Cuprins
1. Caracterizarea procesului de producie 2. Riscuri pentru sntate cauzate de agenii chimici periculoi 3. Masuri de prevenire 4. Informarea, instruirea, consultarea si participarea 5. Echipament individual de protecie 6. Accidente, incidente si situaii de urgenta
Cojire ndeprtarea cojii buteanului Secionare operaie de taiere transversala a buteanului cu ferstrul
Retezare dubla tiere a buteanului la o lungime predefinita ndreptare reducerea grosimii scndurii
In timpul operaiilor descrise pana acum rezulta deeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn, coaja, rumegu si tala.
Echipament de munca
Retezare la lungime piesele de lemn au fost tiate transversal pentru a obine diferite lungimi Rindeluire reducerea grosimii scndurilor Calibrare scndurile se aduc la aceeai grosime prin slefuire Slefuire fetele si colturile unei piese sunt fcute plane si netede
Echipament de munca
Profilare operaie in care se obin piese cu profiluri bine conturate la colturi si /sau capt/baza Frezare obinerea de suprafee si colturi cu profiluri bine definite Gurire piesele de lemn sunt gurite
Echipament de munca
In timpul acestor operaii rezulta diverse deeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn si tala.
Asamblare
Unirea diferitelor piese pentru obinerea produsului final Lipirea Aplicarea de elemente metalice sau din plastic
Asamblare
Din aceste operaii rezulta pulbere de lemn si diferite deeuri cu substane periculoase, cum ar fi izocianatii, toluenul si formaldehida.
Finisare
Decolorare utilizarea agenilor de decolorare cum ar fi peroxizi, acizi, baze pentru a face piesele de lemn mai deschise dect originalul Colorare aplicarea prin imersie, pulverizare, turnare, valtuire sau cu pensula a coloranilor organici sau pe baza de apa pentru a da lemnului culoarea dorita
Finisare
Chituire aplicare de bitum pentru corectarea unor defecte ale lemnului si uniformizarea suprafeei lefuire operaie manuala sau mecanica pentru subierea sau finisarea unei piese de lemn grunduite Lcuire proces de vopsire electrostatica, in scopul de a acoperi lemnul cu o pelicula de polimer cu cu intarire la cald
Finisare
Vopsire Aplicarea de vopsea, cerneala sau lac prin imersie, pulverizare, roluire, perdea etc. Uscare Pelicula de acoperire se usuc la radiaii UV pentru scderea duratei de uscare si rapida aezare in stive Acoperirea cu melamina sau panouri laminate foaia consta dintr-un set de foi de hrtie impregnate cu rasini termoplastice si legate mpreuna prin cldura si presare pentru acoperirea lemnului.
Finisare
Din aceste operaii rezulta pulbere de lemn si deeuri de substane periculoase cum ar fi toluen, xilen si metanol.
Multe dintre substanele utilizate in industria de prelucrare a lemnului sunt periculoase pentru sntatea lucrtorilor. Principalele riscuri pentru sntate pentru acest sector sunt astmul si dermatitele. Alte riscuri sunt legate de efecte asupra ficatului, rinichilor si sistemului nervos central. Unele pulberi de lemn sunt cancerigene. Unele dintre chimicalele utilizate sunt toxice pentru
reproducere.
CUM POT FI EXPUI LUCRTORII? - Inhalarea vaporilor, gazelor, cetii sau pulberii; - Contact cu pielea; - Contact cu ochii; - Ingerare (accidentala, incalcarea regulilor de igiena); - neparea pielii (rar accidente cu instrumente care inteapa)
Solveni (in lacuri, vopsele, diluani, adezivi, decapani, baiuri, conservani de lemn) Faza de producie: operaiile de finisare i asamblare Exemple de ageni chimici periculoi: Toluen, xilen i metanol
Adezivi i vopsele (produse pe baza de izocianai, e.g. vopsele, lacuri, adezivi n 2 componeni (2K)) Faza de producie: operaiile de finisare i asamblare
VOPSELE SI ADEZIVI Izocianai, formaldehid CONSERVANI DE LEMN Produse pe baz de solveni sau de ap Pregtire, finisare Dermatite, efecte asupra sistemului nervos central Finisare (vopsire), asamblare
Efecte asupra sanatatii lucrtorilor - iritaii ale ochilor si pielii - dermatite - efecte asupra sistemului respirator (inclusiv astm) - cancer nazal (pulberi de esena tare)
PULBERE DE LEMN
Rute de expunere - inhalaie (cea mai importanta) Prin respirarea intr-un mediu de munca care conine pulberi de lemn - contact cu ochii si pielea Prin contact cu pulbere de lemn (din mediu sau nu)
Alte referinte Fiecare tara europeana isi poate stabili VLE naionale obligatorii sau recomandate, unele pe baza American Conference of Governmental Industrial Hygienists (ACGIH)
Rute de expunere - inhalare (cea mai importanta) Prin respirarea intr-un mediu de munca care conine solveni. - contact si absorbie prin ochii si piele Prin contact direct cu solventul - ingestie Prin nghiire accidentala.
Expunere acut: poate include oboseala, confuzie, dureri de cap, ameeala si somnolenta. Pot avea loc senzaii ciudate pe piele (e.g. furnicturi) sau amoreli. Concentraiile foarte mari pot cauza incontienta si moartea. Expunere cronic: Se pot produce afeciuni ale ficatului si rinichilor. Studii menioneaz anemia, scderea numrului de celulele din snge si hypoplasia mduvei osoase. Contactul repetat sau prelungit are o aciune degresanta care cauzeaz uscarea, roirea pielii, dermatite. Expunerea la toluen poate afecta dezvoltarea ftului.
192 mg/m3 sau 50 ppm (8 ore/zi expunere) 384 mg/m3 sau 100 ppm (termen scurt de expunere) (absorbtia prin piele este semnificativa) Nota Fiecare tara europeana isi poate stabili VLE naionale obligatorii sau recomandate.
Expunere acut: include dureri de cap, oboseala, iritabilitate, moleeala, greaa, iritarea ochilor, nasului si gatului, si necoordonari motrice si pierderi de echilibru. Au fost raportate si mbujorarea, inrosirea fetei, o senzatie de fierbintela, salivare abundenta, frisoane, ameeala, confuzie si cardiac irritability???. Expunere cronic: poate include conjunctivitele; uscarea nasului, gatului si pielii; dermatite; si afectiuni ale rinichilor si ficatului
221 mg/m3 sau 50 ppm (8 ore/zi expunere) 442 mg/m3 sau 100 ppm (termen scurt de expunere) (absorbtia prin piele este semnificativa) Nota Fiecare tara europeana isi poate stabili VLE naionale obligatorii sau recomandate.
Expunere acut: poate include dureri de cap, somnolenta, greaa, voma, vedere incetosata, orbire, coma si deces. Expunere cronic: A fost raportata afectarea vederii. Expunerea repetata si prelungita poate cauza iritarea pielii.
Legislaia europeana (DIR 2006/15/EC a doua lista indicativa cu valori limita de expunere profesionala) 260 mg/m3 sau 200 ppm (8 ore/zi expunere) (absorbtia prin piele este semnificativa) Nota Fiecare tara europeana isi poate stabili VLE naionale obligatorii sau recomandate.
Rute de expunere - inhalare Prin respirarea intr-un mediu de munca contaminat. - contact cu pielea si ochii si absorptie
- ingerare
O R
Expunere acut: iritarea pielii si mucoaselor (care conduce la curgerea nasului, inflamarea gatului si tuse), chest tightness ??si respiraie dificila.
Expunere cronic: astm profesional, alte afeciuni ale plmnului dermatite alergice
O R
VOPSELE SI ADEZIVI
Xn
O R
Expunere acut: iritaii ale pielii si mucoaselor (manifestate prin curgerea nasului, iritarea gatului, tuse si hrit) Expunere cronic: astm profesional dermatite alergice ale pielii reacii alergice ale ochilor
O R
De asemenea este descrisa ca potenial cancerigena (cancer nazal si la plmn) Carc. Cat. 3
Conservani apoi sruri de cupru, crom si arsen Conservani uleioi Creozot, Pentaclorofenol
Principalele efecte asupra sanatatii lucrtorilor Pot fi diverse, in funcie de chimicalele utilizate, inclusiv dermatite, afeciuni ale sistemului nervos central (SNC) si cancer
LA OPERAIILE DE CONSERVARE TREBUIE SA SE DEA ATENIE TIPULUI DE CONSERVANT SE SOLICITA FISA CU DATE DE SECURITATE
Ageni de albire / Ageni pentru ndeprtarea petelor Apa oxigenata si hidroxid de sodiu nlbitori pe baza de clor (hipoclorit de sodiu, hipoclorit de calciu) Acid oxalic
AGENII DE NLBIRE SUNT PERICULOI INFORMAIILE DESPRE SECURITATE TREBUIE SA FIE PUSE LA DISPOZIIE (e.g. ETICHETE SI FISE CU DATE DE SECURITATE)
MASURI DE PREVENIRE
MASURI DE PREVENIRE
Directive cadru Directiva Consiliului 89/391/CEE Articolul 6 Obligatiile generale ale angajatorilor Principiile generale de prevenire
MASURI DE PREVENIRE
nainte de evaluarea Identificarea operaiilor si lucrtorilor riscurilor expui Revederea informaiilor coninute in FDS si etichete
MASURI DE PREVENIRE
Modificarea procesului de producie nlocuire totala sau pariala a substanelor periculoase Automatizare si/sau procese nchise Exhaustare (absorbtie) locala Ventilaie generala corespunztoare Organizarea muncii Depozitare sigura Echipament Individual de Protecie (EIP) Masuri pentru situaii de urgenta Prevenirea si protecia fata de incendii si explozii
MASURI DE PREVENIRE
Modificarea procesului de producie Adaptarea muncii la om Proiectarea locurilor de munca Alegerea echipamentului de munca Alegerea metodelor de lucru si de producie Ameliorarea muncii monotone
MASURI DE PREVENIRE
E.g.: Substituia substanelor cunoscute ca fiind periculoase cu unele mai puin periculoase, cum ar fi nlocuirea benzenului cu toluen sau xilen sau nlocuirea adezivilor si colorantilor pe baza de solvent cu unii pe baza de apa.
MASURI DE PREVENIRE
Automatizare si/sau procese nchise Echipamente sau pari ale lor ncapsulate pentru evitarea expunerii lucrtorilor la pulberi de lemn.
MASURI DE PREVENIRE
Exhaustare (absorbtie) locala / Ventilaie generala corespunztoare daca alte masuri nu sunt suficiente, angajatorii trebuie sa implementeze masuri colective de protecie naintea masurilor de protecie individuala, cum ar fi exhaustarea (absorbtia) localizata in seciunile/echipamentele in care pulberea de lemn este produsa. ventilata generala trebuie ntotdeauna sa fie prezenta pentru a evita/reduce acumularea de gaze si vapori
MASURI DE PREVENIRE
Organizarea muncii Action in Man-Machine-Environment system e.g.: rotarea periodica a lucrtorilor expui la substane periculoase la efectuarea unor operaii specifice, cum ar fi vopsirea sau lcuirea
MASURI DE PREVENIRE
Depozitare sigura Organizarea depozitarii Garantarea compatibilitii produselor depozitate mpreuna Ventilaie corespunztoare, loc uscat si temperatura potrivita Etichetarea adecvata Meninerea FDS lng produsele chimice
MASURI DE PREVENIRE
Echipament Individual de Protecie (EIP) EIP trebuie sa fie utilizat numai atunci cnd evaluarea riscului justific acest lucru, adic atunci cnd nu este posibil s se utilizeze msurile de protecie colectiv.
MASURI DE PREVENIRE
Masuri pentru situaii de urgenta Angajatorul trebuie sa desemneze lucrtorii responsabili cu procedurile de urgenta Prevenirea si protecia fata de incendii si explozii Pulberea de lemn si solvenii organici sunt uor inflamabili. Acumularea de pulbere de lemn nu trebuie permisa si toate produsele chimice trebuie depozitate corespunztor.
Angajatorii trebuie sa ia masurile corespunztoare astfel nct lucrtorii si /sau reprezentanii lor primesc toate informaiile si instruirea adecvata referitoare la: - riscurile pentru securitate si sntate, masurile de prevenire si protecie; - lucrtorii care asigura acordarea primului ajutor, aprarea mpotriva incendiilor si evacuarea lucrtorilor, in cazul unui pericol grav si iminent.
Atenie speciala trebuie acordata grupurilor vulnerabile de lucrtori (gravide, tineri, nou angajai etc.)
- Informaiile obinute din evaluarea riscurilor; - Informaiile despre agenii chimici periculoi: - identitatea acestor ageni; - riscurile pentru securitate si sntate; - valorile limita de expunere profesionala relevante.
Referitor la riscurile legate de agenii chimici, angajatorul trebuie sa furnizeze (2/2): - informarea si instruirea cu privire la precauiile si aciunile adecvate; - acces la orice fisa cu date de securitate pusa la dispoziie de furnizor. DE ASEMENEA, angajatorul trebuie sa asigure identificarea clara a coninutului containerelor si conductelor. Angajatorul trebuie ncurajat sa afieze informaiile de securitate si sntate relevante pentru locul de munca / operaiile efectuate.
Angajatorul trebuie sa consulte lucrtorii si/sau reprezentanii lor si sa le permit sa ia parte la dezbaterea oricror probleme legate de securitatea si sntatea in munca.
Aceasta nseamn: - consultarea lucrtorilor; - dreptul lucrtorilor i/sau reprezentanilor lor sa fac propuneri; - participarea echilibrata.
Lucrtorii sau reprezentanii lucrtorilor cu responsabiliti specifice in domeniul securitii si sntii in munca - 1/2
Trebuie sa ia parte sau sa fie sunt consultai cu privire la: orice msura care ar afecta semnificativ securitatea i sntatea n munca; lucrtorii desemnai sa asigure primul ajutor, aprarea mpotriva incendiilor si masurilor de evacuare; rezultatele evalurii riscurilor;
Lucrtorii sau reprezentanii lucrtorilor cu responsabiliti specifice in domeniul securitii si sntii in munca - 2/2
Trebuie sa ia parte sau sa fie sunt consultai cu privire la: masurile de protecie, inclusiv EIP; lista accidentelor; procesele verbale de cercetare a accidentelor de munca; planificarea si organizarea instruirii lucrtorilor.
Tipuri de echipament utilizat uzual pentru protecie chimica 1. Echipament pentru protecia respiraiei (EPR) 2. Echipament pentru protecia ochilor 3. Echipament pentru protecia imbracaminte 4. Echipament pentru protecia minilor (mnui)
Alte EIP folosite in mod obinuit in industria de prelucrare a lemnului sunt: incaltaminte de protecie, cati, pentru protecia auzului.
Echipament pentru protecia respiraiei (EPR) DOUA CERINTE DE BAZA 1. EPR trebuie sa fie adecvat scopului in care este utilizat
aceasta nseamn ca EPR diferit pentru expunerea la ageni chimici diferii.
Adecvate numai situaiile in care lucrtorii sunt expui la pulberi P1: eficienta sczuta (nepotrivit pentru pulberea de lemn) P2: eficienta medie P3: eficienta ridicata
Pentru anumite operaii specifice trebuie sa se poarte echipament specific pentru protecie ochilor.
Pentru operaii specifice trebuie sa se utilizeze imbracaminte specifica de protecie. e.g., pentru vopsire trebuie sa se foloseasc o salopeta intreaga cu gluga
Mnuile de protecie trebuie sa fie adecvate agentului chimici (a se vedea FDS) si condiiilor de utilizare
Trebuie selectat si utilizat numai daca rezultatul evalurii riscurilor justifica necesitatea.
ECHIPMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE - MENTENANTA Echipamentul trebuie sa: Verificat atent si depozitat corespunztor cnd nu se mai folosete; Meninut curat si reparat conform planului de ntreinere al fabricantului ntotdeauna trebuie sa fie la indemna EIP pentru
nlocuirea celui deteriorat. De asemenea, ntotdeauna trebuie sa se verifice ca EIP are marcajul CE.
Angajatorul, Trebuie sa stabileasc msuri sau planuri de aciune care pot fi aplicate atunci cnd se produce un asemenea eveniment din cauza prezentei substanelor periculoase la locul de munca Inclusiv: - Exerciii de protecie adecvate efectuate la intervale regulate - Asigurarea mijloacelor adecvate de prim ajutor.
Angajatorul trebuie sa desemneze lucrtori responsabili cu aplicarea procedurilor de urgenta; Toti lucrtorii trebuie sa fie instruii cu privire la planul de aciune/masurile de urgenta stabilite; Sisteme eficiente de avertizare / alte sisteme de comunicare necesare pentru a semnala existenta unui risc; Cooperare adecvata cu serviciile externe competente in caz de accident si urgenta
cristiano.oneto@act.gov.pt joao.tavares@act.gov.pt