ca UCTII P

CQ- VO ...... " ............................. " ........ pag.

COI1\Hutor
8-9

AUTO-MOTO ......... "' .......................... pag. 14-15
Echilibrarea
de
exploaiare ale autoturismelo!'
Trabanb>
Tinerii normele conducerii
preventive
................................ pag. 16-17
Corpuri de iluminat cu surse
i ncandescente
.................... pag. 18-19
Radioreceptoare cu circuite
integrate
Generatoare de serii de .
impulsuri
DIN REVISTELE DE SPECIA-
liTATE ................................................ pag. 20
la aspectomat
Generator
Generator de impulsuri unitare
Circuit de ntrziere
Am plificator-c omp resor
APARATE TEHNICE
RECOMANDATE .............................. pag.21-22
S'PORT
APOllO S 742 T
MAGAZiN ........................................... pag. 23
casetelor cu

Sucuri din fructe
Cuvinte
....................... pag. 24
Radioservice
RU AM
PIA A SCiNTEII NR. 1, OF. 33.
seCT9RUL." TELEFON .17 SO COD 71341 ..
I

eLEI
j
,
p
-Modernizarea tehnologiilor, economia de materiale, reducerea imporiului,
proceselor de - printre principalele obiective ale absolventilor. din
mie, ai proiectelor de - a unor rezultate valoroase. Aplicarea
delor moderne de cercelare, :abordarea unor domenii de virf - atributele ultimului examen al

cum indica secretarul general
al partidului NICOLAE
CEAUSESCU, absolventii
institut de supenor trebUie
realizeze la studiilor
de aplicative menite sA
direct, prin originale" unor
probleme de mare interes pentrU uni-
economice. In ac.-est an, promo-
tia '77 a acestui sfat,
adresat de secretarul general al parti-
dului, printr-o a
procentajului de proiecte de
integrate fie n contracte ale catedre-
lor. fie dedicate unei
Incluse In programele de cercetare de-
sau O ex-
deosebit de valoroasfi in acest
sens a fost la Institutul politeh-
nic din unde un mare
de au fost prezentate direct la
beneficiar: Intreprin,{Jeriie Automa-
tica. 23 August, Intreprinderea de
nu
este o serie de alte insti-
tute de supenor au prE':-
lual-o. acest eveniment din
absolventilor, care fac n lu na
august debutul in profesie,' de-
o bogatele re-
surse ale procesului de integrare;
unde cercetarea
munca for-
un tot unitar.
*
* *
Sute chiar mii de ore nsumate in
activitatea n
turi de tehnicieni,

sau muncitori cu timpul
petrecut n de proiectare,
cu ajutorul riglei de calcul sau al mo-
dernelor calculatoare Ia
perioada de
efective in laborator, atelier, sau
cmp experimental, sau stand
de sint etapele principale in
realizarea de ale
celor care dobindit in
certificatul de specialist.
Astfel, traversind o de
instruire bogat
n bagajul de teoretice
practice, acestui an pre-
zentat argumentele n produc-
cu de realizate ntr-o
mare diversitate n majori-
tatea cazurilor avind un numitor comun,
rod al cu cerce
tarea aplicabilitatea.
0
""
*
* *
Institutul agronomicNicolae
cescu este cunoscut in intreaga
pentru calitatea celor care
vor deveni ingineri agronomi, horticul-
tori, medici veterinari sau
ingineri de funciare.
Aici, n terenurile experimentale sau
n sere, n cmpurile didactice
sau n laboratoare, munca se
strns cu cea cu
activitatea de cercetare Anul
universitar nu se mai n
limite stricte, campania
specificul In domeniile pen-
tru care se insti-
tutului agronomic avnd deo-
sebite n perioade diferite ale anului
calendaristic. Programul de
de teoretica cercetare
este pentru
studentii din toti anii dA astfel
ca acestora fie
n locurile ale pro-
fesionale.
" Acest an universitar a marcat
intensificarea de cercetare,
in' proiecte de da-
unei sporite a tema-
ticii, a de
n colective de cercetare
a de cercuri Pe
integrarea in munca
a studentilor din anii premer-
sustinerii de
este edificatoare- intre 20 40 la
temetor de cercetare
a crescut ta aproape
500. n imstitute si statiuni de profil
tIInd aproape Oln
totalul de ale absol-
promotiei '77. Un autentic re-
cord al studentilor ta cerce-
tarea il viitorii medici
veterinari, cu 47,1 la Tematica
proiectelor de pe direc-
tiile prioritare de cercetare a fost reali-
de Institutului agro-
nomic Nicolae in colabo-
rare cu de la I.C.C.P.T.-
Fundulea, I.C.V.V.-Valea
I.C.L.F.-Vidra, I.C.P.A.-Bucu-
S.E.-Perieni,

ca, S.C.C.O.-Palas
altele.
Printre cele mai importante teme
experimente abordate in cadrul
lor de se
privind stabilirea principiilor de
la cartof (Dumitru Ion), Stu-
diu comparativ intre metodele de uda-
re la cartof pe soiuri aluvionare (Du-
mitru Stamate), privind
sporirea productiei in zona dealurilor
subcarpatice in de doza de
azot (Elena Studiul unor
soiuri hibrizi pentru tomate (Toma
Petre), Aplicarea
chimice Ia I.A.S.-Zimnicea (Ion Bar-
nea), privind parametrii
perspectivele rasei Friza
(Paul Studii privind opti-
mizarea tehnologiei de mecanizare a
fermei (Nicolae
Un grup de ai Facul-
de metalurgie n momentUrfl fi- ...
dedicate pe ee-
tehnologiilor de prelucrare a
rapide, ce
obiectul unor de
apreciate cu nota muimi.
Marian), Serotipuri de colibacili din
produse reziduale (Pandele Crsic),
Proiect de pentru construc-
hidrotehnice din sistemul de iriga-
. Rasova-Vederoasa (Valentin Feo-
dorov, Marian FC'4rfaes).
Chiar din titlurile cita-
te dintr-o bibliografie a
proiectelor de semnate de
agronomi, ne spunea
prof. dr. docent M.
nu, prorectorul Institutului agrono-
mic Nicolae se poale
observa caracterul aplicati" al
muncii de cercetare de
inir-un timp ce
cu mult semestrul afectat
Experimentele,
srudiUe, in agronomie
nu pol ti incorsetate in limite stricte,
deoarece specificul acestora nece-

de rezultate pe parcursul mai mul-
tor cicluri agricole. De aceea, atit
in
in cercuri sau prin con-
tract, cit in proiectele de
temele sint atacate in multe cazuri
de din ani A vanta-
jele acestei metodologii permit con-
tinuitatea in cercetare
narea a rezultatelor
n cercetare.
din pro-
de care
proiectele consti-
tuie, de asemenea, un argument
putemicpentru calitatea rezultate-
lor. Aproape 200 de din
sint n prezent
tori ai de
acestora de la an
la an.
*
* *
Aspectelor amintite din procesul
. de la I nsti-
tutui agronomic Nicolae
din li se firesc, alte
importante rezultate in pro-
cesul de integrare. Astfel, la Faculta-
tea de agronomie au fost
10000 tone de de cereale pen-
tru unei de cca
530 000 ha (prin trecerea de la cereale-
la categoria valoarea
a crescut cu 5,5 milioane lei).
la Facultatea de s-au
nut flori material
dendroiogic n valoare de 263 500 de
lei. n cadrul fermei a
tii de zootehnie. valoarea produselor
s-a dublat de anul universitar pre-_
cedent. n atelierul de al
de funciare s-au
realizat' prefabricate din beton, con-
metalice s-au montat utilaje
pentru autodotare n valoare de aproa-
pe o de milion de lei. la
capitolul cercetare, rezultatele snt edi-
ficatoare: s-au creat noi soiuri de le-
gume cu la boli
precocitate a fost un.
nou soi de de vie pentru struguri de
cu o de 14 tone la
hectar; a fost o
de teren pentru
controlul stabilirea dozei
opUme de 45 de
din anul V 17 din anul IV de
ia Facultatea de funciare
au efectuat de proiectare n
valoare de 450 000 de lei.
Rezultatele valoaroase de
Institutului agronomic Nico-
lae se n mare
faptului aici
prin pentru a viitorilor
se nu numai prin
munca ci prin mpletirea armo-_
a acesteia cu munca de con-
proiectare, cu utilizarea din
ce in ce mai a mijloacelor me-
canizate.
*
* *
La Institutul de din Bucu-
ponderea de
realizate pe baza unei tematici concre-
te, din nevoile se
apropie de procentajul maxim. T ova-
prof. dr. ing. Ancjrei
In cadrul colectivelor de proiectare, inginerii de miine
tematica unor valoroase proiecte
in atelierele de productie _ prototipurile ce
deseori argumentele teoretice ale absolventilor promo-
'77. .
decanul de pentni
ne rolul forma-
tiv al unei teme strins legate
de universul viitorilor
Trecnd de la o pedago-
verifice doar
tele teoretice ale absolventilor la
un evantai larg de teme practice cu
aplicabilitate imediati, ce solidli:
inginerului constructor
rea a parametrilor reali din
economice dive ... ca profil,
avem posibilitatea testlm amplu
capacitatea de creatie a specialistu-
lui de miine. Un colectiv format din
5 absolven'ti-lIeana Gaciu, Claudiu
Ciuchi, Marian Dragomirescu, Emi-
Rodica Novac: -au abor-
dat tn lor teme contractate
cu industriale din
ramura chimie: uzinele chimice din
Govora, Oradea pe .....
tru realizarea unor proiecte moder-
ne de instalatii tehnologice penbu
In colectivele de cerce-
tare au participat studen1i de la
de ingineri, cit de la cele
de subingineri, nu numai pentru
realizarea unei mai bune
ntre diferite de absolventi,
ci pentru gisirea unor solutii
optime n tematica
*
* *
la de subingineri a
de pentru multi
au nota la
ultimul examen al Printre
acestia se Silvestru Herdu.
Aurel Popa, Neculai Nu este
lipsit de nici faptul
dintre acestei
au urmat inainte de facultate cursurile
liceelor de specialitate cu profii de

Printre temele de
am intilnit proiecte destinate
rieidin Conservatorl,llui Ci-
prian Porumbescu din Fa:-
bricii de piine din
bridi de din Giurgiu, unor sta-
tii de triaj, unor hoteliere de pe
litoral. unor sociale desti-
nate Diversitatea be-
neficiarilor. faptul de di-
ale "TI au avut drept
teme subiecte dedicate
industriale. sociale, de
transporturi etc. un argu-
ment pentru aria de
a lor, un test al
de
Un domeniu de vrf a fost abordat
de Cristina Cristea
plescu de la Facultatea de ferate,
drumuri poduri, geode2:ie,
anume: Prelucrarea ,a nre-
prin satelit reambularea
(aducerea la zi a acestora pe
baza Reali-
la catedra de cad astru
tori terestre. in cadrul unui colectiv de
cercemre. lucrarea contri-
buie la transformarea tehnicii de tele-
detectie intr-o cu
aplicatii variate n geodezie, geografie,
ecologie. geologie. Utili-
zarea mhnicilor moderne de calcul, a
apararurii experimentale, finalizarea
pentru optimizarea deci-
ziilor de mare
sint atribuie care saltul
valoric al unei de
tineri capabili intre n
nu numai cu solide cu-
teoretice practice, dar cu
ce ru lui fa-
miliarizat cu domeniile de vrf ale
tehnidi in specialitatea sa. Dealt-
tematica de
'71 faptul
ai institutelor de
superior vor putea n
universul eliminind acea
de familiarizare, care, de fapt,
amina debutul n profesie. Consecin-
pozitive ale
cu cercetarea do-
vedesc, astfel, pe deplin viabilitatea
in cel mai important exam.en ai
lucrarea de
(URMARE DIN TRECUT)
nlocuind raportul variabil R2/R3 prin valoarea sa
de (4), de echilibru a se scrie:
(5)
Fiz. A.
stabilit ( min; max). Inversnd matematic (3),

l
r = 1\. min ( max + 1) . P
2 ( max - min)
(6)
r (1 + min) P
3 (A max - Amin)
Pentru a mai bine artificiului
precedent, un exemplu concret. Astfel
presupunem am ales de compa-
Rl 30 O valorile raportului au fost li-
mitate la intervalul ( min = 1/3; max = 3). Conform
(5), n acest caz vor putea fi cu pun-
pentru exemplificare, valoarea A fI!'----t.. __ J ,--...11-_...."
tea Rx cuprinse n' intervalul (1 . 30-0;
3
3 30 O), (10 O; 90 O).
Precizia va fi destul de avnd pe
ntreaga a un domeniu
de 80 n. Dezavantajul metodei tocmai n
a domeniului de fapt
care Impune, cum am mai folosirea mai
de Rl' Astfel, pentru a
o a (un al doilea subdomeniu
de care de la valoarea
Rx = 90 Q, va trebui alegem cea de a doua rezis-
Rl de 270 Q (), min . Rl = 1. 270 O = 90 O).
3
n mod analog se cu celelalte scale,
la acoperirea a domeniului total de
dorit. Asupra acestui calcul vom reveni mai
departe, dar ne oprim la raportul de
divizare. (3) permit calcularea valorilor
. tle acestui raport, n de potentiometrul ales P
'ci de r
2
r
3
In
problema se pune invers, se valoarea poten-
tiometrului P se cere determinarea valorilor r2 r
3
elstfel nct raportul fie limitat la un interval dinainte
TABELUL 1
trului P de 5 kO este piesa cea mai
a montajului, el trebuind fie bobinat,cu
un diametru ct mai mare deci cu un pas ct mai fin;
de aceea toate calculele ncep practic de la valoarea
ales). dorim valorile
raportului la intervalul ( min = 1/3; ), max = 3), din
(6) deducem: r
2
= r
3
= .E = 2,5 kn. n tabe-
2
lul nr. 1 snt date valorile r2 r
3
pentru
cteva curent utilizate, n de in-
tervalul de limitare a raportului.
trecem acum la calcularea a unei R,
folosind anterior. Vom stabili de la
nceput domeniul total de pe care l propu-
nem ntre 10 O si 3 Mn. Pentru valoarea de 5 kO a
'p (bobinat), vom lua adi-
r
2
= r
3
= 2,4 kQ, ceea ce corespunde unui in- +
terval de a raportului de aproximativ
(0,32-3,1) .
Valorile fixe R
1
se vor alege astfel nct
domeniile de se pentru
Tinnd cont de valorile nominale standar-
dizate pentru propunem din
tabelul nr. 2.
I
Valorile r2 =r3 (kO) pentru limitarea raportului n intervalul (?c min; A ma x) :
i
P (kQ)
I
(1/2; 2) (1/3; 3) (1/4; 4) (1/5; 5)
1
I
1 0;5 0,333 0,25
5
1
5 2,5 1,66 1,25 II
1)
10
I
10 5 i 3,33 2,5 !
I
1
15
I
15 7,5
I
5 3,75
,
TABELUL 2
Rx

CT
[o o)
i .I---.... B
90

Scala Valoarea R
1
(Q) Domeniul RAD)
I
1 30 10-90 80
r
II 240 80-720
III 2000 670-6000
IV 16000 5 300--48 000
V 130000 43000-390000
VI 1000000 330000-3000000
1
TABELUL DE ETALONARE (model)
40
Domeniul de (R
x
)
III
Diviziuni
II VI IV V
30
O 9,8
10,7
2 11,6 10
50 60 70 80 90 100
100
becul poate fi
rului se astfel:
-se anodul A n punctul 2 catodul C
n 1 becul se
tiristorul este defect;
-se apoi anodul in SI
catodul in punctul 2 (polarizarea
becul se aprinde, tiristorul este defect;
n verificarea becul nu s-a
aprins, poarta tiristorului n punctul 3,
fiind deschis (oprit); la inchiderea
becul trebuie se instan-
taneu, tiristorul este bun. Potentiometrul P
(1 sau 2 k n ) va fi la maximum, treptat
valoarea sa cind becul se aprinde la
inchidere
Mo escris permite verificarea tiristoarelor
care au un curent de de amorsare (I
GT
) sub
40 mA. Pentru tiristoare de mare putere, care au
de de amorsare mai mari, se inlo-
cuiesc bateriile printr-un alimentator care poate
debita 1-2 A, se de limitare
(200 11) se cu unul
bobinat de 100 il; in rest se la fel.
Chiar se cunosc din catalog caracteristicile
tiristorului, este bine practic, pe exem-
plarul pe care il unui montat doi parametri
pentru comanda dispozitivului: curentul de
de amorsare curentul de
DETERMINAREA CURENTULUI DE
MENTINERE
Ne vom referi n continuare la tiristoa-
relor in curent continuu. aprinderea tiristoru-
lui prin aplicarea unui impuls pozitiv pe
acesta se n stare de Pen-
alegere avantajul unei precizii bune
de pe ntregul domeniu total (orientativ
1 %, n de calitatea bobi-
nat), n schimb, va fi etalonarea a
scale, folosind de precizie.
cum s-a n articolul precedent, diago-
nala AB a este la bornele tensiunii de
alimentare, iar n diagonala CD (de se mon-
instrumentul indicator. Deoarece constructorii
nu au, n general, instrumente de
sensibile, propunem nlocuirea sursei de alimentare
(baterie) printr-un generator de ton (de
concomitent inlocuirea instrumentului indicator prin-
tr-o de mare (2 000 Q).
Schema de principiu a cu aceste elemente este
n fig. 5. Generatorul de (G.A.F.)
poate fi de orice tip; el va debita un semnal sinusoidal
sau n de cu o de 300-1 000 Hz
cu o amplitudine de 3-9 V (a se vedea Teh-
nium).
Un exemplu simplu de generator sinusoidal este dat
n fig. 6. Montajul tranzistoare de
putere, deosebite privind lor.
!;;-- Se pot folosi, de exemplu, tipurile n13, n14, n15, Mn39,
Mn40, EFT 323 etc. Rl se folo-
sind un de 50
pentru un semnal maxim la
TR este un transformator de de la orice
ca tranzistoare, avind 1 :
la 10 : 1 (de exemplu, spire din
blocarea sa avem la
ntreruperea
de
circuitul an()(I-CaltoC!
constatat prin
Poterlti()metrul P2 va
sa in serie cu
circuit va foarte mic (1-2
limita de astfel
bloca prin
vine la zero). continuare se
P2' ....... .. ,."rI
sa de fiecare inchidem deschidem
acul revine la zero
deschidere, Incepind de la o a
butonului lui P
2
, acul instrumentului nu va mai reveni
la zero deschiderea Va)oarea
curentului citit pe instrument va fi in situatie
foarte de limita de I
M
, Ea poate
fi de miliamperi sau zeci de miliamperi, n
de tipul tiristorului.
curentului de este
foarte atunci cnd sarcina tiristorului o
constituie o sonerie, un claxon, un generator de
ton etc. un consumator care prin
rea sa intrerupe periodic curentul propriu de alimen-
tare. in asemenea vrem ca sarcina
eliberarea tiristorului
(deschiderea imediat inchi-
dere), vom monta n paralel cu consumatorul o
de in exemplul din fig. 3,
a fost inlocuit printr-un buton de so-
nerie pe care se scurt apoi se
Tiristorul se deschide se deschis la
oprirea curentului de alimentare de la
tiristorul folosit are un curent de mai
mare de 25 mA, se scade valoarea
R
M
.
DETERMINAREA CURENTULUI DE
POARTA DE AMORSARE
Tiristoarele au mai primit denumirea
Cu-Em 0,1 mm n primar 200-300 de spire din Cu-Em
0,3 mm n secundar). generatorul nu
de la bun nceput, se vor inversa conexiunile n montaj
ale terminalelor de la secundar.
MONTAJ
Rl' r
2
, r
3
, precum piesele componente
ale generatorului de ton (cu
lui P
2
a I) vor fi montate pe o
din textolit, efectund conform schemei din
fig. 5. Placa va fi pe fundul unei cutii din mate-
rial plastic (de exemplu, pentru diapozitive), iar
pe laterali ai cutiei se vor monta I
P2 (reglajul volumului de ton). Pe
capacul cutiei se comutatorul cu 6 K,
bornele Rx, priza pentru c.T.
de P 1 (fig. 7). Acesta din va avea un
buton cu cioc montat pe axul cursorului; concentric
cu axul se va monta pe capac un disc circular,
divizat marcat echidistant de la O la 100 pe unghiul
activ al cursei.
ETALONARE
cum am
etalonare
n parte. Vom
acest domeniul (prima a comu-
tatorului la celelalte scale procedndu-se analog.
-
-
+
9V =
+
p
Th
BEC
6-12V
Oi3A
de diode controlate (comandate), faptului
ele sint, de fapt, diode de mare foarte
mare putere, a intrare in (n polariza-
rea se poate comanda cu ajutorul unor cu-
relativ n circuitul de 1n proiec-
tarea schemelor cu tiristoare este important
care anume este valoarea a aces-
tui curent de deoarece n de ea
vom alege tranzistoarele de etc.
Utilizind montajul din fig. 4, putem stabili curentul de
de amorsare astfel:
(CONTINUARE iN PAG. 11)
Pe o de 200 mm x 200 mm se
axe ortogonale, notate D (diviziuni)
respectiv, Rx (fig. 8), ambele divizate echidistant de la
O la 100 (2 mm o diviziune). Primul domeniu de
rare al pun fiind cuprins orientativ ntre 10 90 Q
(conform tabelului nr. 2), ne vom procura Cteva re-
de precizie situate n acest interval. Vom porni
generatorul de ton (nchiznd I), vom
pune comutatorul K n I, vom conecta
la priza c.T., pe cap, vom monta pe rnd
etalon la bornele Rr.. Prin manevrarea
butonului lui P l' vom acestuia pentru
care semnalul de din se
(sau devine minim). Vom nota diviziunea care cores-
punde n cu vrful cioculuide Ia buto-
nul lui P l' Perechea (R
x
- diviziune) astfel va
fi pe grafic printr-un punct. De exemplu,
pentru R", 15 n ( 1%), diviziunea
va fi, zicem, 13. analog cu mai multe
(cel 10) avnd valori ntre 10 90 n
pe grafic punctele
apoi cu creionul curba care cel mai
bine aceste puncte. Am astfel de etalo-
nare pentru Ea poate fi ca atare
ulterioare, sau baza ei se
un tabel de
valorile Re pentru toate divi-
etalonarea tuturor scalelor
modelul El
curente.
CONVERTOR
Convertorul descris, rod al unei
ndelungate
de cerintelor traficului de radioama-
tori, tehnice deosebite
n ceea ce sensibilitatea, se-
lectivitatea, raportul semnal/zgomot
si stabilitatea n functionare.
. Constructiv, (fig. )
este format din cinci etaje distincte,
anume: amplificatorul de RF,
echipat cu tranzistorul T4 (40673);
mixerul, echipat cu tranzistorul T s
(40673); oscilatorul T 1 (BF se-
naratorul T 2 (BF 180) <>...." .....
torul T 3 (BF 180).
Pronuntata selectivitate
tajului
lor oscilante L
7
-Cv 1
Se din a fost
formula acordului cu
comenzi, anume oscilatorw
rat etajul RF separat,
du-se n felul acesta o seIlsilbililta1le
selectivitate
Prin reglarea a circuitelor
din etajul de intrare se o
de trecere (la o atenuare'con-
de numai 100 kHz.
Mixarea semnalului furnizat de
amplificatorul de RF se face cu un
tranzistor MOSFET cu poar-
fapt care duce la zgo-
motului propriu al mixerului la
semnalelor nedorite.
Semnalul de
este selectat cu ajutorul circuitului
L10-C2S'
Oscilatorul, prin circuitul L
t
-CV3,
un _ semnal cu
ntre 44,43 45,1 MHz.
Armonica a treia, selectati prin
LrC6, se n continuare prin
L
3
-C
9
etajului repetor,
astfel amplificatorului (T4)
asupra de a oscila-
torului (T d.
Din emitorul repetorului, semna-
lul se prin Cu etajului de
amplificare.
Prin L5 la mixer ajun-
ge un semnal care trebuie
o amplitudine de 2,5 Vvv.
G2
M
. o o G,

40673
6
Pentru un mixaj corect este nece-
reglarea cuplajului intre Ls L..-
In cazul n care amplitudinea sem-
nalului oscilatorului nu este con-
n banda, se va monta.
n cu L
4
o intre
2 10 Hl

bobinei de spire
Li 4
R.f.'
Ls 0,35 5
0,35 5
L7J 2,5 0.,35 :5
Ls 2,5 0,35 :5
0,3 5
LIo 10 0,1
tip Ma
maia
Lu 2 0,1 idem
(LllO)
VD3BAL 'li V03 2319 .. V03AD
Con'Stmctia oscilatoruiui impune
piese de foarte calitate. Con-
densatoareie de acord cuplaj snt
cu. iar intregul mon-
taj va fi. inchis intr-o cutie termo-
Pe capsulele tranzistoare-
lor Ti Tz se va cte o
se pe carca-
L s -
se Ibobineazi la '5 mm
de L7J
$':; OII
OII pas
1 mrn.; OII miez de
va fi dimen-
ecranului:
14 x 14 x 12 mm. din {a-
bil de Cu-Ag, 0,1 mm
se bobinea.m "(le car-
casa lui Ls Da o
de 3 mm
se bobiDeui peste ['11.0
rie din polistiren eXIJaIuialt.
Plantarea
din SIu;wteJi[IOllU
2,5 mm
stabilitate
La reglaje se folosirea
unui generator de a unw
voltmctru
de acord ale circui-
telor sint indicate in schema. de
principiu. iar in tabelul da-
tele constructive ale bobinelo!. t
Pentru reglarea
plificatorului de RF,
110 tranzistorului,11 T 4- se
siune
trul P
I
_
Tx-Rx
n banda de 2m
Aparatul, destinat radioamatori-
lor, este realizat pe circuit imprimat
cum se vede in fig. 1)
cuprinde patru sectoare (baterie,
difuzor, modulator oscilator).
ntre sectoare folia de cupru a ca-
blajtilui imprimat este
urmind ca intre circuite
fie cu mici agrafa de
introduse in orificiile
special pentru acest scop (liniile
punctate).
Dimensiunile radiotelefonulut,*i-
nindu-se seama de antena
paralel cu circuitul imprimat, snt
de cea 35/65/160 mm.
Aparatul cuprinde
importante: modulato-
rul oscUatorul, conform
din fig. 2 (in comutatorul K
este pe
Modulatorul are patru tranzis-
toare de tip EFT, T
2
Ts - pnp,
iar T
3
-npn. EI
pe rind de ny.>dulator-Ia
emisie amplificator -- la recep-
Constructia este de reali-
zat, doar asupra
incit intre minu
sul electroiitic Cit:
fie o tensiune de 4,5 V.
atent cablajul
invers se face cu un comuta-
tor de la aparatele de radio tranzis-
torizatp (de tip TURIST). Acesta
se poate cum este. Ia
emisie pe un
iar la pe bufon
sau se poate modifica
du-se cu
locul butonului de un arc
care comutatorul se inchide
la loc.
Difuzorul tine loc
la si"
de 40 fi.
Piesa o constifuiefrarlJ-
zstorul TI care trebuie
la peste 200 MHz (BF Bf 214
BF 215), lucrind in regim de
la ca
modulat n amplitudine frecven-
la emisie.
Desenul din fia. 1 este la scara
1:1, deci prin decli:oore supra-
punere peste o circuit
imprimat poate fi copiat cu ajutorul
indigoului, urmnd ca in continuare
se perforeze cu un burghiu de
1 mm orificiile pentru piese.
aceea se circuitele cu
in revista
nium}) nr. 4 din 1916. Faza
Ing. N. IUNOIU
cu diametru interior de 6 mm,
din de Cu cit mai fin
mai bine Cu-Ag) CU" 1 ,5 mm
intre spere este de cea
1.5 mm. este de tip b,ston,
folosim la porta-
oile; ea se la .
bobinem l prin intermediul unei Q
sirme de Cu de 1---=1.,5 mm. s::, .
Transfor-matond TR de la
radioreceptorul Mamaia (de cu-
plaj) la care priza se
Bobina de soc se
pe un miez de plastic (tub de la
cu pentru pixuri),
folosindu-se de Cu-Em c/J 0.2
mm. cu care se
spifA un de 40 de spere. ,
Rezistenta P este de tip semire-
, \t.
Condiensatorul CT este un trimer
trecerea comutaforului f' ,
in se mane'reaza .
waerde30 l
cu o rezistenta semi-
P pinii cnii in difuzor se
aude caracteristic super-


ca prin
spir,dor bobinei l (apropierea sau !.d
lor) se intre in
ace "dul fin f;tcindu-se GU aitltorul 'u'
d<'3, 30 oF'
din timp abonamentul
pentru trimestrul IV la
TEHN_UM '77 ,
Prin tematica sa revista
TEHNIUM un instrument
util. pentru atelierele pentru
cei de realizarea unor
tehnice.
De la 1 septembrie a.c . oficiile
agentiile P.T.T,R., factorii difu-
zorii de din intreprinderi
primesc abonamente pentru
trim . V/1977. Pretul unui abonament
trimestrial este de'6 lei.
-----------------------------
zaoer. Valoarea tensiunii de 12 V (sau aHalin limitele se stabi-
din potenliometruf cu valoarea de 1 k. fi .
Cind curentul debitat 100 mA. tiristorul Th se deschide
stabilizatorui.l:n felul aceshl'realizndr,l-se este semna-
iizati de bec.
in situatia se pnn contactului K. Tiristo-
mi fi de amice tip. Montind o valoare in !ocul de.1 il, se
Majontat,ea echipamentelor tranzistorizate, realizate de radio- pragui de gimitare a curentului debitat in
amatori in sint aJimepfate la tensiunea de 12 V. a tensiunii
este o' parte, constructorii Ge tranzistoare iin
de a produse!or iar je
+
aiimentat din baterii de aCllmtJlal0al"e
Ali'me!rltaltond, a este tensiune
15 9lectroo,c, n plus, intreg este
este Jn primar cu
cu sediunea de 6 2 de
130 de spire 0.5,
in punte cu 4 diode F 4Ql.
::s.t:;:!t)niz<f!'rea tansli!1ii;-'se ''CU cele tranzistoare l7!pon: cu diooa
'1,
n laboratoarele de chimie din insti-
tute de cercetare, medicale farmaceutice etc.
de distilare a apei pentru consumul
intern. Calitatea apei distilate n
de sa) se periodic, prin pre-
levare de simple de ordin chimic
(elor, etc.) sau fizic (conductivitate
pH etc.).
Dezavantajul acestui sistem n rnd
tocmai necesitatea de a se efectua pe-
riodice. la constatarea unei nereguli n func-
limitele admise}, stocul de
n vasul de recoltare este n
cornplrOl1l11S. Nu numai se pierd astfel un
Q.V.l""'ICHJU o cantitate de
dar chiar riscul ca
de a utiliza o parte apa
pentru
.. "t"l de beneficiar.
a astfel de neajunsuri, unele insta-
latii de distilare sint cu un sistem automat
, control al apei, asigurnd avertizarea so-
precum oprirea n cazul e'
gradului de impuritate.
Un dispozitiv fel este prezentat n conti-
nuare, cu
Se dintre mineralizare (,l"\lnrh,,...ti,,,jf<>t,><>
Prin urmare, domeniul de apjllc2lbIlltate
LI c este la depistarea n
(ioni, caz care, dealtfel, este cel mai frecvent n
Cu titlu informativ amintim dispozitivul mai
poate fi utilizat avertizare n orice
care o mic-
valoarea sub o (ntre O 10 MQ);
traductorul poate fi de de de pre-
siune etc.
Schema bloc a dispozitivului este n fig. 1, iar
in fig. 2 se schema de principiu.
Prin conectarea (acumulator de 12 V)
inchiderea este
pentru a intra n traducto-
rului se o mare de cea
10 MQ (limita se din P), tran-
zistoarele T 2 vor fi blocate. tiristorului
va fi astfel negativ, deci tiristorul
blocat. Atunci cnd rezistenta traductorului scade sub
valoarea de curent Te T 2 se
deschide suficient pentru a polariza pozitiv poarta ti-
ristorului. Acesta din va intra n
va deschis chiar ulterior rezistenta tra-
ductorului va peste limita de 'bloca-
tea putndu-se face numai prin
torului I. n acest fel este declansat sistemul de averti-
zare produce
releului Re, ale contacte, normal nchise, B-C (n
serie cu alimentarea sistemului electric de al
distilatorului) se deschid, ntrerupnd astfel
de distilat.
Referitor la pIesele componente se fac
Tranzistoarele TI T 2 vor fi de cali-
beta de 80-100, curentul rezidual foarte
po metrul (250 kQ sau 100 sensi-
mare) va fi liniar.
nu snt R
1
se ia intre 39 100
3 10 kO, R3 ntre 5 10 kO. Grupul
pentru tranzistorul
de tensiune poarta tiristorului.
tipul se alege Rs ntre 100 0,
iar R
4
ntre 600 Q kQ, verificndu-se tiristorul
se deschide prin scurtcrcuitarea emitorului lui T 2 cu
colectorul.
un consum continuu de
radiator infinit. Practic se
cm
2
(aluminiu 2 mm).
tiristoare de mai putere
tensiunile inverse de auto-
releului si a soneriei.
sonor fi de orice tip, 'cu
la 12 (t.:-nsiune cu un con-
sum de maxfmum 1 A.
Piesa de o constituie releul Re,
a (fer;n) la 12 V dotat cu con-
tacte normal nchise conecta deco-
necta mari la tensiunea de 220 V (2-5 A,
n de puterea electric de Ia disti-
lator). Pentru diminualca scnteilor la comutare, se
vor monta n paralel pe contacte condensatoare
nanofarazi) cu tensiunea de de peste 300 V
releul nu a fost cu aceste condensa-
toare).
Traductorul rezistiv de impuritate n apa
va fi montat la extremitatea serpentinei de condensare.
Pentru realizarea traductorului se vor face n prea-
labil unele cu probe de de
calitatea Astfel se va un obiect
izolator de mici dimensiuni (o
din textolit sau plexiglas de 15 x 5 x 2 mm) n care
se vor practica pe lungime mai multe mm.
n dintre aceste se vor introduce ace
A
Th.
KY202K
5-C: CONTACTE
_---._---1 NORMAL NCHISE
Re12Y
SONER\E
BUIER

O,1-0,5A A
{
12VjO,2-1A



0.,_
BLOCUL DE RElEUL DE
1- ...----, AVERTIZARE COMUTARE A
ALIMENTARII
8
I
astfel nct
parte (fig. 3). Apoi se pune
o de pe cu se
celulei conductometrice astfel formate.
Se alege dintre ace astfel nct fie
de ordinul megaohmilor (1-10 MQ).
Apoi se trece la traductorului propriu-
zis, nlocuind acele prin fire scurte de
ncastrate n peretele de de la extremitatea ser-
pentinei, respectind orientativ dimensiunile
cu care s-a experimentat anterior (fig. 4). se
poate face ntr-un atelier de la de
hidrogen, platina avnd proprietatea de a se suda bine
cu sticla.
O o constituie montarea fire-
lor de ntrun alt tub scurt, care se va
ulterior la extremitatea serpentinei de condensare
5).
In ambele cazuri, fire lor dinspre inte-
rior vor fi foarte scurte (1-2 mm) orientate pe direc-
de scurgere a de astfel
fiecare se pe peretele
tubului, ambele capete de
din exterior ale firelor de vor
fi lipite
bine

cositorire la capetele unui cordon bifilar
care se la dispozitivul de co-
Se va face o verificare pornind
de distilare de sensibilitate
la limita de a Prima
de cu o mai mare de avind o
cu mult (sute, zeci de
sau chiar mai va dispozitivul,
modului de prezentat mai sus.
de a (re-
leul la boilerul electric) va fi
cu unui cadru de specialitate,
a prentmpina eventualele accidente posibile.
nu se a (ci numai
a vertizarea), va fi eliminat din circuit alte

P!CATURA
DE APA


de calitate
foarte
mare).
Alimentarea montajului se de
la o de tensiune pre-
care poate mI-
nimum 500 mA o tensiune de 6-8 v:
cu un filtraj bun.
Din punct de vedere sche-
ma este din trei blocuri:
a) circuitu1 de semnalizare,
bateriile de 9 V, 12, becul
B
2
avertizorul sonor, n serie cu con-
tactele de lucru A-B ale releului;
b) ampIificatorul de curent, compus
din tranzistoarele T4 T 5,
aferente R3' Rs sarcina din co-
lectorul lui Ts (releul Re, Ro
dioda D1 de becu1 B 1 );
c) amplificatorul sesizorului de pre-
(T
h
T
2
, T
3
piesele aferente),
La o serie de aparate electronice se
poate observa o
aproape toate piesele sint electronice,
comutatorul de pornire (piesa cea
mai este construit pe prin-
cipiul mecanic. Din acest motiv, co-
mutatorul de pornire-oprire al unui
aparat este piesa cea mai vulnera-
se n special
atunci cind comutatorul este montat in
pentru reglarea volu-
mului sau n claviatura comutatoru!ui
de unde. situatie se
la aparatele de radio, magnetofoane,
casetofoane etc.
sau claviatura nu se poate
procura, amatorul depanator este pus
ntr-o Problema men-
se printr-un comutator
electronic.
n fig. 1 este unui
comutator electronic cu
multiple, iar n din fig. 2a-b,
contactul de sche-
ma, se poate vedea tranzistoarele
T1-T2 un mu Itivibrator bista-
bil. Atingind cu degetul contactele
b-c sau a-c, bistabilul si,
polarizind in mod
zistoarele care por-
nirea, respectiv oprirea,
aparatului electronic cuplat la bornele
dispozitivului.
AUMENTATOR
STABILIZAT
t
s
::
o
.
5A
LAOISLAU FRIEDMANN
Consumul dispozitivului este de o
valoare Tensiunea de ali-
mentare a montajului se va corela cu
tensiunea de alimentare a aparatului
ce a fi alimentat. Rezistenta
R va avea valori diferite in raport de
x
tensiunea de alimentare, astfel: la
9 V - Rx = 470 k.o. ; la 6 V - Rx =
= 220 krr, iar la 4 V - R = O.
x
Tranzistorul indicat pentru T5 per-
470K 100K
C
OPRIT PORNIT
R
T5
820.0. EFT212
JT4A
EFT250
>50)
+
mite un consum de aproximativ 50 mA.
La un consum mai mare, tranzistorul
se va nlocui cu un tip de putere co-

Primele trei tranzistoare se a
fi de tipul BC 109. Acest lucru este
necesar intru ct aceste tranzistoare
o amplificare mare cu un zgo-
mot de fond redus. In acest fel a fost
atingerea unei
nct montajul la o
mai de 5 M fl pe contac-
tele de In locul tranzistoare-
lor SC 109 se poate ncerca montajul cu
SC 107 sau SC 108, sortind exemplare
cu coeficientul beta ct mai mare.
la bornele de ale dispo-
B*
+ !..
1--------111-- ......
9V ...
e-----jO'+
SPRE
APARATUL
ELECTRONIC
zitivului n locul aparatului electronic
se un releu, dispot:ttivul poate
comanda acele aparate electronice
care sint alimentate din reteaua de
curent alternativ. Pornirea oprirea
acestora folosind contacte de coman-
prin atingere constituie o
actual numai la apara-
te costisitoare.
Releul folosit va avea cores-
tensiunii comandate, iar
contactele vor trebui suporte cu-
rentul consumat de aparatul comandat.
(folosirea unui re-
leu) poate fi de constructorul
amator n n care nu dispune
de un tranzistor de putere pentru T5
care suporte consumul aparatului
comandat.
a
PORNIT
b
c
a
o PRlT
COSITORIT
9
de numerice
convertesc direct
intr-un care apare scris (afi-
panou poate fi citit chiar
un
Schema bloc a unui voltmetru nu-
meric de curent continuu cu con-
versie este pre-
in fig, 1. Principiul este ur-
: tensiunea de la intrare
este intr-un semnal alter-
CONVERTOR
TENSiUNE"

Tm
UOITmETRU
numERII
de pentru circuitul Aceas-
ta se sistemului.
n fig. 2 se schema bloc deta-
a unui voltmetru numeric de
curent continuu. Se poate observa
este format din
decade zecimale)
snt prezente decodificat oare pentru
ca decodifice binar de
la decade potrivit pentru
comanda tuburilor de (tuburi
Nixie). De asemenea, sistemul de
mai are o ne-
comenzii de ter-
minarea perioadei de
n fig. 3 snt desenate formele SeITl'
nalelor necesare
voltmetrului.
Convertorul tensiune -
(fig. 4) este un circuit astabil coman-
dat n tensiune, urmat de tran-
zistoare necesare semnalu"
lui convertorului de res ..
tui aparatului pentru ca
nu fie de nimic altceva
n afara tensiunii de la intrare. Snt
trei pentru ten-
siuni la 10 V, 100 V respec-
Ing. PAUL ALESU

CU 10 CU 10
I F=a..Ux+ Fo
Tm
CQ.NVfRTOR
TENSiUNE I
I .
A
SiSTEM

i
DfcoDiFiGATOR ........... OECODFCIi

_____ . _____ _
IN!IIALlZ"ki:

3xBG111
'--------------Trr;

iESiREA
t.--------------CiRGUiTULUI

m
SisTEM 1
1o={;....,NiT,......iAL--"-iZ-AR-E"""}
+6V m
tJ.t
nativ a este direct
cu tensiunii,
iar un
prin perioade-
lor in unitatea de timp.
schema bloc din fig. 1. Convertorul
ten
siu.nea de u:,_ semnal
cu frecventa f:=a Ux+fo'> unde a
fi sint constante. Sistemul
un impuls cu
.. Ac;cst impuls
sCIlumtiui la convcr ..
av51cate umri circuit SI care
I-a
impulsuri

:numai un maxim N
o
,
care din nou de Ia
;a:ID. timpul de
TIJi\ in se va afla
NA. =f' T.-K N(h unde K este un
intreg ales astfel inel1 N
A
< N o.
in N
A
=f T.-- K N
o
se n-
f=a' U,x+f(h se
N
A
=a' U,x' T.+fo Tm-K:N
o
.
Proiectantul are ca ntreg
sistemul satisfaQ\

a' TIIII =l fo ' Tm-K' No=O.
n acest caz, care se
in la timpului
de T. va fi egal cu N
A
= U
x

Sistemul de mai are rolul
de a aduce n starea
zero inainte de a genera semnalul
10
ov
+10V
f051
ax BGlUl
IOpF
(LA CiRCuiTUL
...--......
A
iNiriA-
,jZARE)
EfDl10
tiv, 1 000 V. Convertorul este pre-
cu la supratensiune
cu ajutorul a patru diode de tip
F057. Toate tranzistoarele trebuie
un factor de amplificare P
cuprjns ntre 100 200. Piesele no-
tate cu asterisc vor trebui fie
exact de valoarea pe
cu o de cel mult 2%,
deoarece de ele depinde buna func-
a aparatului.
Sistemul de (fig. 5) este
format dintr-un circuit astabil
circuite de ntrziere. Toate
tranzistoarele snt de tip BC 107
trebuie un factor de ampli-
ficare P cuprins ntre 100 200.
Toate piesele notate cu asterisc tre-
buie fie cu o sub 2%.
Condensatorul de 300 nF se reali-
prin punerea n paralel a
condensatoare de 150 nF.
n fig. 6 se un circuit ur-
mat de un inversor cu un tranzistor
care trebuie factorul de am-
plificare P cuprins ntre 100 200.
In fig. 7 a se schema unui circuit
bascu]ant bistabil cu care se reali-
decadice, iar
n fig. 7 b se reprezentarea sche-
a circuitului basculant bi-
stabil cu lui.
n fig. 8 se cum trebuie in-
terconectate patru circuite bascu-
lante bistabile pentru a forma un
decadic.
n fig. 9 este schema unui
decodor binar-zecimal obisnuit, m-
cu tubul de Nixie),
iar n fig. 10 schema redresorului
pentru alimentarea tuburilor de afi-

Se ca tot aparatul
fie realizat pe trei de cablaj
dublu placat (n de sursele de
alimentare care vor forma o a patra
.. de cablaj), cum
pe prima vor fi montate con-
vertorul sistemul
de si circuitul SI cu in-
versorul pe a doua' se
va monta primul cu de-
codificatorul tubul de afe-
rent, iar pe a treia
cu decodificatorul tu-
bul de respectiv.
Alimentarea aparatului se va face
din surse care asigure ten-
siunile de +6 V -6 V, montate,
cu redresorul din fig. 10,
pe o a patra de cablaj. Sursele
de +6 V -6 V pot fi orice tip
de surse stabilizate.
realizarea testarea
rei de cablaj n parte se
intcrconcctea7A conform schemei
bloc din fig. 2 se trece la reg1ajul
aparatului.
Reglajul se face n patru etape,
cum 1) aducerea ]a
:t.ero; 2) etalonarea pe scara de 10
3) cta]onar(",a pc seam JOO V
4) e1:alonarca pG seara de 1 000
la :t.ero se fal:C in fdul
horna intrare a
de 1 () V se cu o
Ja boma O V (la
potcnliometrul de 25 kel (fig. 5) se
a.duee Ia zero, se rcglcaYA po,teIIlH)-
metru] de 10 k!l cind
este 00, iar apoi se reglcaYA
de 25 k.O cind
se un maxlm al de
(intensitate maxi-
a cifrelor pilpiire
ca fie alt in
de 00.
Etalonarea pe scara de 10 V se
face astfel: se desface srma dintre
borna de 10 V bOlna de O V,
se ntre aceste borne o
tensiune etalon de 9 V
din de
cind este
Etalonarea pe scara de 100 V:.
se ntre bornele de 100 V
O V o tensiune etalon de 90 V
se din potentiometrul de
270 kfl (fig. 4) cind
90.
F407

220V ... <lA .. TU!'3URi
. OE.
fjjj I SOp'/3SOV
TOATE SilT DE TIP EFD110
A
EtaJonarea de V: se
montea7A intre borna de 1 000 V
borna de O V o tensiune etalon
250 V
de 2,7
1) Cind se
celelalte vor fi
tensiunea: etalon tre-
curent
virf la din
utiliza ten-
valoare decit
de mai sus, eu flc
CU!DrJ11J.8C fu domeniul de al
de 4) tensiunile ela-
Ion se divizarea
unei cu ajutorul a re-
tensiunii re-
zultate cu unui voltmetru
de calitate.
aceste reglaje se poate trece
la utilizarea aparatului.
B
4,7
Kn
b
(URMARE
DIN
PAG.5)
CI
a
+6V
-6l/
---...... ..-O
b
B G G D D
+6V
i
D
-punem miliampermetrul pe scala de 100 mA
(curent continuu) butonul la
maximum; prin butonului B becul se
aprinde, vom lua un alt de 2 k.o;
prin butonului becul nu se aprin-
de, butonul B cursorul pc-
n sensul inseriate
la aprinderea becului; curentul citit pe instru-
ment n va fi foarte apropiat de valoa-
rea de amorsare. In de tipul tiristorului, el
poate fi de miliamperi fa citeva sute de
miliamperi. valoarea sa este mai mare de
50-00 mA, in montajul descris mai sus, seva utiliza
un de 500 fi bobinat, se va renunta, fa
de limitare, la nevoie se va comuta mm-
ampermetrul pe scala de 200 mA.
Constructorii care nu instru-
ment de vor conecta, n montajul din fig.
diferite cunoscute intre (P)
plusul bateriei. Se incepe de la valori mai
(2 k.o. I 1,5 kQ.', 1 k.Q., 820 Q.) se iau rezistente
'din ce in ce mai mici, cind becul se aprinde.
Va10area cea mai mare, R,pentru care becul se aprin-
de, permite determinarea a curentului
de de amorsare: se imparte tensiunea de ali-
mentare la R se curentul (de amorsare) prin
circuitul
Il
o 10
FUZElAJUlUfi
(baghete)
subtire.
ne piesele
fuzelajului.
care este ia scara 1 :2,
apoi din de brad
4 mm N..,"''' ......
din
inferior al
ClialQOnalele 3a la 3e,
de x 2
In""'''''I'',",,,,,.,,,,lo superioare ale fuzelaju-
lui 5b. Din lemn de brad cu grosi-
mea de 4 mm piesele 7, 8,
9 10. Montarea incleierea fuzela-
. le facem direct pe planul de exe-
(desen). Individual fiecare
pe plan cu ace cu iar
sub partea de lipire o
Asamblarea lipirea cu clei AGO
le facem n ordine: cadrul
inferior al fuzelajului 1 cu longeronul
inferior 2, diagonalele 3 a-e 4;
piesele de brad 7, 8, 9, 10.
este lucrat precis
corect; sa
se usuce cleiul.
uscare lipim longeronul supe-
rior sting 5 a centroplanul sting 6 a,
uscare acele cu
rotim fuzelajul cu
parte pe lipim longeronul
50 100
re pe
fie paralele.
centroplanul cu ace de
ce perpendicularitatea,
se usuce cleiul cu care am
continuare patina de ate-
rizare 12. ndoim baghete 5/2,
n stare la unei
iar uscare, lipim ntr-un
din ace cu chiar pe de-
sen. apoi patina
locul crligului de lansare.
Crligul de lansare 13 i ndoim din-
tr-o de de aluminiu si l
lipim de ce il
cu de cusut, apoi lipim
patina de fuzelajului
uscare, de 2
diul unei


din nou
cu
Pe ambele ale fuzelajului
hrtia pe partea de sus
folosind emaita. uscarea
prin umezi-
scaunul 15,
selllirondelele de carton 16 (ambele le
din carton), pe baghetele
5 x 2 profundorului
17. n corpul fuzelajului gau-
ra de if; 2 mm n ea lipim srma de
if; 2 mm (18), de a
machetei. Vopsirea a fuzelajului
o facem prin aplicarea a
straturi de lac incolor sau
ARIPII
Alegem nervurile cu ori-
ficii pentru fixarea aripii (B) lipim
cte astfel
4 nervuri cu grosimea de2 mm. Pe
dintre aceste nervuri lipim placaj de
4 mm, fiecare pe partea (dreapta
stinga). lipim
(CONTINUARE N PAG. 14)
150 200
SEC. A-A
11
6
13 14
1
25D mm
525
20 3
9
10'
Sa
2
3c
1...0
N
VEDERE DE .. ~
.. /
/
17
/
/
22
BO
75
I
~
o
ce
N
Cnd starea a rotilor este
prea vreme
cum, din
mai multi dintre auto),
ori inlocuirea pneurilor sau la
deformarea unei jante. urmare a
vitezei mari de deplasare a vehicu-
lului, apar unele ciu-
date ale acestuia, mersul
un caracter trepidant, in-
treaga ca in cazul rulajului
pe un drum cu echidistan-
te; n plus. Cnd snt afectate
din volanul o vibra-
in astfel de
conducerea este
rulajul devine obositor ca urmare a
confortului, iar securitatea
este in pericol da-
mai ales
n viraje.
Pe toate acestea, exploata-
rea automobilului cu rotile dezechi-
librate uzura anvelopelor.
conduce la deteriorarea
de la in timp,
negativ asupra amorti-
(URMARE DIN PAG. 12)
nervuri, care vor fi nervurile de
putem la asamblare.
Pe desenul aripii (stinga dreapta)
care a fost la scara 1:1 (pe calc)
nervurile (S), longeroanele (D,
F, C, E) (G). apoi indeiem
cu Ago sau Aracet.
Scheletul aripii fiind terminat. il
fuim, bordul de E, pre-
nervurile de placaj (partea din-
spre centru) incit supra-
fata fuzelajului (avind deja piesele de
montate in fuzelaj). In final,
aripa o impinzim (nvelim) cu hirtie
(prima partea de jos. intradosul.
apoi cea extradosul). 'n-
tindem hirtia, umezind-o cu iar
uscare aripa de 4-5 ori
cu nitrolac diluat. uscarea lacu-
lui (cind deja nu mai este lipicios),
aripa pe de lucru in
fel ncit nu se torsmona ..
De pe acest
2-3 ore. Partea de iml:iiimrlire
prin lipirea initiak:lor
tea
stingi} cifra (partea
aripii drepte), astfel incit
rea fie
sus, de la
zator (22) il
grosimea de 2 mm, rotunjim bordu-
riie, (eventual un strat
cu galben diluat), bordul din
te il prin lipmre cu
(23) intregul ansamblu
de ori cu lac incolor di ..
luat sau
MONTAREA
CENTRAREA MODELULUI
n partea a fuzelajului intra-
14
EIHILIBRAREA
ROTILOR
zoarelor.
Efectele tehnice apar
si atunci cnd dezechilibrarea rotilor
nu este prin
confortului, la rela-
tiv reduse de echilibraj. de
o de dezechilibrare de
numai 100 g
unei perturbatoare de peste
50 daN la 100 km/h!
1n ce de fapt, dezechili-
brajul? Un caz concret:
de sau da-
ce poate
ulterior la centrul de greutate
G al ansamblului nu
cade e'!.acf n centrul de O
(fig. 1). In acest caz, masa neechili-
va face ca pneului i se impri-
me o atunci
cind este suspendat, iar n timpul
rulajului se produce o centri-
C, care partea de
sprijin a
Prin plasarea pe a unei
mase aditionale m cu m, n
, a
punctul A, diametrul opus masei
ducem srmele de imbinare a aripii
(lamela 11) aripa. Intre
longeroanele superioare ale fuzelaju-
lui 5 a 5 b. n regiunea bordului de
al aripii, lipim o de
de 4 x 4 mm(5c).
Cu un fir de cauciuc ampena-
jul stabilizator.
In partea din a fuzelajului
prin intermediul M3 cu ron-
(20) atitea din
plumb (21) nct modelul, sprijinit n
punctul situat la 35 mm de la
bordul de atac al aripii (vezi desenul),
fie in echilibru orizontal pe C.G.
(centrul de greutate).
ce nu este
forsionat, aeromodelul se poate lansa
in zbor. Primele se i'ac pe timp
vint, la sau de pe
il din in jos ca
CMrn am un punct pe solia
de fi m in modelul
inAltime pierde din respectiv
c:adc, sub bordul de atac al ampenaju ..
orizontal se introduce adaos din
<:an.on .. Da.cA modelul cu
mare, apropiindu--se aceentuat de
mint, introducem adaos din earton
Intre bordul de al amp<majului
orizontal fUlelaj. se
la unui lbor planat
corect. Deja modelu! poate fi lansat de
la o mai sau se poate
incerca un start mai inalt. Siariu! inalt
n remorcarea modelului cu
un cablu de lansare (fir), similar cu
remorcarea zmeului. Cablul de remor-
ca] este de cea 25 m lungime, din firde
naHon q, 0,2--0,3 mm; modelul se
prin intermedi.ul eirligu-
lui de remorcaj, avnd un inel legat de

de dezechilibrare face ca roata
capete un echilibru indiferent, da-
readucerii centrului de greu-
tate n centrul Astfel, roata a
fost static. roata
se pe un ax plasat n
centrul ei, atunci echilibrarea sta-
se face roata se n-
liber la imobilizare;
se n partea
a jantei. continuare
se succesiv, mase de echi-
librare tot mai mari, cind roata
n orice nu se
mai Procedeul, greoi,
poate fi aplicat de orice amator,
dar, cum se va vedea in majo-
ritatea cazurilor, numai echilibrajul
static nu este suficient.
De cele mai multe ori, deplasarea
centrului de greutate al se
face nu numai radial, ci axial.
tocmai dispunerii caracte-
ristice a masei neechmbrate (fig.
Din peliurba-
toare C n timpul invirtirii
un cuplu Cd. de semn varia-
bil, care de
shimmy. solicitind periculos di-

La de cea 20 cm de inelul de
remorcai, se pe sfoara de remor-
caj (sau nailon) un care
permite observarea mode-
lului din a
pe sol
Acest model se din
cu botul in sus, precis in din
care viniul, se din
ce cablul se intinde trac-
aeromodelul.
pentru realizarea star-
tului inalt este aceea de catapuftare,
care se poate efectua ajutorul
altei persoane, prin intermediul unei
cu un fir, astfel:
1. n se bate un de care
un fir de cauciuc 1 x 2 mm,
(sau fire din cauciuc
de 1 x 1 mm);
2. firul de cauciuc il in
de remorcare simiiar cu metoda
rior
3. se intinde cauciucul in
dinspre care vintul se
modelul cu botul in sus.
Modelul initial cu
ma mare, iar la
maxime se
de la Coopera-
tiva Pmcizia --Arad
care le are Ul
(45 de seful), mult
timpul afectat montajului. Ia
cursurile de initiere.
Bine centrat static dinamic, plano-
rul ICAR zboruri de citeva
minute ia o lansare; cu el se poate
participa la concursurile de zbor liber
pentru machete.
Ing.. M .. STRATULAT
in cazul in care contragreufatea
de echilibraj a fost pe
parte cu masa neechili-
atunci efectul acesteia este
compensat de cu-
plului C .a (fig. 3); iar contra-
a
greutatea a fost pe
(fig. 4), atunci efectul de-
zechilibrului dinamic este mai
accentuat.
acestui neajuns nu
se poate face decit se
un cuplu egal de semn contrar
cu cuplul perturbator. Pentru aceas-
ta este necesar ca masa
ma fie in
montate pe cele laterale
ale jantei (fig. 5) astfel ncit suma
cupluri lor rezultante egaleze
cuplul perturbator:
C.d =(C' + c" ).a
Evident, cazJ\ cel complicat
se iveste atunci cnd masa deze-
nu este ca in
figura 6, fiind n
m' m". In acest caz con-
ditia de dinamic esfe:
C.d' + C" = (C' + C" ).a
a a
echilibrarea cu o sin-
contragreutate este defec-
deoarece masa neechili-
se poate afla oriunde in sec-
a De
aceea, de multe ori, se
ca de compromis,
ca masa se
n egale, care se mon-
ambele laturi ale jantei.
Numai la de redu-
cu janfe inguste se poate
ac.cepta unei sin-
gure
Din cele expuse mai intii
de cele mai multe ori, echili-
brajul static nu este
in ai doilea rind, echilibrarea di-
a este un proces
complicat care nu poate fi efectuat
cu mijfoace artiz.anale, ci numai pe
speciale de echilibrat, care
se actualmente in dot.area
tuturor service din
Nu trebuie echilibrarea
la a pe pose-
sorul vehiculului de multe
ceri ulterioare.
G
d
DE NTRETINERE
., .,
SI EXPLOATARE ALE AUTOTURISMELOR
.,
"TRAIADT"
BEC DE CONTROL
PENTRU FUNCTIONAREA
STOPURILOR-FRINA
uneia sau a ambelor
de semnalizare a actiunii de frina re este o defec-
greu de la volan. De aceeC\mon-
tarea unui bec de control al stopu-
rilor este o a insfalafiei electrice
ce '
Schema de montaj a circuitului de control
Ing. 1. NEMETE
6 V, 2x15 W, rolul releului de
control. lipsei filamentului 2 (defect
sau curentul prin contactele 1,
prin bobina 4, borna 49 a a electrice,
placa de conexiuni 6, becurile de
in circuitul comandat de contactele 5 este
legat in serie un bec de control.
Cind ambele de
circuitul acestora trece un curent suficient
a contactele 5 lipite, caz n care
de control este atestind
narea
este n 1. Un releu de semnalizare
Atunci cind numai un singur
bec pe sau cnd acestea snt de-
+ fecte, contactele 5 snt lampa de
..... -- control nu arde.
...... ---49
SIGURANTE r - e- - -.

---------L:._.
10(51 15A
GAlBEN'ROSU
----..;..-,
" , r'---'
_____ ,
MAHON '\..
, I
'-' 85
15A t.._a_.
30/51
I
....
MONTAREA fARURILOR DE
culoarea fasciculului luminos, ct
lor de montaj, farurile de
au a conditiile de vizibili-
tate la . .
Montajul farurilor de (ntotdeauna
se face pe bara de n prealabil
Ia cca 40 cm de barei.
In figura 2 este schema de conectare a
farurUor la utilizndu-se para-
metrii schemei electrice a autoturismelor Tra-
banb>, anterior
Pentru circuitele figurate cu linie
se va utiliza un conductor electric cu sectiunea
de cca 1 mm
2
! iar pentru rest, cablu ma( gros,
cu de cca 2,5 mm
2
in cazul in care se
faruri de n circuit se
introduce o de 15 A, iar cnd se mon-
faruri cu halogen, va fi de 25 A.
Farurile de cu halogen snt sensibile
la supratensiuni, tensiunea de alimentare nu
trebuie 6,3 V. De aceea,
montare se tensiunea de alimentare
a farurilor cu un voltmetru la
bornele + V -li din figura 2. la turarea
motorului tensiunea de alimentare a farurilor
6,3 V (generatorul electric
cca 7 J) V), conductoarele de alimentare trebuie
lungite pentru a amplifica pierderile de tensiune
din circuit.
CLAXON CU MAI MULTE TONURI
Se de obicei claxoane cu
tonuri diferite, montate schema din figu-
ra 3. Se o de tensiune
la bornele mi 86 ale electrice
si un releu obisnuit. Conductoarele elf}ctrice
figurate cu linie' vor avea sectiunea de
cea 2
1
5 mm
2
lungimea ct mai pon'tru
evitarea de tensiune in circuit.
TIDERII 51

DORmEIE
[ODDU[ERII
PREVEDTIVE
Colonel V. SECA
trebuie nu
este deloc ea pune an de an, de
noi dificile la
indeosebi de vehicule.
in cadrul sau a unor cursuri
pentru obtinerea dreptufiui de a conduce autovehi-
cuie este am putea spune chiar indispen-
dar ea nu cel ce a intrat n
posesia permisului de conducere va deveni un con-
experimentat sigur.
piloti de autoturisme, motociclete, moto-
rete care din fiecare de
din fiecare accident Din sint unii care pri-
vesc cu ce se in nu
trag nici din modul corect de
a unor dar nid din altora. Ei trec
prin viata ca gisca prin lite-
ralmente surprins ani ani de zile la volan,
sau la ghidon, nu numai nu au nimic, dar
au uitat o parte dintre normele de ce le
cindva.
pilot nu
nu a totul.
Perfectionarea a
de autovehicule cu are drept
o circulatie mai mai
rea de de accidente de circu-

Conducerea tocmai perfec-
de autovehicule,
ameliorarea stilului lor de pilotaj, comportarea ma-
civilizati in traficul rutier.
A conduce preventiv mai mult dect a
respecta cu stridete normele rutiere, a
lua toate pentru a evita intr-un
accident pe cale de a fi produs din pricina
unei reguli de de un alt participant
la trafic sau a ameliora cit mai mult
unui asemenea eveniment rutier atunci cind el nu
mai poate fi. in nici un fel. evitat.
bineinteles. o de
de manevre in arsenalul conducerii preventive,
ce se pentru evitarea unor asemenea
periculoase.
Ar fi complet si se stilul preventiv
de conducere numai pe de autoturis-
me autovehicule grele. acest mod de
conducere este pa deplin valabil in timp,
accesibil pentru de motorete
motociclete. Merg nmrn dqtar1e afirmind unele
manevre ale stilului 00 conducere preventiv snt
mm de efectuat 00 ditre pilotii autovehiculelor
pc mji.
Modul de conducere preventiv este adesea inter-
pretat in mod simplist" apreciindu-se el
o conducem cu ri:eze marte redu.se, care
pe piloti de satisfactia conducerii autovehiculelor
transformi pilmajul intr-o
Nimic mai deoarece a conduce bine, sigur
nu a conduce incet. condu-
cerea foarte adesea circu-
are ca efect crearea a coloanelor,
la trafic; cum eX<:e8ul
de folosirea unor viteze in
cu concrete de au ur-
nocive pentru trafic la
in toate cu se
pe invAtarea aplicarea regulilor conducerii pre-
ventive. norme care in articolele viitoare le vom
explica detaliat. pentru accidentele au fa
de 1()-42 ori mai frecvent in cu defec-
tehnice. pilotilor atit in domeniul
conducerii, cit al regulilor de
- becuri cu
me puteri;

- tuburi cu xenon, dintre care se
folosesc practic n fotografie numai cele
cu de echi-
pind blitzurile electronice.
de iluminare n prac-
tica pot perfect
utiliznd sursele de
de mai sus, montate n corpuri adecvate.
de iluminare utilizate de
fotoamatori trebuie fie ct mai simple,
mai de montat transpor-
tat, cu multiple de iluminare.
Desigur unor surse de
specializate poate fi
n n care acestea sint utilizate
frecvent.
este cea
care trebuie evidentieze elementul
principal al imaginii (figura de
exemplu). Deseori, lumina
este cea mai pe o
relativ mare, ceea ce permite
fie uneori ca o
Lumina poate
fie ca de umplere
atunci cnd lumina se
la o
LUMINA DE UMPLERE ilu-
minarea acelor zone din cmp care altfel
nu ar fi deloc iluminate de la alte surse
specializate. n general, lumina de um-
plere este mai mai dect
cea
LUMINA DE CONTUR scoate n
zone din profilul subiectului
de fond (fundal) sau de restul
subiectului.
LUMINA DE MODELARE este cea
care umbrite
ale subiectului sau care
impresiei de relief.
LUMINA PENTRU FUNDAL asi-
iluminarea acestuia n de

LUMINA DE EFECT nu este tot-
deauna Ea
unor efecte speciale de iluminare ale
pentru
rar) sau mai dect cea a
principale, n de compo-
Sursele folosite snt difuze sau ..
concentrate se punerea
n a unor detalii.
CORPURI DE ILUMINAT
PENTRU
Vom folosi, n general, de
corp de iluminat pentru orice dispozitiv
care un izvor de n cazu-
rile cele mai simple, becurile fotografice
pot fi considerate corpuri de iluminat
din punct de vedere
1. BECUL NITRAPHOT SIMPLU
(sau un bec de tip R), montat ntr-o dulie
pe tavan sau pe un perete lateral
de culoare devine o
de pentru iluminare gene-
sau de umplere.
/< 2. BECUL NITRAPHOT
INTR-UN REFLECTOR Simplu este
corpul de iluminat de pentru 10to-
amatorul mediu. n de deschide-
rea reflectorului, lumina este mai mult
sau mai Acest corp de
iluminat, plasat relativ aproape de su-
biect (1-2 m), ca o de
reflexiite date de
snt de culoare
rolul de de umplere (fig. 1).
Cu cit forma reflectorului devine mai
este
pe
4. dintr-o
cutie mare, n interior mat, n care
se montate multe becuri. Un geam
mat inchide cutia. O serie de
special date aerisirea cutiei.
Lumina de acest corp de iluminat
este de o calitate si utilitate.
de fiind grele avnd gaba-
rite mari, se de tavan sau de o
dintr-un perete lateral. Figura
3 un astfel de corp de iluminare
ntr-o de dimensiuni
relativ reduse, cu 4 becuri
speciale. O se
poate montnd pe o un
oarecare de tuburi fluorescente,
n care caz avantajul unei
extrem de reduse. Trebuie
se cont de temperatura de culoare
a tuburilor, mai ales se folosesc
pentru fotografia. color.
5. SURSELE: SECUNDARE DE
snt. n general,
de culoare care
lumina de sursele pro-
priu-zise. Ele pot fi
camerei, o perdea, costumul de culoare
al subiectului uman etc.) sau
de Un bec cu
halogeni de 250W o conti-
de mare intensitate.
Cu un tub de xenon se pot realiza numi-
cind se acest lucru,

(1.1..
1


Este vorba, n principal, de bateriile
de becuri de tip PAR sau nitraphot oglin-
dite. Ele dau o snt
la mare de subiect si
una din cauza
mari, snt n apropierea
subiectului. Bateriile de becuri (fig. 4)
snt corpuri de iluminat caracterizate
de o mare mobilitate. Becurile se gru-
pe (electroizolante),
zute cu miner sau pe
suporturi metalice speciale tubulare.
Pentru normale nu se
de 4 becuri pe un panou,
In caz contrar ar deveni o baie de
de intensitate mare.
CORPURI DE ILUMINAT
PENTRU

n contextul . fotoamatori-
vom considera ca concen-
aceea care se pe o
din de lucru cu o intensitate
mare. Vom considera, de asemenea
tot ca de acei
corp de iluminat care
chiar de o intensitate pe o
foarte a
unor tuburi
piinii, palete laterale la un reflecto;
pentru duce la obtinerea
unor surse de Un
fotoamator care dispune de 3-4 reflec-
toare normale (se n comert n
citeva variante constructive) poate'
realizeze atit ct concen-
n unui mic studio foto-
grafic.
1. Corpul de iluminat furnizor principal
al luminii concentrate este reflectorul.
Un astfel de reflector o de
(cele cu arc nu
se folosesc de fotoamatori) sau
de xenon cu con-
un sistem de lentile
n marea
a o
spatele sursei. Se
prevede posibilitatea pozitiei o-
glinzii de bec sau a becului de
lentila de a luminii.
multe mai simple sau mai
complicate. Vom prezenta cititorului un
pentru uzul amatorilor profe-
de
ROLLEI>>-250 (fig. 5). Proiectorul folo-
o de (fig. 6),
dintr-un bec cu halogeni de
250 W, o cu (tub cu
xenon) pentru de
pentru temperaturii de
a bec.ului cu un corp protec-
tor din avnd rol de
a spectrale a lu-
minii. Proiectorul permite modificarea
fluxului luminos. Pe spatele se
butonul de reglare a luminii, mufa cablu-
lui de alimentare de la mufa cablu-
lui de. sincronizare pentru tubul fulger,
becuri de semnalizare.
2. O de concen-
dintr-un bec nitraphot (sau
un bec cu halogeni) a este
printr-un tub ngust (fig. 7).
Sursa devine tubul isi
poate modifica lungimea dispune de
o (fig. 8).
3. Pentru speciale
de de puteri
mal reduse, de mici dimensiuni. n
figura 9 este o astfel de
de care
un bec cu halogeni. Se un acce-
sori,:, m.?dern, l;In dispozitiv de reglare a
tenSiunII de alimentare pentru variatia
luminoase. dispozitiv montat
separat pe suportul de prindere fiind
dealtfel o
Tehnica pune la dispozitia
fotoamatorului corpuri de iluminat care
P?t satis.face. normale sau spe-
Ciale de Iluminare n mici sau me-
dii. De exemplu, posibilitatea co-
surselor cu impulsuri (lampa
fulger din reflectoarelor de
tipul ROLLEI>>-250) de la nu
'"!umai prin cablu, ci prin radio. n
fl,gura 10, care sintetic cteva
corpuri de iluminat moderne,
caseta unui receptor radio de teleco-
pentru reflectorul principal. Emi-
se n apropierea aparatului
ELEMENTE DE PRINDERE
FIXARE
Fixarea corpurilor de iluminat n pOZi-
de lucru se face pe multiple
Cea mai solutie
ntr-un cadru de (fig. 12),
cu un inel cu ajutorul
cadrul poate fi atrnat de un pe-
rete. o la
corpurile de iluminat relativ
este cea a elementelor de prindere mo-
pile care se la diferite obiecte.
In categorie dispozitivele
de tip cu de
caUCIUC), ca acela din figura 13, sau dis-
po_zitive cu (fig. 14).
In de lucru tip studio se
folosesc trepied sau
cu sau elemente telescopice. n
figura 10, precum in celelalte figuri
observa suportii corpurilor de
de tip cu
ra.batablla, pentru reflectoru-
lUI pentru lumina de contur sau de efect.
O serie de tije, culise cu elemente de
blocare servesc

rtI corpului de iluminat.
. iluminat care po-
relatIV fixe pot fi prinse de bare
orizontale n sau fixate de tavan
(fig. 15).
In ansamblu, orice sistem de
re trebuie
- de
a flClxului luminos,
ceea. ce presupune minimum trei grade
de I!be.rtate in plan vertical,
mplan orizontal, deplasare li-
pe
- o fixare n orice
pozitie, riscul siste-
mului.
CONECTAREA LA RETEA
Conectarea se face la
de V sau 220 V. Sursele
respectiv becurile, snt con-
una din cele ten-
corpurilor de iluminat
verificarea puterii per-
a locuintei.
Puterea este cea .
contorul electriC, direct n
sau cnd se da amperajul
miixm admis: P = U I maxim.
Puterea este suma puterilor
tuturor consumatorilor din
ceea ce
iluminat doar o parte.
special corpurilor
de ilumin;!t trebuie fie de o
De aceea este recomandabil
ca pentru fiecare corp de iluminat
existe montate pe o
(textolit gros de 8-10 mm, etc.)
o de amperaj
consumului maxim, un de
tensiune o pentru conectarea
corpului de iluminat. cu re-
se face printr-un cablu trifilar,
intreaga fiind cu la

Alimentarea becuri lor direct la ten-
siunea de lucru scade durata de a
acestora din motive. Pe de o parte,
pornirii un regim tranzi-
toriu defavorabil becului; pe de
parte, becurile ard n regim nominal si
cnd nu se Se
de aceea introducerea unui comutator
de c?nec.tare serie-paratel, l (fig. 16) a
doua pnze. Pornirea se lace pentru
serie, ceea ce va determina
intrarea treptata n regim o
mult mai a becului.
In ]nchelere, cteva staturi practice:
- Intre corpurile .de iluminat
se interpuna o cutie cu prize (cutie
de cu un comuta-
tor general cu o
cutie trebuie fie si
se poate, pe rotile, pentru a o

- Cablurile se vor trage numai pe
podea sau la nevoie pe cele
in aer sint surse sigure de accidente si
pagube. Cablul care de la sursa
de va cobor de-a lungul supor-
tului va fi trecut printr-un inel atasat
la piciorul acestuia. .
- Cablurile vor fi suficient de lungi,
astfel inct corpurile de iluminat
fi plasate oriunde n
17
RADIORE[EPTOARE
[U [IR[UITE InTEIiRATE
Circuitul integrat monolitic TAA 840,
ncapsulat DIL 14, etaje ce reali-
ARF, mixer autooscilant, amplifi-
cator de cu RAA,
preamplificator audio driver.
Etajul de putere audio se se-
parat, cu tranzistoare n montaj
complementar. Capacitatea
de snt, de asemenea, integrate.
La etajul de FI poate fi conectat un in-
strument de ndeplinind
de indicator de acord, considerindu-se
acordul optim atunci cind in-
strumentului este Acest instru-
ment poate fi de 500 pA cu R
=800 Q, sau de 300 pA cu Ri= 1,5 kU
n fig. 1 este schema unui
radioreceptor cu de
nare a emisiunilor pe U M (comutatorul
1 pe 1) U L (comutatorul 1
pe 2), realizndu-se o sensibilitate
de raportul serrlna1/zgomot =
20 dB, de 20 V Jm. Eficacitatea RAA este
de 64 dB. Pentru puterii stan-
dard de 50 m W este necesar ca tensiunea
de pe 9 al
circuitului integrat fie de maximum
4,5 mV.
FIG. 1
TI - AC181
T2 - AC180
Rl -15 Q
R2 - 82 Q
R3 - 220 kQ
R4 4,7 kQ
Rs -150 kQ
R6 -10 Q
R7 - 22 kQ
Rs -10 kQ
R9 - 68 Q
R
10
- 270 Q
Rtt -- 220 Q
R
12
--150 Q
R13 - 3,9 kQ
R14 - 4,7 kQ
RIS 510 Q (termistor)
FIG. 2
Rl -- 8,2 kQ
R
2
8,2 kQ
R3 -22 kQ
R4 560 Q
R5 - 56 n
R6 390 Q
R7 - 4,7 kn
Rs - 1 kQ
R9 - 18 kQ (27 kn)
RIO 10 kn
Rll - 68 Q (180 Q)
R12 - 390 Q
R
I3
- 100 Q (semireglabil)
R
I4
- 27 Q (120 Q)
RIS 130 Q (termistor)
R16 - 3,9 kQ (15 kQ)
R17 - 4,7 kn (10 kQ)
CI - 0+280 pF
C2 -- 6+25 pF
C3 - 8,2 pF
C4 - 0+280 pF
Cs - 6+25 pF
18
ing .. STEUAN LOZNEANU
Fiz.. MARTON ENDRE
Puterea de
torsiuni totale de 10 la
900 mW (n cazul
putere audio a tranzistoarelor
AC 181); pentru o de 650 la
distorsiuniIe sint sub 2 la
iar pentru o de 450 mW ele
nu 1 la difu-
zorului este de 4 Q, ali-
mentare de 6 V, consumul
semnal final
este de 20
rul
minalul 12 al circuitului imprimat prin
Cu} un filtru cu selectivitate
de tip piezoceramic, care o selec-
tivitate mare de canalul o
de acord (tocmai
frecven\a cu o de
1 kHl. si () a benzii de trecere de
aproxim'ativ 10 kHz. Capacitatea proprie
este de 190 pF 10 la Tensiunea
la
de este de 100 mV. Filtrul
are 10 x 8 x 3,5 mm este
format dintr-un disc piezoelectric eera-
mic polarizat. Acest disc este fixat ntre
plachete aurite, fiecare fiind termi-
printr-o pentru circuit
mat Acest tip de filtru
risticile unui circuit acordat cu un Q
ntre 800 1 000. Intrarea fiI-
piezoceramic,. care constituie sar-
cina pentru mixerul autooscilant, trebuie
asigure adaptarea cu iar
filtrubri fie cu intrarea AFI;
aceasta, ntre mixerul autoosci-
filtrul piezoceramic se introduce
un cfcujt oscilant de
acordat pe con-
tribuind la Folo-
Cl - 200 JLF/16 V
C2 - 410 p-Fj16 V
Cl -0+195 pF
C4 - 6+25 pF
m
Cs. -56 pF
C6 -41 oF
C7 -160 pF
Cs: -6+25pF
Cg, -0+80 pF
CII> -10 oF
Cu - 22 JLF/16 V
Cu -3,3 oF
Cu -lOoF
Cl4 -100 oF
Cu - 4,1 oF
CI).- tOoF
C17 - 32 JLF/10 V
Cu - 410 p-FjlO V
C6 -6,8 pF
C7 -300 pF
C8 -41 nF
C9 - 100 oF
CIO - 10 p-F/16 V
Cu -47 oF
C12 -47oF
Cl3 - 220 oF
Cl4 - 100 nF
C1S -10 oF
C16 - 2,2 oF
C17 -100 nF
Cl8 - 410 oF
C19 - 2,2 nF
C20 - 32 p-FjI6 V
C21 - 32:0 p-F/16 V
(220 pFj16 V)
Cu - 330 pFjl6 V
(640 pFj16
C23 - 220 pFj16
pFj16 V)
T l 187
T z - AC 188
I
I
I
I
L ______ _
R, C23
H04 +
Cm
RZ
f1Jil
... n.4I"""'"
,
"
"
,
G41---6-..... .....::..:.:::....I
sirea filtrului piezoceramic este justifi-
de dimensiunile mici, de
acord selectivitatea mare
pentru faptul permite realizarea
neutrodinare, ridicnd stabilitatea,
fiabilitatea simplificind Ta-
dioreceptorului. diferite filtre pie-
zoceramice avnd frecvente
de acord: 452 kHz; 455 kHz.; 460 1cIh:;
468 kHz; 470 kHzetc.
Un radioreceptor ce se COD-
structiv cu cel descris anterior este cei
din fig. 2, realizat cu circuitul TAD 100
utilizat pentru
lor pe U M. Circuitul TAD 100 estecom-
pus dintr-un mixer, un oscilator, un etaj
amplificator FI, un detector, un pream-
plificatof audio un driver.
Etajul de putere audio se
tot cu tranzistoare n montaj com-
plementar. n acest caz, cu perechea
AC 187-AC 188 se pe o iru.-
de de 4 Q, la un grad
de distorsiuni de 10 la o putere
de de 1,5 W, alimentind
montajul la 9 V, sau o putere
.. de de 0,7 W alimentarea se
face la 6 V. n snt indicate n
paranteze valorile componentelor ce se
n cazul la 9 V.
Sensibilitatea de r.aportulsem-
nal/zgomot egal cu 20 dBeste la acest
radioreceptor de 72 Ji V /m Consumul
semnal este de 15 mA, iar eficacita-
tea RAA de 60 dB. Bobinele ce se utili-
snt identice cu cele folosite pentru
U M la radioreceptorul cu
TAA 840.
Prima parte a circuitului integrat
TAD 100 poate fi ca etaj de
AFI pentru 10,7 MHz intr-un RR pentru
MF, deoarece banda sa de
posibilitate.
r
\
;ILI
)
".t
I
IiEnERATOARE DE
SERII DE ImpULSURI
Ing. NICOLAE ANCRIAN
Aceste generatoare n compo- A. n fig. 1 se un generator de
circuitelor de digi- serii repetate de impulsuri. n compo-
cind se economia de acestuia un oscilator realizat
circuit fizic sau a canalelor de cu o CDB 400 E, un
in de interfoane pentru efec- binar CDB 493 E, un decodificator bi-
tuarea apelurilor spre anu- nar-zecimal un circuit de intirziere. S-a
mite posturi etc. Pot fi folosite pentru un comutator cu 10 K2
testarea circuitelor de a un Kl. Osci-
memoriilor de diferite tipuri a echi- latorul o de
pamentelor digitale. - circuitul Re. .
Generatoarele de serii de impulsuri Pornirea se face actionnd comutato-
pot fi de feluri: rul Kl. fig: 2, n care se dau
A) generatoare care la a.llicarea unei diagramele de impulsuri m diferite puncte
comenzi seria de impt;1suri ale schemei, se poate vedea ce se m-
Ia un interval de timp, la ncetarea n acest moment. Punctul Cca-
comenzii un nivel logic O oscilatorul
B) generatoare de serii unice de im- este pus n Descrierea oscila-
pulsuri. La aplicarea unei comenzi, aces- torului a fost n revista Tehnium.,
tea dau la o serie de impulsuri, nr. 9/1976.
care se opresc. O serie de Presupunem se repetarea
impulsuri va fi numai la repetarea unei serii de trei impulsuri. Acestea snt
comenzii. de circuitul CDB 493 E.
[jJ
00
+5V
w-t.:
5V
, f' OV
f "
!iJ-t5V
I I , OV
r I J

o J-- ----.-----flllLU --:--: -------...
'.
t
I
--J-t
lt-t ---i i
:

-+----________

I
r
t
I
fi
r
t
;JII
fi
t


t

@

\TI
.

'G=RG
n
n I
r
Trebuie deoodi-
fi.catorul are n momentul initial 1
logic ia toate exceptind
O. primul impuls. nivelul logic
O de la trece la
1 ,apoi la 2, al doilea impuls,
la 3, al treilea impuls. .
n acest moment nivelul <<O se trans-
mite rapid prin dioda D la intrarea cir-
cuitului NU 0/6 CDD 404 E).
Punctul B (care acum este legat cu C
prin K.O nivelul logic O
n 1. Ca urmare, osciJatoml se
Nivelul logic 1 din punctul C apare
la 2, 3), aducn-
du-l la O. n punctul A apare un scurt
impuls numai pe durata aducerii la O
a
Dar punctul E nu mai poate
din A pe frontul al
tensiunii din cauza diodei, care este
Astfel, n punctul E
treptat, pe ce se
cond'ensatorul CI prin RI.
CInd pe CI atinge nivelul
logic d (cu o ntrziere de TI), in
punctul B scade din nou
ciclul se la deschiderea co-
mutatorului K1.
B. Generatorul din fig. 3 la

R
15
1
14
10
2
i.U
W

14 9 ('1')
v
cn
.....

ca
ce
O
13 8 O
l.)
t..:)
12 11
K1 REViNE N REPAUS
r
"
I
-
I
I
--
I
numai o serie de impulsuri la
comutatorului Kl. Schema contine un
oscilator, un un
tor un circuit basculant bistabil de tip
RS. se poate pe
diagrama de impulsuri din fig. 4. .
Presupunem se un
de trei impulsuri. la co-
mutatorului KI, se ca
pe diagrama de impulsuri. La un moment
dat se K.1. Nivelul din punctul F
devine b> logic, iar n E are loc o
dere de
n punctul C apare un impuls negativ
(derivat ,din treapta de tensiune din
punctul E). Acesta bistabilul RS
n punctul B apare nivelul logic 1.
trei impulsuri apare nivelul lo-
gic O la nr. 3 a decodificato-
rului CDB 442 E., deci n punctul D.
de duce la bascularea
bistabilului RS n punctul B apare
nivelul logic O, oprind oscilatoruJ.
Astfel, orict de mult ar sta comutatorul
Kl nu se mai nimic.
La treoereaacestuia n de re-
paus,n punctul E apar:e nivelul logic
1, care nu circuitul bascu-
lant bistabil.
.(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
19
Unele programe destinate unui pu-
blic mai numeros inregistrarea
comentariului ce imaginea
pe
La terminarea comentariului, de obi-
cei, un operator imaginea
printr-o dar
posibilitatea ca
se automat unui montaj
electronic. Montajul prezentat func-
astfel: pentru fiecare imagine,
comentariul inregistrat pe magnetofon
este cursiv pauze. Deci, la
intrarea tranzistorului 1; apare o ten-
siune prin redre-
sare de pe difuzorul magnetofonului.
Astfel, tranzistorul este deschis,
la fel T
2

Cind se schimbarea ima-
ginii, se face o mai mare de
secunde n inregistrarea pe
In se
se T
2
iar releul P
2

Cum incepe iar
un comentariu. P
2
se iar
aspectomatul imaginea. Dio-
deie se pot inlocui cu F 407, iar tran-
zistoarele cu EFT 353.
+

6;3 V
E BATR
De o simplitate gene-
ratoru! din schema poate
servi la alfabetului Morse,
piesele necesare fiind: tran-
zistoare, un difuzor, un condensa-
tor o
Semnalul generat are o
n jur de 1 000 Hz, dar fi
modificat prin inlocuirea rezisten-
sau a condensatorului cu alte
valori. 1n locul difuzorului se
monta un transformator
semnalul poate fi
50
se
care este
ce numai
narea comutatorului B
<>,.,.,..11'''''''''''''',,,,,, semnalului la se
face din R 9. Tranzistoarele se pot
nlocui cu EFT 353.
Pornirea amplificatoarelor de audio-
tranzistorizate este
de un pocnet puternic in difuzoare,
care, pe ct este de pentru
auditori, este mai pentru
difuzare, mai ales intensitatea a-
cestui pocnet este direct
cu puterea amplificatorului. Acest zgo-
mot este provocat de trecerea compo-
nentei continue prin difuzoare. Cu un
montaj simplu acest fenomen poate fi
difuzoarele
protejate.
Cind se tensiunea (Ia pornire),
releul nu este
celor amplificatoare sint cuplate
prin de 10.0..
cteva secunde, circuitul de intrziere
in releul se anclan-
contactele, difuzoa-
rele devenind sarcina amplificatorului.
Releul trebuie lucreze la 12 V.
Dioda Dz este pentru 12-15 V, iar
D este de tip 1 N 4001 sau F 407 etc.

CANAL ./'
DREAPTA
r
Dif1

CANAL

D

In BLU (SSBt rezul- Tranzistorul poate fi BC 107 sau
tate bune se dinamica sem- BC 171.
nalului modulator este aproape
(semnal cu amplitudine
Acestui scop ii schema de
amplificator compresor. Semnalul de
la intrare este amplificat de tranzistor,
apoi supus unei n care se
elemente nollini""ro
diodele'
r
SPOR
multicanal
F.I.F.-OIRT.
IZORUl
une
rodi
. In domeniul
Imaginea alb-negru poate
fi v pe u tu cinescop
onala de 31 cm.
Televi SP
z istoare poate fi
zor I
este e-
31 de
atit din de alternat
cit dintr .. o baterie de acumulatoare ne se
de 12 V. Deci poate fi utilizat excu cu antena
tarea asigurindu-se d acumulatorul autoturis- _..... tele ...
mului. Nu se alimentarea televiz, ItM111
din baterii.
mna-
lui la
este slab, televi-
zoru I poate fi
cuplat la o
exteri ...
v
oara.
Televizorul
SPORT poate fi
din
magazinele de
specialitate la
de 2 870
de lei cu un
aconto de 1S la

poi 24 de rate
lunare.
21
8742 T
Radioreceptorul Apollo
ft
produs de Intreprinderea
noton - lasi este
\9
portabil, estinat ascu
isiunilor radiodifuzate
ma undelor medi .
Cu o stabi 111 ... 11'111"_
o
bilitate mai de 3
la un raport semnal/zgomot
de 20 dB.
Poate debita el putere
de 75 mW, cu un pro-
cent de distorsiuni mai mic
de 10 la
Alimentarea cu energie e-
este ,Ia 3 V,
din baterii de tip R6>
de 1,5 v.
Consumul de curent in
timpul unei normale
este de 70 mA.
Radioreceptorul Apol-
10 este construit o
schemi electrici de concep-
avind com-
ponente electronice indige-
ne.
Cind nivelul calitatea a-
scad, trebuie schimbate
bateriile electrice.
Nu aparatul la tem-
per.!1turi mai mari de 45C!
In tren sau clidiri de beton
armat, buni se
plasind aparatul lingi fereas-

Radioreceptorul Apollo
poate fi cumpirat la
de 341 de lei din magazinele
cu produse electrotehnice.
l
L201 . l202
l.301 L302 l303
e201
BF214
BF2S4
T1
R303
27K.n.
nTRETlnEREA [A5ETELOR
[U BilnDi mArin TI - .
Un rol important n realizarea
de calitate pe il au caseta
capetele magnetice (capul de capul
de imprimare-redare) ale casetofonului. Aces-
tea trebuie, n primul rind, nu prezinte defor-
sau mecanice care le modi-
fice caracteristicile tehnice dimensionale.
Casetele pot avea banda sau
Pentru remedierea acestor deranjamente pro-
astfel: la ruperea be.nzii magnetice se
trag capetele n afara casetei n vederea
lipirii. Capetele de se taie oblic de
marginile benzii se n prelungire unul
cu altul. Pe a benzii (cea care nu este
cu pulberea de oxid de fier) se
o de scotch Se taie apoi scotchul
la dimensiunile benzii. In acest mod, banda
poate fi pentru noi
-incurcarea benzii magnetice se
faptului roia pe care se banda are o
mai dect viteza de derulare, sau
rolele au loc prea mare n
benzii ntre peretele interior.
Pentru neajunsului se desface case-
ta in cele
de stringere
intinzind-o 'n1' .. "",,, .. ",,,,rIl __,, cu
se ia loc caseta.
E indicat ca banda mag-
cu ajutorul unei psle uscate sau,
este posibil, se va monta un cu
prin care banda inainte de a ajunge
pe capetele de
la capul de ia cel de imprimare-
redare, trebuie a-
cestora.
se face frecare cu
n spirt 'sau alcool pe un
de lemn, la urme de
n acest mod capetele mag-
netice la parametrii de lucru optimi.
.. - Sectiune prin a. mag-
b. capul de c. are de pre-
sare; el cap de citire a sunetului; e. roli
presoare din cauciuc..
2 - Modul de a benzii
(',.e a fost sau descurcati.
a
SUlURI Din FRD[TE

Pentru a le
numitul procedeu de difuziune. Pro-
trei sticle de cte 3 I fiecare,
cu in sticla nr. 1 se pune
o cantitate de 1,5 kg de mere
. sau date pe o mare.
cu simburi ale fructelor
vor ff deoarece sm-
burii dau sucului un gust
amar. Peste din
se apoi fierbinte (60-
10), avnd liber
cca un sfert din Se
stea de o parte 6-8 ore.
In cea de-a doua se pune
cantitate de mere
n mod ca n prima
sE: sucul
n sticla nr. 1, se cu
fierbinte. 6-8 ore se
la fel ca acum,
sticlei nr. 3: mere
tot 1,5 kg, peste care se
sucul n sticla nr. 2,
n prealabil la C. Sucul
din sticla nr. 3 este n
vederea lui.
Cind n sticla nr. 1 doar
borhot, ntreg sucul de mere fiind
se la elimi-
borhotului, in locul lui pu-
nndu-se din nou mere
Intreg procesul este reluat
de la nceput Se pe
cale obtinerea a unei canti
de la 5 I suc de fructe
Sucul rezultat se" pri
calitatea lui limpezim
un de _ 1()-3) la s
solubile de materie pri

Un spor de calitate folo-
sind o a patra
sucul obtinut nu este con-
sumat zilnic, el poate fi pasteurizat,
n vederea lui mai mult
timp.
n de mere, pot fi folosite
orice alte fructe cu partea
la fel de tare ca cea a mere-
IOf- Puteti intrebuinta, de aseme-
nea, sau
ORIZONTAL
1) Celebru constructor de automo-
bile care in 1886 a realizat un auto-
mobil tip -
a 2) in jeturi!
3) Forma vola-
nului de la primul tip de automobil al
lui Daimler - Poate fi frontal. 4) M-a
intors! - automobilului -
Pe olandeze! 5) Apa de pe
parbriz cind merg 6)
Inginer romn care un au-
tovehicul de 2.5-4 t propulsat cu aju-
torul generatorului cu abur - <<Vop-
sea - 7) A produce
unui - A propulsat motorul
Vuia. 8) lege! -Automobil echipat
cu dispozitiv electric, antiblocant pen-
tru frinarea rotilor din 1 2
constructor de automobile. 5}
Automobil tip Bendix cu o
de deplasare de 5--46 - Tip
de automobil de mare capacitate. 6)
Port statiune in Atlantic
ce se ntinde in strim-
toarea Breton - Oprea Petre. 7) in
- Statelor Ame-
ricii -A frina. 8) Inginer romn care
in 1945 un microautomobil
9) Etaj - Filozof din Evul mediu care
printre altele, uimi-
toare, se vor deplasa cu
mare nici un fel de atelaj.
10) Autorul volumului Parada noro-
cului - Anterior anteriorului! H)
Autoturism gen Fiab>-600 sau Oltcit
(2 cuv.).
3 4- 5 6 7 B 9 10 11
spate, cu dispOZitiv au-
iomat pentru
vitezei constante in-
9)
Conform megii - Zbor
jos. 10) - Con-
in 1822 un om-
nibul cu picioare.
11) sau n-
telepciune.
VERTICAL
1) Automobil construit
in 1889 echipat cu motor
De Dion-Bouton. 2)
de mare ener-
gie - Sistem de ali-
mentare auto. 3) Cu
- Primul in gaz!
4) Tip de automobil elec-
tric - aici poate fi
meseria de
1
2
3
4
5
6
7
B
9
11
111---1--
II---&.-+--+--
11---4--
11---4--
!3
ING. GABOR GHEORGHE - Bra-

Materialul a fost spre publi-
care.
PETRUT MIRCEA - Agnita
Aplicabilitatea montajului trimis de
dv. mai pe construc-
torii amatori. alte
GELLER .GEZA - Gheorgheni
Ca gama 62-72 MHz,
trebuie un bloc special n radiore-
ceptor. Nu se poate acest lucru
prin inlocuirea bobinelor din gama
m, cum dv.
AP$STOL GHEORGHE - jud.

Vom publica n curnd un amplifi-
pentru canalul 4 TV.
SCHNEllMIHAI - jud. Sibiu
Nu pieselor al
aproximativ il n-
singur prin
ADRIAN -
oscilatoruiui din radio-
destul de
Dobrescu --
Constanta
I
Jupiter este un
porta-
cu circui-
unde-
lor medii
scurte, produs al
treprinderii Tehno-
De
cat gama undelor
scurte este
in 3 ceea
ce
lui o sellectlVi:tat:e

Alimentarea cu
energie este
din 5 ba-
terii R 20, cu
7,5 V. Curentul absor-
bit n lipsa semnalu-
lui este de 25 mA.
n de
turile la mufa de cu-
plaj de la radiorecep-
tor, se poate inregis-
tra sau se poate reda
un semnal AF.
lor dorite. Te pentru frumoa-
sele tale din domeniul elec-
tronicii.
GHEORGHESCU ILIE - Rimnicu-
Vilcea
La aparatul dv. rezisten-
montate n paralel pe instrumentul
indicator. apoi, n
cu alt instrument, sensibilitatea

BABA COlOMAN -
ntreprinderii Electro-
nica, aparatului.
BADEA EUGEN -
Temele vor fi tratate n rubrica foto.
Pentru carte cu
Cartea prin sau
la anticariat.
lARGU IONEL -
tuburile electronice din
calea de sunet; se pare intr-un tub
se un scurtcircuit ntre grila
1 grila 2.
GURAN OVIDIU - Cluj-Napoca
Montajul solicitat a fost publicat in
d in acest an.
"""........ ,..... DE
DE
POSTA
..
Cartea prin

RAPORTARU GH. -
Am ut sugestiile dv. Nu pose-
schema.
TOCEA CAUN - Cluj-Napoca
Materialul se referea numai la foto-
grafiile alb-negru.
MARGINEANU MARCEL - jud.

editurii care a
cartea.
IUUAN - jud. Ilfov
articolul n nr. 7/77,
4-5.
NICOLAE -
cu uzina construc-
toare.
NICARBCI LUCIAN
Am
c--....;;...:...---.-__ -========-.J
BC178B
Tz 6