 12. 10. 13.9. abilităţi de autoîngrijire 107 . 14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea: Pacienta este receptivă la indicaţiile echipei de îngrijire şi dobândeşte uşor. dar prezintă un grad crescut de nelinişte indusă de boală. preferate. 11. vizionează emisiuni TV. anxietatea. îi limitează pacientei capacitatea totală de a acţiona consecvent deciziilor luate. Nevoia de a se recreea: Starea de sănătate postchimioterapie şi postoperatorie îi limitează pacientei capacitatea de a se recreea în aer liber. însă citeşte cărţi. Nevoia de a practica religia: Starea de sănătate postoperatorie nu-i permite pacientei sa meargă la biserică.

sprijinind-o.Pacienta prezintă o stare de bine şi confort.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutriţional în 24 ore. o servesc cu puţin ceai rece de muşeţel (neîndulcit). Dg. Protejez lenjeria cu muşama şi o aşez în funcţie de poziţia pacientei. M. Deficit de volum lichidian din cauza vărsăturilor manifestat prin scădere ponderală .Ajut pacienta în timpul Evaluare . . fără vărsături. Intervenţii proprii şi delegate . Obiective .2012 vărsăturilor. Medical: Formaţiune tumorala sân drept Data Diagnostic de nursing Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.PLAN DE ÎNGRIJIRE Nume şi Prenume: G.aşez pacienta în decubit lateral Pacienta să fie cu capul la marginea patului. . .administrez substanţe acidulate 108 .Greutatea corporală se 30.05.Pacienta este echilibrată nutriţional. menţine constantă.echilibrată volumic şi realizez bilanţul lichidelor nutriţional în 24 ore ingerate si eliminate.reduc aportul de lichide. .

Administrez medicatia manifestat prin mobilizare prescrisă de medic redusă a braţului stâng. nivlul sânului stâng. vitamine. antibiotice. antiinfecţioase.aplic tratamentul medicamentos nutriţional. apetitul.Durerile s-au redus în . antialgice) şi 109 . saruri minerale. fără a fi dulci la 2-3 ore în porţii mici (l00ml).Asigur repaosul la pat fizic şi de durerea prezentă la prezinte durere locală psihic în perioadele evolutive. semnele de deshidratare. .supraveghez pulsul. Pacienta este echilibrată . -administrez la indicaţie laxative. axilei violentă la nivelul şi umărului stâng. (antiinflamatoare. sânului în 24h. scaunul si greutatea corporală. Discomfort postural. intensitate.Pacienta să nu mai . cauzat . . nu prezintă semne la indicaţia medicului: de deshidratare. tensiunea arterială. -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa).cu lamâie (reci).

Pacienta să beneficieze de un .Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. îngrijorare. oferindu-i informaţii despre starea sa .Furnizez pacientei cunoştinţele necesare despre boală.Ofer pacientei lichide reci. în cantităţi optime. iritabilitate . . manifestată prin accese febrile. . Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale. Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. T=38. .ajut pacienta să identifice factorii care-i alterează capacitatea de a-şi conserva sanatatea. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate în 24 ore.urmaresc efectele medicaţiei. despre tratamentul de întreţinere. -fac împreună cu pacienta un 110 -Anxietatea este diminuată . .Să diminueze anxietatea pacientei.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 48h. . cauzată de procesul infecţios.5º C Pacienta prezintă stare febrilă.Liniştesc pacienta.

apoi adoarme din nou. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei. oboseală cronică.mediu de siguranţă.Pacienta se îmbracă. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări . explicândui că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. fără infecţii. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. şi se bucură că poate participa la intervenţie.Să-i fie suplinită . . încurajând-o la mişcări uşoare 111 Dificultate în a dormi şi a se odihni. -asigur un climat cât mai personal -Pacienta se simte în posibil: obiecte personale aduse siguranţă. . .Liniştesc pacienta. .Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia. -informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului.Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. se trezeşte puţin. cu ajutor. punct de vedere psihic. etc. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare. Pacienta doarme liniştită 5-6 ore/noapte.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită. -iau măsuri de evitare a receptivităţii la infecţii intraspitaliceşti. . . este liniştită din de acasă.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. bilanţ al forţelor şi deficientelor sale.

în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. aducând cuvinte de laudă pacientei.Pacienta să nu prezinte greţuri şi vărsături.Sfătuiesc pacienta să nu consume alimente. sprijin moral. nevoia astfel încât să simtă că ea face partea ce mai importantă din intervenţie. să fie echilibrată hidroelectrolitic şi .Încurajez pacienta. . că nu este într-un stadiu fără rezolvare. acceptă pregătirea preoperatorie.limitate. .Pacienta deţine informaţiile de boala sa. similare pe cale de vindecare. şi să obţină încurajare. nelinişte cu prive la afecţiunea sa. . . Lipsa de cunoştinţe despre boală. .Hidratez parenteral pacienta administrând Pv cu Glucoză 5% şi ser fiziologic. îi prezint cazuri sa. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. explicându-i că acesta este regulamentul înainte de operaţie.Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. .Ofer pacientei informaţii legate .A înţeles că nu este recomandat să consume alimente. 31. 112 . explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. este mai liniştită. .lipsa forţei braţului stâng. ale braţului stâng.2012 Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza greţurilor şi vărsăturilor manifestată prin constipaţie.Pacienta este echilibrată nutriţional .05. .Apreciez de fiecare dată progresele făcute.Îi explic.

antiinfecţioase.supraveghez pulsul. . . semnele de deshidratare. scaunul si greutatea corporală.aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului: antibiotice -efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). axilei Pacienta să nu mai şi umărului stâng. antialgice) şi 113 . cauzat de durerea prezentă la nivlul sânului stâng. .Asigur repaosul la pat fizic şi psihic în perioadele evolutive.Administrez medicatia prescrisă de medic (antiinflamatoare. . Pacienta să fie echilibrată volumic şi -administrez la indicaţie nutriţional în 24 ore laxative. manifestat prin mobilizare prezinte durere locală violentă la nivelul redusă a braţului stâng. . sânului .nutriţional în 24 ore. tensiunea arterială.Durerile s-au redus în intensitate Discomfort postural.

114 Pacienta se trezeşte o singură dată în timpul nopţii.Să diminueze anxietatea pacientei. . Anxietate din cauza incertitudinii faţă de prognosticul bolii manifestată prin insomnie. îngrijorare. Dificultate în a dormi şi a se odihni.Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă. . fără infecţii. cauzată de durere şi incertitudine cu privire la prognosticul bolii manifestată prin insomnii în cursul nopţii. explicându-i că starea sa actuală prezintă şanse mari de vindecare. Informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de recuperare a stării de sanatate şi creşterea rezistenţei organismului Anxietatea este redusă în intensitate. .urmaresc efectele medicaţiei.apoi adoarme şi se trezeşte dimineaţa. să i se atragă atenţia asupra normelor medicale şi de viaţă ce trebuie respectate. să-mi povestescă o întâmplare fericită din viaţa ei.Pacienta să nu mai prezinte dureri şi să poată dormi liniştită.Ofer pacientei un ceai cald din flori de salcâm şi tei înainte de culcare şi îi sugerez să citească ceva plăcut. . iritabilitate . Liniştesc pacienta.

9ºC Liniştesc pacienta.Pacienta prezintă febră în scădere progresivă.Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antipiretice. cauzată de diminuarea mobilităţii manifestată prin mişcări limitate. 115 .Ofer pacientei lichide reci. încurajând-o la mişcări uşoare ale braţului stâng.lipsa forţei braţului stâng. cu ajutor. aducând cuvinte de laudă pacientei Pacienta se îmbracă. manifestată prin accese febrile. . . . cauzată de procesul infecţios. . şi se bucură că poate participa la intervenţie.Să-i fie suplinită nevoia astefel încât să simtă că ea face partea ce mai Ajut pacienta să-şi schimbe lenjeria de pat si vestimentaţia de cate ori simte nevoia.Apreciez de fiecare dată progresele făcute. în cantităţi optime. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. . oferindu-i Ts= 37. -Administrez medicaţia prescrisă de medic cu antialgice şi sedative uşoare.5ºC informaţii despre starea sa . Pacienta să-şi recapete forţa în braţul stâng. Td= 37.Pacienta să nu mai prezinte febră şi să se normalizeze valoarea temperaturii corpului în 24h.Incapacitatea de a menţine temperatura corpului în limite normale.

Pacienta prezintă Diureza= 1200ml Scaune absente. cauzată de apartenenţa la o cultură diferită manifestată prin incertitudine. ser fiziologic. explicândui că este nevoie de mult curaj şi încredere în proprile forţe şi în echipa medicală. în limitele permise necesare cu privire la boala profesional. sprijin moral Ofer pacientei informaţii legate .importantă din intervenţie. şi să obţină încurajare. îi prezint cazuri sa. nelinişte cu prive la afecţiunea sa .Îi explic. prin Pv. Lipsa de cunoştinţe despre boală. este mai liniştită similare pe cale de vindecare. . proteine.Pacienta deţine informaţiile de boala sa.Încurajez pacienta. Asigur pacientei un aport nutriţional normal. că nu este într-un stadiu fără rezolvare.Să prezinte micţiuni şi scaune fiziologice.Pacienta să prezinte aport alimentar în limite normale . manifestată prin constipaţie. 116 . . .Pacienta să beneficieze de informaţiile necesare legate de boala sa. Cu Glucoză. vitamine. . Dificultate de a elimina cauzată de deficitul alimentar şi de lipsa exerciţiului fizic.

01. fără alte acuze.indicaţiile Pacienta să prezinte fizice manifestate prin echilibrul hidrodificultate de digerare electrolitic. confortabil. Pacienta prezintă stare generală bună.06. manifestată prin pansament Regulile de igienă să îmbibat sero. Ser fiziologic 1000ml. . este bine hidroelectrolitic prin alimentarea hidratată. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. -Calculez necesarul de calorii.hematic la .hematic la fie respectate cu nivelul tuburilor de dren stricteţe. pacientei pe cale parenterală (PV) cu Glucoză 5% 1000ml.Fac bilanţul hidric. pansament îmbibat sero. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. betadină si aplic un pansament steril. Pacienta prezintă echilibru Asigur menţinerea echilibrului hidroelectrolitic. asigur un climat cald. axilare. 117 .Dezinfectez plaga operatorie cu nivelul tuburilor de dren apă oxigenată şi cu soluţie de axilare. să se normalizeze tranzitul intestinal. Soluţie Ringer 500ml. P. să fie bine hidratată. Verific TA.2012 Incapacitate de alimentare cauzată de contra.

Pacienta să-şi diminueze semnele durerii în 24 ore. -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie în termen de 3 zile. Asigur tratament cu antialgice si antiseptice (măsura de prevenire Durerile au scăzut în intensitate a complicaţiilor septice) la indicaţia medicului Perturbarea imaginii despre sine. acceptul de a-şi autoatingere a părţii atinge partea mutilată afectate.prin lipsa sânului stâng.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. operatorii. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală. .Durerea datorită spasmelor musculare manifestată prin faţă crispată. cu stare psihică pozitivă. manifestată prin -Să-şi exprime refuz de privire.Îi prezint cazuri vindecate. explicându-i că sănătatea pe care Pacienta reacţionează cu a recuperat-o este mai presus de repulsie la vederea plăgii aspectul fizic puţin modificat. a corpului în 2 zile. îi prezin metode de mascare a acestui mic 118 . .

Imobilitate datorită contra indicaţiilor fizice manifestată prin dificultatea de a merge. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii.Să mobilizeze uşor Ajut bolnava să se ridice din pat Pacienta a mers ajutată. 119 .2012 . o ajut să facă primii începe să se adapteze. .O învăţ câteva exerciţii uşoare de mobilizare a braţului.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.06. . în decurs de 24 ore . -Pacienta să se deplaseze puţin cu ajutor. manifestată prin pansament îmbibat sero. fără alte acuze.Dezinfectez plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină si aplic un pansament steril. pansament îmbibat sero.O încurajez psihic felicitându-o.hematic la nivelul tuburilor de dren axilare.defect. paşi postoperator. Plaga să prezinte evoluţie favorabilă. Pacienta prezintă stare generală bună. Regulile de igienă să fie respectate cu stricteţe. de a ridica braţul din partea sânului operat. 02. o sprijin. .

. dezbrace singură. în termen de 32 ore. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorită diminuării mobilităţii manifestată prin mişcări limitate(insuficiente).Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei. uşor de îmbrăcat. după primele progrese facute.braţul drept. şezând.educ pacienta cu privire la 120 Pacienta se îmbracă cu ajutor şi apoi singură. cu nod de încheiere simplu. încălţăminte fără şiret. . în termen de 24 ore. . -sugerez aparţinătorilor să-i procure pacientei haine largi. -să se îmbrace cu ajutor. îi recomand. să se îmbrace în fotoliu. -îi acord timp suficient pentru a se îmbrăca şi dezbrăca. Pacienta să se îmbrace. dacă ameţeşte. lipsa forţei. -o ajut şi o încurajez să întindă braţul stâng şi îi recomand să înceapă cu el când se îmbracă.

-încurajez pacienta.Informez pacienta cu privire la măsurile de prevenire a complicaţiilor postoperatorii. Dificultate în a se alimenta datorită lipsei cunoaşterii alimentelor permise. manifestată prin lipsa apetitului . Pacienta si-a însuşit informaţiile şi a înţeles necesitatea participării la îngrijirea proprie. -explic pacientei cum să participe la îngrijirile postoperatorii (suţinerea plăgii când tuşeşte. -o supraveghez cu ce se îmbracă. îngrijorare. etc). mobilizare.să nu mai fie neliniştită. -să nu prezinte complicaţii. exerciţii respiratorii.Pacienta a început să consume alimente uşor digerabile .importanţa vestimentaţiei. -îi dau informaţii relative la pansament. Anxietate cauzată de posibilitatea apariţiei unor complicaţii manifestată prin nelinişte. . .Să se alimenteze. .Explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi 121 . tulburări de dren. aparate de monitorizare.

. . cu linguriţa.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului în 24h. legume sub formă de pireuri.-să prezinte un apetit normal. (rece) apoi supe de zarzavat. Pacienta reacţionează cu repulsie la vederea plăgii opratorii Perturbarea imaginii despre sine. manifestată prin refuz de privire.prin lipsa sânului stâng. -Să-şi atingă partea . -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată.Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de 122 . la început puţin ceai. prezentate atragător. -să fie echilibrată nutriţional în 24 ore interzise. cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.aplic muşama şi o aşez în timpul alimentăii pacientei pentru a prevenii murdărirea lenjeriei de pat şi de corp ale pacientei. lapte dulce. -îi explic importanţa reluării alimentării normale. la ore regulate. autoatingere a părţii afectate.

. . -îi asigur securitate absolută. cu stare psihică pozitivă.mutilată a corpului fără repulsie în termen de 2 zile.Pacienta merge fără aiutor.Să se deplaseze fără ajutor în 24 ore. .Mobilizează braţul stâng Imobilitate datorită slabiciunii şi limitării mobilizării braţului stâng manifestată prin deficienţă în mişcare. pentru strictul necesar. îi prezin metode de mascare a acestui mic Plaga operatorie este curată. 03. are o evoluţie corespunzătoare. defect. Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă aspectul fizic puţin modificat. .06.2012 . manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul tuburilor de dren axilare.Încurajez psihic pacienta.Îngrijesc plaga operatorie cu şi aplic un pansament apă oxigenată şi cu soluţie de betadină steril. . .Să mobilizeze cu menajamente braţul stâng pentru strictul .continui exerciţiile de 123 .Îi prezint cazuri vindecate.regulile de igienă să fie respectate pentru prevenirea infecţiilor .

-o felicit pentru progresele făcute la fiecare pas Pacienta să înteleagă procedurile şi urmările postoperatorii şi să îţeleagă îngrijirile necesare în convalescenţă . -îi furnizez date despre boală. 124 . este liniştită şi încrezătoare în vindecare. restrictia de alimente). medicatia. -încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele şi neliniştea.Clarific cu pacienta concepţiile eronate.explic necesitatea unei mobilizări cât mai timpurii Pacienta a înţeles explicaţiile. o informez şi îi explic diferite proceduri postoperatorii (asepsia. despre tratament şi regimul igienodietetic.necesar. Insuficienta cunoaştere despre intervenţia chirurgicală suferită provoacă probleme manifestate prin cereri de informaţii. . mobilizare.

Pacienta a acceptă modificarea corporală. manifestată prin pansament îmbibat seros la nivelul Regulile de igienă să 04.06. aseptică. fie respectate pentru prevenirea infecţiilor . Ajut pacienta să-şi recapete imaginea despre sine. fără repulsie.Alterarea integrităţii tegumentelor datorită plăgii. explicându-i că sănătatea pe care a recuperat-o este mai presus de aspectul fizic puţin modificat. Plaga este curată. o menajează. cu 125 . . o atinge. . -Să-şi atingă partea mutilată a corpului fără repulsie .Plaga să prezinte evoluţie favorabilă . cauzată de dificultatea de adaptare la modificarea corporală.2012 tuburilor de dren axilare.Îi prezint cazuri vindecate.Îngrijesc plaga operatorie cu apă oxigenată şi cu soluţie de betadină şi aplic un pansament steril. autoatingere a părţii afectate. Perturbarea imaginii despre sine.prin lipsa sânului stâng.Să-şi exprime acceptul de a-şi atinge partea mutilată a corpului . manifestată prin refuz de privire. prezintă evoluţie favorabilă.

M. ROL DELEGAT Nume – Prenume: G. Vârsta: 52 ANI Diagnostic medical: Formaţiune tumorală sân drep DATA DENUMIRE A ANALIZEI VALORI REALE VALORI NORMALE TRATAMENT REGIM ALIMENTAR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 126 . îi prezin metode de mascare a acestui mic defect.stare psihică pozitivă.

1. 1/2 Xanax 0.000/ml 3. normoglucidică. R15 Alimentaţie normocalorică.000/mm³ 20-40mg% 0.6 % 8200/mm³ 158. normohidrică Monitorizarea funcţiilor vitale: T.Metroclopramid 1 fiolă. Kytryl 3 mg în bolus. 2.Vărsături prezente .120 mg/dl 13-15mm/h 40-50 U/ml 1.=120/70 mm/Hg P = 78 p/min R = 18 r/min T = 38.3mg/ml 1. Algocalmin 1fiolă 3.38 U/L 70.5º C .Diureza 1200 ml/zi .000400.5 mg per os.Scaun normal Mamografia Scintigrafia Ecografie mamară Eco abdominală EKG 127 .6.41 U/L 0. 5.05.A.2/dl 33 U/L 16 U/L 80 mg/dl 15 mm/h 55mg 40. Piafen 1fiolă 4.9mg/dl 41.30.50% 13-15g% 4200/8000/mm ³ 150.201 2 HT HB Leucocite Trombocite Acid uric Uree Creatinina TGP TGO Glicemie VSH CA 15-3 36 % 12.2mg% 0.

31.05.201 2

Glicemie T.Q. T.H. VSH

90 mg/dl 10- 15 1 30 mm/h

70- 120 mg/dl 12 1,25 13-15mm/h

Markeri tumorali de sân: - CEA(antigen carcinoembrionar) - CA15-3

1. Metoclopramid 1f la 8ore 2. Osetron 1f la 8ore 3. Algocalmin 1fiolă 4. Diazepam 1 cp/zi la ora 5. Kytryl 3 mg în bolus 6. Glucoză 5%(1000ml) 7. Ser fiziologic 1000ml

R0

Monitorizarea funcţiilor vitale: Respiraţii:16/min. Temperatura:37,9ºC - T.A. 125/ 65 mmHg - A.V. 80/ min. - Puls 80/ min. - Diureza 1200 ml/zi - Scaun absent C.T. Puncţia aspirativa cu ac fin

10 ng/ml 35U/ml

2,5-4 ng/ml 40-50 U/ml

!!!Se repetă postoperator timp de 1-2 ani din 3în 3 luni

128

01.06.201 2

Examen anatomopatologic

Structură microscopică de carcinom ductal invaziv

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid f III 3. Fenobarbital fI. 4. Ser fiziologic 1000ml 5. Glucoză 5% 1000ml 6. Soluţie Ringer 500ml 7.Pansament - Atropină1f - Propofol 1f - Lystenol 1f - Mialgin 1f - Fentanil 1f - Mostil 5f - Miofilin 1f - Chexan 0,42g - Furosemid 2f - Enap 1f - Ca sodat 1f.

R. 0

Intervenţie chirurgicală Monitorizarea funcţiilor vitale: - T.A.=125/70 mm Hg P=80 p/min R= 16 r/min T=37,2º C - Diureza 1400 ml/zi - Scaune absente

129

02.06.201 2

1.Algocalmin fIII 2.Metoclopramid fIII 3.Glucoză 5% 1000ml 4.Ser fiziologic 1000ml 5. Fraxiparine 0,4 fl I 6. Fenobarbital f I

R. 1 - hidricCeai rece neîndulcit, supe limpezi de legume, supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită, lapte semidegresat.

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 16/min. Temperatura: 36,9ºC - T.A. 130/65 mmHg - A.V. 88/ min. - Puls 88/ min. - Diureza 1200ml/zi - Scaune absente

03.06.201 2

R. 1 1.Algocalmin fIII - hidric2.Metoclopramid Ceai rece fIII neîndulcit, supe 3.Glucoză 5% limpezi de 1000ml legume, supe 4.Ser fiziologic diluate şi 1000ml degresate din 5. Fraxiparine 0,4 carne, apă fiartă fl I şi răcită, lapte 6. Fenobarbital f I semidegresat, iaurt, compot.
130

Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 17/min. Temperatura: 36,6ºC T.A.125/70mmHg - A.V. 77/ min. - Puls 77/ min. - Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal.

T.Puls 80/ min.A. Fraxiparine 0.Diureza 1400ml/zi -1 Scaun normal Regim 15.V. .04. Fenobarbital fI 5.A.06. Alimentaţie Temperatura: normocalorică.Metoclopramid fIII 3.201 2 1.4 fl I 4. .Algocalmin fIII 2. 36. 80/ min. 131 .120/60mmHg normohidrică .6ºC normoglucidică. Ciprofloxacin 500mg cp II Monitorizarea funcţiilor vitale: -Respiraţii : 18/min.

Creatinină =1.3mg/ml.A. Acid uric =3.2012. masurare T. Uree= 41. evitând: ridicarea de obiecte grele. fără complicaţii. HT= 36 %. Glicemie =80 mg/dl. încordarea musculaturii. recoltări de sânge.06. Trombocite = 158. cu starea ameliorată. plagă operatorie aseptică.2012 cu diagnosticul de Neoplasm mamar drept . a fost internată la data de 30. cu evoluţie favorabilă spre vindecare. cu materiale sterile. -evitarea eforturilor fizice mari . S-a efectuat următoarele analize şi investigaţii: HB =12. intervenţia s-a desfăşurat în condiţii normale.EPICRIZA Pacienta G.9mg/dl. S-a intervenit chirurgical prin mastectomie radicală.06. -revine pentru următoarea secvenţă de chimioterapie pe data de 28.000/ml.menajarea membrului superior din partea sânului operat. TGP = 33 U/L. 132 .05.6 %. Pacienta se externează pe data de 04. S-a efectuat îngrijirea plăgii pe toată perioada internării în condiţii de perfectă asepsie.2012 . Leucocite = 8200/mm³. M. Se externează cu următoarele recomandări : . VSH =15 mm/h. pe acest membru. purtarea de haine strâmte. evitarea aglomeraţiei .CA 15-3 =35mg.2/dl. TGO = 16 U/L.

Din acest motiv tratamentul cancerului mamar este complex şi presupune asocierea mai multor metode terapeutice (tratamente loco – regionale şi tratamente sistemice). radioterapie. • Nursing-ul intervine în această patologie în toate etapele de diagnosticare – explorările clinice şi paraclinice. • De asemenea. ce presupun păstrarea sânului. • Pentru a evita această situaţie. este foarte important rolul nursei pe parcursul tuturor etapelor de diagnostic şi tratament oncologic: chirurgical.Concluzii: • Neoplasmul glandei mamare este o afecţiune malignă cu incidenţa cea mai mare la femei. acesta fiind cauza mortalităţii prin acestă afecţiune. intervenţiile chirurgicale conservatoare. probele biologice şi metodele invazive de diagnostic – şi tratament. tratamentul indicat va fi mai complex. 133 . tratament citostatic agresiv cu efecte secundare multiple. hormonoterapie şi terapia moleculară ţintită. în primul rând din punct de vedere al supravieţuirii pacientei. Aceasta constă în evitarea factorilor de risc exogeni implicaţi în apariţia bolii. • Cu cât stadiul bolii este mai avansat în momentul stabilirii diagnosticului. educaţia populaţiei feminine în ideea diagnosticării cât mai precoce a acestor afecţiuni este foarte importantă. costuri mai mari. chimioterapie. Nu în ultimul rând. • Evoluţia naturală a acestei afecţiuni demonstrează tendinţa ei de diseminare la distanţă. • Diagnosticul bolii în stadii incipiente are avantaje majore. tratamente adjuvante mai puţin agresive şi costurile mai mici ale tratamentului sunt consecinţele benefice ale diagnosticului precoce. testele imagistice. tratament ce presupune intervenţie chirurgicală mutilantă.

acesta fiind de altfel scopul terapiilor în patologia oncologică. dar şi un om poate învinge cancerul.• Nursa are un rol activ. • Pacienta trebuie să fie educată de asemenea să se prezinte la controalele post-terapeutice conform indicaţiilor de specialitate. • Chiar dacă au existat tentative de renunţare la tratament. să se implice mai activ în lupta cu boala. • Cancerul este o boală ce poate învinge un om. important în susţinerea pacientei din punct de vedere fizic şi psihic. dacă noi cei din jur nu rămânem indiferenţi!!! 134 . Ea trebuie să conştientizeze importanţa acestor controale pentru declararea cât mai precoce a oricăror modificări ce pot apare în evoluţia bolii. • Avantajul a fost în primul rând de ordin psihologic şi indirect asupra evoluţiei ulterioare a bolii. • Implicarea pacientei alături de echipa nursă – pacient în lupta cu această afecţiune poate duce la rezultate superioare în ceea ce priveşte durata de supravieţuire cu o calitate a vieţii cât mai bună. rolul nursei s-a dovedit benefic şi foarte important în convingerea pacientei de a continua terapia cu citostatice. • Informarea pacientei asupra fiecărei etape parcurse face ca aceasta să accepte mai uşor diagnosticul şi să treacă peste momentul critic al diagnosticului de malignitate.

Mihăilescu M. – Urgenţe medico. 2003 3. – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavilor. Titircă L.. 6. Roxana Mustaţă. Bucureşti. 2003 Berceanu S. 2. Ilinescu I. 2000 7. Editura Medicală.– Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Editura Viaţa Medicală Româneasca. – Bucureşti. Michael Schenker – Curs de oncologie clinică şi nursing ăn oncologie – Editura Medicală Universitară Craiova. Brăila M. – Curs de obstetrică-ginecologie – Editura Didactică şi Pedagogică.A. 11. 2007. 135 . Editura Medicală Românească. – Chirurgie pentru cadre medii. Bucureşti. 2003 4. 1994.A. R. – Bucureşti.. Bădulescu F. Adriana Bădulescu.. Bădulescu F.A. 2007. Bucureşti 2004 10. 1993 8.Bibliografie: 1. R. 2000 5. 1991. Bucureşti.chirurgicale sinteze. 2004. Adriana Bădulescu. Editura All.I – Editura Didactică şi Pedagogică. Titircă L.– Ghid de referinţă în oncologia medicală – Editura Medicală Bucureşti.. Florinel Bădulescu – Cancerul glandei mamare din Tratat de clinică şi patologie medicală. 12.G. vol I – Editura Medicală Bucureşti. Mihaela Dănciulescu. Bădulescu F. – Bucureşti. Mihai Georgescu Brăila. Mihai Georgescu Brăila – Patologia malignă a glandei mamare. R. Titircă L. Editura Medicală. Bucureşti. Florinel Bădulescu – Patologia tumorală genito-mamară – Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.. Borundel C. vol. Titircă L.„Manual de medicină internă pentru cadre medii”. 9. Editura Viaţa Medicală Românească. – Ghid de nursing.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful