Noi folosim un cadru extins de tranzitii multiple epidemiologice pentru a revizui aspectele legate de re / emergente infectie.

Primul epidemiologice de tranzitie a fost asociata cu o crestere a bolilor infec tioase care au nsotit revolutia neolitica. Cea de a doua tranzitie epidemiologica a implicat trecerea de la infectioase la mortalitate boli cronice asociate cu industrializarea. Reaparitia recenta a mortalitatii boli infectioase marcheaza o treime de tranzit ie epidemiologic caracterizata prin emergente, re-emergente, si agenti patogeni rezistente la antibiotice, n contextul globaliz arii accelerate a ecologies boala la om. Aceste tranzitii ilustreaza teme recurente sociohistorical si ecologice n relatii le umane, boala din epoca paleolitica pana in ziua de azi. Conceptul a tranzitiei epidemiologice a fost formulata pentru prima data de catre Omran ca un model pentru integrarea epidemiologica cu schimbarile demografice n populatii (Omran 1971). Omran a declarat ca acest m odel ", se concentreaza asupra schimbarilor complexe n tiparele de sanatate , de boala si cu privire la interactiunile dintre aceste modele si factorii determinanti demografic, economic, sociologic si si consecinte.

Prima tranzitie epidemiologica: Recurgerea la productia de alimente primar (agricultura) a crescut incid enta si impactul bolii. Sedentism, o caracteristica importanta de adaptare agricole, a crescut teoretic raspndirea bolilor parazitare prin contact cu deseurile umane. n colectarea de vnatoare grupuri, miscarea frecve nta a tabara de baza si incursiuni frecvente departe de tabara de baza de catre barbati si femei ar dimi nua contactul lor cu resurse umane deseuri. n populatiile sedentare, proximitatea zonei de locuit si de site-uri dep ozit de deseuri la apa de aprovizionare este o sursa de contaminare. n timp ce sedentarism a avut loc nainte de perioada neolitica, n aceste zonele cu resurse abundente, o data acolo a fost trecerea la agricultura, de via ta sedentar a fost necesar Domesticirea animalelor prevazute o aprovizionare constanta de vectori s i o mai mare expunere la zoonotici boli. Infectiile zoonotice cel mai probabil din cauza a crescut de animale domes tice, cum ar fi capre, ovine, bovine, porci, si pasarile, precum si animalele domestice nedorite, cum a r fi rozatoarele si vrabii, care a dezvoltat (Polgar 1964) habitatelor permanent n si n jurul valorii de locui nte umane. Produse de animale domestice, cum ar fi lapte, par, piele si, precum si de praf ridicate de animale, ar putea transmite antrax, febra Q, bruceloza, si tuberculoza. Trecerea la agricultura a dus la o schimbare n ecologie, acest lucru a du s la bolile care nu sunt frecvent ntlnite de catre forajere populatii. Trecerea de la o variat, bine echilibrat dieta la unul care continea mai putine tipuri de produse alimentare, uneori, a dus la deficiente dietetice. Produsele alimentare a fost depozitat n cantitati mari si pe scara larga distribuite, probabil rezultat n focare de intoxicatii alimentare. Practicilor ag

ricole intensive ntre Nubians preistorice a dus la anemie deficit de fier, la fel ca si dependenta de cereale, ntarcare practici, si infestari parazitare. Combinatia dintre o societate complexa, n cres tere compartimentarile de clasa, insuficientelor epidemii, si dietetice fara ndoiala adauga stresul mental la list a de boli. Procesul de industrializare, care a nceput un pic peste 200 de ani n urma, a dus la o si mai mare sociale si de mediu de transformare. Locuitorii orasului au fost fortati sa se c onfrunte cu deseuri industriale si apa si aer poluat. Mahalale care a aparut n orasele industriale au devenit puncte de contact pentru a saraciei si raspndirii de boala. Epidemii de variola, tifosul exantematic, febra tifoida, difterie, ruj eola, si febra galbena, n mediul urban Setarile au fost bine documentate. A tuberculozei si a bolilor respiratorii, cum ar fi pneumonie si bronsita au fost probleme chiar mai grave, cu situatii grele de lucru si conditiile de vi ata aglomerat. Urban centrele de populatie, cu o mortalitate lor extrem de mare, nu au putut sa menti na bazele lor de populatie de capacitatea de reproducere a celor care traiesc n oras. Mortalitatea depasit f ertilitatii, care necesita imigrare pentru a mentine marimea populatiei. Tranzitia a doua epidemiologice: The Rise of bolilor cronice si degenera tive A doua tranzitie epidemiologica se refera la trecerea de la boli infecti oase acute la cronice nonboli infectioase, degenerative. Cresterea prevalentei acestor boli cronice este legat de o cresterea longevitatii. Rezultate obtinute culturale avansuri ntr-un procent mai mare de indivizi atinge cele mai vechi segment de vrsta a populatiei. n plus, progresele tehnologice care caracterizeaza de-al doilea de tranzitie epidemiologica a dus la o crestere n degradarea mediului. Un interes ant caracteristica de multe dintre bolile cronice este prevalenta lor special, si "e pidemic'-cum ar fi aparitia n societatile n tranzitie, sau n aceste populatii n curs de trecerea de la curs de d ezvoltare la moduri de transport dezvoltate de productie. n tarile n curs de dezvoltare, multe dintre bolile cronice asociate cu epidemiologica tranzitie aparea mai nti n membri ai straturile superioare socio-economice, din cau za accesului lor produse. Multe dintre bolile de-al doilea epidemiologice parts de tranzitie facto rii etiologici comune referitoare la adaptarea omului, inclusiv dieta, nivelul de activitate, stres mental, practici comportamentale si de mediu poluare. De exemplu, industrializarea si comercializarea de produse alimentare d e multe ori duce la malnutritie, n special pentru cei care societatile n "tranzitie" de la forme de sedere ale furn izarii produselor alimentare de agribusiness. capacitatea economica de a cumpara produse alimentare care satisface cerintele n utritionale multe ori nu este posibil. Obezitatea si aportul ridicat de glucide rafinate sunt legate de cresterea incidentei bolilor de inima si diabet.

Obezitatea este considerat a fi o forma comuna de malnutritie n tarile dezvoltate si este un rezultat direct al un stil de viata ce n ce mai sedentar, coroborat cu prize termice de echilibru sa u n crestere. O caracteristica unica a bolilor cronice este aspectul lor relativ recen ta n istoria omenirii ca o cauza majora de morbiditate. Aceasta este orientativa de un factor de mediu pute rnic n etiologia bolii. n timp ce factori biologici, cum ar fi genetica sunt fara ndoiala importante pentru a deter mina cine este cel mai probabil sa cedeze la care boala, genetica singura nu poate explica cresterea rapida a bolilor cron ice. n timp ce unele dintre noastre boli cronice actuale cum ar fi osteoartrita au fost predominante n rndul populatii lor umane timpurii, mai multe alte afectiuni grave degenerative, cum ar fi bolile cardiovasculare si cancer au fost mult mai rar. A treia tranzitie epidemiologica Astazi, populatiile umane sunt deplaseaza n tranzitie epidemiologica a tr eia. Exista o reaparitia boli infectioase cu rezistenta la antibiotice multiple. n plus, aceasta aparitia bolilor are o potential de impact global. ntr-un sens, tranzitia contemporan nu elimina posibil itatea de coexistenta unor boli infectioase tipice ale tranzitiei epidemiologice prima (apro ximativ 10.000 de ani n urma), n timpurile noastre, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), ca rapoartele de 50 m ilioane decese in fiecare an, 17500000 sunt urmare a unei boli infectioase si parazitare. OMS raporteaza ca 1, 7 milioane au tuberculoza si 30 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV. Aparitia de boli infectioase a fost una dintre cele mai interesante pove sti evolutiei din ultimii deceniu, si a captat interesul oamenilor de stiinta si a publicului. Mass-media populare, cu publicarea de carti, cum ar fi zona fierbinte si filme, cum ar fi Outbreak, a capturat fasc inatia publicului cu bolile emergente ca amenintari la supravietuirea omului. Exista o preocupare rea la stiintifice cu privire la problema. David Satcher (directorul de la Centrul pentru Controlul Bolilor din Atlanta, GA ), liste de 22 boli care au a aparut n ultimii 22 de ani, inclusiv Rotovirus, virusul Ebola, Legionella pneum ophila (e legionar Bolii), Hantaan Virus (coreeana febra hemoragica), HTLV I, Staphylococcus toxina , Escherichia coli 0157: H7, HTLV II, HIV, Human Virusul herpesului 6, Hepatita C, si izolate hanta virus. Aparitia bolii este rezultatul unei interactiuni de demografice sociale, de mediu si de modificari ntr-o ecologie globala si n adaptarea si genetica a microb, influentata de international comert si calatorii, schimbarile tehnologice, defalcare n functie de masuri de sa natate publica, si microbiene de adaptare. Modificari ecologice, cum ar fi proiecte de dezvoltare agricola, ba raje, despaduririle, inundatii, de seceta si schimbarile climatice au dus la aparitia unor boli, cum ar fi hemor agica Argentina febra, febra hemoragica coreeana (Hantaan) si sindromul hantavirus pulmonar. Omu lui demografice

Comportamentul a fost un factor n raspndirea de febra dengue, si sursa pentru intr oducerii si raspndirii HIV si alte boli cu transmitere sexuala. Motorul care este de conducere reaparitia multora dintre bolile sunt sch imbarile ecologice care aduc oamenilor contact cu agenti patogeni. Cu exceptia pentru febra pururic brazilia n, care poate reprezenta un nou tulpina de Haemophilus influenzae, biotip aegyptius, cele mai multe dintre bolil e emergente sunt de origine culturale. Dezvoltarea rezistentei la antibiotice, n orice agent patogen este rezult atele medicale si agricole care practici. Utilizarea nediferentiata si inadecvata a antibioticelor n medicina a d us la spitale care sunt sursa variata de tipurile de medicamente, tulpini rezistente de bacterii ca re infecteaza un numar mare de pacienti. Agricol utilizarea n care hrana pentru animale este completat cu doze sub -terapeutice de antibiotice a crescut n mod dramatic n ultima jumatate de secol. n 1954, 500.000 de kilograme de antibiotice au fost pr oduse n Statele Unite ale Americii, astazi, 40 milioane de lire sterline sunt produse anual.