CREATIVITATEA

INTRODUCERE Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin "creare", care nseamn "a zmisl ", "a furi", "a crea", "a nate". Insui etimologia cuvntului ne demonstreaz c termenul de creativitate definete un act dinamic, un proces care se dezvolt, se desvrete i i nde att originea ct i scopul. Termenul i noiunea generic au fost introduse pentru prima dat, n anul 1937, de psihol ogul american G.W. Allport. La noi, D. Caracostea folosea termenul nc din 1943, n lucrarea "Creativitatea emine scian", n sensul de originalitate ncorporat n opere de art.

DEFINITIE Creativitatea este un proces mental i social care implic generarea unor idei sau c oncepte noi, sau noi asocieri ale min ii creative ntre idei sau concepte existente. Este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii. Concept ul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: ps ihologie, arte, filozofie, economie, management etc. i deci la multe niveluri dis tincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a op erat vreodat tiina, este nc insuficient delimitat i definit. Aceasta se explic prin co plexitatea procesului creativ, ca i prin diversitatea domeniilor n care se realize az creaia. Dup Departamentul de Comer i Industrie din Anglia creativitatea poate fi definit ca "producerea de noi idei care sunt corespunztoare pentru scopurile unor afaceri pa rticulare". Aceast defini ie, orientat spre creativitatea economic, prezint o preferin entru termenul inova ie i consider creativitatea ca prima faz din procesul de inovare . Creativitatea are un rol n amplificarea tuturor aspectelor performan ei n afaceri - de la proiectarea noilor produse i servicii pn la introducerea lor n produc ie, mark etingul i distribu ia/livrarea acestora. Creativitatea manageriala nu poate fi altceva decat creativitatea specifica dome niului managementului, adica a conducerii intreprinderilor, institutiilor si alt or organizatii. Eficienta activitatilor ce se desfasoara intr-o organizatie este strans legata, chiar direct determinata de creativitatea managariala, de curaju l de a parasi unele rutine devenite ineficiente si de a risca introducerea altor a noi. Creativitate si inovare Pentru a utiliza ideile, organizatiile au nevoie de personal att creativ ct si ino vativ. Noile idei trebuie sa fie create, dar este de asemenea important sa fim c apabili sa le implementam pentru beneficiul organizatiilor si al comunitatii. Procesul creativ n organizatii implica trei pasi: generarea de idei, dezvoltarea ideilor si implementarea. Generarea de idei. Generarea ideilor depinde n primul rnd de fluxurile de oameni s i de informatii ntre firma si mediul ei nconjurator. Dezvoltarea ideilor. Dezvoltarea ideilor este dependenta de cultura organization ala si de procesele din organizatie. Implementarea. Faza de implementare este un proces creativ ce consta n acei pasi care aduc inventia pe piata. Creativitatea in managenent Creativitatea are o sfer larg de manifestare, iar n ceea ce privete managementul, ac esta este parte a tiinei n care factorul uman este puternic implicat. Managerii de vrf influenteaza creativitatea prin evaluarea propunerilor. n timp ce echipele de jos sunt lasate sa lucreze la detaliile inovative, un comitet executiv de vrf est e responsabil pentru rezolvarea problemelor organizatiei, lund n considerare obiec tivele si prioritatile, dar respectnd orice inovatie. Conducerea de sus trebuie s n vete s ncurajeze ideile noi si sa le evalueze critic daca ele sunt folositoare si pot fi puse n aplicare.

Evaluarea activitii grupurilor creative se poate face n dou faze. Prima se refer la e valuarea parial, fiind estimate rezultatele obinute ca urmare a aplicrii soluiilor pr opuse, iar cea de-a doua faz, cea a evalurii finale, estimeaz influena pe care activ itatea grupurilor o are asupra funcionalitii i eficienei organizaiei n ansamblul ei. Odat ce problema a fost identificat, al doilea pas n procesul de luare a deciziilor l reprezint generarea de soluii alternative. n aceast faz a procesului decizional est e esenial creativitatea. Metode si tehnici de stimulare a creativitatii 1. Brainstorming 2. Tehnica Gordon 3. Sinectica 4. Reuniunea Philips 6-6 5. Tehnica Delphi 6. Metoda Frisco 1. Brainstormingul Brainstormingul este o tehnica de stimulare a creativitatii prin care, pe calea discutiilor de grup, se urmareste obtinerea a cat mai multor idei privind modul de rezolvare a unor probleme, in speranta ca in randul lor se va gasi si solutia optima cautata. Ipoteza de la care pleaca brainstormingul este ca, in orice domeniu de activitat e, problemele pot fi rezolvate mai bine decat in prezent, insa pentru aceasta tr ebuie gasite idei noi, care sa sparga bariera rutinei. Ideile se gasesc in stare latenta, in fiecare colectiv, insa lipsa unui climat psihosocial corespunzator, duce la pierderea acestor idei, care pot fi valoroase. Brainstormingul urmareste tocmai crearea cadrului corespunzator care sa permita exprimarea organizata a ideilor, iar apoi valorificarea lor. 2. Tehnica Gordon Este o varianta a brainstormingului, deosebindu-se de aceasta prin faptul ca, in afara de coordonatorul sedintei, nici un participant nu cunoaste exact subiectu l ce se va discuta. Coordonatorul grupului va pune intrebari generale, fara lega tura cu problema vizata, trecand treptat, in timp, la focalizarea spre domeniul dorit. Durata globala a discutiilor pe problema este de cateva ore, intr-un numa r de cateva sedinte consecutive, fiecare sedinta incadrandu-se in limita de timp de 20-60 minute. Gordon, autorul acestei tehnici de stimulare a creativitatii, sustine ca prin acest mod de orientare al discutiilor spre problematica vizata, se evita implicarea egocentrica a participantilor, evitandu-se riscul gasirii un ei solutii superficiale. 3. Sinectica Sinectica este o tehnica de stimulare a creativitatii, bazata pe asociatii liber e de idei, in care se urmareste identificarea principiilor creativitatii indiviz ilor si a grupurilor de creativitate, precum si folosirea principiilor in cadrul unor tehnici asociate sinecticii cum este analogia. Sinectica se bazeaza pe 2 procedee operationale: Transformarea neobisnuitului (a noului) in elemente familiare prin pla sarea problemei intr-un cadru cunoscut; Transformarea elemetelor cunoscute in elemente neobisnuite, prin schim bare. Succesul sinecticii depinde de echipa de creativitate, pentru care se recomanda persoane cu pregatire eterogena, nespecialisti in problema analizata. 4. Reuniunea Philips6-6 Aceasta tehnica presupune organizarea unei reuniuni cu participarea unui numar r elativ mare de persoane (30 de persoane). Participantii vor dezbate o anumita pr oblema in sedinta de creativitate, pe durata de timp de pana la 2 ore. In final, este aleasa solutia problemei, solutie care va trebui insusita de toti participantii. Operativitatea tehnicii Philips6-6 o face aplicabila rezolvarii diferitelor prob leme dintr-o organizatie. Pentru gasirea solutiei optime, la reuniune vor partic ipa doar manageri de baza, de mijloc si de varf din cadrul organizatiei respecti ve. 5. Metoda Delphi

Este o metoda mai dezvoltata a metodei brainstorming si are la baza principiul gn dirii intuitive, al reflectarii. Se foloseste tot mai des la luarea deciziilor d e perspectiva. Consta n aflarea pozitiei si parerilor unor persoane dintr-un dome niu dat asupra unei probleme, pareri care sunt treptat mai precis conturate si m ai centrate, utiliznd chestionare succesive. Ea presupune urmtoarele etape: Etapa 1: Identificarea problemei. Etapa 2: Membrii grupului sunt invitai s formuleze soluii pentru rezolvarea acestei probleme ntr-un chestionar special oferit spre completare. Etapa 3: Rspunsurile sunt centralizate i trimise tuturor membrilor grupului. Etapa 4: Membrii grupului sunt solicitai ca acum, dup studierea rspunsurilor centralizate, s formuleze noi soluii pentru rezolvarea aceleiai probleme. Etapa 5: Etapele 3 i 4 se repet pn se ajunge la un consens privind soluia adoptat pentru rezolvarea problemei. 6. Metoda Frisco Metoda are ca scop gasirea unor noi cai de solutionare simpla si eficienta in ve derea rezolvarii unor probleme complexe si dificile. Membrii grupului de creatie vor aborda problema supusa analizei din mai multe perspective, jucand fiecare p e rand, rolul conservatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului si rol ul optimistului. Metoda are la baza brainstormingul regizat solicitand grupului de creatie capacitati empatice, spirit critic, dar si capacitati de stimulare a gandirii, a imaginatiei si a creativitatii. In cazul unei sedinte de creatie, este recomandat ca ordinea de luare a cuvantul ui sa fie inceputa cu traditionalistul urmat de exuberant, pesimist si apoi de c atre optimist, urmand ca sedinta sa se desfasoare dupa o ordine generata de evol utia discutiei si a cautarilor. Conducatorul va coordona grupul de creatie, cautand sa asigure o participare act iva si echilibrata pentru toti membrii, dar si o pastrare riguroasa a rolului au mat de catre aceasta. Decizia managerial Fiecare dintre metodele prezentate are avantaje i dezavantaje. Astfel: - brainstormingul are avantajul exprimrii mai multor idei, dar i dezavantajul irosirii timpului grupului cu idei care nu pot fi puse n practic; - tehnica nominal a grupului, cu votul su secret, ofer o structur n care oamenii pot s sprijine sau s resping o idee fr s se team de represalii. Dezavantajul este c niciodat nu se poate ti de ce au votat oamenii ntr-un anumit fel. - metoda Delphi prezint avantajul c ideile pot fi culese de la membri ai grupului care se afl la distane geografice unii de alii sau care sunt prea ocupai pentru a se putea ntlni fa n fa. Dezavantajul, n acest caz, decurge nemijlocit din avantaj: membrii grupului nu pot s-i pun ntrebri unul altuia. i n cazul metodelor de stimulare a creativitii ca i n alte contexte manageriale, managerii trebuie s cntreasc avantajele i dezavantajele i s aleag acea rezolvare potrivit organizaiei lor.