Sunteți pe pagina 1din 9

Evoluia i caracteristicile migraia forei de munc,Romnia,dupa 1989

Universitatea Babes-Bolyai Specializarea:Studii de securitate An:II Membrii echipei:Nstsoiu IoanaAlexandra,Rzil Ioana

Cuvinte cheie:migraie,emigrant,imigrant,migraie extern

Abstract:

Migraia este un proces complex, cu un caracter multinaional ce nu poate fi gestionat numai n mod unilateral sau bilateral, ci printr-un management eficient care s aib n vedere beneficiul tuturor celor implicai i caracteristicile n schimbare ale procesului migraionist. n acest context politicile migraioniste ale rilor se modific n funcie de evoluiile economiei mondiale, a situaiilor politice, a influenei diferiilor factori: naturali, sociali, etc. Aceast proiect analizeaz evoluia i caracteristicile de dupa 1989, politicile, legislaia i instituiile aferente procesului migraionist n Romnia.

I.INTRODUCERE (scurt istoric)


La finele secolului 19 i nceputul secolului 20,migraia romnilor a urmat fluxul plecrilor est-europenilor n America de Nord.A urmat perioada migraiei etnice,marcat de plecarea a aproximativ 200.000 de etnici maghiari din Transilvania n Ungaria,ntre 1918 i 1922,i a unui numr aproximativ egal de etnici romni,care au prsit n anii `40 Nordul Transilvaniei,aflat sub autoritatea maghiar.n timpul celui De-al Doilea Rzboi Mondial,o mare parte a populaiei evreieti din Romnia a fost deportat (nota. Harvath (2007),p.2.) n timpul regmului comunist,autoritiile romne au urmrit, pe de-o parte,exercitarea unui control strict al plecrilor.Pe baza unor acorduri bilaterale,etnicii germani i evrei au plecat n numr mare,ei reprezentnd aproape jumtate din totalul emigrrilor definitive n intervalul 1975-1989(ibidem,horvath).La aceste fluxuri strict controlate se adaug plecrile,n cea mai mare parte ilegale,ale etnicilor maghiari n Ungaria,care n 1975-1989,au reprezentat 12,8% din totalul emigranilor definitivi).n prima parte a anilor `90,au continuat plecrile pe motive etnice,pentru ca mai apoi s asistm la o cretere spectaculoas a migraiei pe motive economice,prin dezvoltarea fluxurilor de muncitori romni,care au urmrit obinerea unui loc de munc n statele Uniunii Europene. Numarul romanilor care au emigrat este de 2,77 milioane de persoane n acest an, reprezentnd 13,1% din populaie, dar va scade substanial pe termen lung, respectiv in 10 -15 ani, in condiiile n care Romania va converge ctre Europa, potrivit Bancii Mondiale.

II.EVOLUIA MIGRAIEI FOREI DE MUNC


Dup 1989, odat cu cderea regimului comunist, migraia n Romnia a devenit un fenomen ngrijortor, pn la 15 procente din populaia Romniei prsind de atunci ara. Potrivit Eurostat, 96929 persoane au prsit Romnia n perioada imediat urmtoare revoluiei, pe fondul deschiderii granielor, atingnd 170000 persoane n urmtorii trei ani. n aceast perioad, 75% dintre emigranii legali permaneni au fost etnici germani, maghiari i evrei. Ulterior, ca o consecin a introducerii restriciilor privind viza i permisele de lucru, rata migraiei n Romnia a sczut, n schimb rata migraiei temporare a cunoscut o explozie fr precedent, transformndu-se ntr-un fenomen ngrijortor, cu implicaii sociale, economice i psihologice profunde. In prezenta unei industrii invechite si neprofitabile, restructurarea a dus in primii ani dupa 1990, la un declin industrial masiv, nivelul investitiilor a scazut iar piata muncii s-a confruntat cu crize profunde ( disponibilizari massive, greve, mineriade). Ponderea industriei in totalul ocuparii fortei de munca a scazut dramatic, din 1990 pana in 1999. In contrast, ponderea agriculturii in totalul ocuparii fortei de munca a crescut substantial in aceiasi perioada. Aceasta crestere a ponderii agriculturii a fost impulsionata de cresterea migratiei din zona urbana in zona rurala, care a inceput in urma aplicari Legii fondului funciar in 1991, prin care au fost retrocedate terenurile agricole. Multi oameni au combinat munca la oras cu munca in agricultura de subzistenta pentru o sursa de venit suplimentar. Pe parcursul secolului XX Romnia a fost preponderent o ar de emigraie, tendina aceasta meninndu-se chiar i n condiiile restrictive ale regimului comunist. Migraia etnic a deinut n permanen o pondere important n fluxurile totale de migraie. ntr-o prim etap, la nceputul anilor 90, motivaia etnic a fost factorul principal de susinere a unui nivel ridicat al mobilitii externe prin schimbarea domiciliului. Cele mai mari fluxuri de plecare au pornit din regiunile cu nalt concentrare etnic, ndeosebi din Transilvania, n principal ctre Germania i Ungaria. Pe de alt parte au existat n aceast perioad fluxuri semnificative de repatriere a evreilor. ntr-o a doua etap, dup anul 1994, migraia definitiv se reduce puternic, preponderent devenind migraia temporar, motivat de cele mai multe ori de afirmarea profesional i ansele de obinere a unor venituri mari i favorizat n ultimii ani de liberalizarea circulaiei romnilor n spaiul Schengen, ulterior de aderarea Romniei la Uniunea European. Odata cu aderarea noastra la Uniunea Europeana, accesul la locurile de munca din tarile comunitare a devenit mai facil. Mai putin costisitori si nepretentiosi, romanii au fost primiti cu bratele deschise in unele tari sau cu oarecare reticenta in altele.
Informatiile statistice ale Ministerului Muncii arata ca in Romania numarul mediu de salariati a scazut in perioada 1993-2006, de la 6.543,8 mii la 4.594,3 mii. In aprilie a acestui an efectivul salariatilor a fost de 4.715,0 mii persoane, cu 7,9 mii persoane mai mare decat in luna martie 2007.

Odata cu instalarea in Romania a companiilor multinationale a sporit si numarul strainilor care lucreaza pe teritoriul tarii noastre. In evidentele ANOFM la data de 31 martie a.c. erau inregistrati 8.952 de straini cu permise de munca active. Miscarile de pe piata fortei de munca din Romania urmeaza tendintele globale, fiind o consecinta fireasca a evolutiei economice inegale a statelor pe plan mondial. Asa se face ca o

mare parte dintre conationalii nostri si-au gasit de lucru in alte tari, in special din Uniunea Europeana. Dupa aderare, cetatenii romani nu mai sunt obligati sa obtina viza in scop de munca pentru statele comunitare, ceea ce va ingreuna evidentierea fortei de munca migratoare. Potrivit statisticilor ANOFM, in perioada amintita cei mai multi romani si-au gasit de lucru in Germania in domeniul agricol 8.621 de persoane, in gastronomie 10 persoane, in sectorul medical 4 persoane si in menaj 43 de persoane. In Spania au plecat 1.574 de romani in agricultura, 42 in transporturi, 56 in industria alimentara, 7 in gastronomie, 66 in constructii si 55 in industrie. Tot in sectorul agricol s-au angajat, in aceasta perioada, si majoritatea romanilor plecati in Franta -50, in timp ce unul si-a gasit loc in constructii iar 3 in domeniul gastronomic. Numarul contractelor de munca obtinute prin intermediul ANOFM a scazut in primele trei luni ale anului 2007 cu 14,86% fata de aceeasi perioada a anului 2006. Potrivit oficialilor Agentiei, o astfel de evolutie demonstreaza ca majoritatea celor interesati au plecat deja sa lucreze in strainatate, dar si ca exista posibilitati suplimentare de a obtine si cauta locuri de munca in tarile Uniunii Europene.
Situaia actual

III.CARACTERISTICILE MIGRAIEI FOREI DE MUNC


Fenomenului de migraie i se asociaz o serie de avantaje i dezavantaje economice. Fluxurile migratorii aduc beneficii sau pierderi pentru cei care i afecteaza. Aceste aspecte menionate schimb viziunea asupra migraiei, ea devenind un instrument de politic economic i social. Politica va fi una de deschidere pentru migraia est-vest cu scopul acoperirii deficitului de munc slab calificat, i pe de alt parte, una de intensificare a atragerii temporare sau definitive de creere pentru a susine progresul prin tehnologii pergormante, i implicit, prin resursa uman cu pregtire de vrf pentru vest-est. n ultimii 30 de ani politicile europene n domeniul migraiei au avut un caracter puternic restrictiv, acestea schimbndu-se dup 1990 cnd s-a ncercat o deschidere mai mare i un grad mai mare de acceptare a imigranilor din tere ri. Declinul demografic asociat cu declinul de calificri la nivel european va determina o scdere a populaiei apte de munc n viitor n Europa. Apare astfel necesitatea gsirii unor soluii pentru a elimina efectele negative ale declinului demografic. Aceste politici sunt reflectate n directivele Uniunii Europene, ct i n strategiile i programele adoptate n domeniul migraiei. Ele au n vedere o abordare coordonat a problemei migraiei, att a celei legale ct i a celei ilegale, n beneficiul rilor Uniunii Europene, dar i al rilor furnizoare. Concomitent, politicile migraioniste ale UE au avut n vedere 4 aspecte n vederea gestionrii n mod eficient a procesului migraionist: - politici pentru reglementarea i controlul fluxurilor migratorii - politici pentru combaterea migraiei i angajrii ilegale a lucrtorilor strini - politici pentru integrarea imigranilor - politici privind cooperarea internaional n domeniul migraiei

Aceste reglementri au n vedere pe de o parte circulaia n scop de munc a cetenilor din statele membre ale Uniunii Europene i a familiilor lor n alte state membre ale UE, i pe de alt parte cetenii unor tere state i posibilitatea acestora de a desfura activiti lucrative n statele membre UE. Numarul cercetatorilor din Romnia se afla ntr-o scadere continua. Daca n 1989 lucrau n Romnia peste 150.000 de cercetatori, n 2001 statisticile oficiale nregistrau doar 58.453 de salariati n cercetare [1,2]. Daca rata de scadere a numarului de cercetatori din tara ramne aceeasi, se poate estima, prin extrapolare liniara, ca Romnia nu va mai avea nici un cercetator dupa anul 2008. Conform Eurostat, procentul din forta de munca reprezentat de cercetatori era n 2001 de 0,39% n Romnia, penultimul pe plan european, comparativ cu o medie de 1,39% n Uniunea Europeana si 0,84% n tarile candidate la aderare [3]. n plus, numarul cercetatorilor din Romnia care publica n reviste din fluxul stiintific principal (indexate de catre ISI [4]), este estimat la 5.700 [5], deci doar aproximativ 10% din persoanele angajate n cercetare sunt cercetatori competitivi pe plan international. Scaderea numarului de cercetatori din tara se explica att prin reorientarea lor catre alte sectoare, ct si prin faptul ca multi cercetatori sau tineri care vor sa urmeze o cariera stiintifica aleg calea emigrarii. Nu exista date oficiale asupra dimensiunilor migratiei cercetatorilor romni, dar putem face estimari pe baza informatiilor din baza noastra de date. Asociatia Ad Astra administreaza o baza de date n care cercetatorii romni se pot nscrie online, pe baza de voluntariat [6]. Actualmente exista peste 780 de persoane nscrise n aceasta baza de date, dintre care 222 au nregistrat publicatii stiintifice de relevanta internationala. Informatiile prezentate n continuare se refera la aceasta din urma categorie, formata din 222 de cercetatori competitivi pe plan international. Repartitia pe tari a acestora arata ca 64% din totalul cercetatorilor romni cu rezultate relevante pe plan international activeaza n strainatate. Majoritatea lucreaza n SUA (29%), Franta (7%), Canada, Germania, Marea Britanie (5%). Peste o treime din gospodriile tarii 2 milioane si jumatate , au avut cel putin unul dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989, arata o analiza realizata de site-ul EurActiv,ceea ce provoac ntrebarea ce se ntmpl cu copii,n cazul n care cei plecai au copii,influena absenei unuia sau ambilor prini,produce,dei n unele cazuri puin sesizabil adevrate probleme,copii dezvoltndu-se cu diferite probleme. Incepand cu 2002, majoritatea celor plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei din noul val de migrari nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la deschiderea de afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune, acumularea de cunostinte si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati. Este cert ca multi dintre conationalii nostri plecati sa lucreze in strainatate de mai multi ani, si-au facut un rost in tarile in care au migrat, semn ca veniturile obtinute acolo sunt satisfacatoare.

CARACTERISTICI NEGATIVE

CARACTERISTICI POZITIVE

-Declinul demografic determinat de migraie

imbrac dou aspecte: - pierderea direct - efectele n timp ale deteriorrii structurii pe vrste. -Dependenta comunitilor de veniturile provenite din migratie. -Copii abandonati -Trafic de persoane. -Scderea numrului de cercettori din ar ar, -Insuficiena personalului dintr-un anumit sector de pe piaa muncii

-Cele 4-5 miliarde de euro,sau mai mult, intrate anual n ar de la cei plecai au fost surs de venit A dus la explozia construciei de locuine i a vnzrilor de echipamente i bunuri destinate dotrii acestora, a numrului de autoturisme S-au creat locuri de munc Sa stimulat consumul. Romnii migrani, trind n ri cu grad ridicat de civilizaie, vd i nva spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea, curenia, atitudinede munc, toate acestea reprezentnd un mare ctig .pentru Romnia.
specte:

- pierderea trebui n mod firesc, diminuarea ori stoparea declinului demografic ardirect s se realizeze prin - efectele n timp ale deteriorrii structurii pe vrste. rezultatul combinat al mbuntirii celor trei factori importani: - creterea natalitii -Dependenta comunitilor de veniturile provenite din migratie. - scderea mortalitii - reducerea migraiei externe. -Copii abandonati Cele trei fenomene au ns, determinri diferite. -Trafic de persoane. Avnd n vedere c mortalitatea este un indicator stabil, iar natalitatea presupune modaliti de intervenie n evoluia sa, migraia extern devine un element de importan major pentru -Scderea numrului de cercettori din ar ar, influenarea structurii populaiei. Creterea nivelului migraiei internaionale se datoreaz n principal datorit transformrilor -Insuficiena personalului dintr-un anumit sector de pe piaa muncii sistemului legislativ, i anume libera circulaie a persoanelor. Se pot distinge dou perioade: Scderea exporturilor - 1990-1992 etapa etnicitii i apartenenei religioase, n aceast perioad au plecat etnicii germani i maghiari ctre rile de origine ale strmoilor lor. Zonele cu concentrare etnic: Transilvania, Banatul - 1993-2000 etapa preponderenei migraiei definitive a romnilor - dup 2000 etapa motivaiei de ordin economic, manifestat prin migraia extern temporar pentru munc Dup 1992, numrul emigranilor legali a sczut continuu, datorit opiunii alternative

Scderea exporturilor

pentru forme ale migraiei temporare. Un alt aspect de natur demografic, ce nu trebuie ignorat atunci cnd se estimeaz costurile migraiei definitive, l reprezint emigraia populaiei feminine de vrst fertil. Pierderea de potenial uman este n cazul femeilor mai mare, emigraia legal n rndul femeilor fiind mai mare. Migraia extern pentru munc are caracter temporar. Cei implicai n aceast micare migratorie legal fac parte din trei mari categorii de for de munc: - fora de munc de nalt calificare, din categoria de vrst 25-40 ani - fora de munc cu un nivel mediul de calificare, cu specializari n domeniile: construcii (Germania), sntate ( Italia, SUA, Canada, Elveia), hotelier, alimentaie public ( piaa occidental) - fora de munc necalificat sau semicalificat n activiti din agricultura, salubritate, construcii (Spania, Portugalia, Grecia) Trebuie s existe o mediere a caracteristicilor negative fiind posibil prin gestionarea eficient a fenomenului dat, prin includerea instituiilor specializate, a societii civile, a organismelor internaionale care ar facilita cooperarea ntre state i a comunitii academice. Stoparea migraiei, prin impunerea de politici restrictive, nu este un rspuns. Crearea unor oportuniti pentru atragerea migranilor i a investiiilor n comunitatea local, promovarea unei migraii circulatorii i crearea unui cadru instituional i legal adecvat realitii ar putea soluiona efectele negative ale fenomenului vizat.

IV.CONCLUZII
Evoluia migraiei forei de munc,de dupa 1989 pana in prezent,arat faptul c, un numr relativ mare de romni i au prsit ara pentru munc n strintate Migratia reprezinta o pierdere importanta pentru tara, prin potentialul intelectual, stiintific si economic pe care l reprezinta acestia, si prin pierderea investitiei facute n educarea lor. Pe de alta parte, migratia este o solutie naturala pe care cercetatorii i celelalte persoane,care aleg munca n afara arii, o gasesc pentru a putea sa si faca meseria i pentru a ctiga un venit, n contextul problemelor grave ale cercetarii romnesti i a locurilor puine i prost pltite de munc, rezultat direct al proastei guvernari din domeniu. Este nevoie ca statul s contureze liniile strategice n aa fel nct s duc la crearea de locuri de munc diversificate ntr-o economie optimal i relativ echilibrat distribuit pe teritoriul rii n cazul n care numrul emigranilor din Romnia ar scdea,lucru posibil datorit presupusei scaderi a oportunitilor de munc din strintate, i acetia ar fi integrai pe piaa muncii din ar,prin participarea acestora la bugetul statului,salariile ar putea crete ,iar problemele legate de pensii,somaj sau de alte sectoare s-ar putea rezolva mai usor ,prin aceast contribuie,iar printr o politic dus n sensul crerii de noi locuri de munc,economia arii ar putea atinge un nivel mult mai bun Contrabalansarea tendintei de migratie a cercetatorilor romni poate fi realizata de catre autoritati prin doua masuri simple: folosirea unor criterii obiective n evaluarea cercetarii, si cresterea fondurilor alocate cercetarii, conform cadrului legal si promisiunilor deja asumate. Aceste masuri ar putea duce la cresterea potentialului stiintific romnesc, iar

apoi la valorificarea lui prin dezvoltarea industriilor high-tech, cu valoare adaugata mare, si care ar putea juca un rol important n redresarea economica a tarii,. Agricultura,n ceea ce privete ara noastr, are un potenial de valorificare deosebit,ceea ce poate duce la o alta redresare a economiei i deci creare de noi locuri de munc,care ar putea substituii dorina romnilor de a pleca n strintate cu dorina ncadrrii pe locurile de munc din Romnia.Lucru ce ar ajuta att economia rii ct i pstrarii unei identiti romneti Ca i agricultura mai sunt i alte sectoare care necesit atenia specialitilor i implicarea guvernrii pentru luarea unor msurii propice dezvoltrii Esenial pentru echilibrul pieei forei de munc,pe termen mediu i lung devine crearea unei structuri economice viabile,apt s se adapteze unui dinamis tehnologic tot mai accentuat si a unui mediu extern tot mai competitiv

BIBLIOGRAFIE