Funciile limbajului

Se exercit mai dinamic si mai evident in cadrul operei dramatice si al spectacolului teatral decat in celelalte genuri literare. Funciile limbajului sunt determinate de actul limbajului, care presupune emitorul, referentul si receptorul. Trei functii principal ale limbajului se desprind in actul comunicarii: 1.funcia expresiv, stabilit in funcie, in relaia cu emitorul receptorului; 2.funcia interogativa sau de apel (in raport cu destinatarul); 3.funcia de reprezentare (stabilete relaia intre enunt si universal-exterior). Roman Jakobson (in "Essais de Iinguistique generale", 1963) stabilete ase funcii ale limbajului, in care sunt angajai factorii comunicrii (emitorul, mesajul, contextul, codul, destinatarul): - emotiv (se refera la emitator); - conativ (se fixeaza asupra destinatarului); - referenial (trimite la context, stabileste referentul); - fatica (mentine contactul dintre interlocutori); - metalingvistic (are rolul de clarificare a codului); poetic (presupune concentrarea atentiei asupra limbajului in sine). Funcia emotiv (numit si expresiv sau interjecional) este centrat asupra emitorului si arat atitudinea vorbitorului fata de enun. Ea se poate exprima prin intermediul interjeciilor, al exclamaiilor, prin lungirea emfatica a sunetelor. ntre aceste funcii se creeaz principii de echivalen, bazate pe asemanare si deosebire, antonimie si sinonimie, iar contiguitatea se stabilete prin,combinare.

Functia conativ se concentreaz asupra receptorului, folosind strategia lingvistica a contactarii lui, bazata pe marci ale vocativului i imperativului Functia fatic slujete la stabilirea contactului si la meninerea sau intreruperea comunicrii, verificnd dac receptorul este atent si canalul de comunicare funcioneaz fr factori perturbtori. Funcia referenial (denotativa sau cognitiva) are n vedere, in scopul informrii, contextul lingvistic si extralingvistic (social, cultural, situaional) al comunicrii. Functia metalingvistic are in vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul in care funcionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico-semantic etc.) favorizeaz i faciliteazcomunicarea. Functia poetic presupune modul in care este concentrat mesajul poetic de la emitor spre receptor si constituie funcia esential a artei verbale. Ea nu apare singura: in poezia epic, unde se intrebuineaz formulari la persoana a treia, apare si funcia referenial; in poezia lirica, in care enunurile sunt la persoana intai, apare si funcia emotiv, iar in poezia liric-adresativa, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare si funcia conativ. In opera dramatic, se exploateaz din plin resursele oferite de functiile limbajului, mai ales factorii de perturbare a comunicrii, care creeaz atmosfera specific, situaii absurde, quiproquo-uri. Exista ase funcii ale limbajului, n care sunt angajai factorii comunicrii(elementele situatiei de comunicare). Funciile limbii corespund siturii comunicrii lingvistice n perspectiva unuia dintre factorii comunicrii: emitator - funcia emotiv receptor funcia conativ mesaj funcia poetic cod - funcia metalingvistic context (sau referent) funcia referenial

canal de transmitere funcia fatic 1.Functia corespunztoare centrrii mesajului pe emitor este funcia EMOTIVA, care trdeaz starea afectiv, sentimentele, valorile morale, capacitile cognitive i cultura emitorului. Funcia emotiv a comunicrii const n evidenierea strii interne a emitorului. Aceasta se refer, cum bine se tie, la capacitatea pe care o avem, ca emitori, s marcm poziia noastr fa de informaia pe care o conine enunul nostru. Ea se se realizeaz la nivelul emotiv al limbajului prin interjecii, exclamaii, prin lungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ c intonaia are un rol deosebit de important n exprimarea poziiei Emitorului. Alte procedee: folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria de sinonime aflat la dispoziia vorbitorului. 2.Funcia orientat spre receptorul mesajului este cea CONATIV, ce servete la incitarea acestuia la aciune/respectiv la ncetarea aciunii prin ordine, ndemnuri, rugmini, interdicii, etc. Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. Funcia conativ se concentreaza pe strategia lingvistic a contactrii receptorului, bazat pe mrci ale vocativului (la substantive, pronume, numerale i adjective) i imperativului (mod verbal personal), de propoziii imperative, exclamative, afirmative i negative. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelen. 3. Funcia aferent mesajului este cea POETIC, prin care limbajul se orienteaz spre sine, spre propria organizare. Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbete, spre deosebire de limbajul tiinific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, n special reclamele pentru serviciile turistice. Funcia poetic presupune modul n care

este concentrat mesajul poetic de la emitor spre receptor i constituie funcia esenial a artei verbale. Ea nu apare singura: n poezia epica, unde se ntrebuineaza formulri la persoana a treia, apare i funcia refereniala; n poezia lirica, n care enunurile sunt la persoana nti, apare i funcia emotiv, iar n poezia liricadresativ, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare i functia conativa. n opera dramatica, se exploateaz din plin resursele oferite de funciile limbajului, mai ales factorii de perturbare a comunicrii, care creeaz atmosfera specific. 4.Funcia corespunztoare codului este cea METALINGVISTIC, ce are n vedere nelegerea corect i complet a mesajului. Ea presupune intervenii prin care se verific folosirea i nelegerea cuvintelor, a sensului lor, a implicaiilor colaterale ale semnelor din cod. Este necesar s se atrag atenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie n perifraze explicative (explicaii de genul glumesc, desigur). Funcia metalingvistic are n vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul n care funcionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexicosemantic etc.) favorizeaz i faciliteaz comunicarea. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistic a comunicarii 5.Funcia limbajului corespunztoare contextului este cea REFERENIAL. Aceasta ilustreaz modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personal, o imagine, o prere sau o ide, aa cum o percepe emitorul. Funcia referenial transmite informatii despre lumea real sau imaginar, trimite la context i stabilete referentul. Ea poate fi denotativ sau cognitiv, avnd n vedere informarea, contextul lingvistic i extralingvistic (social, cultural,) al comunicrii.

6. Funcia limbajului corespunztoare canalului este cea FATIC, interacional. Ea servete la stabilirea relaiei de comunicare i la cultivarea interesului pentru aceasta pn la ncheierea mesajului, prin verificarea funcionrii optime a circuitului. La nivelul contactului social funcia fatic asigur comunicarea de succes prin amprenta lingvistic degajat. Majoritatea textelor ndeplinesc mai multe functii, dar hotrtor pentru includerea ntr-un stil sau altul, este funcia dominant. De pild: emotiva n memorii, confesiuni, comentarii, interpretri critice conativ n ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame poetic n operele literare, dar i n unele mesaje publicitare metalingvistic n analize gramaticale, n dicionare, n texte cu caracter didactic referenial e dominant n comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici fatic n saluturi i formule de convenien, texte de receptare a mesajului telefonic

Funciile limbajului exemple

Emotiv:

n faa Frumosului,lmuri el,singurtatea devine apstoare i e o sear prea frumoas,domnule,o sear de basm i de vis.Asemenea seri se intorc,zice-se,de demult;n taina ,lor le plcea meterilor celor vechi s ntruchipeze unele legende sacre, rareori ins penelul celor mai iscusii chiar a izbutit s le redea umbra limpede n toat albastra-I strvezime. biata mam, cte avea! dar ce o fi inchis peste tot , s fie aa trziu? -Nu m mai iubeti..... Ce noroc ca ma desteptase;mare noroc! Ah!zise Pargu lui Pasadia,facandu-si privirea galesa si glasul dulece,ah! Ce frumos are sa fie,ce frumos! -Da,urma Pirgu,lesinandu-si si mai mult glasul si privirea are sa fie atat de frumos! M-a intrebat Roselica,ne zise intorcandu-se,cum nu om asa fim ca mine,fecior de boer,pot sa ma adun cu oameni atat de ordinari? Cum o cunosti?intreaba mirat Pargu Poetic: S fi fost pentru c omul era aa de fermector de trist? Cu putin,la dnsul numai ochii spunnd attea.Cam afundai sub bolta sprncenelor i de-un albastru rar,privirea lor,nespus de dulce,prea a urmri,nzbrnit de nostalgie,amintirea unui vis.Ei ntinereau straniu aceast faptur care nici altmintreli nu- trda vrsta,luminau fruntea senin,desvreau nfaiarea nobil ce-i ntiprea mata paloare a fei smede si trase,prelungit de o clie moale ca mtasea porumbului ,a crei culoare o avea chiar. ...tcea acum cu privirea pierdut in gol -parc nu tiam c nicieri ca acolo se petrecea mai drgu M-a intrebat Roselica,ne zise intorcandu-se,cum nu om asa fim ca mine,fecior de boer,pot sa ma adun cu oameni atat de ordinari? Legea ar fi trebuit sa prevada puscarie sau balamucul Pasadia,privind si judecand cu o neinduplecata asprime tot ce era romanesc,mergea adesea cu inversunare pana la a fi de rea-credinta. Eu unul de inteleg ,,ii zise Pirga ,pentru ca si dumneata esti o ruina ,o ruina venerabila,nu insa din cele mai bine pastrate iepure si calatorie sprancenata ,ii striga Pargu dar rarele placute ale vietii mele In fata Frumosului,lamurii el ,singuratatea devine apasatoare si e o seara prea frummoasa domnule inchipuire draceasca nesecata

Conativ: -Dumneata nici ap la grl nu gseti,bombni el aa ca s-l auzim noi,tot eu,tot Pirgu sireacul! -Nu te mai lai, nene,odat de prostii?Pn cnd ?Ce-i faci capul ciulama cu atta citanie,vrei s ajungi n doaga lui Paadia?Ori crezi c dac ai s tii ca el cine la motenit pe Mahomet sau cum l chema pe l care a scos nti crucea la Boboteaz e mare scofal?Nimic,cu astea te usuci.Adevrata tiin e alta:tiina viei de care habar n-ai aia nu se inva din cri. - S fi fost prieteni pe atunci,ca pe urm,i-a fi spus neted s-i ia gndul.l cunoteam pe Paadia dup cum ajunsesem a-l cunoate i pe Pantazi,ntrunul, cuvntul cel din urm l avea un snob feroce,nzuat n prejudecile cele mai copilreti ,iar in cellalt se da pe fa,la trebuin,un om de afaceri tot aa mehenghi ca unchiul cmtar i contracciu i un procedurist nu mai puin de temut ca nvatul su printe. -Pn cnd,i rspunde acesta, cu asemenea prejudeci trezite, pn cnd? - Nu te mai lai, nene, odat de prostii? Pn cnd? Ce-i faci capul ciulama cu atta citanie , vrei s ajungi in doaga lui Paadia ? i sunt dator cu o explicaie -Mai ezi puin...ieim mpreun i m nsoeti pn acolo Vezi,te rog,imi zise el,nu-l lasa pe vecinul dumitale sa se sinucida Ma vezi,pesemne,ca sunt ca dumneata Fatic: -ntr-un salon viu luminat,cocoane n malacov,ncrcate de scule , boiri cu favorii sau cu imperiale,la grumazul crora scnteie briliantele Nianului,se apleac adanc ca s srute mna unei btrne mbrcate n verde ,o btrn puintic la trup i usciv,cu pr cnit morvoviu,cu ochi splciti albatri.Are ns aerul att de mre:ea st dreapt,capul l ine sus,cuttura-i e semeaa,vorba rpicat i poruncitoare. -Mersei s-i aduc tatei la cunotin hotrrea mea de a pleca negreit la oaste ,hotrre de la care nimic pe lume n-ar fi fost n stare s m abat.Marele Alexandru Nicolaevici,Cezarul pravoslavnic,trsese sabia motriva vrjmaului de moie, i din clipa aceea pentru mine,viu sau mort,loc de cinste nu mai putea fi dect acolo unde flfiau steagurile mpriei Sfinte de Rsrit. -Hanul dracului,zise Pantazi.Sunt numai aici n Ilfov mai multe ,toate cu istoriile lor fioroase de tlhari i de stafii; n sta am fcut odat un chef noaptea,la lumin de masalale. -Nu scuipai, rnjea el,c-i piere gustul.Ce vreti daca am boal,dambla? - cum nu auziti? zise trmibia rsun, trolorul s-a-nlat!

-A! rnji degeaba te pzeti , de aia nu scapi.Cade cnd nu te atepi, pe drum de sear, cu scrb in cas, la aternut.Nu trebuie s se mplineasc oare scripturile:i se va pogor in chip de papagal? Nu m mai lsai s l pup c nu mai nelege nimic Asculta cu atentie si memoreaza,ii sopti Pasadia,cu ocazia sa-ti completezi educatia de acasa Referenial: Se fcuse cunoscut sub aceast porecl unul din edecurile ministerului trebilor din afar,biat de mare viitor,artnd,ca muli alii din breasla lui, o aplecare deosebit pentru anumite metode dosnice ale unuei coli foarte discutate. Dar nu mi-a fost cu putin.Nici astzi, dup treizeci de ani,dragostea mea pentru dnsa nu s-a stins,deprtarea i timpul au fcut-o ns mistic:nu pe Wanda nsai o mai iubesc,nu fptura ei care,dac mai e pe lume, e schimbat,ofilit,mbtrnit,ci amintirea,nespus de duioas i de dulce. Primisem s-o ajut s-i revad cteva materii la care se credea mai slab.ntre timp,mai vorbind i de una-alta,m-a uimit ct de cuminte cap avea,ce sntos judeca i limpede.Spunndu-i odat ce rar e s gseti pe cineva care s nvee ca dnsa numai de plere,mi observ c ea nva cu plcere,dar de nevoie, ca s aib o meserie. -Bufon abject, l mustr paadia , vezi s nu te trimitem noi la Mrcua ! Se implinise cam un veac de cnd cel dinti cu acet nume , la care se adogase porecla de Mgureanu , dup o moioar de danie domneasc , fugind de undeva , de prin prile turceti ,ca s scape de ispirea unu indoit omor , se aciuase in Valahia si ajunsese arma mare. -Nu scuipai, rnjea el,c-i piere gustul.Ce vreti daca am boal,dambla? parfumul gros i greu se lsase n urma femeii areul de afar era jicalv i lin Sampanie fara muieri,bombani el,nu face doua parale

Metalingvistic: i noi am fost nebuni dup muzic, ne-am rzboit pentru Rameu1 si pentru Gluck2 i asemenea celor trei Crai ne-am nchinat copilului care avea s fie
1 2

Mozart3; i noi am avut o slbiciune de aventurieri: Neuhof 4, Bonneval5, Cantacuzen6, Tarakhanova7, ducesa de Kingston8, cavalerul dEon9, Zanovici10, Trenck11.

3 4 5 6 7 8 9 10 11