Plan integrat de dezvoltare pentru zona metropolitan Cluj

Audit teritorial
1

Limite i uniti administrative componente

Localitile membre: Municipiul Cluj-Napoca Judeul Cluj Comunele: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Bora, Cianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreti, Grbu, Gilu, Jucu, Petretii de Jos, Tureni i Vultureni

Date geografice
Poziia central n Transilvania, amplasare n regiunea nord-vest Relief deluros, vi lung terasate; situarea ntr-o zon depresionar, favorizat din punct de vedere al climatului (Clim continentaltemperat) Poziia pe unul dintre cele mai importante ruri transilvnene Someul Mic - care i-a oferit condiii de aprare, de circulaie n sens longitudinal, de aprovizionare cu ap i de folosire a energiei acestuia. Zon cu risc seismic redus; Risc sczut pentru inundaii

Poziionare spaial
Reeaua trans-europeana de transport din cele 30 de proiecte prioritare de la nivel european (pentru perioada 20072013), trei traverseaz Romnia, dar traseul lor nu trece prin regiunea nordvest, nu sunt n proximitatea polului de cretere Cluj-Napoca. National: Autostrada Transilvania (proiect major la nivel naional, 415 km, de la Brasov spre Oradea, grania cu Ungaria) trece pe la S, SV de ClujNapoca prin comunele din inelul al doilea al zonei metropolitane: Tureni, Ciurila, Petretii de Jos, Gilu. Zona metropolitan Cluj este traversat de magistrala rutier E60 (DN1): Bucureti - Braov - Cluj-Napoca Oradea Budapesta Viena. Aeroportul international ClujNapoca asigur legturi cu diferite localiti din Europa i din afara Europei.

Demografie
Populaia urban stabil numr 309.338 locuitori, reprezentnd 81% din populaia din zona metropolitan, iar cea rural este de 70.367 locuitori, adic 19% din populaia din zona metropolitan (INSSE - statistica la 01.01.2008). Fa de anul 2002, la 01.01.2008 se inregistreaza o scdere a populaiei totale stabile n zona metropolitan cu 1.6%. Se remarc totodat un proces de migrare de la urban la rural, populaia stabil urban scade cu 2.7% iar populaia stabila rural creste cu 3.5%.

Demografie
Comunele cele mai populate sunt situate in inelul 1 din jurul municipiului: Apahida 2.28% (E) din totalul populatiei ZMC si Baciu (N-V) 2.11% din totalul populatiei ZMC. Cele mai slab populate comune din ZMC sunt situate in inelul 2 : Aiton, Ciurila, Vultureni, Borsa, Petrestii de Jos. Densitatea cea mai mare a populatiei din zona metropolitan (n afara municipiului) o au Floresti, Baciu, Apahida.

Economie
Structur economic diversificat - tendina este difereniat n teritoriu (Planul de amenajare a teritoriului la nivel regional - PATR 2004) n arealul sud-estic al Someului Mic (aval Cluj) industrie i agricultur specializat (legumicultur) Someseni, Apahida. n arealul vestic (amont de Cluj) servicii (n special comer i turism) Floresti, Gilu. n arealul nord-estic agricultur (Chinteni, Vultureni). n arealul nord-vestic (Baciu) industrie specializat i agricultur. n arealul sudic: (Tureni, Cojocna) balneoturism i turism
7

TOP 10 domenii / sectoare economice ponderea cifrei de afaceri realizate n total cifra de afaceri a celor 45 de domenii de activitate analizate pentru anul 2007
Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Domenii de activitate Comert cu ridicata Constructii Servicii utilitati Transporturi Comert cu amanuntul Consultanta Industria chimica IT Industria alimentara Industrie constructii metalice TOTAL cifra afaceri 10 DOMENII TOTAL cifra afaceri 45 domenii Cifr afaceri realizat (%) 38.9 12.5 8.3 6.5 5.8 3.4 2.3 2.2 2 1.9 83.8 100
8

Cele mai frecvente activiti economice n zona metropolitan Cluj n 2003-2007 (profit brut/CAEN)

Economie
Per ansamblu, economia zonei metropolitane reflect un stadiu relativ avansat n procesul de evoluie de la economia industrial la o economie de servicii, cu o component manufacturier mic i de nalt specializare i cu accent pe activitati comerciale. Predomin ntreprinderile mici i mijlocii n economia zonei metropolitane. Somajul a cunoscut un trend descresctor n 2003 - 2008. Aceast tendinta descresctoare a avut ca baz numrul mare de investitii n zon, att pe retail, ct si n industrie.
10

Infrastructur tehnic i transport

Zona metropolitan Cluj este traversat de magistrala rutier E60 (DN1): Bucureti - Braov - Cluj-Napoca Oradea Budapesta Viena. Dezvoltarea ulterioar a zonei va fi afectat i de proiectul autostradei Transilvania, care va trece prin partea sudic. Accesul n ZMC este asigurat si prin intermediul drumurilor judetene, precum si a celor comunale.
11

Ci de comunicatii
n municipiu Lipsa centuri ocolitoare traficul greu trece prin ora, avnd ca efect deteriorarea infrastructurii rutiere a municipiului, ngreunarea circulaiei, creterea nivelului de poluare infrastructura rutier urban necesit modernizare n cartierele vechi ale municipiului, iar n cartiere recent create necesit dezvoltare (zonele Borhanci, Sopor) sau chiar creare n cartierele n curs de dezvoltare (Lomb) numrul de maini foarte mare i n continu cretere ngreuneaz circulaia n municipiu, precum i la intrrile / ieirile din municipiu si genereaz probleme cu privire la parcarea n zone rezideniale, precum i n centrul oraului

12

Ci de comunicatii
n comune Drumurile judetene care asigur conexiunile ntre municipiu si comune, precum si ntre comune sunt deteriorate Drumurile comunale sunt deteriorate, necesitnd modernizri, legturile cu satele apartintoare este dificil datorit calittii drumurilor vicinale.

13

Transport
Transportul public de persoane asigurat n municipiu de regie autonom de transport public. Reeaua de transport public acoper 43 de linii, dintre care 3 sunt deservite de tramvai, 6 de troleibuz, restul liniilor fiind deservite de autobuze. Din aceste linii, 8 sunt linii preoreneti, spre Baciu, Chinteni, Floreti, Apahida, Luna de Sus, Dezmir, Someu Rece, Pata-Boju. Traseele de transport in comun in municipiul Cluj-Napoca au o lungime dupa cum urmeaz: autobuze 464,3 km, troleibuze 85,1 km si tramvaie 52,8 km. n comune transportul public este realizat de operatori privati, selectati pe baz de licitatie. Este necesar promovarea mijloacelor alternative de transport transport public, preferabil ecologic (cu tramvaiul), folosirea bicicletelor. Transportul public ecologic (cu tramvaiul) este dificil datorit deteriorrii liniei de tramvai si a tramei stradale aferente. Este necesar dezvoltarea unei retele coerente de piste pentru biciclete
14

Transport aerian
Aeroportul international asigur legturi cu diferite localitti din Europa si din afara Europei, numrul de pasageri fiind n crestere. n viitor pe aeroport vor opera ntr-o pondere semnificativ aeronave din gama mediu i lung curier, cu capaciti de operare superioare aeronavelor utilizate in prezent. Pista de aterizare pentru avioane este insuficient de lung, ridicnd probleme n decolarea i aterizarea n special a avioanelor de capacitate medie i mare.
Aeroportul International Cluj-Napoca Traficul de pasageri pe anii 2000 - 2007
Numar de pasageri pe zboruri internationale Total Trafic Pasageri
400,000 350,000 N u m a r d e p a s a g e ri 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0 2000 2001 2002 2003 Ani 2004 2005 2006 2007

390,521

244,366 202,556 162,668 75,750

31,300

267,039

90,128 105,091
44,543 53,956

121,037
120,295 93,490 61,634

148,820

15

Retea de alimentare cu ap
Exploatarea schemelor de alimentare cu ap existente se face cu dificulti generate de mai multe cauze:
starea reelei de distribuie (peste 50% din reeaua de distribuie din zona muncipiului Cluj-Napoca are durata de exploatare depit), insuficiena capacitilor de compensare a consumurilor de ap, tehnologia de tratare a apei (staia de la Gilu), reducerea capacitii unor surse de ap subteran (Floreti), pierderile n reeaua de distribuie i n staiile de tratare etc.

16

Retea de alimentare cu ap
n ceea ce priveste alimentarea cu apa in comunele din zona metropolitana Cluj, situatia este urmatoarea: Localitati care au retea de canalizare peste 70% din gospodarii-3 localitati ( Bontida, Floresti,Jucu) Localitati care au retea de canalizare intre 35-70% din gospodarii4 localitati(Apahida, Caianu, Cojocna, Gilau) Localitati care au retea de canalizare sub 35% din gospodarii-4 localitati(Aiton, Baciu, Garbau, Petrestii de Jos) Localitati care nu au retea de canalizare-5 localitati

17

Retea de canalizare
La nivelul comunelor din zona metropolitana Cluj, din datele primite de la Regia Autonom Judeean Ap Canal la nivelul anului 2008 reiese urmatoarea situatie: Localitati care au retea de canalizare peste 70% din gospodarii- 0 localitati Localitati care au retea de canalizare intre 35-70% din gospodarii1 localitate( Floresti) Localitati care au retea de canalizare sub 35% din gospodarii - 4 localitati(Aiton, Apahida, Baciu, Gilau) Localitati care nu au retea de canalizare- 10 localitati In localitatile care nu au retea de canalizare se foloseste sistemul foselor septice sau apele se deverseaza pe terenurile din gospodarii, in paraie, cursuri de apa, rigole stradale.
18

Reeaua de electricitate
reeaua de electricitate este prezent n toate comunele din arealul de influen al municipiului, situaia fiind prezentat mai jos. Localitati racordate la reteaua electrica peste 70% din gospodarii - 3 localitati(Floresti, Gilau, Jucu) Localitati racordate la reteaua electrica peste 35-70% din gospodari i- 8 localitatati (Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Cojocna, Feleacu,Tureni, Localitati racordate la reteaua electrica peste 35% din gospodarii 6 localitati(Caianu, Chinteni, Ciurila, Garbau, Petrestii de Jos, Vultureni.)
19

Retea de distributie a gazului natural

Municipiul Cluj-Napoca are retea de distributie a gazului Doar 6 din cele 17 comune din arealul de influen au reea de alimentare cu gaz, conform datelor statistice din perioada 1996 2006. Din cele 6 comune, patru sunt din primul inel din jurul municipiului: Apahida, Baciu, Floreti i Feleacu, din inelul al doilea fiind Gilu si Tureni.

20

Educatie
In perioada 1996 2006 numarul unitatilor scolare are un trend descrescator. La nivel primar si gimnazial numarul elevilor din comune are un trend usor crescator din 1996 pana in 2001, scazand apoi in 2006. In schimb, in municipiu, numarul elevilor este in scadere. Educatia de nivel liceal si universitar se continua in Cluj-Napoca, putandu-se observa tendinte de descrestere a numarului de elevi inscrisi la nivel preuniversitar, in schimb ce la nivel universitar, numarul studentilor are un trend clar ascendent. Sunt necesare investitii pentru consolidarea, modernizarea si dotarea unittilor scolare din invatamantul preuniversitar.

21

Educatie
10 universitti - datorit renumelui unora din universittile clujene, Clujul atrage tineri nu numai din localitatile limitrofe, ci din toata tara, chiar si studenti straini. Peste 100.000 studenti in Cluj Universittile sunt implicate n cercetare, unele avnd centre de cercetare.

22

Cercetare
Actorii activitilor de cercetare dezvoltare inovare sunt: furnizorii de cercetare (universiti, instituii de cercetare i dezvoltare, ONG-uri cu activitate de cercetare i dezvoltare), facilitatorii activitilor de cercetare-dezvoltare-inovare (centre de perfecionare, entiti de transfer tehnologic), respectiv beneficiarii cercetrii (intreprinderi sau asociaii de firme) Serviciile oferite mediului economic de ctre universiti i institute/centre de cercetare-dezvoltare sunt destul de reduse i cu aplicabilitate slab (n domeniile socio-umaniste) i un grad mai ridicat de oferte (n cazul domeniului tehnic, unde exist colaborri mai strnse ntre cercetarea n domenii tehnice i diferite industrii, cum sunt ingineria chimic, petrolier-chimic, farmaceutic, maini i echipamente, calculatoare-automatic, alimentar).
23

Sntate
Analiza densitii unitilor sanitare dispensare, cabinete medicale, spitale etc. precum i a medicilor relev o aglomerare n municipiu i un deficit n comune. Funcia de monopol a Municipiului Cluj-Napoca n domeniul sntii, asistenei medicale din Transilvania este demonstrat i recunoscut. Controlul medical Cluj-Napoca servete nu doar populaiei judeului Cluj, ci absoarbe i fluxurile venite dinspre alte judee apropiate i chiar ndeprtate. Amenajarile din domeniul sanitar ocupa suprafete importante de teren in centrul municipiului, cu constructii si dotari specifice. Marea majoritate a cladirilor in care functioneaza spitalele din aceasta zona sunt vechi (peste 100 de ani), necesitnd lucrri de reabilitare, ntreinere, modernizare. Serviciile de sntate se confrunt cu probleme operaionale i ca urmare a echipamentelor i utilitilor depite tehnic i moral.

24

Asistent social
nu exist suficiente servicii specializate de asistenta sociala (SPAS exist doar la Cluj-Napoca si la Floresti); lipsa personalului specializat n domeniul social de la nivelul mai multor localitti care fac parte din zona metropolitan exist servicii private oferite de furnizori acreditati (publici si privati) partial lipsa informrii la nivelul zonei metropolitane cu privire la furnizorii de servicii acreditati exist o colaborare strns ntre departamentele responsabile de domeniul asistentei sociale de la nivelul localittilor/Spas-urile de la nivelul zonei metropolitane (SPAS Floresti, DAS Cluj-Napoca) si Directia General de Asistent Social si Protectia Copilului Cluj existenta unor suprapuneri n ceea ce priveste acordarea unor anumite tipuri de servicii si lipsa completa a altora alocarea insuficient a unor terenuri/locatii n vederea nfiintrii unor centre
25

Locuinte
Numrul locuintelor si suprafata locuibil / locuitor au crescut n localittile din ZMC, n medie pe ZMC de la 11,95 mp / locuitor in 1996 la 15,43 mp / locuitor in 2006, in municipiu crescand de la 11,95 mp / locuitor la 15,18 mp / locuitor. Indicatorii calculati sunt prezentati raportat la populatia stabila a zonei metropolitane Cluj, deoarece nu se poate cuantifica numarul total din zona, ce cuprinde si rezidentii: studenti, muncitori sezonieri etc. Anul 2006 indica tendinte de dezvoltare a infrastructurii. Comparativ cu anii 1996 si 2001, cand in evidente statistice nu apar solicitari de eliberare a autorizatiilor de construire, anul 2006 indica tendinte de dezvoltare a infrastructurii, atat de tip rezidential, cat si de alte tipuri, dovedit de numarul crescnd de solicitari pentru eliberarea de autorizatii de construire.

26

Cultura
Municipiul Cluj-Napoca este o adevrat cetate cultural cu prestigiu recunoscut i peste hotarele rii. Aici funcioneaz o filial a Academiei Romne, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori i artisti plastici, Teatrul Naional i Opera Romn de Stat, Teatrul Maghiar i Opera Maghiar de Stat, Teatrul de ppui, Filarmonica de Stat, care are i o secie de muzic popular, studiouri teritoriale ale Societilor Naionale de Radio i Televiziune, posturi private de radio i televiziune prin cablu. De asemenea, funcioneaz Grdina botanic. De interes turistic sunt si muzeele: Muzeul Naional de Art, al doilea din ar ca zestre de art romneasc dar i strin (peste 4000 de lucrri), Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secia n aer liber a Muzeului Etnografic (85 de uniti), Muzeul memorial Emil Isac, Colecia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie i Geologie i Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

27

Patrimoniul cultural si natural

Localitatile din ZMC sunt beneficiarele unui patrimoniu cultural inestimabil, care cuprinde monumente de interes naional, regional i local, provenind fie din epoca roman, fie din evul mediu i pn n secolul al XIX-lea. Acesta necesit restaurare si punere n valoare. Zone balneoclimaterice: Bile Cojocna, Bile Someseni

28

Patrimoniul natural arii protejate

Ariile protejate i siturile de importan comunitar (situri Natura 2000) ocup o suprafa nsemnat, ridicnd valoarea patrimoniului natural al zonei. Ariile protejate cu potenial turistic ridicat se confrunt cu numrul impresionant de vizitatori care doar ies la iarb verde provocnd un impact semnificativ asupra valorilor naturale, din activitatea lor rezultnd i o cantitate considerabil de deeuri abandonate. Lipsa infrastructurii corespunztoare vizitrii acestor arii protejate a dus la apariia unor drumuri improvizate i neautorizate rezultnd fragmentarea i degradarea teritoriului dar i la inhibarea turismului civilizat. Lipsa trasrii limitelor perimetrelor pentru unele din ariile naturale protejate de interes judeean i a suprafeelor acestora 5 din cele 11 arii protejate de interes naional neavnd custozi sau structuri de administrare lipsa administratorilor sau custozilor din aceste arii protejate duce la disfunctionalittile mentionate anterior.
29

Turism
Din datele statistice comparative 1996-2001-2006 se poate observa o concentrare a unitilor de cazare n localitile Cluj-Napoca, Cojocna, Feleacu, Floreti, Gilu, Tureni, ca zon mai compact, precum si o tendin general de cretere a numrului unitilor de cazare n aceste localiti. n ceea ce privete structura locurilor de cazare pe categorii de uniti de cazare n municipiul Cluj-Napoca, hotelurile dein cea mai mare pondere (de 81,25%) urmate de vile (9,41%), pensiuni (6,34%), campinguri (2,53%).

30

Turism tipuri de turism practicate n ZMC

Turismul cultural Urban - are un cmp de practicare larg deschis n municipiul Cluj Napoca, unde exista o mare concentrare de atracii turistice: muzee, edificii religioase, Grdina Botanic, monumente (statui, busturi, case memoriale), vestigiile istorice, instituii de art i cultur etc. Rural - puternic tent cultural prin valorificarea obiceiurilor, tradiiilor sau folclorului local Turism curativ Alte forme de turism: de afaceri, stiintific, de tranzit, religios

31

Calitatea mediului - terenuri degradate si situri potential contaminate

Atat la nivelul municipiului cat si in comunele vecine (Apahida, Bontida, Chinteni, Cojocna, Feleacu, Floresti, Garbau si Petresti de Jos) exista depozite de deseuri menajere si asimilabile acestora precum si pentru deseuri industriale care prin natura activitatii lor polueaza si contamineaza solul, aerul si apa, motiv pentru care toate functioneaza pe baza unor programe de conformare si cu termene limita pentru inchidere, pasivizare si reconstructie ecologica a zonei. La nivelul municipiului si n comune exista zone cu terenuri degradate in special datorita alunecarilor de teren. Pentru aceste zone sunt necesare studii si proiecte de consolidare precum si reconstructia ecologica a acestora.

32

Poluarea, colectarea si depozitarea deseurilor

Precolectarea este de tipul la bordur, deeurile menajere fiind colectate n recipiente de diverse tipuri i capaciti, achiziionate in perioade diferite de timp. colectarea deeurilor se realizeaz n amestec, nefiind implementat un sistem de colectare selectiv a deeurilor rampe neconforme de colectare a deeurilor n unele localitti din zona metropolitan Cluj. educaia populaiei deficitar n ceea ce privete colectarea selectiv a deeurilor, att la nivelul populaiei, ct i n rndul agenilor economici.

33

V invitm la discutii ...

Rugm ca n interveniile dvs. s evideniai ce considerai ca puncte tari, puncte slabe, oportuniti i ameninri pentru dezvoltarea zonei metropolitane Cluj, n baza informaiilor prezentate anterior. V mulumim pentru atenia acordat!

34