Chestionarul.

Construirea chestionarului

Chestionarul reprezinta o metoda putin costisitoare de culegere de informatii de la un numar mare de persoane intervievate. Adesea ele constituie cea mai fezabila modalitate de a culege suficiente date pentru analiza statistica a rezultatelor.

OBIECTIVE

Orice realitate este inepuizabila, date fiind bogatia si complexitatea ei, si de aceea trebuie sa decidem ce pastram ca obiect al anchetei si ce excludem

Ancheta bazata pe chestionar selectioneaza din realitate elementele pertinente ale conduitelor studiate si ale factorilor sociali.
Selectarea elementelor pertinente si eliminarea acelora considerate secundare nu poate fi facute decat dupa criterii de apreciere teoretica.

Etapele premergatoare elaborarii chestionarului

Inainte de a elabora chestionarul, trebuie realizate concomitent trei operatii: Documentarea =lectura a ceea ce s-a scris deja despre tema studiata, cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice subiectul in cauza, rezultatele si limitele cercetarilor anterioare Familiarizarea cu obiectul cercetarii= ascultarea a ceea ce spun actorii sociali despre propriile practici care urmeaza a fi analizate Teoretizarea, formularea problemei teoretice = elaborarea progresiva a unei problematici, a unei interogari teoretice care va servi drept suport pentru a doua faza, aceea a formurarii chestionarului.

Ca rezultat al acestei etape : construirea ipotezelor de cercetare

Stabilirea ipotezelor de lucru

Ipotezele sunt fragmente ale modelului explicativ pe care-l adoptam in legatura cu femonenul analizat.

Chiar daca o ancheta are un caracter eminamente descriptiv, ea se intemeiaza pe un sistem de relatii ce sunt presupuse a guverna universul fenomenelor cercetate In general, putem spune ca tot designul unei anchete se sprijina pe sistemul de ipoteze adoptat. Doar un sistem de ipoteze clar enuntate si strans legate de obiectivul cercetarii ne permite atingerea obiectivelor stiintifice propuse

In realizarea chestionarului, se utilizeaza mai multe tipuri de intrebari:

-Intrebari factuale si intrebari de opinie; -Intrebari de cunostinte;

-Intrebari inchise si intrebari deschise

Intrebari factuale si intrebari de opinie

in cazul intrebarilor factuale informatia priveste elementele de comportament ale indivizilor anchetati, ale semenilor din jurul lor sau situatii ce caracterizeaza viata subiectilor sau a comunitatilor in cadrul carora traiesc. in principiu, toate aceste aspecte se materializeaza in fapte comportamentale sau situationale si ar putea fi inregistrate prin metoda observatiei, daca o asemenea investigatie nu ar presupune un effort prea mare.
Intrebarile de opinie vizeaza aspecte ce tin de universul interior al individului, cum ar fi parerile, atitudinile, credintele, asteptarile, proiectele de viitor,evaluarile, atasamentul fata de valori, explicatiile fenomenelor din jurul sau, justificarile sau motivatiile actiunilor sale. Caracteristic informatiei continute in raspunsul la aceste intrebari este faptul ca ea nu se poate obtine in mod direct, prin alte metode decat cele ce fac apel la comunicarea verbala cu subiectii

 Granita intre intrebarile factuale si cele de opinie de dovedeste in practica cercetarii destul de imprecisa, deoarece: - este legitim sau dimpotriva deloc legitim sa declari o anumita activitate in public. Asa se face ca participarea la vot este destul de des supraeximata si exprima mai curand opinia respondentilor fata de participarea la vot decat participarea efectiva.

- indivizii sunt mult mai putin constienti de practicile lor decat se presupune in general. Astfel, intrebarea cam cate carti aveti in biblioteca in afara de manualele copiilor primeste ca raspuns , in foarte multe cazuri, o estimare subiectiva a acestui numar.

Intrebarile de cunostinte si rolul lor in cadrul chestionarului

Scopul intrebarilor de cunostinte nu este sa furnizeze o informatie necesara sporirii cunostintelor noastre despre subiect ci una care sa ne ajute sa caracterizam persoana anchetata. Aceste intrebari pot fi utilizate ca intrebari de control. Acest gen de intrebari nu sunt adresate pentru a aduce o informatie propriu-zisa din partea respondentului ci pentru a verifica, controla acuratetea raspunsurilor sale la alte intrebari. Ele pot fi de asemenea utilizate ca itemi de minciuna care testeaza onestitatea respondentului.

Problema esentiala legata de intrebarile de cunostinte este aceea a interpretarii raspunsurilor corecte si incorecte. De obicei, aceste intrebari apar in chestionare sub forma unor blocuri compacte caci rareori o singura intrebare poate indeplini functia ceruta.

Intrebari inchise si deschise

Dupa forma de inregistrare a raspunsurilor, se face, in principiu, o distinctie intre intrebari inchise si intrebari deschise Intrebarile inchise: ofera subiectului variante de raspuns prefabricate, respondentul urmand doar sa o aleaga pe cea care se potriveste situatiei sau opiniei sale. Intrebarile deschise: reclama inregistrarea cat mai fidela si mai completa a raspunsului dat de respondent.

Sistemul de variante de raspuns al oricarei intrebari multiple trebuie sa satisfaca un numar de conditii elementare, dintre care amintim:

- trebuie sa fie complet, in sensul ca orice raspuns posibil trebuie sa-si gaseasca locul in gama variantelor prevazute -trebuie sa fie discriminatoriu, intelegand prin aceasta ca doua situatii semnificativ diferite trebuie surprinse in variante de raspuns diferite

-trebuie sa fie univoc, adica un raspuns sa-i corespunda o singura varianta dintre cele diferite (nu in cazul intrebarilor cu variante de raspuns multiple)

Intrebarile de motivatie
O specie aparte de intrebari o constituie cele de motivatie care sunt, in intelesul foarte larg, intrebari de opinie. Relevanta lor deriva din aceea ca sondeaza o zona a subiectivitatii umane de o importanta cauzala, si anume cea a universului cauzal-motivational al aprecierilor, deciziilor si actiunilor umane Desi exista un strat motivational mai superficial si schimbator, putem vorbi si de o infrastructura motivationala mai solida si mai stabila, pe baza careia se pot face predictii comportamentale si deci se pot estima schimbari in optiunile oamenilor.

Intrebarile mixte, seminichise sau semideschise

Sub una din aceste denumiri sunt desemnate cazurile cand variantele de raspuns la o intrebare inchisa nu epuizeaza intreaga gama de posibilitati de a raspunde, ceea ce conduce la incheierea seriei de variante cu una de genul altceva, ce anume Asemenea intrebari apar in principiu atunci cand lista cazurilor posibile este foarte lunga Se recomanda ca frecventa raspunsurilor la varianta altceva, ce anume nu trebuie sa depaseasca ordinul celor mai mici frecvente cu care apar variantele explicite

Studiu de caz:
Intr-un camin de studenti, pe un esantion de 1 la 10 persoane, s-a facut o ancheta privitoare la conditiile de cazare din camin. In urma intervievarii mai multor studenti, au rezultat urmatoarele: - 55% dintre studenti erau nemultumiti de conditiile din camin; - 35% dintre studenti erau multumiti; - 10% nu au raspuns.
55% 35% 10%

Reguli privind evitarea erorilor tehnice

1. Nu adresati decat o intrebare printr-o intrebare 2. Menajati memoria indivizilor interogati atunci cand variantele de raspuns sunt numeroase, prezentati respondentilor fise pe care sa figureze toate raspunsurile la intrebare. In caz contrar favorizam primele si ultimele variante de raspuns, in functie de tipul de memorie al respondentilor 3. Propuneti pentru intrebarile de opinie sau de atitudine un continuu care sa includa raspunsuri exteme si raspunsuri de centru 4. Evitati negatiile si dublele negatii 5. Surprindeti cat mai bine intensitatile si frecventele practicilor 6. Controlati ordinea intrebarilor care sunt sensibile la un efect de context.

Va multumesc!