Sunteți pe pagina 1din 2

LICENTA L.M.A.

Material sintetic

Probe scrise
Examenul scris la cele patru specializri (limbile A i B. Economie, Drept) urmrete, n primul rnd, verificarea competenelor lingvistice ale studenilor care au parcurs ciclul de 3 ani, alaturi de o buna asimilare a conceptelor de macroeconomie, microeconomie, management, drept civil, dreptul muncii sau dreptul comunitar evidentiind caracterul interdisciplinar si profesional al sctiei. Accentul se pune pe pe asimilarea cunostintelor in domeniul limbajelor de specialitate- economic, social, politic. Studenii de la LIMBI MODERNE APLICATE vor trebui s susin pe lng proba scris de curs practic de la cele dou limbi majore i un test-gril la drept i economie. 1. Proba scris de curs practic la LMA (4ore) const n traducerea unui text din limba strin n limba romn. Textul va fi selectat din publicaii, precum The Times, The Economist, The News Week, Le Point, Le Figaro etc., coninnd termeni din diverse domenii, precum cel economic, juridic, politic. Pe lng traducerea propriu-zis, studenii vor avea i exerciii lexicale bazate pe textul propus (s furnizeze antonime, sinonime, s aleag traducerea corect pentru cuvinele subliniate, sa frunizeze analiza de tip morfologic si sintactic pentru structurile gramaticale subliniate pe text, etc.). 2. Testul gril (2 ore) const n alegerea unui modul ntre cele propuse la drept: dreptul muncii, dreptul comunitar i dreptul civil, iar la economie: microeconomie, macroeconomie, finane, management. Testele cuprind 25 de intrebri, cu o singur variant corect. Disertaia Propunere: nota minim de promovare pentru elaborarea i susinerea proiectului de licen este 6 (ase). Disertatia va fi susinut la sfritul perioadei de studiu, n cadrul unei comisii formate din minimum trei persoane, la fiecare limb. Lucrarea va cuprinde un nucleu teoretic descriereadomeniului ales- concepte, istoric, harta conceptuala- i o parte aplicativ- glosar terminologic bilingv (de exemplu englez//romn sau spaniol/romn). Prima parte, teoretic, va face dovada asimilrii principalelor cunotine teoretice predate i folosirea lor n mod flexibil, creativ la o companie, institutie, produs concret. In partea de glosar, studentii vor arata ca stiu sa analizeze morfologic, lexicologic si terminologic un segment de limba, de asemenea vor face dovada ca stiu sa traduca fragmentele alese spre exemplificare (i.e. contexte), ca stiu sa opereze cu definitiile, ca stiu sa faca distinctia dintre definitie si context etc. Mai mult, se va furniza dovada nsuirii aptitudinilor de a analiza, sintetiza, descrie i utiliza cunotinele teoretice n condiii concrete. Partea a doua va face dovada utilizarii corecte a terminologiei specifice unui domeniu, produs, activitate descris i analizat, Se vor analiza termenii alei pe baza unor cmpuri semantice, aceleasi pentru fiecare dintre cele doua limbi alese.

Proceduri Pe tot parcursul elaborrii proiectului de licen, studentul se va consulta cu ndrumtorul, de la stabilirea structurii pn la finalizarea lucrrii. Studentul i ndrumtorul au obligaia de a se ntlni de 1-2 ori pe lun. Studentul va informa despre stadiul elaborrii proiectului, parcurgerea bibliografiei. Cu ocazia acestor ntlniri, mai ales pe parcursul celui de-al VI-lea semestru, ndrumtorul i va solicita studentului prezentarea unor fragmente, capitole din lucrare, pentru a accelera redactarea i finalizarea ei. Comunicarea dintre ndrumtor i student se poate derula parial i prin pota electronic. Limba de redactare a proiectului este cea studiat. Studentul are obligaia de a depune proiectul la Secretariat cu o sptmn nainte de data susinerii, stabilit de conducerea facultii, acordndu-i conductorului timpul necesar pentru alctuirea referatului de apreciere. In egala masura, studentul va depune atat un exemplar din lucrare printat, cat si un CD, pentru a verifica masura in care s-a conformat normelor de respectare a legii antiplagiat. Susinerea proiectului de licen se face n faa comisiei de examen, alctuit din minimum trei membri i un secretar, n limba strin aleasa. Susinerea este o prob oral, n cadrul creia candidatul face o prezentare in Power Point a cercetrii sale i rspunde la ntrebrile membrilor comisiei de examinare i ale asistenei. Nota finala este media intre nota propusa de coordonatorul stiintific si nota data de comisie. Daca indrumatorul stiintific face parte din comisie, nota cmisiei va fi acordata de ceilalti membri. Stabilirea felului n care se noteaz lucrare de ctre coordonatoare/~ri i de ctre fiecare din membrii comisiei, - fr zecimale. Baremul de corectare: fisa de evaluare tip.