Sunteți pe pagina 1din 17

ECONOMIA IN CARPATI A.

Resursele si industria Formarea zcmintelor de minereuri i minerale utile a fost condiionat de principalele evenimente tectonice imagmatice ce s-au succedat pe teritoriul rii noastre n decursul evoluiei sale geologice. Formaiunilor cristaline i magmatice din Carpai, aparinnd ciclurilor tectono-magmatice prebaikaliene i baikaliene, le sunt asociate acumulri de fier, mangan i sulfuri polimetalice. Varietatea condiiilor tectonice, magmatice i de sedimentare din ciclul alpin au condiionat, att pentru spaiul carpatic, ct i pentru cel de platform, diversificarea proceselor de acumulare a rocilor i substanelor minerale utile: minereuri de fier, sulfuri polimetalice, bauxit, sulf, crbuni, iei i gaze, sare gem, sruri de potasiu etc. cele mai importante zcminte sunt legate de erupiile vulcanice laramice (banatite) i neogene a cror activitate metalogenic este pus n eviden prin importante zcminte de magnetit, sulfuri polimetalice, cinabru (mercur), aur i argint. Carpatii Orientali Industria energetica. Petrolul si gazele naturale se exploateaza doar din Depr. Darmanesti (Darmanesti), pe valea Oituzului si din Depr. Brasov (Ghelnita) si Comandau. Prelucrarea se face local in mica rafinarie de la Darmanesti. Carbunii se gasesc in Carpatii Orientali in grupa centrala sub forma carbunilor bruni (Baz. Comanesti in minele de la Comanesti si Asau), lignit in Depr. Baraolt (Varghis si Capeni) si in estul M. Baraolt la Valea Crisului. Termocentralele din Carpatii Orientali reprezinta in general centrale de termoficare cu rol important insa si in obtinerea energiei electrice. In grupa nordica ele se afla la: Baia Mare (la limita vestic a arealului carpatic), Sighetu Marmatiei, Borsa si Vatra Dornei. In grupa centrala: Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Darmanesti (pe baza exploatarilor de petrol din zona). In grupa sudica: Brasov, Codlea si Zarnesti Hidrocentralele. Cea mai importanta si in acelasi timp si prima mare hidrocentrala din Carpati este cea de la Stejaru cu lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistrita la care se adauga cel de la Pangarati. Alte hidrocentrale sunt cele de pe Raul Doftana (Paltinu), Siriu (pe Buzau) Industria siderurgica s-a dezvoltat in zona centrala de unde se extrage minereu de fier (Lueta) din M. Harghitei, minereu care este valorificat in centrul siderurgic de la Vlahita (momentan aflat n restructurare). Intreprinderea are aici furnale mici care produc fonta de turnatorie. Manganul necesar in fabricarea acesteia precum si cel folosit si in alte centre siderurgice din tara la fabricarea otelurilor speciale este extras de la Saru Dornei si Iacobeni din Grupa Nordic a Carpailor (unde sunt grupate cele mai importante rezerve de la noi din tara). Metalurgia neferoasa. Rezultatul intensei activitati vulcanice din ultima parte a neogenului a determinat aparitia (in special in grupa nordica a Carpatilor Orientali) a minereurilor neferoase complexe, la contactul cu aria cristalino-mezozoica. Minereuri de cupru, plumb si zinc la poalele M. Gutai (Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru si Ilba), in M. Maramures (Baia Borsa), la poalele M. Oas (Turt), in Obcinele Bucovinene (Tarnita). Minereuri de cupru se extrag din M. Maramures (Toroioaga) si din Obcine (Fundu Moldovei, Lesu Ursului, Crucea), dar si de la Balan (M. Harghitei). Plumb se gaseste in cantitati mai mari tot la poalele M. Gutai (aceleasi centre ca si pentru minereuri complexe), zinc se extrage de la Nistru si Ilba (grupa nordica). In ultimii ani, datorit restructurii industriei extractive multe din minele de extracie a minereurilor neferoase au fost nchise sau au intrat in prezervare (galeriile sunt protejate pentru a nu se prbui sau degrada i nu se mai fac exploatri). Prelucrarea minereurilor se face n apropierea Carpailor, la Baia Mare (cel 1

mai mare centru din tara pentru prelucrarea minereurilor neferoase), care de curand a aplicat si tehnologii moderne de prelucrare in scopul reducerii emisiilor. Minereuri auro-argintifere se exploateaza de la poalele M. Gutai care este a doua regiune ca importanta din tara pentru aceast ramur dup partea sudic a Munilor Apuseni. Industria constructiilor de masinii. Derularea, in grupa nordica, a unor activitati miniere a dus la dezvoltarea unei intreprinderi de profil la Baia Mare si a uneia de masini si scule pentru minerit la Sighetu Marmatiei. In Depresiunea Brasov s-a dezvoltat o importanta industrie constructoare de utilaje si agregate tehnologice cu centre la Brasov (utilaj petrolier si rulment, utilaj si echipament industrial), Rasnov (scule) Industria de tractoare si utilaj agricol s-a dezvoltat in grupa centrala, in Depresiunea Ciuc, la Miercurea Ciuc (tractoare cu senile), la Brasov (tractoare si masini agricole) Industria chimica. La Baia Mare n apropierea spaiului carpatic, pe baza piritelor se fabrica acid sulfuric, la Tazlau a inceput in perioada anilor 80 exploatarea potasiului folosit in industria chimica la fabricarea ingrasamintelor. La acestea se adauga si combinatul petrochimic de la Darmanesti, si Brasovul ca fiind centrul in care se produc articole tehnice de cauciuc. La acestea se adauga colorantii produsi la Codlea. Industria celulozei si hartiei. Pe baza resurselor forestiere foarte importante in Carpatii Orientali au aparut foarte multe centre de exploatare si prelucrare a rasinoaselor (Viseu de Sus, Campulung Moldovenesc, Lunca Ilvei, Vatra Dornei, Prundu Bargaului, Vama, Falcau, Toplita, Gheorghieni, Tarcau, Tg. Secuiesc, Covasna, Comanesti) si a foioaselor (Sighetu Marmatiei). La acestea se adauga combinatele de prelucrare complexa a lemnului (Sighetu Marmatiei, Galaua, Comanesti, Miercurea Ciuc) Industria de produse farmaceutice si cosmetice are o traditie indelungata la Brasov Industria materialelor de constructie. Avand in vedere ca in componenta grupelor nordica si centrala exista cele trei mari alinimente structurale si tectonice majore si reprezentative pentru Carpatii Orientali varietatea materialelor de constructie exploatate este semnificativa. In grupa nordica intalnim, la poalele Gutaiului, in apropiere de Baia Mare, andezite; de la Campulung Moldovenesc se exploateaza gresii (una dintre cele mai mari cariere din tara), de la Parva se exploateaza caolin, iar marmura de la Borsa si Cormaia. In grupa centrala se extrag bazalte din defileul Oltului de la Racos, andezite de la Bixad si Harghita-Bai, gresii de la Tarcau, caolin de la Harghita Bai, travertin de la Borsec si marmura de la Lazarea. Din grupa sudica se extrage gresia de la Teliu. Prelucrarea acestor materiale de constructie se face in fabricile de ciment de la Bicaz, Tasca, in cele de var de la Campulung Moldovenesc, Tasca si Brasov. La Baia Mare se produc tigle, caramizi, teracota si ceramica fina (portelan si faianta), iar la Brasov caramizi refractare si prefabricate din beton armat.

Carpaii Meridionali Metale feroase: minereuri de mangan i nichel apar izolat n M. ureanu (Prav) Metale neferoase: bauxita apare tot izolat n M. ureanu (zcmnt asociat calcarelor triasice i jurasice) Substanele minerale utile: grafit n M. Parng (V. Galbenu i V. Olteului), mic n M. Lotrului (Voineasa) Resurse energetice: antracitul apare sporadic n flancul sudic al munilor Vulcan (Schela); huila se gsete n formaiunile oligocen-burdigaliene din Depr. Petroani (Petrila, Dlja Mic, Livezeni, Sltruc, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Brbtenii de Sus, Uricani, Cmpu lui Neag); Materiale de construcie (granit, calcar la Lespezi pe Valea Ialomitei, la Comarnic pe Valea Prahovei) si marmura (Alun si Porumbacu). 2

Industria energiei electrice i termice: ind. Hidroenergetic: Lotru Ciunget (aproape 1000 MW), Mlaia; Olt Climneti, Deti, Rmnicu Vlcea; Sadu Sadu II, Sadu V, Sebe Glceag, ugag, Sebe Sebe Olt; Motru Valea Mare, Cerna Lacu lui Iovan, Herculane; Arge Vidraru; Ru Mare Ru Mare-Retezat. Alte centrale sunt n construcie pe Olt, Sebe, Ru Mare, etc. Ind. Termoenegetic Paroeni, Petrosani, Deva, Hunedoara, Calan utilaj minier, necesar activitii n subteran i la zi (ciocane pneumatice, excavatoare, maini de haldat, vagonete) Petroani, Lupeni mecanic fin: la Sinaia industria materialelor de construcii: lianti Comarnic si fabrica de sticla de la Azuga. exploatarea forestier i prelucrarea lemnului: Rucr, Dragoslavele, Cinenii Mici, Brezoi, Petroani, Pui, Bumbeti-Jiu, Petiani, Jiblea Veche la poalele M. Cozia Ind. alimentar: Petroani, Lupeni, Brezoi, Rucr, Azuga, Sinaia, Lupeni, Bumbeti-Jiu, Carpatii Occidentali Minereuri de metale feroase: sunt puse n legtur cu activitatea magmatic, cu procesele de metamorfism i cele sedimentare ce au nsoit principalele etape tectonogenetice de pe cuprinnsul rii noastre. Minereurile de fier se gsesc n special n Carpaii Occidentali (M. Apuseni: Alma-Slite, Ciungani-Czneti, Vacu-Moneasa, Slciua-Runc, Bioara, Svdisla; Poiana Rusci:Buar, Strminosul, Valea Fierului, Gvan-Alun, Teliuc, Ghelari, Arnie, Tometi, Dmbu Pascului, Lazuri, Vadu Dobrii, Pru cu Raci, Dognecea: Dognecea i Ocna de Fier: M. Semenic i Almj:Armeni i Tople). Minereurile de mangan au o mare extindere n M. Semenic - Delineti i M. Drocea Prneti i Buceava-oimu. Majoritatea sunt nsoite de acumulri secundare de minereuri de fier. Zcmintele de molibden asociate, ndeosebi n M. Aninei i M.Bihorului. Au fost relevate, de asemenea, menereuri de crom (M. Almj), i titan Drocea (M. Apuseni). Minereuri de metale neferoase: au cea mai mare rspndire n regiunile vulcanice montane, unde geneza lor este legat de activitatea magmatic, ele gsindu-se ns, n mai mic msur, asociate i proceselor metamorfice sau de sedimentare. Sulfurile polimetalice, principale asociaii de minereuri de cupru, plumb i zinc, sunt cele mai numeroase din categoria minereurilor neferoase. Ele sunt cantonate n masivele Almj, Dognecea i Aninei din M. Banatului (Moldova Nou, Sasca Montan, Dognecea i Ocna de Fier), Poiana Rusci (Varnia, Ruschia, Deva, Veel, Muncelu Mic); Drocea, Codru-Moma Dnua, i Metaliferi Almaj-Stnija; Bucium i Baia de Arie din M. Apuseni. Zcmintele auro-argintifere, ce nsoesc, de cele mai multe ori, sulfurile polimetalice, i au originea n procesele magmatice neogene, concentrndu-se, cu precdere n partea central a M. Metaliferi (Barza, Valea Tisei, Alma-Stnija, Hene-Vreaza, Scrmb, Roia Montan, Baia de Arie). Bauxita, zcmnt rezidual asociat calcarelor triasice i jurasice are cea mai mare rspndire n M. Pdurea Craiului (Remei, Albioara, Zece Hotare), fiind semnalat i n M. Bihor. Cinabrul, minereu din care se extrage mercurul, este cantonat fie n rocile vulcanice, fie n rocile sedimentare asociate acestora (sedimentaro-vulcanice). (M. Metaliferi - Voia). Minereurile de magneziu sunt semnalate doar n M. Almjului (Tisovia). Substane minerale utile, ncorporate diferitelor categorii de roci. Azbestul se exploateaz n M. Almj (Eibenthal i Eftimie Murgu); caolin din M. Metaliferi (Almau Mic), talc din M. Semenic (Prvova) i M. Poiana Rusci (Marga i Valea Lupului); mic din M. Semenic i M. Poiana Rusc. Materiale de constructii. Se extrag granite din Defielul Muresului (Radna, Zam, Savarsin), bazalte de la Branisca, andezite (Deva). Pentru constructii monumentale se extrag: travertin (Banpotoc), calcare metamorfice policrome (Moneasa - cu colorit rosu si negru, Vascau 3

cu colorit rosu si portocaliu pana la galben; Caprioara - brun-cenusii cu pete albe si roz). Marmura se extrage de la Ruschita (cea mai importanta cariera cu colorit alb si roz), Alun (depr. Hateg) cu colorit alb si galbui. Industria materialelor de constructii produce ciment la Chicdaga (Apuseni), ceramica de constructii la Resita (M. Banatului) si Alesd (Apuseni) ultimele doua centre fiind specializate in producatia de caramizi refractare necesare importantei industrii metalurgice din zona. Resurse energetice crbunii i isturile bituminoase. Crbunii sunt asociai n exclusivitate sedimentelor ce aparin domeniului de orogen carpatic. Huila se gsete n bazine de sedimentare de vrst paleozoic i jurasic situate n masivele Dognecei, Aninei i Almjului (M. Banatului Baia Nou, Bigr, Cozla, Camenia, Eftimie Murgu, Doman). Crbunele brun apare intercalat n formaiunile neozoice din bazinele Brad M. Apuseni, Mehadia M. Banatului. Lignitul apare local n bazinul Caransebe n depozite de vrst tortonian, i n Depr. Beiu. isturile bituminoase se exploateaz i sunt folosite drept combustibil energetic la Anina. Termocentralele din Carpatii Occidentali au aparut pe baza numeroaselor resurse de subsol. Putem aminti aici ca la Anina exista singura centrala ce ar fi trebuit sa functioneze pe baza sisturilor bituminoase. Din pacate viata acesteia a fost destul de scurta din cauza cantitatilor foarte mari de steril pe care le producea si care au determinat un dezechilibru la nivelul calitatii factorilor naturali ai mediului. Alte termocentrale mai sunt la Resita si Bistra, la Hunedoara si Calan, la Deva (Mintia una dintre cele mai mari din tara 1000 MW), la Brad. Hidrocentralele. Pe raul Brzava (Valiug) pe Somesul Cald (Tarnita, Mriel), Gilau (Somesul Mic), iar pe Crisul Repede (Atileu) Industria siderurgica este foarte bine reprezentata in acest sector carpatic datorita bogatiei si varietatii resurselor subsolului care pot fi utilizate i tradiiei. Putem identifica trei zone de exploatare a minereurilor de fier: M. Poiana Rusca (Ghelari, Teliucu inferior cele mai importante zacaminte), M. Apuseni (Baisoara ), M. Dognecea (Ocna de Fier). Industria siderurgica de aici s-a dezvoltat si pe baza apropierii de resursele energetice (Bazinul Petrosani, Bazinul Banatului si din export porturile Orsova si Moldova Noua) si au aparut astfel centrele: Hunedoara, Calan, Resita (care au si furnale) si Bistra Otelu Rosu, Nadrag (prelucrare). Metalurgia neferoasa este bine dezvoltata si in Carpatii Occidentali, acestia fiind cea de-a doua regiune de exploatare din tara. Prelucrarea se face local (Zlatna, Rosia Poieni pentru prelucrarea aurului respectiv a cuprului) dar si la Dobresti (bauxita). Industria constructiilor de masini la Bocsa, Toplet, Orsova (constructii si reparatii navale), Resita (utilaj pentru centrala atomo-electrica de la Cernavoda) Industria mijloacelor de transport este reprezentata de cel mai important centru al sau: Resita, pentru ca aici a fost fabricata in 1878 prima locomotiva cu abur din tara, iar acum se realizeaza locomotive Diesel si Diesel electrice. Industria chimica s-a dezvoltat la Zlatna (acid sulfuric) pe baza piritelor din apropiere Exploatarea lemnului si industria de prelucrare din spatiul montan al Carpatilor Occidentali nu are caracter de ramura economica importanta. Din acest motiv nu exista centre notabile cu exceptia orasului Caransebes unde s-a dezvoltat un combinat de prelucrare complexa a lemnului.

B. Agricultura n Carpai Fondul funciar din spatiul carpatic este dominat de prezenta suprafetelor forestiere si a celor cu pasuni si fanete. Economia agricola montana este legata strans (inca din cele mai vechi timpuri) 4

de cresterea animalelor. Alte suprafete importante sunt cele ocupate de culturi tehnice si de cereale (Depr. Maramures, D. Giurgeu, D. Ciuc, D. Brasov, D. Brezoi-Titesti, D. Hateg, D. Caras-Ezeris, D. Vad Borod, D. Beius, D. Huedin, D. Brad etc.). Culturile pomicole ocupa si ele un loc important in spatiul carpatic mai ales in regiunile din vest, care beneficiaza de o cantitate mai mare de energie calorica. Ramura principal n agricultur este creterea animalelor (ovine i bovine). Satele de la contactul munilor cu depresiunile Sibiu, Haeg sau cu Subcarpaii practic aceast ndeletnicire din vechime folosind deopotriv vara pajitile alpine, iar n restul timpului pe cele de la periferia Carpailor. La acestea se adauga regiunile cu traditie (Depr. Dornelor, Obcinele Bucovinei, Muntii flisului din Carpatii Orientali si M. Apuseni) atat in cresterea animalelor (in special bovine) cat si in prelucrarea produselor animaliere (Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc). Cresterea ovinelor este caracteristica spatiului ocupat de Carpatii de Curbura si mai ales de Carpatii Meridionali unde aceasta indeletnicire dateaza din vremea dacilor. n unele depresiuni intramontane, cu inversiuni de temperatura, cu soluri grele (cu argila in intreg profilul), sunt foarte favorabile culturii cartofului si plantelor tehnice (Depr. Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov, Hateg). Depresiunea Haeg este un important bazin pomicol (prun i meri) n care sunt alturi de cetre pomicole mici (sub 100 ha) i centre mari (peste 250 ha). Pe terenurile arabile din depresiunile Munilor Banatului se cultiv gru, porumb, (ntre 20-50% din suprafa) orz; pe culmile mai joase din marginea depresiunilor se afl livezi de pruni i meri (n Depresiunea Bozovici i Culoarul Timi-Cerna se afl importante bazine pomicole cu centre pomicole ce au peste 100 i chiar 250 ha). Exist puni secundare i fnee care reprezint baza furajer principal pentru creterea animalelor (oi, bovine). Prin specificul activitilor agricole, Munii Banatului se ncadreaz n zona agrogeografic de munte specializat n creterea animalelor i n unele culturi pomicole i vegetale (n depresiuni). C. Caile de comunicatie Cile ce comunicaii s-au organizat pe teritoriul Romniei nc din antichitate. Ele au constituit sudura ntre regiunile geografice carpatice i pericarpatice asigurnd continuu schimburile de produse i unitatea populaiei autohtone. Reeaua drumurilor dacice a fost completat de romani cu lucrri de art, cu construcia podurilor transdunrene cum a fost cel de la Drobeta-Turnu Severin. La acestea se adugau drumurile pavate cu lespezi via munita sau cu pietri via glarcata. Dacii condui de Burebista foloseau foarte des, pentru deplasrile frecvente dar i ca puncte de aprare culoarele Mureului, Timi-Cerna i pe cel al Oltului pentru traversarea Carpailor. Acestea au fost folosite i de romani dup cucerirea Daciei pentru construirea drumurilor moderne. In perioada migraiilor densitatea populaiei autohtone n Carpai a crescut i astfel s-a nmulit i reeaua de drumuri folosit pentru traversarea munilor. In perioada medieval schimburile economice dintre cele trei regiuni romneti au determinat dezvoltarea reelei de drumuri dar i dezvoltarea economic a unor orae de la periferia unitii montane cum sunt : Sibiu, Fgra, Rm. Vlcea sau P. Neam. La acest fapt au contribuit i scutirile vamale de care beneficiau unii negustori tocmai pentru a favoriza schimburile economice n apropierea i n spaiul carpatic. Majoritatea drumurilor vechi care traversau Carpaii, au fost modernizate n timpurile apropiate nou i astzi funcioneaz ca importante zone de concentrare a transporturilor i cilor 5

de comunicaii. Drumurile care asigurau schimburile comerciale azi favorizeaz transportul de mrfuri i cltori de-o parte i de alta a munilor. In evul mediu reeaua de drumuri a reactivat traseele vechi i a deschis noi artere n lungul vilor carpatice peste pasurile de nlime, n cmpii, traversnd rurile prin vaduri. Unele dintre aceste drumuri au luat numele rurilor pe care le nsoeau (ex. drumul Oltului, al Bistriei, al Prahovei), sau chiar al oraelor mai importante (al Braovului). Unele drumuri au fost denumite dup produsul principal care se transporta : al srii (de la Tg. Ocna spre centrul Moldovei), al pcurei, cerii, sau mierii. C.1. Transporturile feroviare Cea mai veche cale ferat din ara noastr este cea care lega Oravia de Bazia, construit ntre anii 1845 i 1856. Foarte important pentru transporturile feroviare n Carpai sunt i traseele transcarpatice construite dup anul 1940 : Salva-Vieu (jud. Maramure) i Bumbeti-Livezeni (pe Jiu). Cile ferate romne formeaz un sistem unitar radiar concentric, astfel c dou inele feroviare (intern extern) sunt legate de zece linii transcarpatice, unele fiind amplasate la mare nlime : pasul Predeal (1050 m), pasul Merior (729 m) .a. Inelul extern pornete din Suceava, se continu pe Valea Siretului, ocolete centura carpatic, urmeaz traseul Bucureti, Craiova, Timioara, Satu Mare, apoi traverseaz partea nordic a rii (Dej, Salva, Vatra Dornei). Inelul intern urmrete marginea Transilvaniei trecnd pe la baza Carpailor. Carpatii Orientali Magistrala feroviara IV (Bucuresti Satu Mare - Halmeu) trece tangential pe la periferia vestica a grupei nordice a acestora, si prezinta cateva tronsoane de mare importanta pe plan local, dar si la nivel general carpatic. Dintre acestea amintim: Beclean, Salva-Viseu, Vatra DorneiCampulung Moldovenesc-Gura Humorului al carei sector Vatra Dornei-Ilva Mica a fost construit in perioada interbelic. Aceasta linie are drept linie de derivatie Salva - Viseu de Jos a carui constructie a durat cateva decenii incepand din 1942 si care a determinat scoaterea Maramuresului din izolarea in care se afla. Exista tot aici si doua prelungiri ce leaga Viseu de Jos de Sighetu Marmatiei si de Borsa. In partea vestica a grupei centrale, Carpatii Orientali sunt strabatuti deaceeasi magistrala feroviara pe traseul Brasov-Sf. Gheorghe-Tusnad-CiceuGheorghieni-Deda, care urmeaza traseul culoarului depresionar Brasov-Ciuc-Giurgeu pentru ca apoi sa paraseasca spatiul carpatic prin defileul de la Toplita-Deda. Aceasta linie are o derivatie ce o leaga de magistrala V (Bucuresti - Suceava) si care porneste de la Ciceu-Miercurea CiucComanesti-Tg. Ocna si urmeaza sa faca jonctiunea la Adjud. Alte linii secundare sunt: Sf. Gheorghe-Covasna-Tg. Secuiesc-Bretcu si Bacau-Bicaz. In grupa curburii transporturile feroviare s-au dezvoltat inca de la sfarsitul secolului al XIXlea pe Valea Prahovei si in Depresiunea Brasov. Pe aici trec nu mai putin de trei magistrale feroviare : II Bucuresti Arad Curtici ; III Bucuresti-Oradea-Episcopia Bihorului si IV Bucuresti Satu Mare Halmeu. Toate acestea au traseu comun pana la Brasov care este un mare nod feroviar. De aici magistrala II o ia prin pasul Vladeni spre Depr. Transilvaniei, magistrala III urca spre nord pe valea Oltului, catre Depresiunea Baraolt si paraseste muntii prin pasul Racos, iar magistrala IV merge spre nord-vest spre pasul Tusnad. Linii de importanta secundara in acest sector sunt : Brasov-Zarnesti, Brasov-Intorsura Buzaului, Sf.Gheorghe-Covasna-Tg. SecuiescBretcu, Valenii de Munte-Maneciu Ungureni ; Buzau-Nehoiu (ultimele doua pe rama externa).

In Carpatii Meridionali caile de comunicatie s-au axat in general pe vechile drumuri transcarpatice sau pe principalele vai. Legat de ele au aparut la extremitatile (nordic i sudic) spatiului montan asezarile dublete. Activitatea cea mai importanta pentru din aceasta grupa montana a fost in timpurile vechi pastoritul. Cele mai vechi drumuri transcarpatice modernizate au fost construite in vremea ocupatiei romane pe Valea Oltului (Via Alutus), in culoarele Bistrei si Timis Cerna si in Depresiunea Hateg-Depresiunea Petrosani peste P. Valcan si apoi pe valea Jiului. In secolele XVI-XIX in spatiul Carpatilor Meridionali au aparut foarte multe drumuri traversau Carpatii dar care aveau principale puncte terminus satele de la poalele acestora. Drumurile erau in general strabatute de turmele de oi in procesul de transhumanta. In Carpatii Meridionali transporturile feroviare sunt strans legate de masivitatea acestora si de marile culoare de vale care le traverseaza. De asemenea, tot datorita acestei masivitati aproape lipsesc caile ferate secundare. Pe Valea Prahovei trec cele trei magistrale amintite mai sus, respectiv II, III si IV, iar pe la vest de aceasta unitate, pe la Drobeta Turnu Severin, Orsova, prin culoarul Timis Cerna pana la Caransebes trece magristrala feroviara I. Si pe vaile Oltului si Jiului s-au construit cai ferate care leaga sudul de centrul tarii. Dintre ele cea mai importanta ar fi cea de pe valea Jiului intre Bumbesti si Livezeni construita imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial si care a necesitat o impresionanta amenajare care consta in stabilizarea versantilor, tuneluri, viaducturi, poduri, et.c Prin Carpatii Occidentali trec nu mai putin de 3 magistrale feroviare I (BucurestiTimisoara), II (Bucuresti-Arad-Curtici) care urmeaza cursul Muresului (Alba Iulia-Deva-Simeria) si III (Bucuresti-Oradea) ce trece pe la Huedin, prin nordul M. Apuseni, pe un tronson care spre deosebire de toate celelalate nu este electrificat. Linii secundare sunt : Anina-Oravita, HategCaransebes-Resita-Voiteg (M. Banatului) Hunedoara-Simeria si Simeria-Hateg-Petrosani, DevaBrad-Sebis-Ineu-Abrud-Campeni-Turda si Vascau-Beius (in M. Apuseni). In muntii Banatului s-a dat in folosinta pentru prima data o cale ferata (initial cu tractiune animala, apoi cu tractiune mecanica locomotive cu abur) in anul 1854 care lega Oravita de Bazias. C.2. Transporturile rutiere Repartiia teritorial a cilor rutiere ofer posibilitatea de acces spre toate unitile geografice, pstreaz paralelismul cu cile ferate i le completeaz n aria montan. Inelele rutiere pericarpatice sunt legate de 17 reele transcarpatice, dintre care unele se afl la nlimi mari (n Pasul Prislop 1419 m ; Bran 1240 m, Novaci-Oaa 1980 m (Transalpina) ; Transfgranul 2042 m). Dintre Carpatii Orientali, grupa nordica este ocolita de traseele de importanta europeana, drumurile de aici fiind mai mult de interes local si national. Prin sudul ei, la contactul cu grupa centrala, trece o sosea ce leaga localitatile Bistrita, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc si Gura Humorului din care se desprinde spre nord-vest o ramura ce ajunge in Depr. Maramures (legand Vatra Dornei de Borsa si Sighetu Marmatiei). Accesul spre Depr. Maramures se mai face si prin intermediul soselelor ce leaga Nasaud de Borsa si Baia Mare de Sighetu Marmatiei. In est, de la Campulung Moldovenesc catre Radauti s-a construit o sosea de legatura catre nord-est, iar spre sud, una intre Vatra Dornei si Bicaz (pe Valea Bistritei prin defileul de la Zugreni) sau spre Toplita. Principala osea a grupei centrale este cea care leaga Sf. Gheorghe-Tusnad-Miercurea CiucGheorghieni-Toplita ce strabate culoarul depresiunilor tectonice si de baraj vulcanic. Din ea pornesc ramificatii catre Depr. Transilvaniei : Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc si ToplitaReghin. Spre est, deviatiile ei sunt : Miercurea Ciuc-Comanesti-Tg. Ocna, Gheorghieni-BicazPiatra Neamt (prin cheile Bicazului) si Toplita-Tg. Neamt. Prin aceasta grupa trece si soseaua ce face legatura intre Brasov-Tg. Secuiesc prin valea Oituzului si pasul cu acelasi nume spre Onesti. 7

In grupa sudica, datorit prezenei vaii Prahovei, avem o densitate ceva mai mare de drumuri dar mai ales apare primul drum european (E60) care porneste de la Hamburg (Germania) si ajunge la Istambul (Turcia). In aceasta grupa montana soseaua europeana urmeaza Valea Prahovei pe la Campina-Sinaia-Predeal-Brasov-Rupea. Brasov este si cel mai important nod rutier al Carpatilor de aici urmand drumul spre vest (E-98) spre Fagaras-Sibiu, spre sud (prin Sacele si pe Valea Teleajenului) spre Valenii de Munte, prin Intorsura Buzaului spre Buzau. Soseaua care foloseste unul dintre cele mai importante drumuri transcarpatice este cea care leaga BrasovRasnov-Bran-Rucar-Campulung prin culoarul Bran-Rucar i care se suprapune unuia din principalele drumuri transcarpatice in perioada evului mediu. In Carpatii Meridionali relieful si-a pus din nou amprenta pe dezvoltarea cailor de comunicatie. Masivitatea reliefului a facut ca dezvoltarea cailor de comunicatie sa urmeze linii de la nord spre sud, dupa directia vailor principale. Soseaua europeana E60 este cea care margineste la est aceasta grupa montana. Importanta este si linia de legatura prin Pasul Giuvala si culoarul Rucar Bran ce leaga Targoviste-Campulung-Bran-Brasov. Daca nu cea mai importanta, cu siguranta cea mai spectaculoasa este sosea care traverseaza aceasta grupa este Transfagarasanul ce urmeaza Valea Argesului si Lacul Vidraru in Sud si valea Crioara in nord legnd Curtea de Arges de Fagaras. Ea a fost inaugurata in anul 1974 si aparitia ei este strans legata de cea a lacului de acumulare de pe Arges. Pe valea Oltului, intre Rm. Valcea si Sibiu trece E-81 prin cele doua defielee : Turnu Rosu si Cozia. Pentru o traversare mai usoara a Masivului Parang s-a construit o alta sosea de mare altitudine (din pacate cu un sector nemodernizat in vecinatatea lacului Vidra si pana la Obarsia Lotrului) care se numeste Transalpina si leaga localitatile Novaci de Sebes. Pe valea Jiului urmeaza o alta sosea de importanta europeana E79 intre Tg. Jiu-Petrosani si Hateg cu o ramificatie de la Petrosani spre Uricani. In vest, prin culoarul Timis Cerna trece E-70 care leaga Orsova de Caransebes si care este una dintre cele mai importante sosele pentru partea de sud a Europei. In Carpatii Occidentali principala cale rutiera ramana E70 care intra in tara pe la Moravita-Timisoara-Caransebes-Orsova-Dr. Turnu Severin. In M. Banatului exista o sosea ce leaga localitatile Lugoj-Resita-Anina cu ramificatii longitudinale spre Oravita si spre Baile Herculane. In sudul grupei, de la Moravita, porneste o sosea ce urmareste granita pana la Oravita si apoi urmeaza cursului Defileului Dunarii trecand prin : Socol, Nadeas-Moldova Noua-Berzeasca-SvinitaDubova-Eselnita si cu un cot larg pe la nord pana la Orsova. Masivul Poiana Rusca este in general delimitat de cai rutiere importante : E68 ce trece prin Deva pe culoarul Muresului, E70 intre Lugoj si Caransebes (n sud-vest) si E79 ce leaga Deva de Hateg. Singurul drum modernizat care strabate aceasta grupa montan este cel ce leaga Lugojul de Deva. Trei sosele de importanta europeana traverseaza M. Apuseni : E68 intre Orastie-Deva si Lipova, apoi Deva-Brad-Beius-Oradea cu o varianta Brad-Abrud-Campeni-Beius. Tronsonul DevaOradea este parte a lui E79. Prin nordul acestora trece o portiune a lui E60 intre Oradea si Huedin. C.3. Transporturile fluviale In spatiul carpatic astazi, de mare importanta, este pentru circulatia fluviala doar valea Dunarii care trece prin sudul M. Banatului formand un defileu de 144 km lungime. Aici se circula pe lacul de la Portile de Fier, cu nave fluviale, iar la baraj exista un sistem dublu de ecluze. Inghetul ingreuneaza navigatia 30 40 zile/an dar nu in fiecare an ci cu o ciclicitate de 2-4 ani, perioade in care se formeaza sloiuri sau poduri de gheata. Porturile din zona si singurele carpatice la Moldova Noua (sudul M. Locvei) si Orsova.

In secolele XVIII-XIX erau folosite pentru plutarit o serie de rauri carpatice cu debite constant bogate (Bistrita, Moldova, Trotus, Arges, Olt, Crisurile). Astazi acest tip de transport a disparut din Carpati. C.4. Transporturile aeriene singurele aeroporturi din apropierea Carpailor sunt la Baia Mare si la Caransebes. TURISMUL IN CARPATI A. Potentialul turistic al Carpatilor Potentialul turistic consta in totalitatea resurselor naturale si social-cultural-istorice (antropice) de valorificare turistica ce alcatuiesc baza ofertei potentiale a aunui teritoriu (C. Zwizewski si colab., 1978). A.1. Potentialul turistic natural este un factor de atractivitate esential, de prezenta caruia este legata existenta sau nu a activitatilor turistice. A.1.1. Potentialul turistic al reliefului. Potentialul turistic al reliefului structural Carpatii Meridionali si M. Banatului pot fi considerati ca reprezentand un relef de muntibloc (horsturi). In Carpatii Orientali M. Rodnei reprezinta un horst asimetric (datorita faliei ce-i marginesc pe versantul nordic care d un abrupt impresionant fata de compartimentul Borsa al Depr. Maramuresului). In M. Apuseni exista numeroase dislocari verticale care individualizeaza o serie de horsturi ce determina adancirea puternica a raurilor si crearea unui relief de o atractivitate deosebita pe vai (M.Mare, Gilau, Meses). Depresiunile si culoarele tectonice (ce sunt horsturi din punct de vedere structural) formeaza arii de discontinuitate morfologica ce contribuie la individualizarea blocurilor cristaline din imediata apropiere, dar care ele insele determina arii de intensa locuire cu potential natural deosebit: Depr. Hateg, Brezoi-Titesti, Culoarele Timis-Cerna, Bistra, Bran-Rucar-Dragoslavele. Structura tipica regiunii ocupate de flis cretacic si paleogen este caracterizata de succesiunea anticlinalelor si a sinclinalelor, unde relieful este adese conform si care beneficiaza de o fragmentare puternica a reliefului foarte favorabila dezvoltarii cailor de comunicatie. Tot aici se individualizeaza inversiunile de relief (sinclinalele suspendate) cum sunt: Ciucas, Ceahlau, Bucegi Potentialul turistic al reliefului dezvoltat pe calcare si conglomerate si gresii este determinat de marea varietate a formelor de relief si se intalneste in: Carpatii Orientali: NV M. Rodnei, M. Rarau, Ceahlau, Curmaturii, Ciucas-Zagan, Bucegi, Piatra Mare, Postavaru Carpatii Meridionali: M. Piatra Craiului, M. Buila Vanturarita, S si SV M. Parang, M. Sureanu, M. Valcan, Godeanu, Cernei, Mehedinti Carpatii Orientali: M. Almaj, M. Aninei, M. Locvei, M. Codru Moma, M. Bihor, M. Trascau Formele acestui tip de relief sunt: Forme structurale: Toaca, Lespezi, Polita cu Crini (M. Ceahlau); Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului (M. Rarau), Piatra Singuratica (M. Curmaturii) Forme rezultate in urma actiunii proceselor de eroziune diferential: Babele si Sfinxul (M. Bucegi), Tigaile, Sfinxul din Bratocea, Turnul lui Goliat, Creasta Zaganului (Ciucas-Zaganu) Coloane si turnuri de la periferia platourilor: Caciula Dorobantului, Detunata, Piatra cu Apa, Claile lui Miron, Dochia (in Ceahlau), Piramidele de pe culmea Tiganesti (Bucegi) Abrupturi cu trene de grohotis rezultate in urma dezagregarii conglomeratelor: abruptul de sub Ocolasu Mare (Ceahlau), cel prahovean al Bucegilor, spre valea Grcinului in Piatra Mare, vestul Zaganului (Ciucas), cel nordic al M. Rarau si cel nord-vestic al M. 9

Mehedinti, Marele Grohotis al Pietrei Craiului in partea sa vestica, grohotisul crestei Buila-Vanturarita Chei: Bicazului, Cheia si Valea Stnii (Ciucas), Izvorului Alb si Moara Dracului (Rarau), Sapte Scari (Piatra Mare), Rasnovului si valea Cetatii (Postavaru), Varghisului (in nordul Persanilor), Corcoaiei (M. Mehedinti) Nerei si Minisului (Aninei), Intregalde n M. Apuseni Pesteri: Izvoru Tausoarelor, Grota Znelor si P. Liliecilor (Rodna), P. Hotilor de la Apata (Persani), P. din Vale Fundata, Dambovicioarei (Piatra Craiului), Ialomicioarei (Bucegi), Muierii (Capatanii), Topolnita (Mehedinti), Vantului (M. Padurea Craiului), P. Paraul Hodobanei si P. Neagra Zapodie din M. Bihorului, complexul carstic Cetatile Ponorului si pesterile cu gheata (Ghetarul Scarisoara si Focul Viu) Lapiezurile se gasesc in Carpati in toata varietatea lor de forme si evolutie (V. Sencu) in M. Curmaturii, M. Valcan, M. Mehedinti, Aninei, Locvei, Bihorului, Padurea Craiului unde formeaza chiar campuri de lapiezuri. In M. Fagaras, pe calcare cristaline, la peste 2000 m altitudine exista lapiezuri nivale. Dolinele sunt forme carstice cu mai mare raspandire, alcatuind campuri de doline in mai toate regiunile calcaroase. In multe cazuri, in spatiul carpatic, ele se insira de-a lungul liniilor tectonice si a vailor seci. In cele care au fundul impermeabilizat de o lentila de argila (rezultata din degradarea calcarului) se formeaza chiar lacuri permanente si temporare (in Pod. Padis din M. Bihorului, Taul lui Ghib din M. Codru-Moma, Iezerul Ighiel din M. Trascaului). Cele mai mari doline se inatalnesc in M. Mehedinti (Crovu cu un diametru de 1000 m si cu o adancime de 170 m). Uvalele au o frecventa mai mare in M. Mehedinti, M. Banatului si in M. Apuseni Vaile carstice oarbe prezinta un profil longitudinal valurit si sunt des intalnite in Platoul Carbunari (vestul M. Almaj si estul M. Locvei) in M. Aninei, M. Codru Moma si M. Bihorului. Poliile sunt putin numeroase si se dezvolta atat pe calcare, asa cum sunt poliile Poiana Alba (M. Curmaturii), Beletina (M. Mehedinti), Scocul si Bradet (M. Aninei), dar si la contactul calcarelor cu formatiuni cristaline. Potentialul turistic al reliefului alpin este reprezentat de formele rezultate in urma eroziunii glaciare dar si in urma proceselor de gelifractie caracteristice periglaciarului. Creste alpine care sunt rezultat al proceselor de eroziune a ghetarilor (exaraie) si care prezinta varfuri piramidale, custuri: M. Rodnei, M. Fagaras, M. Parang, M. Retezat, M. Godeanu Circurile glaciare complexe sau simple: M. Rodnei, M. Bucegi, M. Leaota, M. Fagaras, M. Iezer, M. Parang, M. Lotrului, M. Sureanu, M. Retezat, M. Godeanu, M. Tarcu Circuri glacio-nivale sau nivale: M. Maramures, M. Suhard, M. Calimani, M. Ceahlau (ghetar de platou), M. Capatanii, M. Valcan, M. Mic, M. Bihor pe versantul sau nord-vestic. Vaile glaciare cu dimensiuni diferite, mai lungi pe versantii nordici (caracteristica general valabila pentru intreaga tara, datorata acumularilor mai mari de zapada de pe versantii nordici pe fondul unei circulatii nord-sud in perioadele glaciare Riss-Wurm). Toate acestea prezinta forme asociate (praguri glaciare pe care raurile formeaza caderi de apa sau cascade, umeri glaciari, roci mutonate) Acumularile de mari mase de grohotis sau morene prezente peste tot in cadrul reliefului alpin modelat glaciar in spatiul carpatic Lacurile glaciare care s-au format pe fundurile circurilor glaciare, sau in microdepresiunile formate de crevase inaintea pragurilor glaciare. Sunt foarte numeroase in Carpatii Meridionali, in Carpatii Orientali sunt prezente doar in M. Rodnei, in M. Bucegi datorita substratului dominant calcaros sau conglomeratic calcaros acestea nu se pot forma. 10

Potentialul turistic al reliefului vulcanic Formele care apartin magmatismului vechi, respectiv fazelor orogenetice care s-au succedat din precambrian pana la sfarsitul cretacicului sunt in general reprezentate de: corpurile de granitoide din M. Parangului, Retezatului, Muntele Mic, Almajului sau M. Mare (V. Mutihac, 1992), diabazele mezozoice din M. Maramuresului (Farcau, Rugasu, Mihailec), masivul de sienite de la Ditrau (partea de est a Depr. Giurgeu n M. Giurgeu), riolitele, dacitele si andezitele din M. Vladeasa. Neck-urile vulcanice din M. Oas, ce se prezinta sub forma unor maguri, sau clai insulare Resturi de aparate vulcanice (Creasta Cocosului) din M. Gutai, M. Metaliferi. Chei si defilee in spatiul vulcanic: Turului, Talna (M. Oas), Tatarului pe Mara, Runcului (M. Gutai), Muresului (Toplia-Deda) Cratere vulcanice care se pastreaza in M. Calimani unde se pastreaza caldeira de peste 10 km in diametru drenata spre nord vest de Paraul Haitii i Neagra arului, cu coloane grupate Apostolii, Pietrele Rosii); M. Gurghiu si M. Harghitei (cu M. Ciomatu) Platouri vulcanice dezvoltate mai ales in partea de vest a masivelor vulcanice i care domin altitudinal subcarpaii interni ai Transilvaniei Lacul vulcanic Sf. Ana si tinovul Mohos. Asupra acestuia i chiar a masivului exist o disput ntre specialiti. Se consider ca Masivul Ciomatu nu este un con vulcanic propriu zis ci mai degrab un strato-vulcan, iar din tasarea stratelor mai friabile ale acestuia s-a individualizat depresiunea lacustr n care s-a format lacul Sf. Ana Potentialul turistic natural al vailor carpatice. Pe langa rolul lor esential in asigurarea transporturilor si a legaturilor transcarpatice, vaile prezinta un potential turistic deosebit. Nu de putine ori ele au facilitat dezvoltarea unor arii turistice majore oferind resurse naturale, prin caracterul de spatiu fizico-geografic usor de ocupat (vai largi, terase, etc.) si prin inlesnirea trecerii peste principalele masive montane. Putem aminti astfel vaile: Viseu, Iza, Moldovei, Moldovitei, Sucevitei, Bicazului, Bicajelului, Vinului, Bistritei, Muresului, Oltului, Trotusului, Oituzului, Buzaului, Teleajenului, Doftanei, Prahovei, Timisului, Barsei in Carpatii Orientali; Dambovitei, Argesului, Oltului, Topologului, Lotrului, Cibinului, Orastiei, Oltetului, Bistritei, Jiului, Bistrei, Cernei, Timisului in Carpatii Meridionali; Dunarii, Nerei, Barzavei, Carasului, Muresului, Ampoiului, Ariesului, Somesului Cald si Rece, Iadei, Draganului, Barcaului si Crisurilor in Carpatii Occidentali. Multe din aceste vai prezinta sectoare spectaculoase de chei si defilee care prezinta un potential natural deosebit pentru dezvoltarea activitatilor turistice. A.1.2. Potentialul turistic al lacurilor naturale in Carpati este deosebit de ridicat. In acest spatiu tipologia genetica a lacurilor este extrem de variata: Lacurile glaciare: 58 in M. Retezat, peste 30 in M. Fagaras, in Parang 20 de lacuri iar in M. Rodnei sunt 23 de lacuri dar de mici dimensiuni. Alaturi de acestea lacuri glaciare se mai gasesc in Candrel, Sureanu, Godeanu si Tarcu Lacuri cantonate in potcoave sau depresiuni nivale: M. Iezer, Parang, Retezat, Godeanu, la altitudini de 800 1200 m Lacuri formate in depresiunile carstice care au caracter temporar sau permanent (Vroaia n M. Apuseni alturi de lacurile de doline din M. Pdurea Craiului i Bihor, L. Ochiul Beiului din Cheile Nerei M. Aninei) Singurul lac de crater vulcanic este Sf. Ana din Masivul Ciomatu (cu rezerva menionat mai sus). In trecut, pe fundul conurilor vulcanice existau mici lacuri care insa, din cauza colmatarii sau a eutrofizarii astazi s-au transformat in mlastini eutrofe (Mohos) Lacuri formate pe polie structurale: Lacul Negru in Masivul Penteleu si L. Vulturilor din Masivul Siriu. 11

Lacuri de baraj natural (rezultate in urma alunecarilor sau surparilor): L. Rosu (Bicaz), L. Batalau (M. Nemira), L. Betis (M. Maramures), L. Bsca fr Cale in M. Siriu Lacuri formate pe masive de sare in Depr. Maramures exista doar la Ocna Maramures un numar de 35 de lacuri naturale (N. Cianga, 1998). A.1.3. Potentialul turistic al apelor minerale De cele mai multe ori apele minerale sunt imbuteliate sau sunt folosite in scopuri terapeutice in spatiul statiunilor balneo-climaterice. Apele carbogazoase simple sunt raspandite in aureola mofetica a Carpatilor Orientali, unde apar la zi circa 1500 de izvoare (Viseu de Sus, Jigodin Bai, Suseni etc.) Apele bicarbonatate carbogazoase apar pe flancul sud-estic al M. Rodnei (Valea Vinului, Parva, Sangeorz), in Depr. Oas (Orasu Nou, Bixad), in regiunea M. Baraolt-Bodoc si a depresiunilor intramontane (Bilbor, Borsec, Biborteni, bodoc, Olteni, Turia, Zizin), in culoarul Muresului la Bacia, Banpotoc, Vetel) Apele feruginoase carbogazoase au o mare raspandire tot in aureola mofetica a Carpatilor Orientali (Tarna Mare, Chiuzbaia, Ilva, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Bicaz, Miercurea Ciuc, Tusnad, Santimbru, Malnas-Bai) Ape sulfuroase apar mai ales la contactul Carpatilor cu Subcarpatii: Campina, Calimanesti, Govora Apele oligminerale si termale apar la Moneasa, Calan, Geoagiu Bai, Baile Tusnad, Toplita. Apele radioactive la Baile Herculane, Baile Tusnad si Sangeorz-Bai A.1.4. Potentialul turistic biogeogrfic In stransa corelatie cu conditiile morfologice si climatice caracteristice regiunii montane s-a individualizat un invelis biogeografic complex ce concura la o mai accentuata diversificare a fondului turistic natural. Invelisul vegetal in spatiul montan este dominat de padure cel mai complex ecosistem natural din spatiul montan, structurat, de mari dimensiuni, cu caracter peren foarte prelungit sau permanent (S. Muja, 1984) si care are o polifunctionalitate economic aparte. Padurea se desfasoara de la parte inferioara a spatiului montan si pana la altitudini de 1600 1650 m in nordul Carpatilor Orientali, 1800- 1900 m in Carpatii Meridionali (chiar 1950 in vestul M. Retezat dupa M. Geanana, 1995) si pana la 1800 m in M. Apuseni. Etajele forestiere caracteristice spatiului montan sunt cel nemoral (fag, carpen, mesteacan, gorun, paltin de munte, plop tremurator, etc.) si cel boreal (brad, pin, molid, zambru, tisa) la altitudini mai mari. Functia turistica a padurii este incontestabila, si acesta a fost motivul pentru care intinse suprafete forestiere din spatiul montan au devenit arii protejate. Alaturi de ecosistemele forestiere, o atractivitate aparte pentru dezvoltarea activitatilor turistice o au si ecosistemele de pasuni si fanete montane (Culoarul Moldovei, Depr. Dornelor, V. Bistritei, Valea Trotusului, a Teleajenului, Culoarul Bran-Rucar, etc.). La toate acestea se adauga vegetatia specifica spatiului montan inalt (subalpin cu tufarisuri de jneapan, ienupar, merisor, afin) si alpin caracterizat de pajisti intinse mai ales in masivele in care suprafetele de nivelare au o extindere mare.

B. Potentialul turistic antropic (cultural-istoric) Acesta se impune din ce in ce mai mult in cadrul patrimoniului turistic al Carpatilor prin calitatile sale, prin diversitate, originalitate ci char unicitate. Se remarca o concentrare a elementelor de potential turistic antropic asa cum e normal in ariile depresionare sau in culoarele de vale care reprezinta si cele mai vechi arii de umanizare. Davele (cetatile dacice) de la Toplita (Sangidava), Jigodin, Sancraieni, Rasnov, Sarmizegetusa, etc. 12

Cetatile sau coloniile romane, forturile din Carpatii Meridionali (M. Orastiei si Depr. Hateg, M. Valcan) din culoarele trasncarpatice si din sudul M. Apuseni Mnstirile din Bucovina cu fresce exterioare (secolele XV-XVI), monumente istorice i de art de valoare universal de la Sucevia, Moldovia, Arbore, Vorone, Humor Bisericile din Maramure, monumente istorice i de arhitectur popular realizate din lemn n secolele XVI-XVIII i renumite peste hotare (Botiza, Bogdan Vod, Ieud, Rozavlea, Clineti, Surdeti - cea mai nalt biseric din lemn din munte 54 m) (V. Glvan, 1996) Bisericile monumente istorice i de arhitectur ale stilului gotice ntlnit n depresiunile Ciuc, Giurgeu i Braov (poate cel mai reprezentativ monument n acest sens este Biserica Neagr din Braov, veche de aproape 700 de ani) Construciile feudale de importan strategic, castelele i renumitele ceti rneti sseti din secolele XIII-XVII, cum sunt cele de la Codlea, Raco, Feldioara, Rnov, Prejmer, Hrman, etc. Din depresiunea Braov; Podul Dmboviei, Poienari n S M. Fgra Bisericile fortificate din secolele XIII-XVI specifice sudului Transilvaniei, unicate n estul Europei i ntlnite la Hrman, Ghelina, Sftu Gheorghe Regiuni etno-folclorice care s-au pastrat si ca urmare a izolarii regiunii: obcinele Bucovinei, Depr. Maramures, Vaile Bistritiei, Bicazului, Trotusului, Buzaului, Teleajenului, Tara Barsei, nedeile din satele de la marginea Carpatilor Meridionali, depr. Bozovici, Tinutul padurenilor din M. Poiana Rusca, partea central sudica a Apusenilor (Tara Motilor, tinutul Ariesenilor), targul de fete de pe Muntele Gaina Ocupaii tradiionale i meteuguri: sculptura n lemn i prelucrarea acestuia (Vadu Izei, Brsana n Maramure, Ciocneti i Crlibaba n Obcina Mestecni); olritul (Scel Maramure, Prundul Brgului M. Brgu, Corund M. Gurghiu); artizanat (Depr. Maramure, n Obcine la Cmpulung Moldovenesc, Nsud Brgu, Giurgeu, Ciuc, Gurghiu) Marile constructii hidro-energetice de pe Bistrita, Buzau, Ialomita, Arges, Lotru, Cerna, Somesul Rece si Somesul Mic, Barzava si mai ales cel de pe Dunare (Portile de Fier I) Cele mai importante drumuri transcarpatice cu amenajari impresionante: Transfagarasanul, Transalpina, caile ferate si soselele Salva-Viseu, Intorsura Buzaului-Buzau, cele de pe valea Oltului si a Jiului (calea ferata Bumbesti-Livezeni) Centrele istorice ale oraselor cu monumente arhitecturale deosebite (Gheorghieni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Tg. Secuiesc, Brasov, Oravita cu primul teatru in limba romana, Caransebes) Castelele de la Varghis (jud. Covasna), Peles, Bran, Savarsin, Corvinetilor - Hunedoara Regiuni predominant rurale, cu un potential natural deosebit, in care a inceput sa se practice una dintre cele mai moderne forme de turism (agroturismul): Obcinele Bucovinei, Depr. Oas, Depr. Maramures, valea Bistritei, Cheia pe Valea Teleajen, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele, Valea Cernei, Valea Ariesului, Valea Ampoiului, Valea Nerei si Depr. Bozovici, Defileul Dunarii (Eselnita, Berzeasca, Svinita). Domeniul schiabil n Carpai nu este suficient dezvoltat. Cea mai mare densitate a prtiilor de schi se afl n perimetrul Valea Prahovei Poiana Braov. Dar pot fi menionate i amenajrile din: M. Rodnei, Obcine, Ceahlu, Guti, Fgra, Parng, Muntele Mic, etc. Mijloace de agrement. La nivelul anului 1994 n staiunile turistice montane existau 75 de mijloace de transport pe cablu (din care: 10 telecabine i telegondole, 16 telescaune i 38 de teleschiuri, 10 babyschiuri cu o lungime total de 57 km i o diferen de nivel total de 14 587 m, un debit orar de 28 700 persoane/or). Dac lum n considerare faptul c 7 instalaii nu deservesc domeniul schiabil, ci permit accesul la acestea (telecabina i telescaunul Babele-Buteni i Babele Petera, cota 1400 Mioria, telescaunele Vliug Semenic, Petroani-Parng, Vatra Dornei, 13

Lupeni-Vlcan), atunci putem conchide c dotrile de acest tip pentru sporturile de iarn sunt insuficiente fa de necesiti i necorelate (capacitate i numr de uniti) cu spaiile de cazare. Staiuni turistice si balneoclimaterice Din cele 20 de staiuni de la noi din ar importante pentru turismul internaional cel puin 6 sunt localizate n Carpai (Bile Herculane, Cciulata, Bile Tunad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata) Grupa nordica a Carpatilor Orientali: Borsa, Sngiorz-Bai, Vatra Dornei Grupa centrala a Carpatilor Orientali: Borsec, Lacu Rosu, Baile Tusnad, Covasna, Durau Grupa sudic a Carpatilor Orientali: Cheia, Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga, Predeal, Poiana Brasov Carpatii Meridionali: Climneti - Caciulata, Pltini, Voineasa, Baile Herculane Carpatii Occidentali: Semenic, Stana de Vale, Geoagiu Bai, Moneasa, Vata de Jos

ECONOMIA N SUBCARPAI Caracteristici generale Pn n secolul al XVIII-lea cea mai mare parte a teritoriului Subcarpailor era acoperit de pduri de foioase i doar n apropierea localitilor erau culturi agricole. Ocupaiile dominante erau creterea animalelor, agricultura (pe suprafee restrnse), dar i extracia srii, olritul, etc. n urmtoarele dou secole au fost extinse suprafeele de punat, cele cu vii i livezi, arabile. ncepe exploatarea resurselor de subsol n S. i apar primele modificri puternice ale peisajului ca urmare a restrngerii suprafeelor forestiere, dar i primele probleme legate de terenuri degradate i poluate. n perioada interbelic se extind exploatrile de petrol, sare, lemn i se diversific industria prelucrtoare (textil, alimentar, prelucrarea lemnului). Se contureaz o grupare industrial important ntre Ialomia i Buzu n care accentul e pus pe exploatarea i prelucrarea petrolului. Cu mici excepii (oraele mici) restul spaiului subcarpatic are o puternic amprent agricol. Dup al doilea rzboi mondial se produc transformri multiple: n industrie sunt extinse arealele cu exploatri petroliere, sunt valorificate gazele de sond, sunt deschise noi cariere de crbuni (bazinul Gorjului), se amplific extracia srii (Slnic, Tg. Ocna, Ocnele Mari aici funciona sistemul prin saleducte), apar hidrocentralele (pe Bistria, Ag, Teleajen, Olt), termocentrale, rafinrii

14

- n agricultur s-a schimbat iniial forma de proprietate (din privat n etatizat), s-a trecut la o agricultur centralizat i planificat, zootehnia a rmas ramura de baz, dar s-au extins i suprafeele cerealiere, de plante tehnice, de livezi i s-au impus puternic podgoriile (S. de Curbur i Getici) - cile de comunicaie s-au extins nu doar pe culoarele importante de vale, dar i pe cele secundare - staiunile balneoclimaterice tradiionale i-au extins activitile. Astfel, n S. S-au conturat areale cu specific economic distinct. Acestea beneficiaz de un cadru natural favorabil (culoare largi de vale, depresiuni largi), de centre polarizatoare (orae mari), de ci de comunicaie. Se individualizeaz astfel sectoarele: Prahova-Teleajen, Ialomia, Rul Trgului, Arge, Buzu, Trotu-Tazlu, Bistria-Neam, Olt-Govora, Gilort-Jiu-Motru. Dup 1990 s-au nregistrat destul de multe modificri: - Restructurarea industriei, reducerea capacitii de producie a unor uniti poluante (ind. Chimic la Oneti i Piatra Neam), limitarea funcionrii unor secii energofage i a unor fabrici nerentabile, nchiderea unor exploatri miniere (S. Olteniei), a unor puncte de exploatare a petrolui, conservarea termocentralelor de la Rogojelu i Oneti, privatizarea unor ntreprinderi (ciment, alimentar, textil, cherestea, mobil etc.) - n agricultur s-a revenit la proprietatea privat care a dus la fragmentarea terenurilor agricole i modificri n stuctura culturilor (reducerea livezilor n favoarea punilor i a fneelor). - Reeaua de ci de comunicaie intr ntr-un proces de degradare sau este supus reabilitrii pe axe importante: Prahova, Olt, Jiu, Trotu, Bistria - Reabilitarea bazelor de tratament prin privatizrile masive din turism sau dezvoltarea formelor de turism ecologic (Subcarpaii Vlcei, ai Prahovei i ai Buzului). Industria La nceput a avut un puternic accent tradiionalist cu ramuri precum ind. meteugreasc, pielrie, textil, extractiv. La specializarea industrial i apariia unor ramuri au stat: resursele de subsol, lemnul exploatat mai ales din pdurile montane; valorificarea potenialului hidroenergetic al munilor, fora de munc abundent i n bun msur calificat pentru ramurile tradiionale. Ramurile industriale reprezentate n Subcarpai sunt industria energetic, a materialelor de construcie, chimic, a construciilor de maini, de exploatare i prelucrare a lemnului, uoar, alimentat. Repartiia teritorial a unitilor industriale - Aezrile rurale de sub munte prelucrarea produselor din creterea animalelor, prelucrarea lemnului i a pietrei - Culoarele marilor vi cu orae i uniti industriale mari i diversificate C. Agricultura Este principala ramur economic i include cea mai mare parte a populaiei. Condiiile de mediu i evoluia socio-economic i-au impus cteva caracteristici: - O mare dispersie a terenurilor determinat de fragmentarea reliefului O difereniere pe mai multe aliniamente a principalelor forme de activiti agricole ce se succend dinspre munte spre exterior - Culoarele de vale ale marilor ruri asigur interferarea celor dou fii, dar i legtura cu unitile externe. Modul de utilizare a terenurilor 15

A suferit modificri importante de-a lungul secolelor. Pn acum aproximativ 150 de ani dominau pdurile n Subcarpai. Alturi de ele punile i fneele sunt importante. La sfritul secolului al XIX-lea au aprut primele degradri de teren ca urmare a defririlor. Creterea aezrilor i implicit a numrului de locuitori a determinat creterea suprafeelor agricole (arabil, puni i fnee, apoi vii i livezi) dar i a spaiilor construite n prezent suprafaa agricol ocup 55% din spaiul subcarpatic. Din aceasta 50% revine arabilului cu desfurare mai mare (chiar peste 60%) n depresiunile mari. Punile i fneele ocup 35% cu extensie mare pe versani sau pe vile secundare, iar livezile 10% din agricol. Culturile agricole dominante sunt : porumb, gru, secar, orz i orzoaic. La acestea se adaug plantele industriale (mai ales n S. Moldovei). Pomicultura se practic n tot arealul subcarpatic. Exist dominant livezi de meri i pruni. Prunul domin n S. Getici ntre Olt i Gilort, iar ntre Olt i Topolog mrul. n bazinul Teleajenului domin prunul, iar ntre Buzu i Rm. Srat mrul are o pondere mai mare. Viticultura ocup chiar 35% din suprafeele arabile ale comunelor de la exteriorul Subcarpailor de Curbur ntre Teleajen i Slnicul de Buzu (Dealul Mare-Istria cu centre la Pietroasele; Neni, Breaza, Valea Clugreasc). La est de Slnicul de Buzu sunt podgoriile dezvoltate pe cmpia nalt de glacis dezvoltate la Coteti, Odobeti, Jaritea, Panciu. n S. Moldovei i Getici domin culturile pe suprafee mici sau hibride (cum e la vest de Olt). Legumicultura are o importan mai redus fiind practicat pentru consumul gospodresc. Exist areale legumicole mai importante pe culoarele de vale, n apropierea centrelor urbane mai importante. Creterea animalelor este subramura agricol cea mai important pentru Subcarpai. Aezrile de sub Carpai sunt specializate pe creterea oilor: Novaci, Polovragi, Baia de Fier, Vaideeni, Pade, Runcu, Bumbeti etc. n depresiunile mai mari (Neam, Cracu, Tazlu, Tg. Jiu), acolo unde baza furajer e mai diversificat se cresc bovine. Pe ansamblu n S. Se poate face o regionare a ariilor agricole: Aezrile din depresiunile de sub munte avnd drept baz creterea animalelor (dominant oi) Aezrile din depresiunile mari, din cele intracolinare i de pe culoare largi de vale, cu o economie agricol mixt (creterea bovinelor, ovinelor pomicultur i chiar culturi agricole) Aezrile din lungul vilor secundare i de pe versanii dealurilor cu suprafee arabile restrnse ce au ca specific creterea oilor, caprelor i o pomicultur limitat Aezrile de la exteriorul Subcarpailor de Curbur i ai Moldovei unde creterea animalelor (dominant bovine) se mbin cu pomiviticultura i unele culturi cerealiere. D. Cile de comunicaie Reeaua este destul de dens i de bine organizat S-a concentrat pe vi, n apropierea oraelor, a zonelor de exploatare D.1. Reeaua rutier s-a realizat treptat pe drumurile antice (mai ales cele romane) peste pasurile carpatice (Vlcan, Ursu, Lovitea, Giuvala, Boncua, Bratocea, Buzu, Uz) La nceputul secolului XX s-a constituit pe tiparele actuale. Exist o anumit tram a reelei rutiere pe direcie transversal i longitudinal ce urmrete fie vile mari fie depresiunile de sub munte sau intracolinare. La aceasta se adaug reeaua de drumuri ce pornete radial din localitile mari (reedine de jude) pe vile secundare.

16

Drumurile secundare, cel mai adesea nemodernizate sunt legate de zonele de exploatare (de resurse de subsol, forestiere, etc.) i ele sunt factori favorizai pentru declanarea proceselor de iroire i torenialitate pe versani. D.2. Reeaua feroviar este alctuit din mai multe tronsoane ce aparin marilor magistrale ale rii. Acestea urmresc culoarele vilor mari trecnd din sudul i estul rii peste Carpai spre Transilvania. La acestea se adaug i ci ferate longitudinale, pe vi mai mici, i transversale. Construcia acestora este legat de asigurarea legturii cu oraele mai mari din sudul sau estul rii dar i de deservirea zonelor de extracie. E. Potenialul turistic E.1. Obiective naturale Bazinete cu terase extinse Defilee i mici chei tiate n gresii, conglomerate i calcare la ieirea rurilor din Carpai (Jiu, Jale, Olte, Olt, Arge, Ialomia, Prahova, Teleajen, Bistria), sau la secionarea unor culmi n interiorul Subcarpailor (Doftana, Dmbovia la Ceteni, Prahova la Nistoreti) Martori de eroziune realizai prin eroziune difereniat (Grunjul de pe Slnic, stncile de la Mera pe Milcov, trovanii de la Costeti) Relieful complex dezvoltat prin dizolvarea srii i sufoziune la Meledic, Ocnele Mari, Bisoca, JItia, Slnic; vulcanii noroioi, lacurile srate, izvoarele minerale (Govora, Climneti, Olneti, Blteti) Rezervaiile naturale (amintite la capitolul rezervaii n Subcarpai) E. 2. Obiective antropice: n Subcarpaii Moldovei: Cetatea Neamului, casa memorial a lui Ion Creang n actualul cartier al oraului Tg. Neam Humuleti, mnstirea Neam; n subcarpaii de Curbur: casa memorial S. Mehedini de la Soveja, muzeul chihlimbarului de la Coli, salina de la Slnic Prahova i muzeul srii din aceeai localitate, casa memorial B.P. Hadeu din oraul Cmpina, mnstirile din nordul Olteniei: Horezu, Tismana, Polovragi, culele domneti din Subcarpaii Vlcei (culele de la Mldreti), complexul lui C. Brncui de la Tg. Jiu, casa memorial Ecaterina Teodoroiu din acelai ora, casa memorial a lui C. Brncui de la Hobia, platoul de la Pade unde s-a semnat proclamaia lui T. Vladimirescu n anul 1821 .a.

17