Sunteți pe pagina 1din 9

Iliada

Marul de aur In palatul lui Jupiter-Zeus are loc o petrecere la care participa toti zeii, mai putin Discordia, zeita vrajbei. Aceasta se napusteste in timpul chefului in palat foarte furioasa. Jupiter o calmeaza si aceasta se hotareste sa plece, lasand in urma un mar de aur care trebuia daruit celei mai frumoase zeite. Jupiter nu se poate hotari intre zeita dragostei, Venus; zeita intelepciunii, Minerva, fiicele sale si sotia sa Junona,astfel decide ca cele trei pretendente sa aleaga un muritor care sa decida cine va pastra marul. g3v12vh Venus il alege pe fiul lui Priam si al Hecubei, Alexandru-Paris, un arcas foarte chipes, caruia in schimbul deciziei sale ii promite inima Elenei, cea mai frumoasa zana. Paris o alege pe Venus ca cea mai frumioasa. Venus il duce pe paris la Elena , unde Cupidon le strapunge inimile cele doi cu sageata dragostei. Junona care urmarea sa se razbune pe Paris desface legatura dintre Elena si sotul ei Menelaos. Deoarece exista un vechi pact intre marii conducatori ai timpului , cum ca acestia il vor ucide pe cel care va indrazni sa o fure pe Elena de la sotul ei. Astfel viteji ca Achile, Ulise, Aiax, Idomeneu, Diomede, batranul Nestor, doctorul Mahaon si Agamemnon , in frunte cu fratele acestuia , Menelaos pornesc pe corabii spre distrugerea Troiei.

Mania lui Achile Dupa noua ani de lupta zidurile Troiei erau inca in picioare. Agamemnon reuseste sa o rapeasca pe fiica lui Hriseu, Hriseida. Hriseu ii cere ajutorul lui Apolon , care trimite sageti oravite raspandind ciuma printe ahei.Agamemnon se lasa convins de A chile sa o inapoieze pe Hriseida, dar in schimb el isi ia femeia lai Achile , Briseida, si niste averi. Achile manios, de faptul ca prietenii sai de lupta nu realizeaza ca fara el sunt foarte usor de invins, isi ia corabiile si pleaca de pe campul de lupta. Iar mama sa , zeita Tetis, il convinge pe Jupiter sa dea victoria troienilor, astfel Jupiter trece de partea Ilionului. Prevestitorii ahei spuneau ca in anul care tocmai incepuse, al zecelea de razboi, vor fi darmate zidurile Troiei, astfel, lupta devine tot mai intensa Paris si Menelaos se infrunta pentru frumoasa Elena. Paris este ranit. Lupta devine din ce in ce mai sangeroasa pe masura ce zeii se amesteca mai mult. Andromaca si Hector Zeii parasesc campul de lupta din ordinul lui Jupiter. Lupta sporeste in intensitate si devine foarte crancena. Hector afla de mania Minervei si o roaga pe mama sa, Hecuba, sa mearga impreuna cu toate

doamnele catatii sa ii daruiasca jertfe. Hector ajuns in palatul tatalui sau decide sa-si revada sotia. Andromaca incearca sa isi convinga sotul sau sa ramana acum langa familia lui, insa Hector se reintoarce pe campul de lupta impreuna cu fratele sau Paris. Pe campul de lupta invingatorul era decis de conducatorii armatelor, care se infruntau erau Hector si Aiax. Jupiter opreste lupta celor doi si dupa cum ii fagaduise lui Achile da victoria de partea troianului. Astfel, Agamenon decide sa incerce sa se impace cu Achile prin intermdeiul pritenilor lor, dar Achile nu este de acord. Foc la corabii Lupta porneste din nou. Ulise si Diomede sunt scosi din batalie. Troienii se apropie de corabii. Hector darama cu o piatra de moara poarta zidului ce le imprejmuieste. Neptun sare in ajutorul aheilor a caror singura scapare erau corabiile, pe care ii imbarbateaza. Junona il adoarme pe Jupiter si il ajuta pe Neptun sa treaca in fruntea aheilor. Hector este ranit in lupta . Jupiter se trezeste si readuce lucrurile in favoarea troienilor, vindecandu-l pe Hector. Achile revine in lupta impreuna cu prietenul sau Patrocle, care este ucis, iar cu ajutorul Minervei si al Junonei ii recupereaza corpul. Troienii se impart in doua tabere, una in cetate iar cealalta la portile acesteia, in care era si Hector. Impacarea lui Achile Vulcan ii faureste arme lui Achile, iar pe scut ii reprezinta imagini din aur.Achile porneste la lupta hotarat sa-si razbune prietenul. Batalia devine un macel din clipa in care se amesteca zeii. Achile urmareste doar sa-l razbune pe Patrocle, adica sa-l ucida pe Hector, care era protejat de Apolon. Si Hector, la randul lui, dorea sa-si razbune fratele, Polidor. Apolon il indeparteaza pe Hector de pe campul de lupta, din fata lui Achile, invaluindu-l intr-un nor de aur. Achile il urmareste pe troian, in lupta sa il ucide pe Licaon, fiu al lui Priam. Achile se indreapta fioros catre Troia. Apolon il salveaza pe viteazul Agenor de la moarte. Cu ajutorul lui Apolon troienii se refugiaza in cetate. Hector ramane in fata portilor pentru a da piept lui Achile de unul singur.

Moartea lui Hector Achile il urmareste pe Hector in jurul cetatii. Troianul este inselat de zeita Minerva si , mai apoi, rapus de Achile, care nu ii respecta rugamintea de a-i inapoia trupul famaliei lui Priam. Achile leaga corpul lui Hector de caleasca sa si il tareste in jurul cetatii. Familia indurerata a troianului cere indurare de la Achile, sa le dea trupul eroului lor. Amdromaca isi plange mahnita sotul. Achile il inmormanteaza pe Patrocle. Apoi tareste corpul lui Hector legat de caleasca de doisprezece ori in jurul mormantului. Cu ajutorul lui Mercur, batranul Priam, ajunge la Achile si reuseste sa recupereze trupul lui Hector, pe care insusi Achile il curata de sange si colbul patruns in piele. Achile ii fagaduieste lui Priam liniste in zilele de inmormantare.

Ultimele zile ale Troiei In ajutorul Troiei vin amazoanele conduse de Pentesilea, si viteazul Memnon, dar ambii sunt ucisi de ahei. Achile este ucis de Paris, care ii strapunge calcaiul cu o sageata otravita. Dupa o lupta grea aheii recupereaza corpul lui Achile. Paris este ranit de o sageata si fuge la zana Enone, in munti, pentru a-si alina durerea. Deifob , fiu al lui Priam, o ia de sotie pe Elena. Dupa zece, ani razboiul continua dand jertfe nenumarate zeului Marte.

Intinderea si complexitatea acestei capodopere dovedesc ca autorul ei, pe care traditia il recunoaste fara sovaire in persoana rapsodului ionian Homer, era nu numai un inzestrat creator de povestiri eroice in versuri, ci si un autentic demiurg, adica un mester neintrecut in manuirea vastului material al cantecelor despre razboiul troian. Opera a circulat pe cale orala in cultura greaca fiind apoi adunata in canturi si structurata in aceasta opera ampla. Actiunea epopeii isi desfasoara firul cand precipitat, cu infruntari dramatice, cand molcom cu amanari intentionat provocate de povestitor. Personajele sale sunt numeroase si sunt surprinse intr-un anume moment al evolutiei lor fara a intervene mari transformari in comportamentul lor. AHILE este unul din personajele cele mai reprezentative ale operei, cel mai razboinic dintre toti, cel mai viteaz dintre viteji. Impetuos si viteaz, dispretuitor al mortii, Ahile ramane mereu acelasi. Forta distrugatoare, forta manjita de sange, astfel apare el in canturile cele mai inspaimantatoare ale poemului. Ahile este infiorator. Rareori un poet a impins groaza mai departe decat in scene ca aceea a mortii adolescentului Lycaon. El este sensibil la pasiuni, si in modul cel mai ascutit, mistuit de prietenie, de amor propriu, de glorie si de ura. Forta sa, el fiind cel mai vulnerabil dintre oameni, nu se manifesta cu o violenta nemaiauzita decat in revarsarea pasiunii. Nimic supraomenesc, nimc divin la acest om, daca divinul inseamna impasibilitatea. Ahile nu domina nimic, dimpotriva, el suporta totul. Sufletul sau este ca un cer intins, niciodata senin, pe care pasiunea ingramadeste si face sa izbucneasca neincetate furtuni. Intr-adevar Ahile iubeste viata. O iubeste peste masura. Intotdeauna gata sa puna stapanire pe ceea ce ea ii aduce emotie si actiune, strict legat de prezent, el apuca cu lacomie tot ceea ce ii ofera fiecare

eveniment. Gata sa ucida, gata sa manie, gata sa planga, gata sa se induioseze si chiar sa aiba mila, el primeste totul, nu in felul inteleptului antic, cu o egala indiferenta, ci in felul unei naturi robuste, infometate, care se hraneste cu orice, cu o egala ardoare. Sorbind chiar bucurie din suferinta.

Iliada este o epopee atribuit lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumtate a secolului VIII .Hr., i care a preluat n epopeele sale, Iliada i Odiseea, tradiii, fragmente i motive din mituri vechi i cntece populare. Iliada este compus din 15 337 de hexametri dactilici i, din epoca elenistica, divizat n 24 de cnturi. Textul a fost probabil compus ntre 850 i 750 I.C. (date deja menionate de ctre Herodot), deci cu patru secole dup perioada n care istoricii nscriu rzboiul mitic pe care acesta l relateaz. Tema epopeii o reprezint rzboiul Troiei, n care se confrunt aheii venii din Grecia cu troienii i aliaii acestora, fiecare tabr fiind susinut de diverse diviniti, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. Dup zece ani de rzboi, soarta acestuia nu continu prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. n final, aheii nving graie victoriei lui Ahile care l ucide pe conductorul troian n lupt direct. n cele 24 de cnturi, nsumnd circa 15 000 de versuri, Iliada relateaz fapte de vitejie excepional fcute de eroi nenfricai, dintre care se detaeaz Ahile. Acesta nu cunoate teama i prefer o moarte glorioas unei viei tihnite, ns este nendurtor, refuznd familiei dumanului su pn i consolarea de a-i preda corpul acestuia. l umanizeaz ns prietenia pentru Patrocle. Ahile ntruchipeaz virtuile eroului rzboinic. Spre deosebire de el, Hector detest rzboiul i nu lupt pentru glorie, ci pentru a-i apra cetatea; este iubitor de pace i de raiune. Figurile celor doi eroi reies i din cuvintele pe care i le adreseaz nainte de lupt - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mnioase i jignitoare, n timp ce Hector vorbete calm i msurat. Poetul i caracterizeaz eroii i din cte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv, de exemplu "oimanul Ahile". Personajele sunt prezentate n micare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul btliei sau la zornitul nfricotor al armelor unui erou, ca n cazul lui Diomede. La prezentarea sugestiv a unei situaii contribuie i comparaia, care la Homer este dezvoltat pe mai multe versuri. Alturi de eroi intervin i zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena l apr pe Ahile de sulia lui Hector, iar Apolo l ascunde pe fiul lui Priam ntr-o cea deas spre a-l feri de mnia Peleianului.

Cele dou epopei homerice (Iliada i Odiseea) au fost traduse n limba romn de George Murnu.

Rezumat
Rzboiul Troiei dureaz de aproape zece ani. Se confrunt astfel aheii venii din toat Grecia cu troienii i aliaii acestora. n faa cetii fortificate, sute de nave de asediatori se afl ntinse pe plaj i le servesc drept tabr.

[modificare] Cntul I
Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonier pe Chryseis, fiica preotului troian al lui Apollo. Furios, zeul rspndete cium i boli n tabra aheilor. Ghicitorul Calchas dezvluie cauza bolii, iar Ahile i cere lui Agamemnon s elibereze prizoniera. Regele consimte, ns decide s o ia n schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mniat, acesta hotrte s se retrag din lupt, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor si. Totodat el i cere mamei sale, Thetis, s obin de la Zeus promisiunea unei victorii a troienilor.

[modificare] Cntul II
nelat n somn de un vis trimis de ctre Zeus, Agamemnon se trezete sigur de victoria trupelor sale. Povestete acest vis aliailor si, apoi, pentru a i ncerca, se preface a dori s prseasc sediul Troiei. Rzboinicii se pregtesc de retragere, nsa Ulise, rege al Itaci, reueste s i mpiedice s plece. Cele dou armate sunt gata de lupt: aheii, venii cu un numr mare de vase din ntreaga Grecie vor face fa cpeteniilor troieni i aliailor acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni i traci.

[modificare] Cntul III


Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de team la vederea lui Menelau, cruia i furase soia, pe Elena, declannd astfel conflictul. Ca urmare a reprourilor dure ale fratelui su, viteazul Hector, Paris le propune aheilor s se nfrunte el nsui cu Menelau. Duelul are loc, Menelau, lupttor experimentat, cptnd cu uurin avantaj n faa fragilului i tnrlui Paris. ns acesta este salvat de la moartea sigur ce l amenina prin intervenia divin a Afroditei, care l scoate din lupt i l trimite n Troia.

[modificare] Cntul IV
n Olimp, Zeus dorete s fie recunoscut victoria lui Menelau, pentru a redobndi pacea i a salva astfel oraul. ns Hera, care dorete cu ardoare victoria aheilor, i cere Atenei s i mping pe troieni s nu-i respecte jurmintele de pace. Atena l convinge atunci pe Pandare s trag n Menelau cu o sgeat, pentru a distruge armistiiul, ceea ce de altfel se i ntmpl. Revizuindu-i trupele, Agamemnon i ndeamn la lupt pe cei mai mari comandani ai si Idomeneus, cei

doi Ajax (Ajax fiul lui Telamon i Ajax fiul lui Ole), Nestor, Ulise i Diomede i luptele rencep.

[modificare] Cntul V
n furia btliei, aheii masacreaz un numr mare de troieni. n mod particular se evideniaz Diomede, susinut de ctre Atena, care l ucide, ntre altele, pe Pandare i care l rnete pe Eneas i pe mama acestuia, zeia Afrodita, venit s l salveze. Zeii se implic n lupt: Apollo l salveaz pe Eneas i l trimite pe fratele su s se angajeze n lupt alturi de troieni. Hector, nflcrat de cuvintele lui Sarpedon, i duce trupele n lupt. ngrijorate de aceast ntorstur de situaie, Hera i Atena se narmeaz i i ofer ajutorul aheilor aprai de ctre Ares, care este la rndul lui rnit de Diomede. ntr-un sfrit, zeii i zeiele urc n Olimp pentru a judeca acest conflict n faa lui Zeus.

[modificare] Cntul VI
Hector se intoarce n Troia i i cere mamei sale, Hecuba, s aduc jertfe zeiei Atena, rugnd-o s-l mblnzeasc pe Diomedes. Hector pornete spre palatul fratelui su, Paris. Hector l ceart pe acesta c st acas n timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta i rspunde c atunci se pregtea de lupt. Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca, soia sa, i fiul su Astyanax l roag plngnd s nu mai plece la lupt fiindc se tem de pierirea sa. ns Hector nu ascult de rugile acestora i, nainte de a pleca la lupt, i roag pe zei s aib grij de soia i fiul su. La porile cetii Hector l ntlnete pe Paris care era gata de lupt.

[modificare] Cntul VII


Atena i Apollo hotrsc s pun capt mcelului. Profetul Helenus afl de sftuirea zeilor i l sftuiete pe Hector ce s fac. Hector i provoac astfel pe conductorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sori, urmeaz ca Ajax, fiul lui Telamon, s l nfrunte. La cderea nopii, niciunul dintre ei nu este declarat nvingtor, dei Hector este rnit. Se decide o pauz temporar. Se profit de aceasta pentru ngroparea numeroilor mori de pe cmpul de lupt.

[modificare] Cntul VIII


Ziua urmtoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus foloseste cntarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta . Se pare c norocul era de partea troienilor . n timpul luptei grecii fug deoarece sunt ameninai cu un fulger iar troienii vin dup ei ajungnd la zidul care proteja corbiile . Acolo troienii instaleaz corturile si se pregtesc pentru ziua urmtoare .

[modificare] Cntul IX
Dup lupt grecii se strng la un sfat n cortul lui Agamemnon . Acolo Agamemnon i d seama c doar un lucru l poate face nvingtor : Ahile . Nestor , Ajax si Ulise hotrsc s plece la cortul ui Ahile . Ajuni acolo cei trei beau impreun cu Ahile dei nu se termin cu bine deoarece Ahile refuz s se ntoarc .

[modificare] Cntul X
n acea noapte grecii hotrsc sa spioneze tabra troian oamenii alei pentru aceast misiune fiind Ulise i Diomede . Acolo afl c dumanii au chemat aliai . Cei doi omoar cateva persoane si fug cu doi cai .

[modificare] Cntul XI
Zorile se ivir iar btlia incepuse din nou . Ca in cele din ziua precedent troienii domin lupta i chiar l rnesc pe Agamemnon . Vzand ca grecii sunt n pericol Ahile l trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor . Acolo Nestor i spune c dac nu vine Ahile la lupt s vina el (Patrocle) mbrcat n armura stpnului su . Dup conversaie Patrocle se ntoarce n fug la cortul lui Ahile .

[modificare] Cntul XII


n timpul btliei Zeus trimite un semn care arat c dac troienii se vor duce la corbiile grecilor vor fi omori fr mil. Dei vede semnul Hector continu s nainteze. ncetul cu ncetul zidul era cucerit de troieni i se pare c grecii aveau nevoie de un miracol ca s fie salvai.

[modificare] Cntul XIII


Zeus care urmrea btlia pleac dar nici nu se apuc bine c apare Poseidon care i ajut pe greci n lupt . Hector merge cu armata spre corbii dei grecii i primesc cu urlete slbatice .

[modificare] Cntul XIV


tiind ca Zeus se poate ntoarce pe cmpul de lupt , Hera l roag pe Somn , fratele Morii s l adoarm pe Zeus . Somnul accept deoarce Hera i spune c l va cstori cu una dintre Graii . n acest fel Poseidon i ajut pe greci . n timpul luptei Ajax l lovete pe Hector cu un bolovan n cap , fcndul sa-i piarda cunotina . Astfel grecii prind curaj . Troienii se retrag i pierd tot teritoriul ctigat .

[modificare] Cntul XV
Iat c n cele din urm Zeus se trezete i mnios se duce la Hera .Ca s nu se mai atepte la alte inseltorii Zeus dezvluie ceea ce vrea s fac : acesta vrea ca troienii s catige lupta pentru a le arta grecilor c fr Ahile acetia nu pot ctiga lupta ; atunci se va ntoarce Ahile i el (Zeus) va hotr ca Troia s fie cucerit . Aa dar Poseidon se ntoarce la aflarea vetilor . Hector i revine , iar troienii se ntorc la lupt . Cu att de mult curaj au luptat c n sfarit au ajuns n faa corbiilor .

[modificare] Cntul XVI

n timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle i spune hotrt lui Ahile c se va duce la lupt . Patrocle se mbrac cu armura prietenului su pentru a-i speria pe troieni i pentru a-i readuce onoarea lui Ahile . Astfel pleac spre cmpul de lupt .

[modificare] Cntul XVII


Acolo Patrocle i alung pe troieni dei este lovit de o lance . Hector , vzndu-l , l strpunge cu o lance n burt . Aa i-a gsit Patrocle sfritul . Grecii se luptau pentru trupul lui Patrocle , n timp ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile pentru a-i da vetile .

[modificare] Cntul XVIII


Ahile primete vetile i poarta o discuie cu mama sa Thetys. Acesta o roag pe mama sa s-i cear lui Hefaistos o nou armur mult mai frumoas i mai puternic dect cea purtat de Patrocle. Tot mama sa i spune s se duc pe cmpul de lupt i s ia trupul prietenului su fr arme. Astfel Ahile se duce la lupt i i face pe troieni s fug prin urletele acestuia. Aa Ahile ia trupul i i promite lui Patrocle c l va ucide pe Hector.

[modificare] Cntul XIX


Ahile primete armura i hotrte sa se mpace cu Agamemnon . Grecii pleaca mpreun cu Ahile la lupt . Eroul scoate un strigt i n faa tuturor grecilor acesta se ndreapt spre zidurile de necucerit ale Troiei .

[modificare] Cntul XX
"Acum se hotrte soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat permisiunea zeilor de a interveni n lupt . Atena , Poseidon , Hefaistos i Hera de partea grecilor , iar Afrodita , Ares , Apollo i Artemis de partea troienilor . Revenim la lupta muritorilor . Ahile ajunge s se lupte cu Aeneas , dar Poseidon tiind c Ahile l va omor , l retrage pe Aeneas din lupt pentru c pe acest erou l atepta o soart mrea . Apare Hector , iar aa ncepe un nou duel . Hector era aproape de al omor pe Ahile dac nu ar fi intervenit Atena . Ahile ncearc s atace , dei la rndul lui , Hector este salvat de Apollo .

Cntul XXI
Ahile ucidea toi troienii ce-i apreau n cale . Acesta i fugrete furios pe dumani chiar i prin apele rului . Vznd ce mizerie a cauzat n ape , rul umfl apele care erau aproape s-l omoare pe Ahile . i chiar aa s-ar fi ntmplat dac nu ar fi intervenit Hefaistos . n timpul luptei , ntre zei are loc o nfruntare . Printre zeii din Olimp nu se afla Apollo . Acesta intrase n Troia . Priam le ordon troienilor s deschid porile pentru ca soldaii s intre in cetate . Apollo ia nfiarea unui troian pentru a-i distrage atenia lui Ahile (pentru ca el s nu intre n cetate) . Planul a funcionat , iar troienii au intrat in cetate .

[modificare] Cntul XXII

Se pare c ceva neateptat s-a ntmplat . Un singur troian a rmas afar ; acela era Hector . Troienii l implor s intre i el . Evident , aa Troia putea fi cucerit dac Hector ar fi murit . Acesta refuz , iar pe cmpie se aterne o tcere deplin . Ahile era fa n fa cu Hector . Vznd cum dumanul de moarte nainteaz , pe troian l las curajul . Ahile era nconjurat de o lumin divin ; asta era cauza fricii . Hector o ia la fug nconjurnd de trei ori zidurile cetii . Zeus folosete iar un cntar pentru a vedea cine va supravieui . Se pare c lui Hector i-a venit rndul s moar . Atunci , Atena lu nfiarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea i o arunc in duman . Nu reuete . i cere lancea fratelui , dei lng el nu se afla nimeni . Era o capcan . Atunci Ahile lu din nou lancea i l nimeri pe Hector n gt . Ahile leag trupul de car i pleaca

Cntul XXIII
Ahile organizeaz concursuri cu premii din propria prad de rzboi n cinstea lui Patrocle .

Cntul XXIV ( ultimul cnt )


Trecuser cteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam se duce la cortul lui Ahile pentru a cere trupul fiului su . Ahile accept rugmintea . Timp de dousprezece zile grecii n-au mai luptat pentru c troienii au adus onoruri viteazului lor lupttor . Dupa cele dousprezece zile Ulise pune la cale un iretlic . Grecii se prefac c pleac i las pe rm un cal de lemn n care se afl cei mai puternici lupttori . Troienii creznd c e un dar de la zei l aduc n cetate . Grecii au ieit i au deschis porile . Atunci ei au nvlit i au cucerit Troia , dar l-au pierdut pe marele Ahile .