Sunteți pe pagina 1din 9

sp_2_psih_sociala_2 Psihologie Sociala 2

TRUE/FALSE

1. Grupul social este o adunare sau sum de indivizi. 2. Grupul social si gruparea desemneaz acelasi lucru. 3. Grupul este o adunare cu efect de gestalt. A

A F p.

p.102 p. 102

4. Grupul social mic reprezint punctul de intersectie dintre social si psihologic 5.Diada este cel mai mic grup social posibil 6. Cele mai instabile diade sunt cele reciproc pozitive A p.103 F p.103

A p. 101

( cele mixte )

7.Exist o relatie invers proportional ntre stabilitatea triadei si numrul diadelor aflate n dezechilibru. A p.103

8.Dac ntr-o diad exist atitudinea de atractie a lui A fat de B si atitudinea de respingere a lui B fat de A, putem spune c respective diad este n echilibru. F p.103 F p. 102

9. Grupul de elevi, format din 45 de membri, este un grup social mic. 10. Grupul familial nu poate fi grup de apartenent. 11. Grupul social mic a mai fost numit si grup primar. F p. 104 A p.102

12. Tonul hedonic face parte din propriettile principale ale grupurilor mici. 13. Coeziunea grupului nu coreleaz cu nici una dintre celelalte propritti.

F p. 107 F p. 106 A p. 107 F

14. Pivotul coeziunii l constituie consensul membrilor n legtur cu o problem sau alta.

15. Conceptul de facilitare social exprim usurinta cu care un membru este acceptat n grupul respectiv. p. 107 16. Un indice al coeziunii grupului l constituie frecventa folosirii pronumelui noi n defavoarea lui eu. A p.107 (noi) 17. Eficienta grupului nu depinde de tipul de lideritate F p.107

18. Influenta social este o actiune asimetric, cu predominant unilateral, pe care o exercit asupra individului evenimentele, fenomenele mediului, dar mai ales ceilalti oameni cu care intr n contact. p.111 19. Experimentul privitor la efectul autocinetic a fost realizat de ctre S. Asch.
1

p.112

(M.

Sherif ) 20. O norm social este o modalitate de evaluare ce indic un interval aceeptabil si un interval inacceptabil n privinta comportamentului, activittii, evenimentelor, credintelor sau oricrui alt subiect referitor la membrii unei unitti sociale. A p.111 F p. 112 ; 115

21. Efectul Millgram apare ori de cte ori un stimul luminos nu are un punct de referint. (efectul autocinetic)

22. Influenta este numit informational atunci cnd indivizii se conformeaz de teama faptului de a nu aprea ca devianti. F p. 113 F p. 114

23. Conformismul public sau de complezent atinge chiar convingerile subiectului.

24. ntr-o situatie social critic panica, spre exemplu suntem mai conformisti dect n situatii obisnuite de viat. A p.114 25. Manipularea este o form a influentei sociale A p. 117 F

26. n cazul tehnicii de manipulare numit piciorul n us, explicatia se bazeaz pe teoria angajamentului. p.117 27. Tehnica mingiilor aruncate la joas nltime se bazeaz pe mecanismul psihologic al nevoii de ordine si coerent comportamental. F p. 118

28. Angajamentul ntr-un act neproblematic are ca efect de a face actul si tot ce tine de planul comportamental sau ideatic mai rezistent la schimbare. A p. 118 A

29. Manipulrile mari sunt reprezentate de influenta ntregii culturi n mijlocul creia vietuieste individul. p.120 30. Printre manipulrile minore se nscriu si tehnicile propagandistice. F p.120 A p. 124 A

31. Lenea social poate fi explicat prin lipsa coordonrii si pierderea motivatiei

32. Tipul de sarcin cu care se confrunt membrii grupului are influent asupra productivittii de grup. p. 125 33. Nivelul de aspiratie scade dac subiectii constat c grupul cu statut inferior reuseste mai bine n realizarea unei sarcini. F p. 36

34. Termenul de aspiratie este definit ca nivelul performantei viitoare ntr-o sarcin nefamiliar, pe care subiectul ncearc s-l ating explicit, cunoscnd nivelul performantei anterioare n acea sarcin. F p. 36

35. Conducerea poate fi definit ca influent interpersonal orientat ctre atingerea obiectivelor organizatiei. A p.131
2

36. Modelul conducerii bazat pe trsturi de personalitate este cel mai complet si mai complex model cunoscut. F p.132 37. Este meritul abordrii concentrate pe comportament n domeniul conducerii, descoperirea existentei a doi lideri complementari ca sarcini. A p.133

38. Una dintre limitele modelului bazat pe trsturi de personalitate este aceea c nu integreaz trsturile unui profil de personalitate. A p. 132

39. Vorbim despre contingent pentru c asocierea dintre orientarea liderului si eficienta grupului este dependent de msura n care situatia nssi este favorabil exercitrii influentei. A p. 135

40. Teoria contingentei postuleaz faptul c exist un mod ideal de conducere a oamenilor, indiferent de context. F p.135 41. Stilul suportiv este adecvat n cazurile n care sarcina este nestructurat, ambigu sau cnd subordonatii prefer s li se spun ce au de fcut F p. 136 (directiv) A

42. Stilul participativ este potrivit cnd sarcinile sunt interesante, incitante dar slab structurate, neclare. p. 137 43. Autorul Psihologiei multimilor este E. Durkheim. F p. 140 A p. 141

44. Zvonurile sunt stiri improvizate, rezultnd n urma unui proces de deliberare colectiv.

45. Influenta exercitat de zvon este cu att mai mare cu ct importanta, semnificatia este mai nalt, iar informatiile venite pe canale oficiale sunt extrem de clare. F p. 143

46. Faptul c, pe msur ce circul, informatia de felul zvonului tinde s se deformeze, l putem explica prin ncercarea de manipulare din partea clasei politice. F p. 141-142

47. Termenul mod se refer la conduita social comun sau similar din partea unui larg numr de persoane, conduit tranzitorie sau ciclic prin natura sa. A p. 144 F p. 140 F p.148

48. n conceptia lui G. Le Bon multimile sunt ntotdeauna rationale, ele cumulnd inteligent. 49. Reprezentrile sociale sunt construite dup criterii logice, la fel ca si cunostintele stiintifice. 50. Principala functie a reprezentrilor sociale este cea de cunoastere. A p. 159

MULTIPLE CHOICE 1. Se numeste grup de referint a. grupul la care individul face referire n discursul su
3

b. grupul ai crui membri i sunt prieteni c. grupul la ale crui valori se raporteaz d. grupul din care individul face parte 2. Autorul teoriei contingentei este : a. A. Maslow b. M . Sherif c. K. Lewin d. F. Fiedler 3. Sunt factori ai productivittii de grup: a. volumul grupului b. tonul hedonic c. structura grupului d. tipul de conducere e. dominanta motivational f. tipul de sarcin a. a+b+c b. e+f c. a+c+d+f d. b+c+e+f 4. Numim grup primar a. grupul social mare b. grupul de referint c. grupul social mic p.102 p. 125 p.135 p.104

d. grupul elevilor de scoal primar 5. Celebrul experiment referitor la obedient apartine lui: a. S. Milgram b. S. Asch c. M. Sherif 6. Grupul potential se transform n grup prin fenomenul de a. empatie
4

p. 115

b. interactiune c. implicare d. conformare

p. 101-102

7. Sunt proprietti principale ale grupurilor mari : a. distributia spatial b. flexibilitatea c. coeziunea d. mrimea e. omogenitate a. a+b+c b. a+c+d c. b+d+e d. c+d+e 8. Situatia n care oamenii se conformeaz deoarece consider c informatia venit de la ceilalti este o dovad de adevr o numim: a. Influent normativ b. Influent informational c. Influen orientativ 9. Explicatiile rezultatelor experimentului lui S. Millgram vizeaz a. exonerarea de rspundere b. plcerea de a tortura c. autoritatea experimentatorului d.curiozitatea indivizilor a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+c d. a+b+c 10. Potentialul teoretic al grupului se refer la urmtoarele aspecte : a. curentul de opinie b. efectul statistic
5

p. 139

p. 113

p.116

c. feedback-ul d. compensarea competentelor e. structura de autoritate f. dinamica grupului a. a+c+e+f b. b+c+d+f c. c+d+f 11. Teoria contingentei se refer la fenomenul: a. conformismului b. conducerii c. manipulrii d. facilitrii 12. n conceptia lui G. le Bon multimea apare ca: a. impulsiv, inteligent, tenace b. impulsiv, mobil, iritabil c. mobil, altruist, tenace. 13. Conformismul este un fenomen care : a. apare doar n grupurile sociale mici b. apare doar n grupurile sociale mari c. apare n orice tip de grup social, indiferent de mrimea acestuia. 14. Zvonul este supus urmtoarelor tipuri de distorsiuni : a. asimilare, acomodare, adaptare b. asimilare, accentuare, reductie c. accentuare, reductie, dispersie. 15. Conditiile aparitiei reprezentrilor sociale sunt: a. dispersia informatiei, fenomenul de focalizare, presiunea la inferent b. asimilarea la tem, reductia, dispersia c. dispersia informatiei, fenomenul de focalizare, opinia public 16. Functiile reprezentrilor sociale sunt urmtoarele: a. Functia de comprimare a experientei sociale
6

R: b+ c+d+f

p.

p.

p. 135

p. 140

p. 114

p. 142

p. 158

b. Functia de cunoastere c. Functia de identificare d. Functia identitar e. Functia de orientare f. Functia justificativ g. Functia de autoreglaj a. a+e+f b. b+d+e+f c. c+d+e+f 17. Consensul este necesar n grupuri deoarece pe el se grefeaz : a. distributia spatial b. conformismul c. stilul de conducere d. coeziunea p. 107 p.159

18. Atunci cnd liderul face cunoscut oamenilor ce se asteapt de la ei si le indic modul n care trebuie s-si ndeplineasc sarcinile spunem c are un stil de conducere: a. participativ b. paternalist c. directiv d. suportiv 19. Atunci cnd liderul este prietenos si abordabil, preocupat de bunstarea subordonatilor si si de crearea unui climat de lucru agrabil, el abordeaz un stil de conducere: a. participativ b. autocrat c. directiv d. suportiv p. 137 p. 136

20. Legtura dintre conformism si norma grupului este aceea c: a. norma prescrie niste comportamente iar conformismul este atitudinea de persiflare a acestora b. norma permite alegerea a diferite alternative iar conformismul este fenomenul de orientare ctre una dintre ele.
7

c. norma prescrie anumite comportamente iar conformismul este atitudinea de supunere fat de prescriptiile normei p. 121

21. Experimentul lui M. Sherif este prototipul: a. disiprii unei norme ntr-un grup b. stingerii unei norme ntr-un grup c. formrii unei norme ntr-un grup 22. Experimentul realizat de S. Asch vizeaz studiul: a. interactiunii b. conformismului c. influentei sociale d. facilitrii sociale e. obedientei a. b+c b. a+b+c+d c. c+d+e 23. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia social pe calea experimentrii, prin studiile din 1897 privind influenta social sub forma ............... a. facilitrii sociale b. obedientei c. lenei sociale 24. Angajamentul ntr-un act duce cel putin la o modificare a continutului ideatic n sensul rationalizrii sale. a. irational b. nejustificat c. problematic p. 118 p. 13 p. 112 p.112

25. Din punctul de vedere al lul Fiedler, situatiile foarte favorabile conducerii si cele mai putin favorabile au nevoie de liderul orientat spre ........... a. oameni b. organizatie c. sarcin p. 136
8

26. Sintagma fenomen de mas desemneaz conduita social ..din partea unui numr mare de indivizi. a. identic b. similar c. contradictorie d. opozant 27. Dup prerea lui T. Shibutani la originea unui zvon se afl un eveniment important si . a. oficial b. catastrofic c. derizoriu d. ambiguu p. 141 p. 141

28. Efectul Ringelmann se refer la efortului individual ca urmare a cresterii numerice a grupului a. cresterea b. reducerea c. nsumarea 29. Nu orice sef este lider, de aceea, psihologia social si face o prim distinctie ntre liderul formal ( numit ) si liderul, cel care, pe baza calittilor personale exercit, n mod real, influenta. a. dezirabil b. muncitor c. informal d. rapace p.131 p. 124

30. Scoala lui ...............face din dinamica grupurilor studiul sistematic si experimental al structurii si proceselor ce se petrec n grup si determin relatiile grupului cu exteriorul. a. S. Moscovici b. G.Le Bon c. K. Lewin d. S. Asch p. 108