P. 1
Relatia dintre efectul Mozart si memoria de lunga durata

Relatia dintre efectul Mozart si memoria de lunga durata

|Views: 110|Likes:
Published by dj90amd

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: dj90amd on Oct 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CURS – PSIHOLOGIE COGNITIVA

Studiu privind efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata a unui grup de 32 de studenti
-Raport de cercetare-

Titular curs: Lect. Dr. Violeta Rotarescu Autori: Bulf Roxana Chivu Alexandra Draghici Alexandru-Mihai Serghe Constantin-Cristian

.................... 8 2................................................................................2 Aparatura si instrumente ............................................................................................................................. 10 3...............................1 Faza I a experimentului ..................................................... 4 2....... 9 2.................................................. Introducere ................................................................................. 2012 CUPRINS Rezumat ................................................. 10 3.......... Metoda ....Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Septembrie/Bucureşti............................................................................................................ Discutii ............ 17 2 .................. 4 1.1 Participanti ..3 Procedura experimentala ....................................................................................................... 12 Anexe .............. 9 3..........2 Faza II a experimentului ............ Rezultate .................................................................................................................................................................... 11 4...................... 8 2.................................................................................................................................. 13 Bibliografie .......

Platon 3 .Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Muzica ofera un suflet universului. zbor imaginatiei si viata oricui. aripi mintii.

atat dupa 24 de ore. au indeplinit o sarcina de memorare a unei serii de 25 de cuvinte si GE(grupul experimental) care au ascultat Sonata K 448 compusa de Mozart timp de trei minute si deasemenea in timpul sarcinii de memorare care a fost aceeasi ca cea indeplinita de grupul de control. Metoda: Un numar de 60 de subiecti au fost impartiti in doua grupuri: GC(grupul de control) care s-au relaxat timp de 3 minute apoi. Rezultate: Subiectii din grupul experimental au reactualizat nu numar mai mic de cuvinte decat cei din grupul de control. muzica nu are o definitie anume. ritmului şi armoniei. insa diferenta nu a fost destul de mare incat sa poata fi pusa pe seama efectului muzicii. Un exemplu elocvent in acest sens este toba si sunetul produs de aceasta care au servit drept elemente cruciale in desfasurarea ritualurilor samanice. prin sonoritatea ritmica ce se asemana probabil cu bocanitul 4 . La inceputurile civilizatiei. muzica detinea un rol strict religios si spiritual fiind folosita in diverse ceremonii. ci fiecare persoana ii da muzici propria definitie.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Rezumat: Obiectivul: Aceasta cercetare a avut drept obiect de investigatie efectul muzicii mozartiene asupra memoriei de lunga durata. dupa 24 de ore si apoi dupa 72 de ore. Subiectilor li s-a cerut sa noteze cuvintele pe care si le amintesc din seria prezentata. Concluzie: Muzica mozartiana nu are nici un efect asupra memoriei de lunga durata. 1. cat si dupa 72 de ore. Introducere Muzica este o artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente şi atitudini sau muzica este ştiinţa sunetelor considerate sub raportul melodiei. Asadar. Se considera ca toba samanica. intr-un mediu fara sunet.

Memoria mai poate fi definită. reprezinta conditia esentiala a trecerii de la periferia senzoriala spre miezul spiritual al operei si de la sonoritate la sens. echivelenta extazului. preluand definitia oferita de Flores(1992. o afacere. păstrare și reactualizare a informațiilor. conduitele ulterioare apartinand fazei de actualizare. ca mecanism cognitiv de encodare. p. la modul general. un mod de evadare din viata cotidiana. avand ca efect usurarea “calatoriei samanului”.346) 5 . reactualizare). De asemenea ritmul sunetului tobei se aseamana cu galopul calului. Spre deosebire de mulți autori care au optat pentru asemănarea memoriei cu o bibliotecă. indiferent de maniera mai simpla sau mai elaborata a acestora. 300) O altă definiție mult mai cuprinzătoare a acestui proces a fost formulată de Lecocq.(Aniței. care-și deschide singură paginile la locul necesar”(Zlate. o arta. primele conduite apartinand fazei de achizitie. un prieten sau multe alte lucruri iar ascultarea ei poate realiza atat in sens intelectual cat si in sens emotional Ascultarea intelectuala a muzicii. muzica poate insemna un mod de relaxare.(Rapiteanu. care se refera la decodificarea mesajului muzical. stocare. Alfred Binet a preferat asemănarea memoriei cu „o mare carte însuflețită și inteligentă. ca unica modalitate de a lua contact cu lumea spiritelor.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata cerbilor(animal sacru in cultul samanic). Percutia tobei il ajuta pe saman sa se concentreze si sa intre in transa. 2010. indeparta spiritele malefice care puteau perturba ritualurile. Cu alte cuvinte. p. 2004. de a o stoca într-o formă apropiată și apoi de a o recupera și utiliza în acțiunile și operațiile pe care le utilizează.(Simu. 2008) Studiul nostru se adreseaza procesului mnezic in contexul muzicii pe care il vom discuta in urmatoarele randuri. Observam ca majoritatea definitiilor oferite acestui proces psihic. 2011) In prezent. p. sunt construite in jurul celor trei subprocese de baza ale memoriei(encodare.5) considera memoria ca fiind un concept ce se refera la relatiile functionale existente intre doua grupe de conduite observabile separate printr-un interval de durata variabila. toba creea prin ritmul batailor ei acel “zgomot magic” ce ajuta samanul sa intre intr-o stare de constiinta modificata. Mileu Zlate. de conectare la fortele primare ale Universului. Leconte și De Schonen care considerau memoria o capacitate a unui sistem de tratare natural sau artificial de a encoda informația extrasă din experiența sa cu mediul.

Smith de la Universitatea A&M din Texas trateaza intr-un articol subiectul muzicii si sunetelor ca factorii in procesul de functionare a memoriei dependente de context. consideram ca ar fi utila o comparatie succinta cu memoria de scurta durata(MSD) avand drept criterii subprocesele de codare. stocare si reactualizare. postura. Steven M. 1985) Exista o serie de elemente care s-au dovedit eficiente in inducerea memorarii bazate pe context: mediul fizic general. in cea de-a doua intelesurile itemilor. Daca memorarea a avut loc in conditii de liniste. ci reprezinta o stare de activare in care se afla cunostintele dobandite. 1999) Acest tip de memorie nu poseda o locatie exacta in cardul sistemului psihic uman. va avea o performanta mai ridicata daca reactualizarea se petrece in prezenta sunetelor folosite in sarcina de memorare.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Memoria de lunga durata(MLD) cuprinde toate cunostintele pe care le poseda sistemul cognitiv. p.(Smith. performanta reactualizarii va fi aceeasi indiferent de mediul in care se realizareaza(fara sunet. Nu in ultimul rand. Prin intermediul acestor procese. repetitie elaborativa. În octombrie 1993. cu muzica sau cu sunet alb pe fundal).420) In ceea ce priveste stocarea. vocea emitatorului. cele doua tipuri de memorie incearca sa obtina o durata cat mai mare a stocarii. dispozitia. scheme mnezice sau un proces care consta in realizrea de asociatii cu itemii aflati deja in memorie numit. semnificatia materialului verbal. în revista „Nature“ apare un articol scris de expertul în dezvoltare cognitiva Frances Rauscher si de fizicianul Gordon Shaw de la Universitatea din California despre un experiment în care au observat ca studentii care au ascultat Sonata pentru pian în Re Major Opus K488 de Mozart au obtinut dupa 10 minute de la auditie 6 . pe cand in MLD este semantica. Numeroase cercetari au demonstrat ca muzica lui Mozart are efecte benefice asupra unui ansamblu de procese psihice – în special cognitive – gandirea spatiala si aptitudinile matematice. Codarea in MSD este fonologica. Mai multe experimente realizate de-a lungul anilor au demonstrat utilitatea sunetelor in declansarea memoriei bazata pe context.(Zlate. MSD se foloseste de gruparea itemilor sau repetitia de mentinere iar MLD utilizeaza scenarii. reactualizarea in cadrul MLD se realizeaza prin procesare paralela iar MSD utilizeaza procesarea seriala. dar la care accesul este selectiv. 2004. in prima se encodeaza patternurile de sunete.(Miclea. Pentru a intelege mai bine acest fenomen. culorile de pe fundal. Aceste cercetari au relevat faptul ca un subiect caruia i se prezinta o lista de cuvinte acompaniata de sunete pe fundal(muzica sau sunet alb).

al doile grup(MM) a ascultat muzica inainte si dupa antrenament. intrebarea fireasca este daca muzica are intradevar potentialul de a ne face mai inteligenti.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata scoruri crescute la testele de inteligenta spatiala fata de cei care au ascultat o caseta cu un instructaj de relaxare sau care s-au aflat în conditii de liniste(Rapiteanu. 2008). Subiectii din grupurile MM. Orice asociere intre muzica si functionarea intelectuala ar fi notabila numai in cazul in care beneficiile se aplica abilitatilor nonmuzicale iar muzica este singurul stimul care produce efectele. Observam ca studiul prezentat in randurile de mai sus este asemanator cu cel realizat de catre Rauscher si Shaw insa cercetatorii sloveni au adus un plus de informatie prin intermediul electroencefalografiei. In plus. indicand modificarile fiziologice aparute la nivelul creierului pe parcursul desfasurarii experimentului. grupul MM a manifestat pattern-uri EEG mai putin complexe si o sincronizare mai mare a undelor α in comparatie cu celelalte trei grupuri.(Schellenberg. Ksenija Jausovec. 2005) Unele cercetari indica faptul ca muzica imbunatateste performantele la teste cognitive insa aceste efecte sunt de termen scurt si deriva mai degraba din impactul muzicii asupra nivelului de arousal si a dispozitiei care afecteaza in mod direct abilitatile cognitive. In lumina acestei noi descoperiri. Ivan Gerlic) au realizat un studiu privind influenta muzicii mozartiene asupra activitatii cerebrale in cadrul procesului de invatare. Situatia este insa diferita in cazul celor care practica muzica din copilarie. In acest scop au folosit patru grupuri de cate 14 studenti. al treilea grup(MS) a ascultat muzica inainte de antrenament si a urmat programul de relaxare dupa iar al patrulea grup(SM) a urmat programul de relaxare inainte de antrenament si a ascultat muzica dupa. In urma rezultatelor obtinute. poate imbunatati procesul de invatare a unor sarcini spatio-temporale. Aceste persoane manifesta imbunatatiri usoare insa de lunga durata ale intelectului care nu pot fi puse pe seama altor variabile ca de exemplu: situatia financiara sau educatia primita din partea parintilor. cercetatorii au concluzionat ca muzica lui Mozart. MS si SM au obtinut o performanta mai buna in rezolvarea sarcinilor ce necesitau gandire spatiala decat cei din grupul de control(CG). 7 . Fiecare individ a fost antrenat in rezolvarea unor sarcini ce tine de gandirea spatiala. Primul grup de subiecti(CG) a urmat inainte si dupa antrenament un program de relaxare. prin activarea unor arii semnificative ale creierului. Un grup de cercetatori sloveni(Norbert Jausovec.

ascultatorii de muzica rezoneaza unii cu ceilalti in procesul de etichetare a emotiilor bazate pe muzica. Trecand peste toate explicatiile. Esantionul de subiecti a fost alcatuit din persoane cu varstele cuprinse intre 18 si 26 de ani. indiferent de cultura din care fac parte ascultatorii. Avand in vedere toate cercetarile discutate mai sus. Exista posibilitatea ca unele cuvinte din muzica sa fie purtatoare ale unor emotii insa multi ascultatori nu acorda o atentie speciala textului si in plus majoritatea muzicii este pur instrumentala. studiul nostru proneste de la ipoteza conform careia muzica lui Mozart exercita o influenta semnificativa asupra memoriei de lunga durata. 2002) Una dintre cele mai comune explicatii legate de fenomenul emotiilor bazate pe muzica este aceea ca anumite secvente muzicale sunt adesea conectate cu amintiri semnificative personale. 2. Efectul muzicii la nivel afectiv ridica un numar de intrebari in sfera psihologiei. In acest caz raspunsurile emotionale fata de muzica ar trebui sa varieze intr-o masura mare de la un individ la altul in functie de experienta unica. Oamenii declara ca principala motivatie pentru ascultarea muzicii este efectul in plan afectiv.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Un concept relativ nou si destul de interesant este acela de emotie indusa de muzica ce a intrat in atentia cercetatorilor din domeniul stiintelor afective si cel al stiintelor cognitive. O alta explicatie ar fi aceea ca muzica imita sunetele unor obiecte sau evenimente ce poseda conotatii emotionale.1 Participanti Pentru realizarea acestui experiment s-a folosit un total de 64 de subiecti impartiti in doua grupuri: grupul de control(GC) si grupul experimental(GE). atat de sex feminin cat 8 . In mod remarcabil. Carol L. Cum este posibil ca pattern-uri de sunet care se desfasoara in timp sa aiba un efect atat de profund? Care element component al muzicii cauzeaza emotiile? Oare emotiile cauzate de muzica sunt la fel ca alte tipuri de emotii?(Krumhansl. Krumhansl de la Universitatea Cornell vorbeste despre o puternica uniune intre cognitie si emotie ce se realizeaza in cadrul muzicii. un lucru este cert in mintile cercetatorilor. Metoda 2. faptul ca muzica ramane cea mai apreciata si raspandita forma de arta.

3 = atasament afectiv foarte mare). Nu in ultimul rand.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata si de sex masculin. 4 au fost eliminate deoarece reprezentau valori extreme care aveau potentialul de a altera datele obtinute in urma analizei statistice. 2. ortoepic si morfologic al limbii romane. 1 = atasament afectiv mic. 2. numai 3 subiecti au declarat ca sunt casatoriti. Din totalul de subiecti. Dupa selectionarea cuvintelor ce vor fi utilizate ca material de testare a memoriei (etapa ce s-a petrecut cu o luna inainte de desfasurarea experiemntului propriu-zis astfel 9 .3 Procedura experimentala Variabila independenta a cercetarii este reprezentata de muzica lui Mozart iar variabila dependenta este eficienta memorie de lunga durata exprimata prin reproducerea unui numar cat mai mare de cuvinte dintre cele prezentate. au fost alese ultimele 25. Motivul pentru care grupurile au fost construite in acest fel a fost asigurarea unui control cat mai eficient al posibilelor variabile care puteau exercita un efect perturbator asupra rezultatelor cercetarii. In ceea ce priveste starea civila. 2 = atasament afectiv mare.2 Aparatura si instrumente In cadrul experiemntului au fost utilizate 25 de cuvinte care au fost prezentate in mod secvential subiectilor. acestea avand cea mai mica influenta de ordin afectiv asupra subiectilor. ceilalti 14 fiind doar absolventi de liceu. fiind rugati sa indice atasamentul afectiv pentru fiecare cuvant cu ajutorul unei scale cu patru valori(0 = nici un atasament afectiv. Cele 25 de cuvinte alese pentru experiment sunt in general substantive ce denumesc diverse obiecte. Inainte de faza experimentala. doi dintre acestia fiind distribuiti in grupul de control si unul in grupul experimental. numai 50 erau absolventi de facultate. pentru realizarea experimentului a fost folosita Sonata K 448 compusa de Wolfgang Amadeus Mozart deoarece aceasta a fost utilizata cu succes in cercetarea realizata de Norbert Jausovec. tuturor subiectilor li s-a prezentat o lista cu 100 de cuvinte extrase din Dictionarul ortografic. Dupa ce cuvintele au fost ordonate descrescator in functie de scorurile obtinute. Nu in ultimul rand. Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic. din totalul de 64 de rezultate ce au fost recoltate de la participanti. Acest aspect a reprezentat un factor in procesul de construire a grupurilor astfel ca cei 14 subiecti au fost distribuiti in mod egal intre cele doua grupuri.

Grupul experimental a avut aceeasi sarcina insa timp de trei minute inainte de inceperea prezentarii cuvintelor. fara ca acestia sa fie informati in legatura cu existenta Fazei II. subiectii au fost rugati sa se relaxeze in prezenta muzicii mozartiene astfel incat sa se poata realiza orice posibila modificare de ordin fiziologic la nivelul creierului.1 Faza I a experimentului In ceea ce priveste statistica descriptiva. Prezentarea secventei de cuvinte s-a desfasurat tot in prezenta muzicii setata la un volum mic.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata incat eventualele cuvinte stocate in memorie sa fie uitate) subiectii au fost impartiti in doua grupuri. semantice(semnificatia cuvantului) si realizarea unor eventuale asociatii care sa faciliteze o stocare cat mai eficienta si durabila. 3. GC a obtinut cea mai mare frecventa (7) la valoarea 12 aceasta reprezentand un procent de 23.7% din totalul de valori. lingvistice(compunerea cuvintelor). culoare). fiecare cuvant avand un timp de expunere de 5 secunde suficient pentru realizarea unei procesari sub aspectul caracteristicilor fizice(marime. Atmosfera in care s-a desfasurat experimentul a fost lipsita de sunete sau orice stimul care ar fi putut perturba sarcina subiectilor. Persoanele din grupul de control au avut la dispozitie trei minute in care au fost rugate sa se relaxeze. Rezultate 3. dupa care au fost invitate sa memoreze un total de 25 de cuvinte ce au fost prezentate in mod secvential. Subiectii au fost rugati sa enumere cat mai multe cuvinte dintre cele prezentate in doua faze: Faza I dupa 24 de ore si Faza II dupa 72 de ore. Group Statistics 10 .3% din totalul de valori iar GE a obtinut cea mai mare frecventa (8) la valoarea 11 aceasta reprezentand un procent de 26.

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata CodSubiect Rezultate Grup de control Grup experimental N 30 30 Mean 11.300 . Marimea efectului are o valoare mica (d = 0. Group Statistics CodSubiect Rezultate Grup de control Grup experimental N 30 30 Mean 7.354 Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunet au fost comparati cu cei care au realizat aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica insa de aceasta data au fost comparate rezultatele obtinute dupa 72 de ore .64) decat ceilalti (m = 11.26.3% fiecare. iar limitele de increere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0. t = 1.265 Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunete au fost comparati cu cei care au indeplinit aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica.37 Std.63 Std.05 si t critic = 1.83 11.450 Std. Error Mean .87 7.93).75) iar ceilalti au obtinut o medie mai mica (m = 7. decizia statistica este acceptarea ipotezei de nul.45).05 si t critic = 1. Deviation 1. din totalul de valori iar grupul experimental a obtinut cea mai mare frecventa (6) la valoarea 7 ce reprezinta 20% din totalul de valori. Avand in vedere ca t calculat < t critic. σ = 1.48. p < 0.642 1.756 1.67.72 si 1.37. σ = 1. Primii au obtinut o performanta mai mare la medie (m = 7.63) si o abatere standard mai mare (σ = 1. Deviation 1.87) si o abatere standard mai mica (σ = 1. Avand in vedere ca t calculat < t critic.67.29). la fel ca si in cazul rezultatelor obtinute dupa prelucrarea datelor extrase in Faza I.321 .33 si 1. Error Mean .2 Faza II a experimentului In cazul grupului de control. t = 0. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0. Primii au obtinut o performanta mai buna (m = 11. se accepta ipoteza de nul.18. p < 0.16.938 Std.83. iar limitele de incredere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0. 3. 11 .07). cea mai mare frecventa (7) s-a obtinut la valorile 8 si 9 acestea reprezentand un procent de 23.

Intreaga idee a cercetarii noastre a pornit de la experimentul realizat de Frances Rauscher si Gordon Shaw care au descoperit faptul ca Sonata K 448 a lui Mozart a avut un efect pozitiv asupra unor subiecti care rezolvau sarcini de orientare spatiala.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata In ceea ce priveste abaterile standard ale grupurilor observam ca in Faza I imprastierea rezultatelor este mai mica decat in Faza II a experimentului. Un lucru interesant pe care il putem observa la o analiza mai atenta a datelor este faptul ca exista o tendinta de apropiere a rezultatelor deoarece diferenta mediilor in Faza I este de 0. dar au reusit sa surprinda cu ajutorul electroencefalografiei activarea zonelor cerebrale relevante pentru sarcina ceruta.46 iar diferenta mediilor in Faza II este de 0. 12 . indiferent de conditiile in care a avut loc procesul de encodare si stocare a informatiilor.24. atat in Faza I. Pe baza acestor rezultate tindem sa concluzionam faptul ca dupa o perioada mai lunga de timp. cantitatea de material ce a fost memorata va fi aceeasi. ci se adreseaza doar conditiilor reproduse in cercetarea noastra. Este evident ca aceasta concluzie nu poate fi extinsa la alte situatii. Testul t pentru esantioane independente a relevat faptul ca. ce nu numai ca au obtinut aceleasi rezultate pozitive ca si studiul anterior. nu a existat nici o diferenta semnificativa intre mediile celor doua grupuri. La aceasta s-a adaugat cercetarea realizata de Norbert Jausovec. Discutii Tinta acestui studiu a fost surprinderea unei posibile influente pe care muzica mozartiana o are asupra memoriei de lunga durata. cat si in Faza II a experimentului. Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic. fapt ce a dus la respingerea ipotezei cercetarii. 4.

3 3.0 13.3 16.0 13 .7 23.248 .334 Upper 1.3 3.0 10.3 100.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Anexe Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances F Sig.407 . t df Sig. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Equal variances Rezulta assumed te Equal variances not assumed .467 .3 16.267 t-test for Equality of Means 1.127 .267 Faza I a experimentului: GrupControl Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 9 10 11 Valid 12 13 14 15 Total 3 4 5 7 6 4 1 30 10.3 96.400 -.0 13.0 63.0 13.167 58 .7 100.0 13.3 40.167 57.400 -.3 20.467 .248 .3 20.0 23.7 23.3 100.526 1. (2tailed) Mean Difference Std.334 1.0 10.3 83.

3 16.3 13.7 100.0 13.7 53.3 13.7 6.3 100.7 100.7 23.7 23.3 76.0 13.0 14 .7 93.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata GrupExperimental Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 9 10 11 Valid 12 13 14 Total 4 4 8 7 5 2 30 13.3 26.7 6.3 16.3 26.3 26.

t df Sig.0 20.7 10.0 15 .0 100.3 6.478 -.233 .478 -.489 58 .723 1.0 3.0 20.489 57.0 100.0 20.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata Faza II a experimentului: Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances F Sig.627 .3 3.0 100.0 63.0 23.189 t-test for Equality of Means .3 10.3 6.408 .3 10.7 90.233 .0 3.723 Upper 1.445 .3 23.7 10.694 .0 23.0 40.3 3. (2tailed) Mean Difference Std.3 10. Error Difference 95% Confidence Interval of the Difference Lower Equal variances Rezulta assumed te Equal variances not assumed .3 23.190 GrupControl Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 4 5 6 7 Valid 8 9 10 11 Total 1 2 3 6 7 7 1 3 30 3.3 86.627 .

0 16.7 63.3 20.7 100.3 100.0 10.7 46.7 16.7 3.3 100.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata GrupExperimental Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 4 5 6 7 Valid 8 9 10 11 Total 3 1 4 6 5 5 5 1 30 10.3 80.0 3.7 3.0 BIBLIOGRAFIE 16 .7 16.0 10.3 13.7 16.0 96.0 13.0 3.3 26.3 20.0 16.7 16.3 13.

11..Calatorie intre doua lumi.Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata ANITEI. Iasi. pag. Editura Herald. 1. O. I.. Editura Universitara. K. Iasi. 591-603. M. 2. Elsevier Ireland Ltd. 117... Bucuresti. 6. Nr. pag.. Background music and context-dependent memory. 14. Psihologia mecanismelor cognitive. Nr.. S.. 45-50. 98. 2011 SMITH. Bucuresti. M. 2005 SIMU. Nr. GERLIC. Current Directions in Psychological Science.. 4. JAUSOVEC. Current Directions in Psychological Science. Nr. The American Journal of Psychology.. Vol. Vol. Editura Polirom. 15-17. G... Fundamentele psihologiei.. 2004 17 . N.. Vol. Editura Polirom. Vol. 2002 MICLEA. 1999 RAPITEANU. 2008 SCHELLENBERG. Music and Cognitive Abilities. pp. Nr.. Revista Medicala Romana. Music: A Link Between Cognition and Emotion. Clinical Neuropsychology. Sage Publications Inc. Efectele muzicii in plan psihologic. 2010 JAUSOVEC. C. 55. The influence of Mozart’s music on brain activity in the process of learning. Samanismul . 1985 ZLATE. M. pag. Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale. Sage Publications Inc. C. University of Illinois Press. 317-320. 2006 KRUMHANSL.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->