P. 1
Deprinderi de Viata Independenta

Deprinderi de Viata Independenta

|Views: 1,406|Likes:
Published by Alin Zimcea

More info:

Published by: Alin Zimcea on Oct 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2014

pdf

text

original

ASPECTE TEORETICE PRIVIND DEPRINDERI 151d38b LE DE VIATA INDEPENDENTA 1.

Despre deprinderi psihologul american Sean Covey spunea ca ele " il insotesc continuu pe om, putand reprezenta un mare ajutor dar si un mare handicap: unele il pot propulsa, asigurand succesul actiunilor sale, altele il pot trage in jos pana la ratarea completa" ( Sean Covey, "Cele 7 deprinderi ale adolescentilor eficienti", ed.Simon&Schuster, 1998). Deprinderile ne insotesc permanent , au caracter de automatism.Unele sunt abilitati de a face ceva, altele sunt priceperiin relatiile cu oamenii; unele au caracter concret, altele sunt mai abstracte, mai putin palpabile, insa tot atat de importante. Deprinderile de viata independenta sunt acele " abilitati tehnice si psihosociale, insusite pana la automatism, care ii permit individului sa duca o existenta normala, fara a depinde de asistenta din partea societatii si folosind oportunitatile pe care societatea le ofera"

I.2- CATEGORII DE DEPRINDERI 151d38b
Se pot distinge mai multe categorii de deprinderi care se formeaza pe parcursul socializarii copilului/tanarului, acestea instalandu-se treptat si contribuind la formarea unei personalitati adaptate din punct de vedere social si cultural. Astfel, putem distinge: a) b) c) d) e) f) Deprinderi de viata zilnica Deprinderi privind gestiunea locuintei si folosirea resurselor comunitare: c) Deprinderi privind managementul banilor d) Deprinderi privitoare la ingrijirea personala/sanatatea: e) Deprinderi vizand dezvoltarea sociala f) Deprinderi necesare pentru integrarea profesionala

I.3-DEPRINDERI 151d38b SPECIFICE COPIILOR/TINERILOR DIN INSTITUTIILE DE OCROTIRE -cea mai numeroasa categorie de clienti pentru insusirea deprinderilor de viata independenta o reprezinta copiii/tinerii care au suferit un regim indelungat de institutionalizare. -o serie de situatii de viata specifice vechilor institutii cu repercursiuni profunde la nivelul deprinderilor dobandite de catre copii/tineri: 1.ambientul era depersonalizat, copiii/tinerii nu dispuneau de un mobilier de folosinta proprie sau obiecte personale. 2. Furtul si insecuritatea erau incurajate 3 copilul nu era stimulat sa se perceapa pe sine ca pe un individ responsabil, capabil sa decida asupra propriului destin.

4. copiii/tinerii nu cunosteau alimentele de baza si compozitia felurilor de mancare pe care le serveau.Aveau dificultati in a se organiza in magazine dupa alimentele care le-ar fi fost necesare 5- nu erau solicitati sa participe la gospodarirea centrului, pe motiv ca regulile de igiena nu permiteau. 6. marea parte a procesului educativ reducandu-se la pregatirea lectiilor pentru scoala si uneori la petrecerea timpului liber, insa tot in spatial inchis al centrului 7. cei mai multi dintre tineri nu cunosteau unde si cum sa se sdreseze pentru gasirea unui loc de munca. 8. in conditii de austeritate, copiii/tinerii din institutii obisnuiau sa utilizeze ca moneda de schimb orice obiect sau cadou pe care il primesc 9. - o alta caracteristica este o pronuntata dependenta de grup 10 copiii/tinerii institutionalizati mai pot fi caracterizati printr-o slaba responsabilizare fata de viata lor in general.

I.4- PRINCIPII METODOLOGICE ALE FORMARII SI DEZVOLTARII DEPRINDERI 151d38b LOR DE VIATA INDEPENDENTA
Asa cum se mentioneaza in standard (3.2.4.) " pregatirea pentru viata independenta este o forma particulara de educatie nonformala, participativa, de stimulare si dezvoltare personala." Formarea si dezvoltarea de deprinderi se poate face in doua modalitati: - ca o activitate organizata cu scopul formarii si dezvoltarii unor deprinderi de viata independenta; - ca o latura a diferitelor activitati educative la care participa copiii/tinerii din institutiile rezidentiale sau in cadrul ingrijirii la asistent maternal profesionist. Ciclul formarii deprinderilor cuprinde trei etape principale si anume: 1.Definirea deprinderii : generarea de exemple, incurajarea repetarii verbale si a actiunii, corectarea intelegerilor gresite; 2.Promovarea unor deprinderi performante prin: asigurarea conditiilor pentru a practica sub supraveghere si cu asigurarea unui feedback adecvat, evaluarea performantei, emiterea unor recomandari de corectare; 3.Asigurarea mentinerii durabile a deprinderii prin: oportunitati pentru practica personala, stimularea autoevaluarii si a ajustarilor de comportament. dezvoltarea deprinderilor de viata independenta reprezinta un proces de lunga durata, un proces prin care prin activitati si experiente coordonate si progresive copiii/tinerii sunt ajutati sa devina competenti din punct de vedere social, emotional, fizic si cognitive. Dezvoltarea porneste de la nevoile generale ale copiilor/tinerilor. Ea presupune colaborarea intre diferite institutii si organizatii care se angajeaza sa lucreze impreuna pentru indeplinirea unui scop comun.

Dezvoltarea acestor deprinderi se bazeaza pe relatii personale intre client si formatorul de deprinderi. Asa cum se mentioneaza in standardul 4 privind dezvoltarea deprinderilor de viata independenta " activitatile nu mizeaza pe privatiune, nu se sprijina pe constrangeri, iar orice abuzz in acest sens, ce contravine reglementarilor in vigoare, este sanctionat". Va trebui eliminata pe cat posibil si participarea la activitati in virtutea unei motivatii exclusiv extrinseci ( de teama sau cu gandul la obtinerea unei recompense). Trebuie sa asiguram participantilor stimulente corespunzatoare Capacitatea de a-I motiva pe adolescenti este considerata una dintre conditiile principale de reusita in dezvoltarea deprinderilor de viata independenta. Deprinderile de viata reprezinta competente si comportamente reale; de aceea formarea, in masura in care urmareste sa inzestreze clientul cu abilitati noi sau imbunatatite, trebuie sa foloseasca metode bazate pe invatarea prin participare active. Achizitionarea unor deprinderi cere identificarea si folosirea acelor ocazii de a practica si aplica deprinderile ce se doresc a fi invatate. Un alt principiu ce trebuie avut in vedere este de a structura formarea numai dupa luarea in considerare a parerilor, propunerilor, initiativelor manifestate de copii/tineri. Pentru a ajuta la formarea unei deprinderi, formatorul trebuie sa parcurga o serie de pasi: - sa evalueze nivelul real al insusirii deprinderilor, - sa motiveze copilul/tanarul, sa-si stabileasca orele de "predare" si locul potrivit pentru acestea, sa-si constituie un grup de copii/tineri cu care va lucra si sa-l armonizeze, "predarea" propriuzisa, sa stimuleze copilul/tanarul sa incerce singur ceea ce a invatat, deci sa-si asume riscul, sa ofere un feed back corespunzator.

Este bine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta sa inceapa de timpuriu in conditii de maxima disponibilitate educative si atunci cand deprinderile se pot invata in armonie unele cu celelalte si nu in disonanta. Programele de formare a deprinderilor pot incepe in jurul varstei de 8 ani si se pot prelungi pana dupa 18 ani, in functie de evaluarea deprinderilor insusite. Formatorul trebuie sa actioneze conform cadrului de referinta si nivelului copiilor , tinand cont daca copiii au dificultati in dezvoltarea cognitive. Pentru a facilita invatarea este recomandabil sa se foloseasca in primul rand discutiile de grup, intrucat acestea stimuleaza schimbul liber de opinii si ii ajuta pe copii/tineri sa-si clarifice anumite idei, sentimente,

atitudini.. Discutiile merg foarte bine daca sunt provocate de o scurta povestire, un studiu de caz prezentat anterior. Pe langa discutii, recomandate a se folosi sunt si dezbaterile: brainstormingul, jocul de rol, analiza de caz, jocurile, practicarea deprinderilor. I.5- ABORDAREA DIFERENTIALA A DEPRINDERI 151d38b LOR DE VIATA LA DIFERITE VARSTE Orice deprindere este specifica unei anumite categorii de varsta : la varste mai mici asteptam deprinderi simple, concrete, in timp ce la varste mai mari asteptam deprinderi complexe, cu grad mai ridicat de abstractie. Totusi copiii/tinerii nu invata deprinderile in ordine cronologica; este posibil ca unii copii/tineri cu o varsta mai mare sa fi emis o deprindere pe care semenii lor au invatat-o la o varsta mai mica. Acest lucru este cu atat mai mult posibil cu cat unii copii/tineri au avut experienta mai multor plasamente si intreruperi succesive in educatie. Practica asistentei sociale a copilului/tanarului necesita cunoasterea procesului de dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar neajutorat la acela al adultului independent, deoarece pentru a judeca daca vreunul din aspectele emotional, social sau de personalitate este anormal, acestea trebuiesc comparate cu limitele normalului pentru grupul de varsta respectiv. Trebuie sa avem in vedere insa ca acei copii nascuti prematur in mod tipic dobandesc deprinderile mai tardiv decat alti copii de aceeasi varsta . Prematuritatea are efecte negative asupra dezvoltarii copilului.Dezvoltarea psihomotorie poate fi incetinita; la varste mai mari unii dintre ei vor fi neindemanatici, labile afectiv, iar la varsta scolarizarii pot sa aiba greutati in insusirea scrisului, cititului sau a calcului arithmetic. De asemenea, chiar daca majoritatea copiilor dobandesc anumite deprinderi la o varsta specifica, este important sa stim ca dezvoltarea se produce intr-un ritm individualizat. Exista si situatii cand copiii pot inregistra un progres intr-un anumit domeniu ( de exemplu invata sa pronunte mai devreme cuvinte monosilabice), in timp ce alte abilitati nu inregistreaza progrese ( de exemplu coordonarea motorie). Daca copilul prezinta o usoara intarziere in dezvoltarea abilitatilor dintr-un anumit domeniu, aceasta nu constitutie neaparat o mare problema. Daca totusi apar motive de ingrijorare este bine sa consultam specialistii.

DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA LA COPILUL INSTITUTIONALIZAT ROLUL PERSOANEI DE REFERINTA..
DEFINITIE:

Deprinderile de viata independenta sunt abilitati psiho-sociale insusite pana la automatism,care ii permit individului sa duca o existenta normala fara a depinde de asistenta din partea societatii si folosind oportunitatile pe care viata le ofera. In formarea deprinderilor de viata independenta pornim de la o serie de premise : -prevenirea adolescentine -incurajarea intelegeri inter -etnice gravidiei tolerantei si

-prevenirea consumului de d 141f55b roguri sau a imbolnavirilor sexuale -promovarea capacitatii adolescentului de a-se descurca singur

Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta reprezinta un proces complex , prin care beneficiarii, prin activitati, experiente progresive si coordonate, sunt ajutati sa devina competenti din punct de vedere social, emotional, moral, fizic si cognitiv. Pregatire pentru viata independenta este o forma de educare non-formala, participativa, de stimulare si dezvoltare personala , care cauta sa imbine metode si atitudini specifice mai multor feluri de profesionisti (asistent social , psiholog , lucrator social). Lucratorul social este cel care desfasoara activitati de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta. Lucratorul are in vedere motivatia tinerilor de a lua parte la un astfel de program, el nu trebuie sa

impuna participarea , activitatile nefiind obligatorii,impuse si rigide. Deprinderile de viata independenta se pot incadra in urmatoarele domenii : -competente de viata -informatii sanatate -gandire practica -cunoasterea comunitare -planuri de viitor -pregatirea pentru viata independenta lucratorul trebuie sa posede unele din cele mai importante calitati :empatia,disponibilitate de comunicare , ascultarea activa. Lucratorul social este persoana de referinta pentru 1-2 copii ,el este resurselor despre

formator al deprinderilor de viata independenta ;petrece alaturi de copii momente de viata de grup,pune in evidenta si experimenteaza acele deprinderi de viata independenta ce doresc a fi explicate si invatate. Procesul de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta, trebuie sa inceapa de timpuriu, atunci cand deprinderile pot fi invatate in armonie unele cu celelante si nu in disonanta. (standard 4.2 pag 17) In O.U nr. 48 din 30/03/2004pentru dezvoltarea standardelor minime obligatorii (S.M.O) Privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta se mentioneaza: ''.activitatile nu mizeaza pe privatiune ,nu se bazeaza pe constrangeri,iar orice abuz in acest

sens, ce contravine reglementarilor in vigoare,este pedepsit. '' Tanarul trebuie sa fie sustinut sasi formeze deprinderi de administrare a banilor in viata de zi cu zi ,precum si de planificare a venitului corespunzator propriilor nevoi si obiective. Astfel la nivelul centrelor rezidentiale se pot organiza activitati care sa creeze premisele dobandirii de catre tineri a abilitatilor de realizare a bugetelor si de organizare a economiilor ; de utilizare a serviciilor bancare ; abilitati de prevenire a problemelor legate de economia personala. Activitatile de recreere -socializare(activitati de petrecere a tmpului liber orientate spre cunoasterea si relationarea cu ceilanti copii) reprezinta o forma de socializare in grupul de egali.

Aceste activitati contribuie la formarea unor abilitati si deprinderi pentru care copilul manifesta interes , precum si la dezvoltarea si cultivarea unor talente , crearea unor oportunitati pentru copii, pentu a avea optiuni si initiativa. Totodata prin aceste activitati de petrecere a timpului liber se elimina comportamentele deviante care conduc la izolarea individului respectiv ,fata de comunitate. Cele mai importante tipuri de obiective avute in vedere in organizarea timpului liber trebuie sa priveasca sustinerea deprinderilor sociale normale si a activitatilor fizice , in functie de afinitatile si placerile fiecarui copil. Pentru copilul protejat in regim rezidential , timpul liber ocupa o mare parte din zi. Timpul nu trebuie sa devina datorita lipsei de experienta si

competenta profesionala, un timp''de asteptare''. Personalul este implicat direct in dezvoltarea deprinderilor de viata independenta ;personalul este cel care supravegheza activitatile copilului ,este cel care ii observa comportamentul , ii vede inclinatiile spre un anumit domeniu de activitate intr-un cuvant este cel care ii indruma pasi pe tot parcursul sederii in institutie. Relatia personal-copil nu poate fi comparata cu relatia parinte-copil ,dargrija adecvata pentru fiecare copil este esentiala pentru formarea unor ''pachete de cunostiinte'' care il vor ajuta dupa iesirea din sistem. Lucratorul social ,persoana de referinta sau ''parinte social''intervine in calitate de profesionist respectand, in interactiunea sa cu copilul, valorile

de baza ale unei relatii parentale de calitate : -caldura, afectiune -limite clare si bine precise -raspuns copilului imediat la nevoile

-disponibilitatea de a raspunde la nevoiile copilului si la intrebarile acestuia -sanctionarea educativa comportamentelor inacceptabile copilului -recunoasterea reusitelor -confidentialitate reciproca calitatilor si si a ale a

incredere

Persoana responsabila (lucratorul social - persoana de referinta) va delimita rolul sau de rolul parintilor

pentru a nu creea copilului de centru.

dependenta

Pentru responsabilizarea tinerilor/copiilor ,li-se vor incredinta diferite sarcinii cotidiene,similare cu cele practicate de copii dar care nu vor afecta activitatile de baza ale copilului (cum ar fi cele scolare) Copilul /tanarul din institutie trebuie sa-si dezvolte idea de propietate personala fiind stimulat sasi pastreze obiectele personale si sa respecte propietatea altora. Detinerea de obiecte personale dezvolta sentimentul de integritate si autonomie personala, valorizand sentimentul de responsabilitate fata de propietatea personala. In cadrul deprinderilor de viata independenta se pune accentul pe deprinderile sanatoase de viata, copilul trebuie sa adopte un stil de viata sanatos trebuie sa inteleaga

importanta igienei personale ,a alimentatiei corecte ,importanta educatiei sexuale si contraceptive , cat si eliminarea unor factori nocivi cum ar fi :consumul de droguri , fumatul , consumul de alcool
Temele sesiunilor de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă au fost următoarele:  Deprinderi de viaţă zilnică (nutriţie, stil de viaţă sănătos, gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor comunitare);  Deprinderi privind dezvoltarea socială (conştiinţa culturală, comunicarea, relaţiile interpersonale);  Deprinderi privind managementul resurselor financiare (gestionarea banilor, credite, impozite, valuta);  Deprinderi privind integrarea şcolară şi profesională (obţinerea unui loc de muncă, redactarea unui CV, şi a unei scrisori de intenţie, pregătirea pentru interviu în vederea angajării);

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->