P. 1
Daniel Goleman Inteligenţa -emoţională

Daniel Goleman Inteligenţa -emoţională

|Views: 777|Likes:
Published by coloane85U

More info:

Published by: coloane85U on Oct 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/12/2013

pdf

text

original

DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New Principalele teme pe carele abordeaYorkTimes.

zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a Today. fost redactor principal la Psychology

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n
ermLol+ibrrali
Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

,
BUCUREgTI,2ool

*

ts.

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,
ol

ISBN 973-8120-67-5

Provocarealui Aristotel
poate Oricine deoeni furios- e simplu.Dar sdte inpentru cit ctndtrebuie, furii pe cinetrebuie, trebuie, gi deloc ugor. ceea trebuie cumtrebuie nu este ce ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau.
weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

transformare. hryutea'produce o asemenea $tiinfa psihologiei d" fapt foarte pu,ure sau aproapenimic despre mecanica dh lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

8

Pronocarealui Aristotel

Proaocarea lui Aristotel

9

unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag, incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor, cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. Printr-un contrast clar, iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective: r La o gcoalSdin cartier, un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii, calcuLtoarele gi imprimantele, vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd ,,bebelug", iar el a vrut s5-i impresioneze. . Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan, unde, dupd o serie de imbrirceli, s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore, percepute ca o lipsd de respect, au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. o Conform unui raport, in cazul victimelor minore sub doisprezece ani, 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. in aproape jumltate d.in cazuri, pdrinlii suslin cd ,,ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". Bitaia fatald pornegte de la ,,infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului, plinge sau gia murddrit scutecele. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. Aparlinind unei grup5ri neonaziste, el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd, bea prea mult gi totul din vina striinilor. Cu o voce care abia se attzea, el a pledal ,,tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.,, in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei, despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav, ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd, cit gi in a celor din jur. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete; el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.

in ultimii zece ani, s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente, care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale, ale disperdrii gi neglijenlei ir familii, comunit5li sau ln viafa in comun. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea, fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati, neglijali, maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd, precum gi din amintirile valurilor de agresiune - adolescenli inarmafi la gcoal6,neinfelegeri pe gosele,care sfirgesccu schimburi de focuri, fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. sirt sinMaltratareaanofionald,atacularmat 9i strexi posttraumatic ce au intrat itr vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ari' tagme precum gi urarea care din vesela: ,,Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: ,,Fd-md sd am o zibwld.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes,am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse, una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5. DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE in Ultimii zece ar:ri, ciuda lucrurilor rele, reprezintd irsX 9i un progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul, gi ista datoritd unor rnetode inovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim, ne imagin5m sau visdm. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim, canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective'

10

Proaocarealui Aristotel

Prooocarealui Aristotel

11

A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd fie suficient de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu, in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor, ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune, cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic, dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. In prezent, gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei, susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient - coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc, de exemplu, atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu, fur vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald, care include auto_ controlul, zelul, perseverenta ;i capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, ata cum vom vedea, te pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda o ganstrmai mare, independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. Dincolo de aceastd posibilitate, se deslugegte o necesitate morald presantS. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd, acum cind egoismul, violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale, element esenlial al legdturii dintre sentimente, caracter si instincte morale. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. pentru unii, impulsurile sint emolii de nivel mediu; s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. bei care sint sclavii impulsurilor - agadar, cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitateade a

controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod in timilar, rddlcina altruismului se gXsegte empatie, in capacitaa citi emoliile celorlalfi: a nu simli nevoia sau disperarea tca de celuilalt inseamnd o lips6 de afecliune. $i dacXexistd doud atitudini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie, ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea. CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii - un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni - 9i a felului cum - sI ddm inteligenld emoliitor noastre. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd; cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici, modificind ceeace e de observat. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului, care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd, aceiea cind sentimentele coplegescraliunea- Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 - sau de pasiune 9i bucurie - dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii, Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5, Partea a doua a acestei cir,ti, constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit de inleligenldemofionald: exemplu, faptul cd sintem capabili sd ne stdpiirim un impuls emolional; sd ghicim sentimentele cele mai as.nt s" ale celuilalt; si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel, capacitatea tard' ,,sd te infurii pe cine trebuie, cii trebuie, cind trebuie, pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol')

12

Proaocarealui Aristotel

Proaocarealui Aristotel

13

Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii ,,inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda; felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald, pentru cd de ea depinde succesul la slujbd; 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil, de exemplu fumatul tigard de la figard, sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard; temperamentul nu este un destin. Aga cum se arate in Partea apatra,lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie, acasd9i la gcoalS,modeleazd circuitele emofionale, ficindu-ne mai ugor adaptabili - sau inadaptabili - la fundamentele inteligenlei emofionale. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor - felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc, ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. De asemenea,sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd,tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali, mai furiogi gi mai nestdpinili, mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice, mai impulsivi 9i mai agresivi. Daci existd intr-adevir un remediu, eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. in prezent, l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri, ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase.O solulie ar fi o noutr viziune in

privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii, punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare, ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine, autocontrolul gi empatia, precum gi arta de a asculta, de a rezolva conflictele 9i de a coopera. InEtica nicomahicd, Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute, caracter gi o viald mai bund, provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. Pasiunile noastre, atunci cind sint bine exercitate, sint in!elepte; ele ne cdlSuzesc gindirea, valorile 9i supraviefuirea. Din pdcate, pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5, ceea ce se 9i intimpl5 deseori. Aga cum constata gi Aristotel, problema nu constd in existenla emofiilor, ci in felul in care adecadrn emoliile 9i exprimarea lor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre - gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund?

PARTEA lNriI

Creierul emotional

Pentru ce existi sentimentele?
Binenu poli aedu ilecitcu sufletul;ceea este ce eseninoizibilpentruochi. lial este . ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY, M\CUI PrtNT

SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun, uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani, Ancare era condamnatd la un scaun rulant, in urma unei pai. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu, dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor,cei doi

ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe
astrtr cdtre salvatori, dupd care, cind vagonul s-a dus la pierit'. d, au pieritr. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei, al cdror ultim act eroic a

si igi salveze copilul, surprinde un moment al unui curaj mitic. Ftrrtrindoialtr, asemenea dovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2. Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza ,,suclui feproducerii" in trecerea genelor la,o noud generafie. din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un

de crizl nu estenimic altceva decit iubire. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor, un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii - gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim - intr-o viaftr de om3, Acest lucru sugereazi,cd noastre cele mai profunde, pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuze esenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun
s5-gi anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-

18

Creierul emolional

Pentru ce existd sentimentele?

19

dere al intelectului, sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional; din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pe care o puteau face. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale, afunci cind se pune intrebarea de ce, de-a lungul evolufiei, emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului - primejdia, o pierdere dureroas5, perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor, legdtura cu un partener de via!5, clddirea unei familii. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona; fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre, valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate, innescute ale suflefului omenesc. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. Denumirea in sine de Hogo sapiens,specia care gindegte, duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS, agacum constate recent gtiinla. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi, atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile, sentimentele conteazd in egald mdsurd - gi uneori chiar mai mult decit gindurile. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure - adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. La bine sau la rXu, inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul.

cfND pAsruNrrE copLEFEsc RArTUNEA
A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, o fetild depaisprezece ani, i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat ,,Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6, la nigte prieteni. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Auzind zgomote prin cas5, Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei, sd vadX despre ce e vorba. Cind fetila a sdrit din debara, Crabtree a impugcat-o in git. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius.

Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii; acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage, inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor, deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice - o tristd ironie, acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei, noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune, incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. Intr-adevdr, primele legi gi porunci ale evreidate etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, CeIezece lor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini, a supune 9i a domestici viala emolionald. Sau, agacum descria Freud in Disconfort tn culturd, societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale, care altfel ar fi mult prea nesdbuite. ln ciuda acestor constrirgeri sociale, pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq, ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 - 9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani; ultimii 10 000 de ani, chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde - au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. De bine, de rdu, evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii, ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice, ca in cazul tristei intimpliri din casa fami-

20

Creierul emofional

Pentru ce existd sentimentele?

21

liei Crabtree. Pe scurt, ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne, cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez. Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie, pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado, dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. Nu mai vedeam nimic in fa!d, fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. Apdsind piciorul pe frin5, am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta, agieptind sd treaci ninsoarea. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul - oprindu-md citeva sute de metri mai incolo, unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd, care mergea prea incet; ciocnirea blocase goseaua.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare, probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd - sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -, drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc, sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. . In esenfd,toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi, planuri imediate de abordare a viefii, planuri pe care le avem inndscute. Rddicina cuvintului emolie este motere,verbul latinesc care trseamnd ,,a misca" plus prefixul ,,e", adicd.,,a te da la o parte", sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. Aceste emolii duc la fapte, lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii. Doar la adullii ,,civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal, emoliile - rIddcina impulsurilor de a acfiona - desprinse de reacfia cea mai fireascS6. in repertoriul nostru emofional, fiecare emolie joacd un rol unic, asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile ,,fundamentale".). Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier, cercetdtorii au

descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif.erltd7: r Cind te mtnii, singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman; bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina, ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. r Cind ,ti-e fricd, singele stribate mugchii cei mari, cum ar fi cei din picioare, 9i ili este mai ugor sd fugi - gi sI te albegti la fafd, pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX ,,!i-a inghelat singele in vene"). In acelagi timp, trupul paralizeazd, chiar dacd doar pentru o clip5, poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd, fdcindu-l gata sd aclioneze, iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.rii imediate, pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului, care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei, linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate, ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5, precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. t lubirea,sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd - contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul ,,luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. Modelul parasimpatic, dublind ,,reaclia de relaxare", reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat, fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. I In lumea intreagd, exprimarea dezgusttth.ri arati la fel, transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me-

22

Creierul emolional

Pentru ce existd sentitnentele?

23

taforic. Expresia de dezgust a felei - buza de sus curbatd intr-o parte, in vreme ce se strimbd ugor din nas - sugereazd o incercare primordiald, aga cum observase Darwin, de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii, in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri, iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald ;i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva, iar pe mdsurd ce energia revine, se confur€aze noi inceputuri. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti - gi vulnerabili - in apropierea casei, unde erau mai in siguran!5. Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. De exemplu, pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea - cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate - e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria ,,foarte dragi", fiind jelite. Perioada de inceput a evolufiei, fir care acestereaclii emolionale prindeau form5, a fost fdrd indoiald o realitate asprd, pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani, cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment, cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. Dar odatd cu progresele din agriculturd, chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. in ultimii zece mii de ani, ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS, ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire; pe misurd ce ele au pilit, a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire, accesul

la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs. Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei, o despdrlire dureroasi. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri, de o colegi de la birou, gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd,bani 9i copii. Acum, la citeva luni dupi evenimente, ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. ,,Pur gi simplu nu md mai gindesc la el - nu imi mai pasd", a mdrturisit ea. Dar cind tocmai spunea asta, ochii i s-au umplut de lacrimi. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. Dar printr-o inlelegere empaticd, ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist, in ciuda a ceeace spune,9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS. Unul este un act al minlii emofionale, celdlalt esteun act al minlii ralionale. De fapt, avem douA rninfi, una care gindegte 9i una care simte. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie, operind cu ginduri, capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere, unul impulsiv gi foarte puternic, chiar dacd uneori ilogic - mintea emofionald. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale, vezi Anexa B.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre ,,inim5" si ,,minte"; atunci cind stii ,,in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere - cumva un tip mai profund de convingere - decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii; cu cit un eentiment este mai intens, cu atit mintea devine mai dominant emolionald - 9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei - a avea emofii, gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj.

24

Creierul emolional

Pentru ce existd sentintentele?

25

Aceste doud minfi, cea emolionald 9i cea rafionald, acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie, impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. be obicei, existi un echilibru intre mintea emo,tionilX 9i cea rafional5, in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra,tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. $i totqi minlile noastre, cea emofionald 9i cea rafionali, sint facultdfi semi-independente, a9a cum vom vedea, fiecare reflectind o operafiune distinctS, dar conectati a circuitului creierului. In multe sau in majoritatea momentelo{, aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate; sentimentele sint esentiale pentru gindire, iar gindirea pentru sentimente. insi atunci citrd intervine pasiunea, se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul, inecind mintea rafionald. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului, estedestulde limpede. Ragiunea face singurul lucru de careestein stare,izolindu-se .sirepetindu-piformule d! virtute, in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi,pind ce Conducdtorul lor obosegte, renunld 9i capituleazi. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru - gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e ,eiboi _, sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. creierul omului, cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni, este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe ,"uru "rroluliei, primatele non-umane. Dupi milioane de ani de evolufie, creierul a crescut de la baz6 spre virf, centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos, pXrli mult mai vechi ale creierului. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec,ii care au un sistem nervos peste minim, trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. Aceastd rdddcind a creierului regleazd, funcliile debaz| ale viefii, cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului, con-

trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe; el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. Din forma cea mai primitiv5, trunchiul creierului, au apdrut centrii emolionali. Milioane de ani mai tirziu, in plan evolutiv, din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau ,,neocortexul", respectiv, bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment; a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau, mai precis, in lobul olfactiv, in celulele care preiau qi analizeazd. mirosurile. Orice entitate vie, fie cd este vorba de ceva nutritiv, otrdvitor, de un partener sexual, de un animal de pradd sau de o victimtr, totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. ln acele vremuri primitive, mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei, dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. In fazele sale rudimentare, centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul, il analiza, impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor, disponibil din punct de vedere sexual, dugman aau hrand. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos, informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe, sI se apropie, si fugd sau sI urmtrreascdlo. Odat5 cu aparifia primelor mamifere, au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului, artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd, unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic, de la ,,limbus", care in latind inteamne ,,inel". Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie, cind strtem indrdgos-

26

Creierul emofional

Pentru ce existd sentimentele?

27

tili pind peste urechi sau morfi de fricd, sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda, prinzindu-ne in strinsoarea sa. Pe mdsurd ce a evoluat, sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire ;i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile, pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare, flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire, el putea fi evitat data viitoare. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros; conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte, comparind un miros acfual cu unul din trecut, disting?nd astfel intre bine 9i rdu. Acest lucru s-a fXcut prin ,,rinocefalon", intr-o traducere exactd: ,,creierul nasului", parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex, creierul care gindegte. .Acum 100 de milioane de ani, creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex - regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit, coordonind migcdrile -, alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi, neocortexul oferea o laturi extraordinard, intelectuald. mult mai mare decit la orice alNeocortexul luiHomo sapiens, td specie, a dat trdsitura distinctiv umani. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea; aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre - 9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta, simbolurile, imaginile. De-a lungul evoluliei, neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd, care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice, fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii .siplanificdri pe termen lung, precum si alte tertipuri mintale. In afard de asta, triumful artelor, al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. De exemplu, iubirea. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald - emolii care hrd-

nesc pasiunea sexuald.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil, lucru ce stl,labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. (Speciile care nu au neocortex, cum ar fi reptilele, nu au instinct matern; cind ies din oud, puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii.) ln cazul oamenilor, legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei - timp fir care, de altfel, creierul continud si se dezvolte. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni, cregtegi volumul neocortexului; odatd cu aceasti cregtere,se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului, cu atit sint posibile mai multe reacfii. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale, cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii - dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -, care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre, reugind sd le nuanfim. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd, neocortexul uman, mai mare ca dimensiune, permite 9i un repertoriu mai larg - inclusiv sunatul la Polilie. Cu cit sistemul social este mai complex, cu atit flexibilitatea este mai importantd - 9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald; ir chestiunile sufletegti esenliale - 9i mai ales tr fd urgenlele emolionale - se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea, creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier, zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali, putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului - inclusiv a centrilor gindirii.

Anatomia unui blocaj emorional

29

Anatomiaunui blocai
emotional
Vidla esteo comedie pentru ceicare gjndesc o traAi gedie pentr.u care sentimente. cei au HORACEWALPOLE

Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963,chiar ziua in care reverendul Martin Luther King, ]r. gi-a linut discursul inceput cu ,,Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington, organizat ir favoarea drepturilor omului. lh acea zi, Richard Robles, un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani, luatl in urma a peste o sutX de spargeri, a incercat si facX rost de nigte heroinX, spunea el ch pentru ultima datd. Voia sd renunle la viafa de delincvent, va susline el ulterior, dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie, o tindrd de doutrzeci gi unu de ani, documentarist la revista Neu,tsweek, gilui Emily Hoffert, doutrzeci 9i trei de ani, invdfdtoare. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi, Wylie era acolo. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Cind sX plece, a venit Hoffert. Ca s5 reugeascdsd fugd, Robles a legat-o 9i pe ea. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Robles, care promisese cI este ultima lui spargere,a intrat in panicd tr asemenea mdsurd, incit 9i-a pierdut complet controlul. Intr-un moment de nebtmie, a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat, dupl care, prins de o cumplitd furie, dar gi de fricd, le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. Amintindu-9i de acest moment, doudzeci gi cinci de ani mai tirziu, Robles se pliragea: ,,Pur 9i simplu o luasem razna. Am simlit ci-mi explodeazd creierul."

Pini in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. $i in prezent el este tot in inchisoare, dupi treizeci de ani, pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept,,crimele impotriva fetelor cu studii". Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural. ^ In acesteclipe, dupi cum sugereazd dovezile, un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5, concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. Blocajul apare firtr-o clipX, declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul, creierul care gindegte, sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. Aceste blocaje nu sirt izolate. Ele sint incidente irgrozitoare, care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu studii. ln aceastXformd catastrofald - dar mai pufin intmsi - se petrec multe, in mod similar, destul de frecvent in mintea noashe. lncercagisd vd amintili cind ,,v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr, descdrcindu-v5 pe cineva - pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini - intr-o asemeneamlsurd, 'lncit ulterior, dupd un moment de reflecfie gi de gindire, vi s-a ptrrut nepotrivit. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj, o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea, i9i are originea in nucleul amigdalian, un centru al creierului limbic. Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv, aceastaeste tot o reaclie limbictr. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren, dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd, a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994,sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire, incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc ,,amygdala", care inseanrnd ,,migdald"), are forma unui mtrnunchi de migdale, fiind alcdtuit din structuri conectate ce se

30

Creierul emolianal

Anatomia unui blocaj emofional

31

afld in creiel, in spatele inelului limbic. Existd doud amigdale, cite una de ambele pdr,ti ale creierului, localizate ir interiorul capului. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei, primatele. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului ,,creier al nasului" gi care, pe misurd ce au evoluat, au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. Acum, aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului, rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor; aceastdstare se numegte uneori ,,orbire afectiv5". Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur, preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. Degi era perfect capabil sd converseze, el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali, rudele, nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii, precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective, lucru foarte important in sine; viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea; orice pasiune depinde de el. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat.nu se mai tem gi nu se mai infurie, igi.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante, nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor; emoliile sint tocite sau absente. Lacrimile, o caracteristici exclusivd a oamenilor, sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd, girusul cingular; fiind refinute, lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. foseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York, a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti, care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh-

nologii pe mdsurd, acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune, dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti, ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic, punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem, chiar in vreme ce creierul care gindegte, neocortexul, este inci pe cale sd ia o hotdrire. Aga cum vom vedea, sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul. RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior, de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga; normal; intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. De exemplu, o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. In timpul gustdrii, el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile, o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd, la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. |ignitX gi neincrezdtoare, ea s-a ridicat in lacrimi, a iegit din regtaurant 9i, dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind incidentul, nu a regretat cd a plecat, ci cd a rdmas flrd gravurS. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente - ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici - nucleul amigdalian are un rol crucial. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte, distingind problemele. Astfel, nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS, este un fel de santineld psihologicS, ce infruntd toate situaliile, toate percepfiile, avind in gind doar o singurd intrebare, dintre cele

32

Creierul emolional

Anatornia unui blocaj emofional

33

mai primitive: ,,E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga - dacd in momentul respectiv apare un da" -, nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. In arhitectura creierului, nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri, polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. Cird se aude semnalul, si spunem, de fricd, se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul ,,luptd sau fugi,,, mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular, mugchii 9i organele internea. in urma semnalului nucleului amigdalian, sint activate gi alte circuite, cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd,,norepinefrina, care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului, inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze, punind practic creierul in alertd. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a, dindu-i o expresie de teamd, sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor, str sporeasctrritmul cardiac, sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. Simultan, memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd, reaclionind in conformitate cu precedentele existente. $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate, pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6,, vezi Anexa C). Reteaua extinsd a nucleului amigdalian, formatd din conexiunile neurale, permite ca . in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului - inclusiv mintea rafionald. SAMflNETA EMOryONALA

Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca-

nal, dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. ihainte de a-9i da seama ce face, s-a aruncat in apd - cu haina gi cravata pe el. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal - gi pe care astfel el l-a putut salva. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si ;tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani, cercetirile lui LeDoux au aritat c5, in privinla emoliilo1, arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian, care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi - printr-o unicl sinapsX- la nucleul amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului, care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului, inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale, pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq, care inconjoarl neocortexul. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice; aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. Conform teoriei convenfionale, in neurogtiinfd, ochiul, urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex, unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. Semnalelesint triate dupX semnificafie, astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa. Din neocortex, susline vechea teorie, semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian, adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd - un fel de alee 15turalnicd neurald - ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd

34

Creierul emolional

Anatomia

unui blocai etnotional
Thlamus

35

informalii directe de la simluri ;i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi, chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte, in vreme cl neocortexul, mai lent _ dar mai bine informat -, desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. in ca_ drul unui experiment crucial, el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor, dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net, chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. in schimb, sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian, sdrind peste nivelurile superioare. Pe scurt, gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput, relinut gi orchestrat independent frica lor. punct de vedere anatomic, sistemul emolional poate _,,Din acliona independent de neocortex", rrri-a spus LeDoux. ,,0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd.,, Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u,ou-, fe.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel, pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. LeDoux avanseazr ideea.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd, de exemplu, un experiment uluitor, fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor, incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba, dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r,.,;

Nucleul amigdalian

REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. cresc.

Mugchii mai sepregdtesc cei pen*u o acliuterupiild. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus,unde estetradus in Iimbajul creierului. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual, undeesteanalizatgi naluat ca ?nleles rdspunspotioit; dacdacest rdspunseste Si emofional, semnalulmergeIa nucletLl amigdalian,pentru a actiaacentrii emolionali. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild, earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd). Astfel, nucleul amigdalianpoatedeclanga ruclie emolioo nnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld.

,,incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem, dar gi la opinia despre acel lucruT. Emoliile noastre au o minte proprie, una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5.

SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald; cle sint inmagazinate nucleul amigdalian.Cercetdrile Lein lui Doux 9i ale altor specialigti neurologiepot sd sugereze in acum

36

Creierul emolional

Anatomia unui blocaj emolional

37

cd hipocampul, care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic, este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului, ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr; hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf,, si zicem, a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci, nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea, abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr, hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului; ca, de p" ." """'*pl.r, bandi ne aflam, cine era cu noi sau crrn arlta cealalti misind. Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr, tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. Sau cum spunea l,eDoux: ,,hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare, de exemplu. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5, de fapt, nu ne place persoana respectivtr.,, Creierul folosegte o rnetodX simpld, dar foarte abill de a inzes. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c;it m poate de viu8. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX, respectiv bucurie), un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale, determinind o secrclie de hormoni, epinefrine gi norepinefrine, care circultr prin corp, dind semnalul ctr este o stare limitl. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima, el le hansmite gi inapoi la creier, generind epinefrine gi norepinefrine.,Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale; aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian, care semnaliznazd altor regiuni ale creierului, 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld - di aceea ne amintim
* ln original: pattern (N . red.).

utor, de exemplu,unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5

. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr,
atit amintirea este mai puternicS; experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri. Aceasta inseamnd cI ir creier existi, prin unnare, bisteme de memorie, unul pentru faptele oarecare gi unul

cele cu incirc5turtr emolionald. Un sistem specialpentru
emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe, bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin-

ii place.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr

ALAKMELE NEURALE DEM ODATE
dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori, nu chiar foarte des, iegit din uz - mai ales in raport cu

socialtr fluidd in care trtrim noi, oamenii. Ca sediu al
i emolionale, nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. Metodele

atunci cind un elementcheie rcomparare sfurt tip asociativ: de pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt, putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire". [uz: reaclia apareinainteaunei confirmXri complete.Secordtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult, impreuni cu gindurile, ernoliile 9i reacliile dobfirdite
abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare, rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. 'Astfel, o fostd infiimieri din cadrul armatei, traumatizatd de

ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi, cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd,urd 9i panicd ;are a reacliilor ei de pe terenul de luptd, declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba-

un ln care copilul ei ascunsese scutec urit mirositor. Citeva
te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire, reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut.

38

Creierul emotional

Anatomia unui blocaj emolional

39

Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd, din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante, cum ar fi bdtdile sau indiferenla. tn primii ani de viald, alte structuri ale creierului, in special hipo_ campul, care are un rol crucial in amintirile noastre narative. si neocortexul, locul ln care,sirt addpostite gindurile ra,tionale, ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. La nivelul riemoriei, nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare;fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. fi .,r.u.rru recupereazi informafiile, nucleul amigdalian ho_ :: lif*."*pul tdrd;te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. dar nucleul 3migdalian, care se maturizeazd.foarte rapid in creierul sugaru_ lui,este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u., gil;a de ele. .dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui, inc'it, crede LeDoux, ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd, fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor, atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5, nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde. Unul dintre motivele pentru care.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre, cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute. putem avea un senti_ ment haotic, dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat.

ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE
Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd,zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu, imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod. intr-o secundd,am sdrit din pat gi am iesit din

cnmeri ingrozlt, ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi, dindu-mi seama cX sint in siguran!5, am tras prudent cu ochiul in dormitor, pentru a vedea ce a dus la acest dezastru - 9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte, dupd ce le triase din debara, 9i care acum cdzuserl pe jos. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. Tavanul era intact, ca 9i mine, de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit - ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul - ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd, in momentele vitale, inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld, mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial, partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex. Deci, ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Sau cum sublinia LeDoux: ,,Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului, care se mdsoard in miimi de secundi. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman, dar in mare, ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti, supravieluirea depinde de acest drum direct, pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd, permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 9i al meu. De fapt, in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale, mare parte din viala mintald a pdslrilor, pegtilor gi rep-

40

Creierul emolional

Anatomia unui blocaj emo[ional

4l

tilelor graviteazd in jurul lui, pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi,zilor. .Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere", spune LeDoux",,El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide, dar nu foarte precise.,, O asemeneaimprecizie, de exemplu la o veverigd, e.bgntr deoarece o determind str se ascundd, fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman, sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. Dar in cazul viefii,emofionale a oamenilor, a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni, vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru,care o ptrrisise fostul ei so!). Asemenea gregeli emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. LeDoux numegte acest luc-ru ,,emo!ie precognitivi", o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale, care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Este o folpd bruti de informalie senzoriald, ceva de gehulCum seeheam meIo4ia,in care, in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note, se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. senzorial de import, el trage o anumiti concluzle, declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul - sau chiar deloc. Nu e, deci, de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg, mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii. MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene, Jessica,de gaseanigori, dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci, 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd, mama sau fiica. in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd,

apogeul a fost atins la miezul noplii, cind se pregitea de culcale s.i a auzit telefonul sunfird. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon, cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. -,,,,Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal ,,]essica!" - in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: ,,& cred cI am gregit num5-

ruI..."
ln acelmoment,mama gi-arevenit 9i, politicoas5, un ton pe etlptrit, a intrebah ,,Cenurntrr,cduta!?" , Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd, o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian, careparcl a pinlit, la cela lllalt capit al circuitului major,spre neocortex, lobii prefrontall carese afl5 chiar in dreptul frunfii.,Cortexul prefrontal;parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat, linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns, ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale, podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice., ". De obicei, zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian, ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii ;,i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii preacfpontali,caresirt locul in carese planificX9i se organizeazd frunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.ln neocorinregistreazdgi analizeaz5intex, o serie de circuite in cascadtr tgrmaliile, le infeleg,gi, prin intermediul lobilor prefrontali, oro Cfestreazd reaclie.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte nereactiremotionale, estedictati de lobii prefrontali, Vpia'Unei ea lucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alCere p circuitedin creierulemofional. ,. , Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjament standard,cu o singurtrexoepliesemnificatiVi,in cazulurgenfeloremofionale. Cind sedegfangeazf, emolie, in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl. o

42

Creierul emolional

Anatornia unui blocaj emolional

43

proportia riscuri/avantaje tt, din miliarde de reaclii posibile, este aleasd cea mai bunXll. in cazul animalelor, cind sd atace gi cind sd fug5. ln cazul oamenilor... cind sd atace, cind sX fugi 9i, de asemenea,c?nd sd fie impdciuitori, cind sd convingd, cind si caute simpatie, cind sd fie ca un zid, cind si creeze sentimente de vinovifie, cind si plingd, cind sd braveze, cind sd fiO dispreluitori - g.a.m.d.,intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare, pentru cd presupune mai multe circuite. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti, avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf, o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva, iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem, inseamnd cd neocortexul este la datorie. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian, fird funclionarea lobilor prefrontali, in mare parte viala emolionald s-ar ndrui; dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald, nu va mai exista nici o emofie. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940, atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd - gi din pdcate prost utilizat5 - printr-o ,,rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale, lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv, tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru ,,indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. Din pdcate, aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald, pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. Circuitul cheie fusese diskus. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emocoplegitl !ionale12.ln asemeneamomente, mintea ralionalS est-e de cea emofionald. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei - cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici - asemd-

nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite, spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate ,,inchide" emoliile tulbur5toare. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural, reglind emofiile neplScute. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea, in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive, probabil inhibind lobul dreptla. ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu, cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau ,,exagerat de veseli"; in timpul examenelor neurologice, glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s.Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate, in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi, in plus, ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. Pe scurt, lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice, ir afard de emoliile negative prea puternice. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli, in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate ,,inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dispun. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor; ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali. ARMONIZAREAEMOTIILOR

.

FrAGrNDURIIOR

Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet, dintre gind 9i sentiment. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire

M

Creierul emolional

Anatomia unui blocaj erholional

45

eficientd, atit tr luarea hotdririlor infelepte, cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. Neurologii folosesc termenul de ,,memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr, indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd - nelinigtea, mi:nia 9i altele asemenea - pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. De aceea, atunci cind sintem suptrra;i din punct de vedere emofional, spunem: ,,Nu mai pot gindi limpede" - gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului, schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti, chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. lntr-un studiu, de exemplu, s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard, care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie, totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX,putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili, adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. In ciuda potenlialului lor intelectual, acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri, in sensul ci pot avea egecuri profesionale, pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar, ci pentru cd nu reugesc si.gi stdpineascl viafa emofional5. Creierul emofional, separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ, controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai ,,rafionale". In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in

vielii mintale, dr. Antonio Damasio, un neurolog de Universitatea din lowa, de la Colegiul. de Medicind, a fdcut

i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal.amigdalle. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. In ciuda inteli-

i lor intacte, ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple, flrm ar fi btabilirea unei inDr. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. Tn

de legtrturtrdintre gind gi emofie, circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian, ferentce glndegteneocortexul,nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective- todevenind de o neutralitate absolutd. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune; acegti pacienli au ,,uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Damasio sd ia o poneintuitivd, conform cdreia sentimentele sint practic indis-

pen|ru deciziilerafionale;ele ne indreapte pe drumul sabile va bun, iar logica seactr putea faceapoi cum e mai bine. Ir
ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine

lecliile emofionale careni le-a dat pe trebui sI vf, ctrstrtorili?),
(cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX

o hottrrire, eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele.Astfel, dr. Damasiosuslinectr acestcreieremomdsurdca 9i creI esteimplicat in ralionamentein aceeagi il gindirii. Aeldar, emoliile conteazdintr-un rafionament.in acestbalet
lentimentelor 9i al gindurilor, capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment, lucrind in colaborare cu mintea ajutind - sau dimpotrivd - gindirea. Tot aga, creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor - in

46

Creierul emolional

afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. Intr-un fel, avem doud creiere, doui minfi - 9i doud feluri diferite de inteligen!5:.cea ralionald 9i cea emofionali. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele - nu conteazd,doar IQ-ul, ci gi inteligenfa emofionald. intr-adevi1, intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex, dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine, inteligenla emolionald iese la suprafald - 9i totodatd gi capacitatea intelectuald. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine, ata cum a procedat drasmus, ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul. Pentru a face asta aga cum.se cuvine la nivelul existenlei noastre, trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile.

PARTEAA DOUA

Natura inteligenfei emotionale

Cind a fi degtept e o prostie

De ce anume David Pologruto, profesor de fizicd la un liceu,

injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelente invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. la
faptele, agacum au fost ele prezentate pe larg, sint urmdtoalason H., elev in anul doi, cu zecepe linie, invlfa la liceul Coings, Florida, gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr. $i nu la orice facultate - visa sd ajungl Harvard. Dar Pologruto, profesorul lui de hzicl,,iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. Crezftrd ci noun biet 9 - i-ar putea pune in primejdie visul de o via,tA, a luat un culit de bucdttuie,l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr, inainte de a se fi pornit o lupti cei doi.

Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat,pentru cI ar fi sujurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun. fade o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat

n pricina notei proaste.Pologruto a povestit altceva:,,Eu cd a irncercat md omoarecu cufitul" pentru ch era furios sX pricina notei proaste. pupd ce a fost transferatla o 9coal5 particulard,Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie.Luind numai
a terminat cu medie maxim6. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase,fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl.

a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa-

50

f:fatura inteligenfei emolionale

Ctnd afi degtepte oprostie

51

Intrebarea este cum a fost cu putinld ca.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional - atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor, a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice, de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald, in cazul unor grupuri largi de persoane. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei ca. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul - de obicei, fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula. in cel mai fericit ciz, IQ-ul contribuie cam cu 20"/. la factorii care determind reugita in via!5, fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. Aga cum nota un observator: ,,Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray, a cdror carte, The BeIICurae(Curba lui BeII) acordl o importanlX capitald IQ-u, lui, recunosc acest lucru; cei doi subliniazd: ,,Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician, dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere, si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. .. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd,.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor ,,alte caracteristici", respectiv, de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor; de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile; de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea; de a fi stdruitor 9i de a spera. Spre deosebire de IQ, care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa-

nreni, inteligenla emolionald este un concept nou. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. Dar din datele existente reiese cd poate fi ,la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul, iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii, in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.

copil4riei- cu lmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v,lrala f 9_e|,rlaitepi
iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. TNTELTGENTA EMOTT ALA ON

trDEsTrNur
rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l;intra la facultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale, mai tot timpul igi pierdea vremea, se culca tirziu gi liplga de la cursuri, pentru cI dormea pind la prinz. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri, urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6, s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai,bine gi in viafd, comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste, mai ales cird a fost vorba de salariu, de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea.

Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi, majoritatea copii de imigranli, doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts,pe vremea cind ,,cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.

nou, IQ.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor; de exempltr, T%
cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd, de altfel,

52

Natura inteligqnlei emolionale

Ctnd afi degtept e o prostie

53

intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle, de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. . Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs, efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate, luind note excelente, cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd. La zeceani dupd absolvirea liceului, doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea din Boston, unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor, dddea urrnStoarea explicafie: ,,Cred cd am descoperit persoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Absolvenlii se zbat la fel ca.noi to!i. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate, gtim doar cd a,reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. in schimb, nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.,,6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate, prestigiu sau fericire tr viald, pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd, asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd, ignorind inteligenla emofionali, un set de trdstrturi - unii l-ar putea ntrmi caracter - eare conteazd imens in destinul nostru perscinal. Viala emolionali este o dominanti care poate fi, precurn matematica sau cititul, gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi, in weme ce o altd persoand, cu o inteligenld egal5, sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi,:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem, inclusiv inteligenfa pur5. Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite. tn societatea noastrtr bazatd,tot mai mult pe cunoastere, capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: ,,Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe-

tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. Dar chiar gi in ce-i privegte ,,nesuferifi" inteligen,ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6, aga cum vom vedea ir Partea a treia. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi - sint in avantaj in domeniu al vielii, fie cd este vorba de relatiile sentimenta-

regulilor nescrisecare guvemearyi"intime,fie de respectarea tbugita in politica organizatoricd. careau capacitdliemoCei
le bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli, si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la

propriei lor productivittrfi; cei carenu-gi pot controla Via,ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isaboteze capacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. IIN ALT FELDE INTELIGENTA ,Pentru un observatorinfiimpldtor, micula Judy de patru anipoate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. Ea std deoparte, nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei. ln schimb, este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii.de patru ani pentru a intra in Joale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor - este de un test asupra percepliei sociale. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace - coltul ar-

Clasei, JgculClasei- un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici

nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie-

cel cu cuburi g.a.m.d.- Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i

Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve-

54

Natura inteligenlei emoliorfrIe

Ctnd a fi degtept e o prostie

55

detd in orice domeniu in care sfultnecesare,,cahteli in abordarea oamenilor" - de la vinzdri la management gi diplomalie. Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts, unde a fost aplicat Proiectul Spectrum, o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd.tilor ,urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod privinfa cuvintelor 9i a cifrelor. Acest tradilional, de abilitatea fu:r proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy - o perceplie a socialului - sint extrem de importante, iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face, ;coala devine un factor important gi ir ,,predarea" capacitililor de a se descurca in viafd. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner, psiholog la Harvard School of EducationT.,,A sosit timpul", mi-a spus Gardner, ,,si, ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui, in care sd fie mu$umit 9i competent. Am pierdut complet din vedere acestlucru. In schimb, am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial, cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris, inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman, un psiholog de la Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de Gardner drept ,,felul de a gindi la nivelul IQ-ului": ,,acegti

fie cd sint degtepfi sau nu, aga s-au ndscut. Nu putem prea mult situafia, iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi. Testul de admitere la fa-

te Sebazeaztr un singur tip de aptitudine, careili deterpe
d viitorul. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd." ; Cartea lui Gardner din 1983,care a avut un mare imp act,Frames Mind (Cadreleminfii), a fost un manifest impotrivfle-ului; ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd, ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard, respectiv cel al invfi5rii, inteligenla ver{ 9i logica matematicd, dar includea gi capacitatea spafiald, de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson; gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. Completind aceastdlist5, apar cele ,utrfalete a ceeace Gardner numegte ,,inteligenfele perionale,,: interpersonale, cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King, Ir., gi capacitdlile,,intrapsihice",care pot apdrea, pe o parte, in intuiliile lui Sigmund Freud sau, mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.

Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ, ca factor singular gi invariabil. El recunoagte cd
care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali - de la cele de fFcitate, care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare, care Stabilit ce colegiu vom putea urma - sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei, care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX; nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane. La un moment dat, Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. Inteligenla interpersonald, de

a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte:spiritul de
tcere, capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale.

56

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

57

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale: de estecapacitatea a-i inlelege pe ceilalfi: Inteligenla interpersonald cum se poate cooperacu ei. ce anumeii motiveazi, cum lucreazd, Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersonacorelat{,orientatdspre interior. Esteaceaca1i... esteo capacitate pacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

Intr-o altAinterpretare, Gardnerobserva miezul inteligenci presupune,,capacit5file a discernegi de a de tei interpersonale rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesul propriile la Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll. SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREA ESTE Nu DE4 rNs
Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinate profund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personale perspectiva din rolului pe careacestea iljoaci la nivelul gi al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu lmoliilor gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestor inteligenasupracunogtinlelordespre sentiment. AceasS, concentrindu-se poateneintenfionattr lasdneexplorat vastul ocean ftr concentrare d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de
de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul
lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexagerat carepsihologia pe
p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptept e o prostie

59

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut
sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea
.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea
asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cy carea reugit sd

60

Natura inteligenlei emolionale

Ctnd afi deptept e o prostie

6l

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

personale. emoliilor C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare estepiatra de hoagterea
. Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e un Inola

de !q e!tu!-egte o imp;rtmre

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimenta lasa ne
i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

',scutura

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri tur *i*dippsrari, vremeceacecare exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i
atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate pe de este tl se clddegte baza congtientizdrii sine emofionale,
mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi degtept e o prostie

69

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare.
Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se
adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:
IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradicintelectul cu torii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXm acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX inteligenlei emolionale" gi nici un test caresdstabileascd ,,6;corul s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

64

N atur a in t eligenl ei emol ion aIe

spontane 9i deschise la experienle senzuale. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat, rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni, fur mod separat, ale calitifilor fiecdruia. Pind la un anumit punct, orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[, prin urmare, acesteportrete se contopesc. $i totugi, dintre cele doutr, inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni.

pe Cunoagte-te tine
insuti

O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in- r nntrrai gi iad. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: ,,Egtiun i cofan - n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat, samuraiul s-a infuriat cumplit, a scosi putea omori pentru obrtrzni- i ia din teactrgi a zbieral ,,Te-ag asta," calm cdlugdrul.Uluit strconsesteiadul", a rtrspuns ,,Acesta
realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a linigtit, gi.a bdgat
ij.

in teacd,a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat. esterairJl",a spuscdlugtrrul. r ,,lar acesta
Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. lndemnul Socrate: ,,Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. iLa o primi privire, ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente; o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat, pentru a se referi la congtientizarea acestui proin prefer termenul cangtientizare-de-sine, sensul unei atenfii manente acordate stdrilor interioarei. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive, mintea constapi investigheazi experienla in sine, inclusiv emoliile2.

pentrucongtientizarea emoliilor. de gindire, 9i metadispozifie,

66

Natura inteligenlei emolionale

Cttnoagte-te pe tine tnsuNi

67

Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca ,,atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate, ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS.Unii psihanaligti ii mai spun gi ,,eul observalsltt - capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat, mai ales in zona limbajului, acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii, reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine, in toiul, totugi, al unor emolii turbulente. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o simfire ,,a unei insoliri de cdtre un al doilea sine - un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate."+ in cel mai bun caz, observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. ln cel mai rf,u caz, se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5, un canal paralel al congtientizdrii, care este ,,meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal, congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux. Este, de exemplu, diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: ,,Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii, aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia, acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle, cum ar fi cea a autocontrolului emofional. Pe scurt, autocongtientizarea inseamnd sd fim ,,congtienfi atit de dispozilia in care sintem, cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie", dupd cum spune ]ohn Mayer, psiho-

la Universitatea din New Hampshire, care, aldturi de Peter de la Yale, a formulat teoria inteligenlei emofionales. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd; gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:,,Ar trebui sd simt aga"; gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul"; iar pentru autocongtientizare mai restrictivi, o fua26. care permite o eva: ,,Nu te g?ndi la asta acum" - ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba, Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rd mind: a recunoagin o dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional. mci cind ii spunem: ,,Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5, putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea - ,,Dar btl-a furat juciria!" - gi minia continud sd-l stdpineascd.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor "

ptrtimage de antipatie:inlelegerea sau faptului cX,,Ceea simt ce Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate- nu doar opfiuh de a nu acfiona, ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. '' . Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r,ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri,qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor, au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de ,aavea o privire pozitivd asupra viefii. Cind sint prost dispugi, nu mediteazd la asta fur toate felurile, iar proasta dispozifie nu devine o obsesie, fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare. Pe scurt, ,, inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile. Inchiiereatn sine.Existd oameni care adesease simt cupringi de r, €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele, de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. Ei sint schimbStori

68

Natura inteligenlei emolionale

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztr stare de o ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile
gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl
ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginem pentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcase prin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind
parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastd categoriefaptul cI la
micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Natura inteligenfei emolionale

Cunoapte-te pe tine insuli

73

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. neurologul la carea mersElliot, a fost 9oAntonio Damasio, !e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:
nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri totali, ca gi cum ar fi privit de la disviala sa cu o detagare pierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelui impresionatde povestea Elliot decit Elliot insugi. Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trealile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

IfinNn

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

a iga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizare sentimentepe lor salein raport cu lucrurile il ftrcea Elliot strproducdun ralonament gregit. pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9i
me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

din ,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personale via!6. In
Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

,

Cunoagte-te pe tine insuli

75 decit allii frica sau

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazd o alegere impotriva de cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

76

N atura in t eligenl ei emo! ion aIe

congtient gi cel incongtient. Momenhrl in care o emofie devine congtienttr marcheazd inregistrareaei caatarein cortexul frontalla. Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepem in careregi acliontrm,chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia. De exemplu,o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttr i avut ce loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea, simjigneasci gi findu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.-o repezindu-se ceilalli ftrri nici un motiv. S-arputealX nici nu la bagede seamtr estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr cit i se atrageatenfia,degi aceastilipsd de congtientizare sufocd o gi ii dicteaztr replici tiioase. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie- odattr ce e inregistrattr de cortex - poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsese la inceputul zilei, schimbindu-gi persde pectivagi dispozifia.ln felul aceita,congtientizarea sineemode tionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald; capacitatea a sescuturade o proasttrdispoiigie. de

ffi
inrobit de patimi
Norocile cei gi chibzuieli patimi Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoartei fluiet Dd-miinsu! Din ure cintdeacumarea. Netnrobit patimi, gi-amsd-lport dc In inimd,in miezulinimii, te Precum port... Hamletpentru prietenul siu Horatio

W

Faptul de a ne putea stdpini, de a facefali furtunilor emofioin I carene sfilt scoase cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni virtute incd de pe de patimi a fost ltrudatca o adeveratd greaca veche,acestlucru senluneasophrolui Platon.ln ,grija gi inteligenlade a-!i conduceviata; echilibru 9!inteme", agacum aveastr traducl PageDuBois,specialistln rc[. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare, adicd ablinere de' la excesul emofional. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl;ia viefii insfui. Dar aga cum observa chiar Aristotel,

sint emoliile potriaite,sentimenteleproporlionale cu inle. Cind emoliile sint prea titcute, ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr, devin patologice, ca in cazul rrcsiei demobilizatoare, al nelinigtii coplegitoare, al furiei tur-

al agitafiei nebune. itr-adevtrr,sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5; extremele- emoliile prea intense echilibrul. Evident de prea lungi durati - ne submineaztr
e vorba de a simfi un singur tip de gmolie; si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa-

iare erau la modi ir anii 1970.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i
; suferinla poate tem.pera sufletul'

78

. Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii, ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea-

Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata, cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine - sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine, ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase, care dizlocd orice bund dispozifie. Cei care a,u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr, descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent, la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd; incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6.00 a.m. sau la 7.00 p.m. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta; dar. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni, aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. S_a dovedit cX pentru majoritate, sentimentele foarte intense sint relativ rare; cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc; cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. $i totu9i, gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem - in special in timpul liber - eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. Totul, de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem, poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii;.unii psihanaligti, cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. W. Winnicott, o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. In teorie, se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma, tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd,cei ce au grijd de ei, ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional. Aga cum am vd,zut, strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca-

emofie. Nu putem spuneacelagi lucru atuncicind estevorbristefe, ingrijorare sau mfirie; de obicei, aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct, ele intr6 in zona extremS, ajungindu-se la nelinigti )nice, mftrii necontrolate, depresie. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile, se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea.fi indepdrtate. asemenea momente, unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional, prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. De exemplu, treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl, care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare, sint de increzdtori in sine, fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua, in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. in caacestor tulbur5ri emolionale grave, medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie, sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. Din pdcate, aceste mijloace nu intotdeauna eficiente - sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate; Tice a desit cd existd gi aga-numilii ,,puri9ti ai dispoziliilor", aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia, tru cX, dupd pXrerea lor, toate emoliile sfurt,,nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS, indiferent cit ar fi de descu. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne-

80

Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi

81

pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor; asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf, le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici, intr-un sens pozitiv, in privinfa manipultrrii dispoziiiilor - urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi, pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare, pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite. ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Dactr automat gindifi: ,,Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: ,,Nenorocitul naibii, putea si intre in mine - nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul, cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd, gi nu pentru fuge - ftrcindu-vi str tremurafi. sd transpirafi, inima bate mai tare, iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple - gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta.Aga se ajunge la hipertensiune, conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:,,Poatecd nu m-a vdzut. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent, de exemplu, o urgen!5 medical5." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5, sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd, scurtcircuitind minia, care altfel ar lua proporfii. Problema este, agacum propu-

nea Aristotel, sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd, penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: ,,Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Dar rareori apare pentru unul care sX merite." . Existtr, desigur, diverse tipuri de minie. Nucleul amigdalian .poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. Dar la celdlalt ,capdt al circuitului emolional, neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie, calculatS, cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur, aga cum spunea Franklin, ,,un motiv intemeiat", sau cel pufin aga pare. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape; rniria pare str fie cea mai intransigentd; Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. Intr-adev5r, minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo,tii negative; acel monolog interior de a-!i

singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. Fpre deosebire de tristele, minia dd energie, chiar o stare de euforie. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau, oricum, n-ar trebui str fie controlatd gi ci, de fapt, virsarea furiei este o de catharsis,deci este bund. Un alt punct de vedere comopus, o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum, cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate, ajungind chiar fel de mituria.

Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat, cu atit gdsim ,,motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dacd ne

altd perspectivi, totul se calmeazd. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia.

entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriat d5m ii la moar5. ln schimb, dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i

82

Natura inteligenlei ernolionale Minia ,ddbrtzrta"

Inrobit de patimi

a3

Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama, care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei ,,lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice, ci gi, ocazie mult mai des intilniti, al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic, care are un efect dual asupra creierului. O parte din acestval degajd catecolamine, ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie, suficientX,,pentru a trece la fapte serioase", dup6 cum spune Zillmann, cum ar fi reacfia ,,lupti sau fugi". Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute, timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5, in funclie de felul in care crer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze. Intre timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune, care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi, linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. in general, aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie, daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali, coborind pragul de Ia care este trezittr minia. De exemplu, o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi - pentru cd, de exemplu, copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -, ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. De exemplu, intr-un studiu, a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment, ficind tot felul de re-

i nepotrivite. Apoi, acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. Ulterior, au avut ia si se rXzbune pe complice, dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea rdzb*

lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd. Dupi filmul carenu le-afdcut
au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit, dar foarte apisat: ,,Pu.. l a...l oc!" ,,Dar o orealtl", s-a miorldit el, linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. ,,Pune-o la loc!" - spuse ea mai tare, de astd datd cuprinnunla.

'

ln acel moment, celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. Cind acestaa atejos, mama a lipat ,,Asta e prea de tot", pdlmuindu-l fustr; a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft, l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin, impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea, in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: ,,Lasd-mdjos,lasd-md. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie, ca tr cazul mamei de mai sus, gi ceva declano deturnare emolionald, emolia care apare, fie cd este vorminie sau de nelinigte, este extrem de intensd. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. Zillmann soco,cd explozia furiei este ,,o secvenli de provocdri, fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet". In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine, fiecare in parte creimpuls hormonal. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9.a.m.d.; fiecare val sporegteceeace t deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de:

84

Natura inteligenlei emolionale

I4robit de patimi

85

ja existent este gi.mai intens in minie decit la irceput. Minia se clddegte pe minie; creierul emolional se incinge. intre timp, minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5. In acel moment, oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional; gindurile lor se concentreazl, asupra rdzbundrii gi ripostei, uitind de eventualele consecinle. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: ,,addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune", astfel incit persoana furioasi ,,i9i pierde controlul rational", avind o reaclie dintre cele mai primitive. Impulsul limbic este ascendent. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei, Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. intervenfie. O cale , pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie, avind in vedere cd ele sint cele ce ',evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie, iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Conteazd foarte mult momentul; cu cit mai repede, cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. intr-adevdr, minia poate fi complet scurtcir,cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c;r-miniapropau-gstr sd adioieze. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann, furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd), ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe, un alt complice, o femeie, a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi; ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. In timp ce iegea,el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Ea instr a reacfionat pozitiv, explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat, pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. Dupd aceea,voluntarii, atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan, au hotdrit sd n-o facd totugi. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui.

Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati; la nivelurile ute de minie, nu mai este luatd in calcul, pentru cX apare ce el numegte ,,incapacitatea cognitivtr't - gll alte cuvinte, nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. Cind oamenii deja foarte infuriafi, ei refuz5 informalia de linigtire, spunin: ,,Asta e prea de tot!" sau ajungind la,,cele mai cumplite

n

t5!i posibile ale limbii engleze",duptr cum se exprima Zillmann.
Calmarea
r Crnd aveam treisprezece ani, m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig-

tea gi frumuselea peisajului m-au calmat, iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. De atunci, de cite ori mi in-

1,furii, procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.

Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei, efectuat in ; Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii - agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. intr-o de exemqlu, asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. In perioada de calmare persozmafurioasd poa-

frintr escaladtrrii situaliei ostile,ircercind sd se distreze.
gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei, dintr-un motiv foarte simplu:

greu sI rimii furios cind te simli bine. Exist5 insd un truc, letgeles,gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll ,ejtu gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia
sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so.ai calqrszi. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini - pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS.conductr atent). Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Ca gi metodele de

86

Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi

87

relaxare, cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor, tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5, in timpul exerciliului fizic, trupul igi revine la un alt nivel, de mai micd intensitate, atunci cind reintrtr in repaos. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia, Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii, cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul, dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. Pe lingi aceste strategii, addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile, incd din momentul ilr care se formeazd, 9i a le nota. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel, ele pot fi reevaluate, aga cum a constatat Zillmann, aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York, un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii, ca sd agtepte reducerea circulafiei. $oferul, nerdbddtor si porneascd, l-a claxonat, strighdu-i sd plece din drum. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. ,,Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetrisful, ameninlindu-l cu magina, apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp. in fala acestui pericol mortal, tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi, ir momentul in care acestaa intrat in trafic. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.

Fe mdsuri ce am inceput si avansdm, goferul incd foarte agimi-a spus: ,,Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi - mdcar te

ugurat!"
Catharsisul - a da friu liber miniei - este uneori o modalide a aborda furia. Teoria populard susline cd ,,te face si te i mai bine". Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann, existi 9i argumente contra catharsisului. Acest lucru t indicat pini in anul 1950,cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale, in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta, dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa,tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind ,,rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd,eventual, cu monedS. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari, acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.

Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe izbucnirile de turie impiedimoa4itXg_a9_iltmare, i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional, iar astafdcindu-i pe
i 9i mai furiogi decit erau. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi, intr-o manierd mult mai constructiv5, sI se cu perioana respectivi, pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: ,,N-o . Dar nici nu acliona in funcfie de ea."

CALMAREA NELINIPTII; crNE, Elr sA-Ml EAc GRrII?
[A, ,ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc... ]o duc la reparat?... Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. . Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie... $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?... Notele proaste de sdpt6mina trecutd... pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc..'

88

Natura inteligenfei emolionale

Inrobit de patimi

89

$i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit, in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate, mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania, Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec, ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii - au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510.Nu mai existd, desigur, nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii, atunci cind ea apare; anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX, care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e.. Intr-adevtrr, reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial, care a fosf f?rd ior.ar91.9ste indoial5,^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional, "-roi.,!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd,aten,tia asupra pdricorurui imingnt, obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia, ignorind orice iltceva pentru moment. in_ tr-un fel, ingrijorarea este o repetilie a ceea ,_u, putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa,tia; misiunea "" in_ grijordrii.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq,anticipind primejdiile. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive, cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ.u; emofiional; ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle, generind de obicei un fel de atmosferi d.enelinigte, sint im_ previzibile din punct de vedere ralional, blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil, u."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx, el se transformi intr-un ua""arltito.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile, obsesiile sau crizele de panictr. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi., axeazdpe temeri; pentru obsedat, pe prevenirea unei ""il;;;f;; calamitdti care il sperie; pentru cei care suferi de crize de panicd, ir,grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. putea suferi o asemeneacrizi. I.r toate acestesitualii, numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna. De exemplu, o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi

cinci de minute de mai multe ori pe zi, spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal - pentru cd sint ,,prea murdari". Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi; igi face griji permanent, gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul, o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei ,,tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente - a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac.binece fac.Ar fi prea artificial,deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1...Dactrnu se ajungela lucrul real, nu md pot facebine. Si dacd n-am sd mi facbine, n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare, cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut, adicd doar citeva secunde, duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: ,,N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar - o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind, mai precis, ftr auz gi nu in vdz- adici in cuvinte, nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad - sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul, bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice, dup5 cum a descoperit Borkovec. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta, indiferent cit de somn le-ar fi. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji, concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei.

90

Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi

91

Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. Procesul de ingrijorare - atunci cind urmeazi o cale normald - constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare, cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme, cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine, trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se, rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri, dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple; ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii, pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai, aga cum subliniazd 9i Borkovec, obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat - cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion, un faliment gi altele asemenea- existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate, cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest, tentatd de o slujbd la o edituri. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd altcineva ea de 9i a rimas pe drumwi. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd, pe o piali de desfacere inegali, s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascd timp chiria. A trebuit sd-gilimiteze convorbila rile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Aceastd lipsi de siguranfda devenit extremde stresant5: inceput a

, sd-9i facd tot felul de ginduri, si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei, orice durere de cap putea fi o tumord pe cre, ier, se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. Adesea se pierdea in lungi reverii, gftrdindu-se la griji, in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. Dar, declara ea, acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid.

Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji, ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri - bdtdile rapide ale inimii, broboanele de re, tremuraful -, iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud, pare cd anuleazd o parte din anxietate, cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii; el igi imagineapi o catastrofdcare, la rindul ei,ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante, fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare; pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie, dicl la acest 9ir de ingrijordri, concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile, deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. Astfel, furgrijorarea este refiltdritd, dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. ,i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri,

sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i
$u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes-

tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare, carepur gi simplu
mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald, un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. Pe scurt, ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii, niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des, de

92

Natura inteligenlei emofionale

lnrobit de patimi

93

altfel: ,,Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: ,,Nu-!i mai face griji, fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prin insdgi natura lor, ceva ce li se ivegte in gind persist5. Duptr mai multe experienle, Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr, pentru a-gi line acest obicei sub control. Primul pas este congtientizarea de sine, detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate, in special, si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii, precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului. Prin exercifiu, oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. De asemenea,ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic, pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare; daci nu vor reugi, spirala ingrijortrrii va reveni. Astfel, urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare; in acelagitimp, o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii, pe care creierul emolional le trimite in corp. Intr-adevdr, Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale, care este incompatibild cu

ijorarea. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati, ea cigtigi teren, interindu-gi puterea de con-

abordarea prin contemplarea ei unui 9ir de puncte de
plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi-

au sctrpatde ingrijorare procedind astfel.
Pede alti parte, pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii, de obsesii, de crize de panicd, este prudent - gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine - str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. O reactivare a circuitului emolional cu aju-

unei terapii estetotugi necesarA pentru a reduce pericolul
cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3.

ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea;Diane Tice a constatatctr
ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. Bineinfeles, nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe; melanca orice altd dispozilie, are gi ea avantajele ei. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile; ne pierdem intere-

fald de distraclii gi pltrceri,ne concentrtrmasuprapierderii gi
ne diminueaztr energia de a face noi eforturi cel pulin pe

. Pescurt, ne menline intr-o staremeditativ5, retrastrdin via!tr agitattr,ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie, cain ielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. valiunile sint utile; instrdepresiiletotalenu. William Styron o descrierefoarte elocvent5a ,,numeroaselormanifestdri trale bolii", intre altele, ura de sine, un fel de sentirrimt o ,,rdceald",,,un sentiment sumbru care se strecoaln mine, o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu,dezorientarea, incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie", iar intr-o fazd ulterioard mintea este ,,dominatd de anarhice" gi de ,,ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice

94

Natura

inteligenlei

emolionale

Inrobit de patimi

95

reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii,,. Existd gi efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, ,,un fel de amorleali, o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciudatd", precum 9i ,,o vegnicd nelinigte". Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: ,,mincarea, ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie, devine brusc lipsiti de orice savoare,,; in-final, sperag_tadispare gi este inlocuitd de ,,o groazd sinistrd,, de o dis9i atit de palpabild, incit pare o durere fizicd insuportabild, gerar_e fa!5 de care singura solufie este, aparent, sinuciddrea. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|; nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie.DupA pdrerea lui Styron, nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia; aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge, sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul, care, infinal; risipegte?eznddejdea. Dar pentru cei mai mulli, mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave, o solulie ar fipsihoterapia, dar gi medicamentele - cel mai la modd katament este cel iu prozac. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente, in special pentru depresiile majore. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe, care, la limitele superioare, devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate ,,depresia subclinici,, - adicd melancolia obignuitd. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri, cu condilia sd existi resuriele inteme necesare. Din pdcate, o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.ecit inifial. Una dintre strategii este statul de unul singur, lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi, cJ mai adesea, sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr - iegitul la masi fir ora9, la un meii sau la cinema; pe scurt, trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia. Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. Dar el poate pre, lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie. , Intr-adevbr, o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun-

duratd. In depresie, ingrijorarea poate avea mai multe forme, concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim, cit de pufind energie avem, cit de motivali sintem, de exemplu, slu cit de pulin muncim. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma ,,izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli, a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie", cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd ,,sd se firleleagd mai bine"; de fapt, fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii, ajutd foarte mult sd refle

condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. In acel moment, vinscad, iar ea se simte o ratata, ceea ce ii alimenteazX starea depresie. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat

duge lg persglgZglgldgp_llmdrii, insd-5toa_q ca,Zgl sa-re in it si&rafia care a cauzat qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. t**na [yg stare.Ocutun{q1g.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu,inrduie. a-cS_ast5.dispozif Deasemenea,meditaleaglig:11 !dp-.9-ate*-inr{gtg"!idepresia,

qi ind sd igi distragtratenlia,ar fi putut strse dedice^truP vinzdrilor,Jocmaipentru a uita de aceastitristele.In acest
virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai te. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori, 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. Bdrbalii igi pot ineca depri-

b,arbal!i-q-4re{g-q}gze,h!qo-,{*gage"ra,tatuncicin

96

Natura inteligenlei emolionale

tnrobit de patimi

97

marea in alcoolism, num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. Terapia cognitivS vizeaz6.schimbarea acestor tipare de gindire 9i, confonh unor studii, s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf, cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor - chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin, strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante, cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund; odatd pomit, fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. De exemplu, atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator, cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (,,Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (,,Viitorul pare foarte strXlucit')r7. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist, cum ar fi irmormintarea unui prieten, subiectii au ales activitSlile mai melancolice. Richard Wenzlaff, psiholog la Universitatea din Texas, este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator, avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic, al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. Modalititi de.ridicare a moralului

rapafi, magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Constata$ ci ea este plind de copii, un vehicul care ii duce la grddinild - 9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Apoi, dupi ciocnire, se agterne dintr'odatd linis,trea,urmati de un plins in cor. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata,ti cI unul dintre copii zace nemigcat. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii.

scenariu dureros a fost folosit pentru a-i face , Un asemenea din cadrul experienlelor lui Wenzlaff sd seemofoI voluntarii din profund. Ei au incercatapoi sd-giscoattr minte aceasti r,notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. De fiecare dattr cind li se strecura in minte

gind despretulburdtoareascene,ftrceauun semn pe.hirtie, iresurl si igi notau ideile. in vreme ce majoritatea, odattr cu
cerea timpului, se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare, voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea,baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor, care se PresuPunea ci ar fi

ruit strfi fost indreptatespre altceva. Mai mult, cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo-

Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd.Dintr-odatd, o ma.sind !i9vd negtein fald la numai cifiva metri, distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de-

alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. Dupd cum rnea Wenzlaff: ,,Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut, ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per, de dispozilia ei. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri, astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei, cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii, el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. Ideea unui ,,plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele; unul dingocurilor rrmentele argumentele teoriei de bazd conform cireia terapia socurilor este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt - pacienlii simfin-

98

N at ur a int eli g en! ei em o! ional e

Inrobit de patimi

99

du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. tn oice caz, studiind tipurile de tristele, Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie, clun ar fi cititul, televizorul 9i cinematograful, jocurile video sau jocurile puzzle, dormitul, reveria - visatul la o vacanld imaginard. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea - cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte optimisttr. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr, constate Tice, este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare, dar 9i a proastei dispozifii. Aici irstr trebuie si includem un avertisment, gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi, care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice, deci in cazul sedentarilor. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi, chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie, efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos.De fapt, pentru cei care fac gimnasticd, efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut, iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. ln mod similar, tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii, care este o formd de agitalie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii, aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. in cazul femeilor, este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie, dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine. In privinla studenfilor, Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe-

i pentru calmarea tristelii, in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti-

desigur,o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exreprezintS, duce la regrete;alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci, practic, sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai, susline Tice, este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. ln mod ,ilar, are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului, cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei - este PercePerealucrurilor cognitiad. Este firesc s5 rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire, cum ar fi convingerea cd: ,,Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)", ceea ce evident cX te disperarea. Totugi, irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd - cu alte cuvinte, privind din altd :ctivi aceastdpierdere, trtr-o lumini pozitivl - acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte."tii. in mod similar, pacienlii casuferi de cancer,indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (,,Totugi se poate 9i mai - eu cel pulin pot sd umblu"); cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6, tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine, a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri, atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. Implicarea fir voluntariat - ca antrenor Liga funiorilor, ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd - a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei, cel pu,tin aga reiese din studiul lui . Da{, din pdcate, aceastdmetodd este foarte rar practicati.

100

Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi

101

Lr sfirgit, unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. Tice mi-a spus: ,,Rugiciunea, dacd egti credincios, funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli, mai ales dacd este vorba de depresie." CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. ..1' Aga incepea fraza. $i se sfirgea astfel: ,,...dar de fapt voia sd aprindtr lumina." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5, chiar dacf, este pulin plauzibili, este o reprimare captattr in oiao. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori - oameni care de obicgi gi in mod automat par sS.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. inceputul acestui fragment: ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-.." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli - rude bune cu alexitimi. cii, eventual -, ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper,ti in reglarea emofiilor. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative, fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd. tn loc s5-i mai numim reprimatori, aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii, un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger, ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve, aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile, uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.In timpul testului de completare a frazei, voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea,au dat semne de anxietate, adicl inima a inceput sI le batd mai repede, sd transpire 9i sd le creascX tensiu-

arteriald.$i totu9i,cind au fost trtrebafi cum sesimt, au rdscd sfirt perfect calmi. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit. Una din gase persoane

astfel,cel pulin agasuslineWeinberger. Teoretic, copot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili. Unul ar

fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice,cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtr esterecunoscutS. Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo-

gi prin urmare sint un exemplu, adictrse arattrveseli sau ca
gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.

pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea
ftr existenfa cuiva; cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. Problema care rtrmine, desigur, este cit de calmi sint de fapt. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent, realizat ,psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere, cuprindea o listX de cuvinte neutre, dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald, menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice, toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective, chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare, apropiindu-le de almai nevinovate. Daci primul cuvint a fost ,,urd", reacfia a ,,iubire".

Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului, in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel

. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagte faptul.c5un cuvint
suplrdtor, ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi, iar apoi vorbirii, reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. Foloo combinalie complicattr de lentile, Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual, da-

r02

Natura

inteligenlei

emolionale

cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual, ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului, care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual,semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte, a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd - dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. ln cazul cuvintelor neutre, nu exista nlcl o trage^re timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de de idei. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte, nu gi celei stingi. Pe scurt, imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare; creierul lor le ascunde aceastdinformafie. Mai precis, stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. Spre surprinderea sa, atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali, s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi - centrul sentimentului pozitiv - 9i mai pulin in partea dreapti, centrul sentimentelor negative. Acegti oameni ,,seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald", mi-a spus Davidson. ,,Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi, cind stau gi se odihnesc, stare asociatd cu sentimentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive, in ciuda unei teaclii fiziologice clare, care seamind foarte tare cu o stare de disconfort." Teoria lui Davidson spune cX,in privinla activitdlii creierului, este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. Pe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare joviald, o disociere pozitivd - gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea, de exemplu, dupd o situafie de stres posttraumatic. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare,spune Davidson, ,,pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale", degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine.

Aptitudinea de a stipini

O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd, in primul an de facultatg-p,entru ci, nu gtiu de ce, dar nu invdfasem. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA. fotugi, in acea dimineaf6, nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen, am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac. M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Dar nici o speranfd. O ortr m-am uitat fix la paginA, mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it, pe ling6 fricd gi tremurat. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului. N-am visat cu ochii deschigi. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, agteptind str se termine acest chin.l

AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine; 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5; cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. A9a cum am vdzut in

104.

Natura inteligenlei emolionale

Aptitudinea de a stdptni

105

Capitolul 5, emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru. thtr-adeva4, unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente, incii copleger" ori.u alt gind, sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. pentru persoana care trece printr_un di, vor! suplrdtor - sau pentru copilul ai cdrui perin,ii divorleaztr - mintea, nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte, cum ar fi munca sau gcoala; p"r,t* a"i .u gindurile de autocompdtimire gi de disperare, {inJgrii-.11ice, de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte. emoliile coplegescputerea de coircentrare, este blocatll - 9ind cl€ tapt capacitatea mintald -c6nitivtr, pe care savanfii o nrunesc g.i,,memoria funcfionaltr,,, capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec,.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti.it urzeasctr. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal, fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale, de ra alctrtuirea unei p.ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. funclie a memoriei funcfionale - gi nu uitafi, acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale, eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic, aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. Pe de altd parte, trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive - indreptarea sentimentelor spre entuziasm,zel 9i in_ cyd.gre spre reugitd. Studierea sportivilor olimpici, a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie,'necesardunui per_ former internafional, acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. La Olimpiada dinlggl,participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane, care aveall peste doudzeci de ani - scufundltoiii chinezi incepuserd un

extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. i.h similaq, cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani; campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani, in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via-

cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin, careacum au doulzeci de ani, au studiat
zece mii de ore, fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care, incepind devreme in viafd, au

in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de . Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio- entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie, pe lingd ta-

poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale iJrntrscut,
lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. O trecere

faptul cXacegticorevisti atentd a acesteirealittrli sugereaztr americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ, de doar doutrsautrei punctes. totugi,in ceeacepri$i
profesiile liberale, cum ar fi dreptul gi medicina, mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat - echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. Sanford Dosociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. ,,In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd

gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe
forte, pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune, solulia este sd inveli mai mult seara 9i, dacd nu reugegti, sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la

pcoalS daci faceefortul cuvenit." Pescurt,o culturd etici a munprin zel 9i persecii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS, verenle- un avantajemolional.

106

Natura inteligenfei emolionale

Aptitudinea de a stdPini

707

In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica, de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat, pentru a rezolva problemele, ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.escurca in viafl. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte - vom fi propulsali spre reugittr. in acest sens, inteligenla emofionald este o aptitudine majord, capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i, fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele. COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr

TESTUL PRAIrTRn
Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane, vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. DacI nu poli si agtepli pini atunci, primegti numai una - dar !i-o dau chiar acum. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani, acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere, dintre sine 9i eu, dintre dorinli gi autocontrol, dintre risplattr 9i amtrare. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor; el oferi nu numai o interpretare a caracterului, dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emofional, avird tr vedere cd toate emoliile, prin insigi natura lor, duc intr-un fel sau altul la un impuls, spre o acfiune. Rdddcina cuvintulwi emofie,amintifi-vi, este verbul ,,a migca" . Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona, de a nimici migcarea incipient6, se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor, degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960, la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford, 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford, absol-

venti gi alli angajafi, studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp, pini la terminarea liceuluiT. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute, ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie, pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. Ca str se gprijine in lupta lor interioard, ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei, cin$nd, jucindu-se, pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri. Dar alfii, mai impulsivi, au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face ,,comisioanele". Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu, toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura ,gicei care au avut ribdare a fost enormi. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli, siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos, sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi; au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. Dupd zece ani, erau in continuare in stare sd amire rdsplata, urmirindu-gi scopurile. Copiii care au ingficat prijitura, aproximativ o treime din tor r tal, au dat dovadd de mai puline calit5fi, prezentind |n portret , mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. In adoles, c€nld, erau timizi in privinla legdturilor sociale; sau erau furcdpdf,rnali 9i indecigi; lesne nemulgumili de frustriri; se considerau ,16r" sau nedemni; dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu, lui; se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu ,,ob!inuserl destul"; cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei; reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita, iegindu-gi din fire, provocind certuri 9i neinfelegeri. $i dupd toli acegti ani, tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. . Agadar, ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale, de-a lungul vielii. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std

108

Natura inteligenlei emolionale

Aptitudinea de a stdptni

109

labaza unei multitudini de eforturi, incepind cu un regim d.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului, sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop - cele doud prijituri. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au fost evaluali din nou la sfirgitul liceului, cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. Conform evalutrrii pdrinfilor,,ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte, sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic, sd se concentreze, si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr, iar la matematrcd,,S2S;treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte, o diferenlX de 2L0 puncte in totals. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde. Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual, independent de le-ul in sine. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare, din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto.; Aqa cum vom vedea in Partea a cincea, degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat, reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil, existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. Ceea ce Walter Mischel, cel care a fdcut acest studiu, descrie, printr-o fraztr destul de nefericiti - ,,direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" - s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului, indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri, de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca-

ce determintr cit de bine.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale.

GfNDTRE DI SP nyr PROASTE, O PROASTA
lmi fac griji pentru fiul meu. Abia a inceput si joacein echipade fot.bal, dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident.Este shesantsi-l urmdregti pe teren, agacHnici nu m-am mii dus la me. ciuri. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr,dar pur 9i simplu nu rezist nervos. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei, care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld, crun ar fi aceea de a-9i vedea sau

fiul jucind fotbal, mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro. Ea nu mai este liberi sd aleagd; grijile ii coplegescraliunea. Aga curn am vdzut, grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel. ingrijorarea ,desigur, o reaclie utiltr - a luat-o razrl.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie, intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. Anxietatea submineaztr intelectul. tn cazuri ce necesitd efor-

intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionateprea cronici este aceea controloiilor de trafic aerian,anxietatea
indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar

oblin un punctaj b.unla testul de inteligen!tr, agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. Anxietatea saboteazd

performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste asemenea s-a de studii diferite,ftrcutepe 36 000de persoane, arltat cd '
ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe, prin punctaje sau realiz5ril3. -

Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd, de exemplu, sd imparti obiecin doui categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gind

110

N atura in t elig enl ei emolion al e

Aptitudinea

de a stdptni

111

rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ ,,Nu voi fi in stare sd fac asta,,, ,,Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. lntr-adevdr, aturrci cincl, un.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l,.T "o*pu_ta!ie, tost rugat,sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite, capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba, ei n-au mai avut problerngYe.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor, in vreme ce colegul ,a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. Cercetarealor, al5turi de aite stu_ dii, a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test, care, ir mod ideal, poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti, poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. pentru .i.u sint prea an_ xio9i,-teama dinaintea testului interfereazd "ui gindirea iogicd cu 9i necesardpentru a invdfa eficignt, iar in timpil tei_ :", T:i.l:" tului le tulbuli limpezimea mintald, esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine. . Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive - ingrijorarea -- micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii; dacd ne preocupd griji cum ar,fi posibilitatea de a pica la teste, sintem mii puUn utJr,gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc, indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile, pe de altd parte, se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat, de exemplu - motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd

pentru oblinerea unor rezultate mai bune. Literatura de specialitate descrie, in psihologie, relalia dintre anxie-

9i perforrnanfd, inclusiv ceamintald, sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr, cu un consum nervos mediu pentm
a ceva. Prea pulini anxietate instr prima parte a

motiva$ea strtrduindui - ducela apatiesaula o prea slabtr de a se descurca,in vreme ce prea multtr anxietate- celdlalt
al U-ului - saboteazX orice incercare de a reugi cu bine. O stare ugor exaltatl -hipomania, cum se numegte ea in terde specialitate - pare ideald pentru scriitori gi alfi crea-

presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii; se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control, ea devine dinebunie, ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor, iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine, chiar dacd ideile circultr - de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri-

suficient gi si se oblind produsul finit.
Buna dispozifie, atit cit dureaz5, sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex, soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq,fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o . Risul, ca gi starea de exaltare, par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei, obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate, dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa. In acest test, oamenilor li s-a dat o luminare, chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd, astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut.intr-o

172

Natura inteligenfei emofionale

Aptitudinea de a stdptni

113

un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii;au folosit cutia in carese aflau pionezele,glsind o solulie creatoare. Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_o post de pe sfegnic. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii. . Atunci cind facemplanuri sau luim decizii, cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei, pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive; atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi, me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem,de exemplu, cevamai aventurossau mai ris_ cant. ln mod similar, o proasttr dispozilie. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5, putem determinaemoliile scXpate sub conde trol sd revinl la norma| aceastd competenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur,.ind ou_ menii se deptrgesc sine. pe ctmApA rDoREt 1rPO.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw

tofugi, aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd,
cird C. R. Snyder, psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu, a comparat reugitele la invdfd-

ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor
o speranld scizutd, el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de

SAT,test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurca studenlii la facultate(9i careestestrins
cu IQ-ul). Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi,aptitudinile emolionale constituie difecapitald.

r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea: ,,Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase gtiu cum sI mun9i
din greu pentru a le atinge. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr, ceea ce le face sd difere este
20

Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice:
Degi v-a!i propus sd luali un 9, dupA prima evaluare,30% din ceea c.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G.Ce facegi?te

Totul depindede speranfd. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota, dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginerea aces_ tui scop.$i agacum era de agteptat, studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot, simfindu_se demoralizafi.

Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Dar intr-o zi, coplegittr de curiozitate 9i de ispittr, Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp, astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. Uneori, joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii, cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf, voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole, indiferent care ar fi ele".

Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd

incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme,ir vreme
dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia, capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Cei care au un inalt de speran!6, constatd Snyder, au c.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze, gdsesc resursele necesare

114

Natura inteligenlei emolionale pesimigti -

Aptitudinea

de a stdptni

115

pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior, linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild, sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba, in cazul irr care devin imposibile, gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. Din perspectiva inteligenfei emofionale, speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. Intr-adevdr, cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX, urmdrindu-gi scopurile; sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz, cel care ir.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. Din picate insd, Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmitoarea, aceeade 100 de metri fluture, Biondi a fost irtrecut la mustafd, medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. Martin Seligman, psiholog la Universitatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi, pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. in ciuda acestui feed_ back demobilizator, cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate, performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni - a fost 9i mai bunf,. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost, degi nu era adevdrat - aceia care, potrivit testelor,

la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i

ca gi speranla, inseamn6 un orizont de agteptac5ruia, in general, lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor. Din punctul de veal inteligenlei emolionale, oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie, dezn6dejde sau depri-

lntr-un moment mai dur. impreuni cu ruda sa apropiatX,
optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist; un optimism prea poate fi dezastruos)22. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS, aga incit viitoare vor reugi, in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec,atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. ne exemplu, la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd, optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ

un plan de acliune 'plini de speranlX,formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva; ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile.tn schimb,pesimigtiireaclioneaztr
unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare, deci nu reaceazl in nici un fel; ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien,tepersonale, care intotdeauna ii vor trage inapoi. Ca gi in cazul speranlei, optimismul prezice reugite la invd-

intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane,studenfi in

an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania, ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult

precisal notelor lor din primul an decit testul SAT sauno,,Examenele de la liceu. Seligman,carei-a studiat, sPunea:
itere la facultate mdsoard talentul, in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro-

116

Natura inteligenlei emolionale

Aptitudinea de a stdpini

117

priu-zisd nu_depinde doar de talent, ci gi de capacitatea de a in. frunta egecul."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel, dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care ,,nu,,_urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. Din acesi motiv, trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/, mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. in timpul primului an, numirul pesimigtiloi cure,"rrrrr,t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. Mai mult, Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism, dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd). AgesJg.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. Reaclia emogioniH ra acea"stf, infringere este d.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_ pentru a continua. pe mtrsuri ce refuzurile se adund, moralul se deterioreazd, agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: ,,Sint un rataf n-am sd ,errgescsd vind nimic in veci" - interpretare care genereazd apatia gi defetismul, in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. Ciptimigtii, pe de altd parte, spun a9a: ,,N-im abordat birre situalia,, saui ,,Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd.,, Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului, pot schimba abor_ i9i darea la urm5torul telefon. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare, cel al optimistului nagte speranld. O perspectivd pozitivd sau neg;tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd; unii oameni au din fire tendinla str pro-

14,.temperamentul poate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla- ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive
viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald, ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald, ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au - sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura, psiholog la Stanford, care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale, o rezumd astfel: ,,Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi. Capacitatea nu este o proprietate fixd. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului; ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd

intr-un fel sau aitul. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi-

stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile."2a

TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIES TRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel
bine:
Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. Am trdit asemeneamomente de multe ori. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Totul curge de h eine.2s fI I \_Z

(} ,Descrierea esteextraordinarde asemXndtoare aceea \-/ sa cu a
sute de bdrbali gi femei - alpinigti, campioni la gah, chi, baschetbalittl, ingineri, directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr, psiholog la Universin,din Chicago, care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi

118

N atura in t eli g en! ei emo! ion al e

Aptitudinea

de a stdptni

t19

durat dou5zeci de ani26.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie ,,zona",pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort, p_ublicul;i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii

ffi Roffe-SieinrotGiGE a .ob-tinTo-mc-..".-._ aur la tlalie-de schi la Olimpiada de iarnd din 1994, dupd ce a
terminat cursa a declarat ctr ry31341in,tgg!e3bl9lg!gin(Iic,{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: ,,M-am simlit ca o cascaqa.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe. Intr-o asemenea trans5, emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate, dar sint 9i pozitive, pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii, aceastdtransl ili este blocatd. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind, mai ales cind aclioneazl la cote maxime, incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5, aproape un extaz total. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine, ea este intrinsec o rdsplatd. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r, transa este minunat md este atit de de Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5, atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos, in sala de operalii, 9i inheabX ce s-a intimplat. Este uluit sd afle ctr,attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut - gi el nici mdcar n-a observat. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. - - - - - - - > . . loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de abacest curs special. reflec- ,
l rrCe

de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei, renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi - cum ar fi r, facturile 9i chiar starea de bine. in acest sens, aceste sint lipsite de egoism. Eul nu mai existi. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac, ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci, dauryna o reugiti sau un egec- pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5. mal a intr-o asemen'eatransX. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in-

zon5.El poate presupuneun efort considerabil
calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba - acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere, care detageazdacea de tulburdrile emolionale, iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort. ,Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind

ii au de realizat lucru un

Ju:u.^: i intr-o asemeneamdsurS, furcit le sint puse la incertalE'
itetile @5zmlffihalF:-;Oarnc rcXseconcentreazX bine atunci c?nd seceremai mult mai li
de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Dase cere prea pufin, oamenii se plictisesc. Dacd li se cere prea intri in panicd. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd. ,Pldcereaspontand, starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional, moment valul limbic capteazd restul creierului. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS, dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind

spt+ellg-pricepglieje

,Thansaeste o 91Presu -extaz

de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. hrtr-adevtrr, literafura clasici a

de

120

l{atura inteligenlei emolionale

Aptitudinea de a stdp?ni

121

tenstr.

tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare inAtunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta-

I cu eficienfd maximd ca in cazul transei, existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. in _ stare chiar 9i munca

nii sint

repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical, se fac cu un consumminim de energiemintali. i"t J. transd,creierulesteatit de ,,calm",incit trezirea inhibarea ",llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztr nevoilor de moment. Ctrd oame.
existd o

presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq,unde sc
-

4

'

::

'

- - - - - - - t_v '- v .- ]Br r s .r r l l qr l s r l r l -

st5im-

tNvAyarut gr TRANSA; LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE
cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd, mdsurd ce aptitudinile lor cresc,sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd. DacI treaba este prea simpld, ea este plicti; dacd este prea complicatd, se ajunge mai degrabd la an-

*.'*!d

chiar gi lucruri extrem de grele, indiferent de domeniu, fie ctr este vorba de o partidd .r.t ,irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii;il; ffi_ plexe. in principiu, s-u. cred.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.hi ;; atins un virf al capacitllii respective, in ca

re a impulsuluitd deoarece inseamnd transale permiteoameni_ ctr Ij TTi*1biId, lor sd abordeze

decit la transtr.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca

dst, ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5,Intr-adevdr,dintr-un studiu fdcut
pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice, Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi. Cei care au fost motivali in facultate, dar visind la gi la bani, s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: ,,Pictorii, mai presus de rte, trebuie sI picteze. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii, nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. Reugite-

ciei6\-..-

;;;il;i;'

circuitell r"',{ffi,ffi# neurate

performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ";;ii"il,;ii", lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.Acestlucru are o logrcapoatein sensul.ctrc abildle pel4qiteoamenilorsd F6cticd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i.r*, ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale,cair cazulprogramatoruluide calculatoare, d;;;rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. Ivfi2gfrile bine antrenate presup,n un efoit mintal ;"i;i. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate decit cele care sau sint inctr mult prea grele.in mod similar,atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor,ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i;tr* sante,areloc o estompare precizieiefortului cortical, a i""t* alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare "A _ ceea ce a o.us o stareneuraldprofund distrastr alte elemmte3O. la de Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.Ou..i"J.i"i;;i;;;

,M*"T:i:"*5*:"J..#S,;

creafiei.degl"d g_t*pllSg*Jge!4,caElFd" 5!!ndomeniul tpune strgur obiectiv."sr un
Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug, tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace -

-

lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e
special de gtiin!5 din Chicago - toli fiind siprintre primii 5% in matematictr - au fost caracterizafi de |i

fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau
gpi mici la matematici. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din cind

cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si
noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau. N-a fost

r22

Natura

inteligenlei

emolionale

Ap/vd*u<a

stdPini

123

deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind, cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia, a-iegit la iveald o descoperire- grditoare. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor, ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali. La urma urmei, acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen,tii. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. Pentru cei care au reugit spectaculos, invitaful e", .' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. pentru cei care n-au reugit mare lucru, transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului; cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu. Pe scurt, elevii care au avut reugite de virf, la nivelul potenlialului lor de invdfdturl, sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. Din picate, cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. Ho-ward Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple, considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_e c9pjr, motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg,),Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti;ar nutea dezvolta anumite competenfe'1,piopuneaGardner.,,fransa

folositdfn multe gcoli$re pun in practicdmodelul Strategia asupra Gardnerse axeazd lligenlelor multip@iie
ificdrii profilului com

Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport de plu, va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv delntr-un altul, spre care are o mai micd inclinatie. Cunoscind felul in careeste ul copilului, profesorulpoatesi adapteze
o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivel incepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd ln felul acestaoferindu-i un stimulent optim. Astfel se invald cu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. .SperanEste ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta ,i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii", spune Gardner,

lugind cd experienlaaratdctra9ase gi ?ntimpl5. model al transeisugereazd stipicd In generalvorbind, acest :a unui talentsaua unui setde cunogtinlear puteasdaibdloc
la sine, pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se anin mod spontan = adicd. in

?e cTI**
ce copilul va ft-,telege-c5 uimincl un

u - indiferent c{este vorba de dans,frIt6ffililsau muzicd - acestadevine o sursd de bgcurie pe care nu o avea decit in starGE cum penFUa se{unge in sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumilimite ale capacitdlii fieciruia, ea devine o motivafie primde progres; iar copilul va fi mai fericit. Acesta, desigur, un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu cepe care le gdsim in gcoli. Cine nu-gi mai amintegte gcoalaca pe tngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediul hrrii este rnai uman, mai firesc gi prin urmare mai eficient intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei. Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general, in care

tr-o_ @ci -incep

.du"it."on "ri" ""ir"ffi

lizarea emoliilor spre scopuri productive esteo aptitudine jortr.Fie ci estevorba de controlarea unui impuls saude amiunei recompense, de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea, de motivarea persodea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentru firai mare eficacitate - toate acesteadovedesc cd puterea emocgnste in ghidarea unui efort eficient.

cindcopiiile pii"n-"r. taffiG-

sd se batd. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd, devin nerdbdtrtori si-gi facd temele.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru;i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[')

Rdddcinile

emoatiei

t25

Ridicinile empatiei

ei este detectati la psihopafii criminali, la violatori 9i la cei molesteazd copii. oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. Mult mai

ele sfurtexprimateprin alte indicii. Cheiaintuirii sentialtcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele nontonul vocii, gestica, expresia felei gi altele asemenea.

ct cea mai vastl cercetare asupralimbajului trupului gi
capacitdlii oamenilor de a detecta asemeneamesaje nona fost fdcuti de Robert RosenthXl, psiholog la Harvard, etudenfii sdi. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refela PONS (Profle of NonaerbalSensitiaity- Profilul SensibiNonverbale), o serie de casetecu diverse tinere care-si exsentimentele, de la uri la iubirea matemtr2. Scenele resau un spectru foarte larg, de la gelozia furioasd pind la a iertare, de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie. a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter-

Revenim Ia Gary, strdlucitul chirurg din picate alexitimic, care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica, pe Ellen, pentru cX nu_gi putea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei. Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_ pectivS. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint, bary nu reugea si o infeleagd; dacd ea ii vorbea despre iubire, el schimba subiectul. Gary fXceacomentarii ,,constructive,, referi_ toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatd de acestecritici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel. Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine; cu cit sin_ tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii, cu atit sintem mai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. Alexitimicii preflrm Gary, care habar n-au ce simt, sint de fapt total pierdufi atunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt di., ;ur. Ei sint afoni din punct de vedere emofional. Notele ""i emolionale trans_ mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sau schimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul. care spune multe - trec neobservate. Dezorientali de propriile lor sentimente, arexitimicii sint la fel de.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. Aceastd incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efect major la.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egectragic in ceea ce ar trebui sd fie ceva omenesc, cdci toate se leagd inire ele, rd_ ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_ tea de a fi empatic. capacitate - talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrA ^ .Aceastd in joc in vaste zone ale arenelor viefii, de la vtrzdri lamanage_ ment, de la iubire la afecliunea pirinteascd, de la compasiune"la acliunea politic5. Absenfa empatiei este de asemeneagrditoare.

pe lingd faptul cd schimbulde replici verbalenu seauzea,de
lmplu, in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afard expresia felei. In altele, erau prezentate doar migcirile trupug.a.m.d., trecind prin principalele canale nonverbale de coicare, astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorul indiciu sau al altuia, nonverbal. Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Statele ite 9i 18 000 in alte 1iri, s-au constatat avantajele capacitdlii a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, inclusiv o fi bund adaptare emofionald, a fi mai popular gi mai deschis - probabil cd nu este surprinzitor - mai sensibil. In general, reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie. Toli care 9i-au imbunf,tdlit performanlele de-a lungul unui test de i gi cinci de minute - un senul care aratl cI au talentul discearnd capacitatea empatici - s-a dovedit cd au gi relafii

bune cu sexul opus.Nu ar trebui strne surprindd sd afldm
tia ajuttr in viala sentimentald. Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele inteligenld emofionaltr, s-a constatat cd nu existd decit o relalntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la de sfirgit de an din gcoal5. Independenla empatiei in racu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul unei ri cu o versiune PONS pentru copii. in acest test, efectuat

126

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

127

asupra a 101 copii, cei care au dovedit o oarecare aptitudine pentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre cei mai indrdgiji in 9coal69i mai stabili din punct de vedere emofional3. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine la gcoalX,degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale copiilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea mesajelor nonverbale - sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpatice ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu ii determini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare). In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte, emoliile inseamnd nonverbal. lntr-adevdr, cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceeace transmite de fapt, gi aceastala nivelul tonului vocii, al gesticii sau al altor canale nonverbale, adevirul emolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceeace spune. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comunicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolional este nonverbal. Asemenea mesaje - anxietate in tonul vocii cuiva, iritare printr-o gestictr foarte precipitati - sint percepute aproape intotdeauna subcongtient, ftrrd a da o atenlie speciald naturii mesajului, ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el. Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este la rindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit.

celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor, plingird incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine, ci este ltcuiva,degisint inctrdezorientafi, negtiindpreabine cestrfaIntr-un studiu ftrcut de Martin L. Hoffman de la Universitadin.New York, de exemplu, unbdielel de un an gi-a adus mdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. Pe la un an 9i ce-

pentru a-l alina pe un prieten care plingea, ignorind-o pe acestuia, careera gi eair aceeagi incipere. Aceasttr confuse constatXgi atunci cind un copil de un an imittr suferinla
a, poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se cu persoana respectivd; de exemplu, dacd un alt copil lovbgte la deget, copilul de un an igi va duce gi el degetul la sd vadi dactr il doare. Vdzirdu-gi mama plingind, copilul gterge la ochi, chiar dacd nu i-au curs lacrimi. Aceastd imitalie motorie,cum mai este ea numitd, a fost inifial de la care a pornit cut'rntul empatic,aga cum a fost el foloial in anii 1920 de citre E. B. Titchener, un psiholog ame. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa,tdde conceptul inilial pornegla grecescul empatheia,,,a simli in", termen folosit inilial se rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a perexperienfa subiectivd a unei alte persoane. Teoria lui Titsusfine cd empatia i;i are baza iretr-un fel de imitatie fizinefericirii altora, ceea ce evoci aceleagisentimente in perrespectivd. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a oprit simpatiei,care poate fi simlitd in general fali de altcineva a impdrt5gi sentimentele persoanei respective. ,Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioacare ircep sd meargtr de-a bugilea, cam pe la doi ani 9i jucfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf, de proprie gi sint in stare sd se relaxeze. Iatd o intimplare din jurnalul unei mdmici: Copilul unor vecinipltrge... $i Jennyseapropiegi incearce dea si-i gi ni$te fursecuri. Seline dupd el 9i incepe sd scinceascd ea.Apoi insi cearcd il mingiie pe pir, dar el se retrage...Copilagulse calmeazl, dar jenny incd pare tngrijoratd.ContinuAsd-i aducdjuclrii, si-l mfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr.6 aceastl fazd de dezvoltare, copilul ingepe sd facd distinccei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i emolionale ale altora. Copiii ca Jenny congtientiabil gi se acordl cu ceilalfi. O serie de studii fXcute de MaRadke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na-

crrM AcTloN EAZAEMPATTA
ln momentul in care Hope, care avea doar noud luni, a vizut un alt copil cdzind, a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatd de mama ei.ca gi cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an gi trei luni, s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul, care plingea; cum Paul a continuat si plingd, Michael i-a dat inapoi ursulelul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi mirunte de simpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtite special ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazd empatiaa. Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatiei se afld undeva in prima copiltrrie. Practic, din ziua ir care se nasc, sugarii suferX cind aud alt copil plingind - o reaclie pe care unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis" Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazXcu multd inlelegere la suferinfa.altcuiva, chiar furainte de a-gi da searna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. La numai citeva luni dr.lpi nagtere, sugarii reacf,oneazl la orice li se infm-

128

Natura inteligenlei emotionale

Rdddcinile

empatiei

129

lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferitele abordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd de pdrinli copiilor. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei copii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptului cX prin comportamentul lor ii afecteaz6,pe alfii: ,,Uite ce tare ai supirat o", tt loc de ,,Urit din partea ta." S-a mai.constatat c5 empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altora atunci cind acegtiasuferd; imitind ceeace vtrd, copiii igi dezvoltd un repertoriu empatic reactiv, in special ajutindu-i pe cei care sirt necdjifi. COPILULBINE RACORDAT

irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.Magemeni,lor era intr-un perfect acord cu Mark, dar nu exista o emofionald cu Fred. Stem afirma cd aceste moment repetate de racordare sau de dezacordare dintre pdgi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al coajuns adult in ceeace privegte relaliile apropiate - poamai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie.

racordare facetacit,'caparte a ritmului unei relase Sbrn a studiat acestlucru cu o precizie microscopici prin inunor inregistrdri video ale marnelor9i sugarilor ceduore intregi. El a constatatcf, prin aceasttr racordaremamele sctncegte bucurie gi mama confirrne bucuria legtrninde ugor pe copil, gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar. un copil scuturtro juctrrie gi attrnci mrunail impinge pufin in n de rtrspuns.Intr-o asemenea interacliune, mesajulclar este se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de inal copilului. Acestemici racordtrri la nivelul copilului il p6 i9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune mesajdesprecare Stem susline ctr mamele il transrninut furminut atunei ctrd interacfioneazd sugarii lor. cu din este foarte diferittr de o simpld imitalie. Stern
spus: ,,Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut, nu si4!it. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce simcopiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei. De exemplu,

Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doi gemeni, pe Mark 9i pe Fred. Ea avea impresia cd Mark ii seamdntr mai tare, ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui. Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenle in felul in care gi-a tratat btriefii. Cind aveau doar trei luni, Sarah trcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred, iar cird ftrtorcea capul, din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI. Fred reacfiona devenind mai empatic. De indattr ce ea intorcea capul, Fred se intorcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune - ceea ce adeseaii aducea lui Fred lacrimi in ochi. in cazul lui Mark, Sarah nu incerca practic str stabileascdun contact vizual impus, ca in cazul lui Fred. In schimb, Mark putea s6-9i ia ochii de la ea oricind poftea, iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri. Un gest mlrunt, dar edificator. Un an mai |irziu, Fred era clar mai speriat gi mai dependent decit Mark; una dintre modalitdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nu voia str priveasci pe nimeni in ochi, agacum procedase 9i cu mama lui la trei luni, intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreapta. Pe de alt5 parte, Mark ii privea pe oameni drept in ochi; cird voia str intreruptr acest contact itzual, intorcea capul ugor in sus sau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor. Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in urma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern, pe atunci psilriatru la Universitatea Cornell, la Facultatea de MedicindT. Stern este fascinat de acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gi copil; el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolionald'sint date in asemeneamomente de intimitate. Dintre toate acestemomente, cele mai importante sint acelea in care copilul afld ci acesteemofii sint receptate cu empatie, acceptate gi reci-

si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel.
copilul gtie cd este infeles." face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil.

presupunesesizarea scrie:,,A facedragoste sttrrii subiectiuilalt o dorinld irnpirtd9it5, intenlii comune 9i o stare rede excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se lgi rlspund in mod sincron, ceeace dd un sens tacit de ra. Actul sexual este, in cel mai bun sens, un act de

mutuali; in cel mai rau sens,estelipsa acestei mutuali-

PRETULRA CORDARTI GRE'ITE
susline cd din acesteincercdri de racordare repetati su.tncepesd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii i sentimentele. Acest sim! pare a se nagte pe la opt

130

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

131

luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate 9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtregii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foarte trist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reaclioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si corespundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugarii au reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare. Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce la un chin emolional irigrozitor pentru acestadin urmX. Cind un plrinte nu reugegtesi-9i manifeste empatia printr-o anumitX gamd emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de imbr5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventual chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emolii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasddin repertoriul relaliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste sentimente continud sd fie ascunse sau descurajate. in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefericitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9i copiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmicilor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atunci cind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de minie sau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau de interes, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee. Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanent insuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele din urm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invald cd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegtesX-gientuziasmeze 9i mama, nu mai are rost s-o facd", afirmd Stern. ExistX irrsd speranle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungul vielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii - igi schimbd forma permanent, modificind modelul de funclionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi corectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazi o viald intreagS." lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafiile terapeutice care furnizeazd chiar o asemeneacoreclie emofionali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare. Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pentru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiesta din urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegteacest lucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientul

gi de fapt sd fie profund recunoscut infeles. Costulemolionalal lipsei unei racord5riin copildriepoatefi
foarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru coUn studiu efectuat asupra unor criminali care au comis cele crude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este tocfaptul cX au mers din casdin casd, au tot schimbat divergi pdi adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri rersugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de a racorda sentimental cu cineva au dus la acesteatrocitdtilO. ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia, 9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emoliosuslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice, sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui asemetratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din julor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semnade ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vedere gi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emointens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sint te ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de personate". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceea Simt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emoin copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI
Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referila cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale lui empatiei fir creier. Conform unui raport din de exemplu, in care erau revizuite mai multe cazuri de le, ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emonal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintele sine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei. schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfiodiferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei

132

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

i33

gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatc aceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversi autori, au strinse legdturi cu sistemul limbic. Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucrare semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_ zind atit descoperirile neurologice cit studiite comparative pe 9i animale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdtura dintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia. Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcut pe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_ geaztrempatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferd sd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anecdotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fost invdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceeacd il a:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlat sr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeau acel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimule sI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_ du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_ dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi cea de-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea o expresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vdzindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_ cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_ mI de altruism. Dupd ce s-a stabilit cd acesteprimate non-umane detecteazl intr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrtorii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elecpermiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron. f.ozi Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nucleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipul celeilalte, aceastdinformafie ajunge la neuroni trecind mai intii prin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastd traiectorie evident ci este una standard pentru orice informatie care trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cd rezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fost identificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns la o anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghedocilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cd

la fapt creierulesteconceputde la bun inceput sdreaclioneze
tmite expresii emolionale - adicd empatia esteun datbiologic. Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiectoamigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

Brothers,aparin studiile pe maimuaga !8tea, clrn sugereazd intre nucleul lflate in silbdticie careau suferit o deconectare
9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot aceste au fost in stare strigi continue obiceiurile cum ar fi acede a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimule

pierdut posibilitateade a reaclionaemolionalin raport cu maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grup
t sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise decoaceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind legdturd cu celelalte maimufe. Tot acesteregiuni ale cortexului furcare se afli concentrati neii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Broau cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; inemoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Vairea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tddeo alabordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funclie

i;rtenlie,fie ci estesi mugte,fie str se spele,fie sd se inmultt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameniapare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Levende la Universitatea Berkeley din California, care a studiat '

ri cistrtorite, furcercind ghiceascd simte partenerul si ce Metoda lui este simpld: cuplul o discufie mai aprinsSla.

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsurarh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia - cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi alasemenea.Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce a it furmomentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul recaseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele

134

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

135

Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilor a cdrorpropriefiziologie o urmdreaexactpe acee6 partenerululla ca" a re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirincl masiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bltea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pe scurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizice ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitorului il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul, putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatia apdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice. Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotional coordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, se aprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir cazul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm 9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelor celuilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul creier emolional.

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oasd respecte anumite principii morale. Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatiei din cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gi

sd plingtr;raportul esteatit de puternic ai de imediat,in$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei, cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, urrl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd sentialtcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la orice ie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fade exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria lui consecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia. Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de emse manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl o re dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg , curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi. inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri moaxate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea. Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o deca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de !e care ne afecteazdpentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill il numea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care emduce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani din este suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia fald victimd este mai mare cu atit ganseleca acest martor exterior ,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelul empatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale. diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai mult ile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-

EMPATA gt ET C : nAo AcJrrt I t A nt AAIRUISMULUI
,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; ele bat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre fraze din literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,q simli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acestsens,contrariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereu antrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd potenliale victime: oare trebuie sI minti ca sXnu ili jignegtiun piieten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bolnav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment? Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel ar muri? Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor care s-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinile morahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese de potenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau duce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim suferinfa, ceeace ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Dincolo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism, Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

136

Natura inteligenlei emolionale WATA FARAEMPATIE: CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA; M O RALITATE A SO U O PATULUI

Rdddcinile empatiei

137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simte o vreme o oarecaredescdtugaredin starea de tristefe, nu-

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiind garda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjat cl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Tonyiei de.la Olimpiada din 1994,care a luat medalii de aur la proba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiul lui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srr antreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru cariera sa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cum plinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prieten secretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita este puterea empatiei. De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit cele mai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor care molesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violente este acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitate de a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, incurajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, minciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Dacd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei care molesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doar ii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,; pentr_upirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este decit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate de la oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cd asta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtrteau s-o facd. Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isi chinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentd a unui ciclu emolional care accelereazdacestgacte pline de cruzime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentru ceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui copil17.Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios, deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate,de exemplu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceeace ii creeazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el este singur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl doregte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

este ce aceasta de scurti durat5; depresia singuritateare9i cum ln gi mai mare forfX.Atacatorulincepesd se gindeasce putea s5-gipund in practictrfanteziileerotice,spunindu-gictr
justificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-

i, pentru cXnu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd copil nu vrea strfacdsexcu mine, mi poateopri." In acestmoment,atacatorulvede copilul prin lentilele unei
perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

emofiositualie.Aceasti detagare *trrat cqpilul intr-o asemenea
caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

atentda ceea tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea in intimpla 9i ptrnerea practicda planului. Toateacestea 1eseva fnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar aveanici un fel de
proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

dinpartea copilului. Sentimen1neroticeo atitudine cooperanttr copilului - greafa,teama,dezgustul - nu sint luate in sea{ele ele intr. Dacdatacatorulle'ar percepe, ar ,,distruge"tohrl pentru el. Noile tratamentepentru agresoriide copii 9i alli atacatori-se "i foncentreazemai ales pe lipsa de empatie fald de victime. lntrunul dintre celemai promilitoare programe de tratare, atacabrii citescrelattrricumplite ale unor delicte similare cu ale lor, urmdresccavictimelor.De asemenea, povestitedin perspectiva
video cu victimele in lacrimi, in care acesteapovestesc ce in-

&amne sX fii molestat.Apoi atacatoriitrebuie si scrie despre propriul lor delict din punctul de vedereal victimelot imagininpovestire ftr cadrul {u-gi'ce a simfit victima. Ei citescaceaste qnei terapii de grup gi incearcd rdspunddla intrebdrilereferisd victimelor.in final, atabare la ataculrLspictiv din perspectiva catorii trec printr-o reconstituiresimulattra delictului, de data lceastajucind rolul victimei. ri William Pithers,psihologulinchisorii din Vermont,cel carea terapiea privirii lucrurilor dintr-o altXperspectivd, crcataceastA ni-a spus: ,,Empatiacu victima schimbdpercepfia,astfel incit ilegareadurerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice."$i intdregtemotivareablrbalilor respectivide a se lupta cu .Abtfel fornirile lor sexualeperverse.Doar jumdtate dintre atacatorii rcxuali careau urmat acestprogram in inchisoarerepettrdelict€lecomise,comparativcu cei carenu au urmat acesttratament

138

Natura inteligenlei emolionale

Rdddcinile

empatiei

1.39

gi care sint mult mai mulli. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ ratd de empatie, restul tratamentului nu va funcfiona. 'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simt empatic la atacatori cum ar fi pedofilii, in cazul criminalilor psi_ hopali (care mai nou se_numisc sociopayi, acesta fiind un diag_ nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. psihopalii sint binE_ cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori nu au nici un fel de 9i remugcdri, nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_ miloase. Psihopatia, incapacitatea de a simlr empatia sau vreo compasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de constiinld, este una dintre cele mai uluitoare lipsuri za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI "*ogiorrule.-ni_ se afle in inca_ pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ ficiale. Cei mai cruzi criminali, cum ar fi ucigagii in serie care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie "udi"i, omori rs_ prezintd un fel de rezumat al psihopatieils. Psihopalii sint 9i mitomani credibili, fiind in stare sd spund . orice-pentru a obline ceeace doresc, gi manevreazi emogiile vic_ timelor cu acelagicinism. Sd ne gindim la cazul lui Faro, degaptesprezece ani, membrul unei bande din Los Angeles, care a mu_ tilat o mamd gi pe copilagul ei; impugcindu-i din-magina in mers. El ctescrieaceastdintimplare mai curird cu mindrie decit cu re_ mugcare_. Mergind intr-o magind cu Leon Bing, care tocmai scria o carte despre bandele din Los Angeles, Cripis Blood.s, Faro a ;i vryj s-earate ce poate. El i-a spus lui Bing ,,ci o sd factr pe nebu_ nul" fa!5 de cei ,,doi gagii. din magina.r"r-etour". Iatd cum po_ vestegte Bing acest schimb de violenfe: $oferul, simlind cd cineva se uitd la el, arunci o privire citre magi_ na noastrd. ii prinde prr1r*-u lui Faro, lngherind pentru o clipi. Apoi opregte magina,seuitd in jos, seuit5 intr-o pa*e. Faraindoia_ li cd in privirea lui am vizut frica. Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_ nei din cealaltl magind: M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cineva ar fi fdcut un trucaj fotografic, prin care sd demonstrezetrecerea timpului. A devenito fald de cogmar, esteinspdimirtdtor si 9i vezi acestlucru cu ochii tdi. Acestchip ifi spuneci dlaci ai rispunde cu aceeagi monedd, dac5l-ai provocape aiestpugti,!i_aiur.rrriu.rr,*u_ re risc. Privirealui spunecd de fapt nu-i pisi de nimic, nici de via!a ta, nici de a lui.le

Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precum fel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza ,biologicd. Ar fi aceeacd o capacitate emolional5 perversd - inllmidarea altora - are o valoare de supraviefuire intr-un mediu ,xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de a Comite crime; in aceste cazuri, prea multd empatie ar putea fi contraproductiv5. intr-adevdr, olipsd oportund de empalie poale deveni o ,,virtute" in multe roluri din via!5, de la polifistul anfhetator ,,rdu" pini la conducitorul unei corporafii. Cei care au acte de torturd pentru terorigti, de exemplu, descriu fe3D(ecutat lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelor pentru a-gi face ,,treaba". Sint multe c5i manipulatorii. , Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de empatie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra unodintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. Cerrea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltul ta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf.elcu singe rece, irtr-un grod calculat, gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. in momentele lor de furie maximS, aceastdanomalie iese la iveal5: Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5,aga cum se intimpld de obii in crizele de furie. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve,dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi. Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat, o metodd de 6qi stdpfurinevestele insuflindu-le frica. ' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilalli toli care igi bat sofiile. Mai intii, par a fi violenli gi in afara cdshiciei, inctrierindu-se prin baruri, la serviciu sau cu ceilalli memDri ai familiei. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenli cu soliile lor impulsiv, din furie, pentru cd se simt respingi sau sau de frica de a nu fi pSr5sili, ceilalli igi calculeazl bdtdile, care uneori par sd nu aibX nici un motiv - 9i odati ce incep, orice ar face ea, sofia, chiar gi trcercarea de a-l abandona, are ca sporirea violenfei. ,"i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bdcd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau a unii, poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural.*
* Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn joc Jrnele tipare biologice - cum ar fi un defect neural in empatie - asta nu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele

140

N at ur a int eligenf ei emolion ale

O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fost prezentatd in dou5 feluri, fiecare sugerind implicarea unor trasee neurale citre creierul limbic. pe una dintri ele undele cere_ brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.escifreze mai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. Cuvintele sint afigatefoarte repede, cam la o zecime de secundd. Majoritatea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctrturi emofional5, cum at fi a ucifu, fa!tr de cuvintele neutre cum ar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional a fost incurcat, iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie la cuvintele emoSonale, dar nu gi la cele neutre. psihopafii nu au asemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipar distinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mai rapid la ele, sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor dintre cortexul verbal, care recunoagte cuvintul, 9i creierul limbic, care ?i atageaztrun anumit sentiment. Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, cel care a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul dovgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cuyintelgr emo!{onale, reflectare a superficialitlfii lor mai generale in domeniul'afectiv. Hare crede Ceimpietrirea psihopalgilor se bazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic, pe care l-a descoperit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliului amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psihopafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici un fel de teamtr, ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care urmeazi str sufere o durere hzicdzr. Cum durerea viitoare nu genereazi un val de lelinigte, Hare trage concluzia cd psihopalii nu sftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac. $i pentru cd ei nu simt aceastd frici - nu cunosc empatia, sau compasiunea, fa!tr de frica sau durerea victimelor lor.

Artele sociale

Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care au

rnai mici, Len igi pierduse rXbdareaatlay, frtrliorul s5u de
ani gi jumltate, care ii tot ircurca piesele de Lego cu care se ru amindoi. Cuprins de un val de furie, Len il mugcd peJay, izbucni in lacrimi. Mama lor, auzindu-l pe |ay scincind de

rere,vine gi-l ceartdpe [€n, spunindu-i strlase obiectul acesdispute, respectiv piesele de Lego. In acestmoment - pen.rcd probabil cd i s-aptrrut o mare nedreptate- l,en izbucnegin plins. Inctr iritattr, marna lui refuztr str-l consoleze.
Ei bine, Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta mai de la fay, care degi inilial era partea vitdmati, devine fur-

timp aft de preocupatde lacrimile fratelui lui, incitincepe str inigteasctr. Schimbul de replici suntr cam agal:
,,1€n, te rog", il implord Jay. ,,Nu mai pliage. Te rog, nu mai

semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA. A apfuut o controversA ir acest sens, iar unicul consens la care s-a aiuns este ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi ,,gena criminald". Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatie in unele cazuri, acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ceva ajung la crimd; majoritatea nu. LipsA de empatie ar trebui pusi aldturi de toate celelalte forle psihologicd, economice gi sociale iare converg spre criminalitate.

Len incd plinge. Sub acestpretext al egecului,Jayigi implord mq ca din p{€u lui Ley ,,Mdmico, Len plinge! Len plturge. e. Uite la el. PlingeLen. Apoi, intorcindu-se spre Len, |ay adopt2to atitudine materfratele care plinge, liniCtindu-l totodattr gi in',.mfu\giindu-9i si-l calmeze:,,Asculttr,Len, nu mai plinge." Len continud str se smiorctrie,irn ciuda consoldrilor. Atunci idoptl alttr tacticd,dindu-i o mini de ajutor la strinsul piede Lego gi la punerealor intr-un sdculef addugind priete,,Ei,Lnn, sXle pun la loc pentru Lenny, da?" Chiar gi againlacrimile continud sd curg5. lngeniosul |ay incearcdtotugi o atenfiei.Ii aratl fratelui lui o maginuIgtrategie:distragerea
vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc-

l7a cuprins. ,,{Jite, e un om intruntru. Ce-i asta, Len? Ce-i I-.en?"

742

Natura inteligemlei emolionale

Artele sociale

143

Len insd nu manifestd nici un interes, este de neconsolaf lacrimile lui nu se mai opresc. Pierzindu-gi rdbdarea cu el, mamir vine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: ,,Vrei sd-fi trag o palmd?",|a care Len rdspunde printr-un ,,Nu" govXitor. ,,Atunci, potolegte-te, terog", spune mama fer.m, usor exasperat5. Printre sughifuri, Len reugegte si scoatd un suspinat: ,,Incere." Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirr fermitatea mamei gi din tonul ei autoritar, el ameninfd: ,,Nu mai plinge, Len. CI ili trag una!" Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarcabild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi ani gi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. in aceastd furcercareimediati de a-gi calma fratele,lay dd dovadd de un vast repertoriu de tactici, de la simpla implorare la gtrsireaunui aliat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la mingiierea fizicS, sprijinul practic, distragerea atenliei, ameninl5rile 9i poruncile directe. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intreg arsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cu probleme. Nu conteazd. Ceea ce conteaze este'cdel l-a aplicat intr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi. Desigur ci, aga cum gtie orice plrinte care a avut un copil mic, afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilalt estecategoric universal valabilS. Tot aga cum un copil de virsta lui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9i chiar de a inriutili situalia. Aceleagi pomiri pot fi folosite pentru a necdji sau chiar a chinui un frate. Dar chiar 9i acestetr6s5.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald a existenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sint sentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit acestesentirhente si poatd fi formate. Capacitatea de a gestiona emoliile altcuiva este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interumzule. Pentru a manifesta o asemeneaputere interpersonal5, copiii trebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol, inceputul dezvoltdrii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea, impulsurile gi enervirile - chiar dacd aceastdcapacitate dd greg uneori. Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calm interior. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpinire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagiperioadi: copiii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd, sX se certe sau sd lingu-

i pentru a obline ceeace-gi doresc, ceeace este mai practic sd foloseascdforla - chiar dacl nu intotdeauna aleg aceascale. Rlbdarea pare o altemativd la acceselede furie, cel puocazional. Semnelede empatie aPar Pe la doi ani; empatia lui adicd rdddcinile compasiunii, l-a irdemnat pe acesta sX ine atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. O astfel abordare a emoliilor altcuiva - o adevdratd arti a relaliilor

- presupune formarea a doutr talente emofionale,
gi empatia. aceastdbazd, ,,capacitilile umane" se dezvoltS. AcesAvind sint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tracelorlalfi; deficienlele in aceastddirecfie duc la incapacitade adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale reate. intr-adevdr, tocmai lipsa acestor capacitdli poate face ca gi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufrain relaflile lor interumane, dovedindu-se aroganli, insusau insensibili. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia-

permit cuiva sd semobilizezesau se fie o surs5de inspirar pentru ceilalli, si reugeasctr in relaliile intime, sd-i convingd sX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor.

MANTFE STATI A EMOTilLE -V
Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul in oamenii gtiu, mai bine sau mai pulin bine, sd-9i exprime rriile sentimente. Paul Ekman folosegte termenul reguli de imnre pentru a desemna consensul social in privinla senti,telor ce trebuie manifestate in anumite momente. ln aceasdireclie, culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' De Ekman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile faale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circumaborigenilor adolescenli. Cird studenlii japonezi au urmdacest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autoritafefele lor dideau doar vagi searlnede reacfie. Dar atunci cind ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd aschipurile lor s-au contorsionat, dovedind un amestec de ), disconfort, spaimd gi dezgust. Existd mai multe reguli debazd,ir privinla modalitdlii de ex,2.LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimende disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto-

Natura inteligenlei emolionale ritate gi de aceastaau dat d.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I

t4

Artele sociale

145

::rj.":9Ttele a ceeale ar h exagerarea simt" .i"g"", u*pr* emofionale; -prir.*"i"urbur"u acesta estesistemulabordatae fetila de gase ini re i9i schimonosegtefala, iacruntinau_se cumplit gi strimblrt du-gi gura,atunci cind repede,a," piinjl mamei ei cd frnk ry le mai marea nectrjit-o. u ti"iu ui ri-o tirt)?r,i* o uunui sentimefli cu un alttrf acestsistem apare in anumite culfuri ;;;; estenepoliticossI refud, drept pentru "ri"fi*; ," ahqeazd; rnili pozitivl (chiar dacdfabe). Fel-ul care"ur" in sini folosiie;";ri"';l;;: tegii gi cunoagterea constituie un factor lor important in intelr, genla emofionald? InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli, lp explicita. Aiest lucm se petrece atuncl .p:rl"^.qri"tr-o educafie_ 'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi J"ru*agirea, strzimbear ctr gisd rnulfumeascj in momentul in care "rutu bunicul i_aadus dl ziua lui un cadou oribil, dar a fdcut_o *il;fti;;;.;il; educafiein privinla regulilor a" fu." cel mai ade. t.",1.pli"putereaexemplutui:copiiiinvali "*pri*ur"'r" faci sf, ." v#L allii. In privinfa educirii sertime.r,tetoi """u ,ht ;il;: cul.cit 9i mesajul.Daci unui "r"ofiif" "ti i susp"rls6 zimbeasc5 sb 9i "opit mulfumeascd"de cdtreun ptrrinte in u""l poruncitor $i rece -_ care i9i transmite -o*"nt esteas. "u* Pru, 9i mesajul ristit in loc s-o faci Fopt_it cu cdldurtr_;;;;il 9i ia sigur ci acelco. pil va irvdfa-o altr reclie va reaclion" 9i il?;i; bunicurui incrun. tindu-se gi dirdu-i un lespuls teio", urr reieztt,,Multumesc,,, !f::9lsup_ra bunicului eite foa*e difert H prmul cazestefe" amdgit);in cel de_ataoiiu", jignit de acesr :":jl*:fci mesatcontuz. "rtu Exprimarea emofionaldare desigurconsecingJimediate . prin asuprap-ersoanei pririqt" u""rt *esaj' care imp.1c!.ut Copiii sint de genul ,,Asiunde_liadevaratete sentimente 11l|tlti: lequld atunci cind ele ar putea strsuperep" arag; infocuies,e_i" cu un sentimentnesincer, mai-pufin supdrdtor.,, "lr,"lru dai Asemenea reguli privitoare la exprimur"u fac'partedin dicliona_ "^-oliiior rul regulilor de bund iuviinfd; elediiteazi im'pactuf sentimente_ lor asupratuturor celorlalgi. aur-u Uir,uulJ"t" ,"grrti inseamimpact optim; atuncicind sint urmate prost, duc la :: iil:1, "" un dezastruemotional. Evident cd actorii sint ad.evlratiartigti ai exprimdrii emofio_ nale; expresivitatea genereazd lor reacliapublicului; Si f5rd in_

nepldcute spatele in unui chipr,"lrt .r. iju.i

o parte dintre noi sint actori inniscufi. Dar astairtr-o cd mtrsurd,:pentru lecliile Pe carele invilim in privin-

emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte cade a dovedi o mare pricepere.

A EXPRESNTTATE I I COIVLT]VIII\IAREA EMOTTONALA
rdzboiului din Vietnam, un pluton american a

r, igi amintegte David Busch, unul dintre soldalii ameri-

etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unui de focuri cu vietramezii. Dintr-odatX, au inceput sd se cdlugdri.Perfectcalmi 9i linigtili, cllugdrii : spre ei gase in zona de luPtl. t exact s-auuitat nici in stinga,nici in dreapta.Au luat-o prin

A fost de-adreptul ciudat, pentru cd nimeni nu i-a imp 'rcduptr ce au hecut, mi-am pierdut orice chef de luptf. J"lu oiam s-ofac,saucel pufin nu in ziua aceea. probabil cd $i ilucru au simlit cu tofii, pentru ci toati lumea a renunlat. simplu am incetatstrne mai luptdm."3Calmrrlcdlugdrilor tips-it gi pe ceilalfi, transformindu-i in soldali pacifigti, ahau in plin6.bltIlie. Acestlucru ilustreazi'urt principiu
al vie.tii sociale: emoliile sfint contagioase. Sigur ctr intimplare esteuna extraordinard. De obicei, contaminartionald este mult mai subtili, fiind un fel de schimb ta-

f,re sepetrecein fiecareintilnire in parte. Transmitem9i capdispoiigiile celuilaltintr-un fel de economiesubterani a psiastfel incit unele intilniri sint otrXvitoare, iar altele beneSchimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape imfelul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate faunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de microti. semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu tem mai abili din punct de vedere sQcial, cu atit ne contromai bine semnalele Pe care le transmitem; rezerya unei soi politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asifaptul ci nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea a (este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re-

ire simgim ignorafi, respingisau binevenili 9i respectali.Ne

146

Natura iitdligenlei emolionale

Artele sociale

t47

laliilor intime este sufocantd). Inteligenfa emolionaltr include qi administrarea acestui schimb; ,,simpatic" gi fermecitor sfult ter" mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim, pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. Cel care sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebit talent in relaliile sociale;ei sint sufletele spre care se indreaptd cei aflali in situalii emolionale grave. Cu tofii sintem practic unelte utile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu. Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofiile trec de la o persoand la alta. lntr-o experien!tr simpli, doi voluntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentul respectiv, duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr, agteptind persoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. Doud minute mai tirziu, ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din nou dispogilia tr care se afltr. Intenlionat au fost alese perechi de subiecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emoliile, iar celdlalt gi le ascunde. Invariabil, dispozilia celui mai expresiv s-a tranpferat asupra celui pasi#. Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur, rtrspunsul este c5, ftrrtr gXne dtrrn seama, prelutrm emoliile pe care le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mimetism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vocii sau al altor semne nonverbale ale emofiei. Prin aceastdimitafie, oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt - o versiune ceva mai pulin intenstr a metodei Stanislavski, in care actorii igi amintesc gesturi, migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-au simlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente. Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtilX. Ulf Dmberg, un cercetdtor suedez de la Universitatea din Uppsala, a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chip zimbitor sau unul furios, propriul lor chip redi sernne ale aceleiagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali. Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici, dar greu vizibile cu ochiul liber. Atunci cind doi oameni interacfioneazd, direcfia transferului de disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere al exprimtrrii sentimentelor cf,tre cel mai pasiv. Dar unii oameni sint extrem de sensibili la contagiunea emolionali; sensibilitatea lor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn al activittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. Aceastd labilitate pare cd ii face mai pulin impresionabili; reclamele sentimen-

pot impresiona pftrd la lacrimi, in vreme ce o discugie rapicu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea, si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici, avfird in ve-

ctrpot fi atit de impresionali de sentimentele altora). fohn Cacioppo,psihofiziologul in probleme sociale de la
tatea de Stat din Ohio, care a studiat acest schimb emosubtil, a constatat cX: ,,Doar a vedea pe cineva cum igi exemolia poate trezi aceadispozilie, indiferent dacd ne dim nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. Acest lucru ni

lntimpl5 tot timpul - existd un fel de balet al sincronizdrii
emofiilor. Aceastd sincronizare a dispoziliei deterfelul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau

tlu."
Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilniri oglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in fitentul vorbirii - acesta fiind un indice de apropiere de obinecongtientizat. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfipunctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi ori unul se apleactrin vreme ce celdlalt se lasd pe spate. Orrarea poate fi atit de subtild, incit dacl ambii se afld pe base pot migca ir acelagi ritm. Acest lucru a fost constagi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre in perfect acord cu sugarii lor, aceeagireciprocitate lemigclrile celor care stabilesc un raport emolional. Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primidispozifiilor, chiar gi in cazul ftr care acesteasirt negative. De in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice, fedeprimate participau la aceste experienfe impreuni cu erii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd relafia lor. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai mare nivel nonverbal, cu atit partenerii femeilor deprimate se sim-

mai rdu duptr aceste disculii - pentru ctrpreluau proasta >ziliea iubitelot'. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau
!i, cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei, cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei; studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi, fericili, entu!i, mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter-

148

Natura inteligenlei emolionale

Artele sociale ORI GIN ILE IMTELIGEJV,IEI SOCIALE

1,49

umane. in general, un nivel inart de sincronizare intr-o interac. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. Frank Bcr, nieri, psiholog la Universitatea de Staf din Or*on, care a flcut acestestudii, mi-a spus: ,,Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. Trebuie sd exin, te o sincronizare compatibili, un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine, in larguf nostru. Sin, reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :.ro.ryu*u tivi; dacd existi o mare legtrturi, dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece,indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.,,Pe scurt, coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane, versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru. Determinant in eficienta interpersonaltr, susline Cacioppo, este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane. ln mod 1l"Trt similar, Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor, avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi, chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel.profund sau intim; acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl ,,ho! de :Fuu :." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ .tiTp'), 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului. Cind. este vorba *torl de o intilnire inke persoane, cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld - este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart. partenerii d.ominanti vorbesc mai mult, tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr.rlceluilalt - acesta fiind mediul p.in care se transmite afec_ liunea. in mod similar, forla unui bun vorbitor - a unui politi_ cian sau a unui predicator - funclioneazd,la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. Acesta este inlelesul sintagmei ,,Iiioa_ cd_pe deget". Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare.

$evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. se impiedicd, se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr, carese ceilaJlibdieli continuX sd fugH- in afarl de Rogeq, Rogerseapleaci gi-gifreaIn vremeceReggiescircegte, tgte.
iul genunchi, strigind: ,,$i eu m-am lovit la genunchi!"

este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch, unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum- tcoape conceptulinteligenlelormultipleT.Separe cI Roger
extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi, legdturi foarte rapide gi bune cu ei. Roger a fost singu-

carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr,9i numai el a sd-l consoleze, chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a
propriul genunchi. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita-

pentru pdstrarea relafiilor apropiate,fie emolionaldesenfiald estevorba de o cXsltorie,de o prieteniesau de un parteneriat aptitudini la copiii de grddinild sint doar' afaceri.Asemenea
ii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul vielii.

Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i incarele identificd Hatch si Gardnerca fiind componentele
lei interpersonale: grupurilor t r r q r u vr

aceastaeste o calitate esenfiald pen-

eforitru un conducdtot presupunindinilierea 9i coordonarea ',turilor unei intregi relelede oameni.Acestaestetalentul care
rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii

rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru, la ofilerii estecopilul orice fel. Pe terenul de joactrin general,acesta
, care preia conducerea, hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd. , Negociereasoluliilor - talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea,furarbitrarea sau furme, dierea disputelor; ei pot face carierd in diplomafie, in proble,'mele de arbitraj sau in magistraturd, ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci.

Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale talentul lui Rogef,leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. be obicei, aceste per" soane sint buni ,,coechipieri,,, parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri; in lumea afaceri. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea, stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile. . Anal.izasociald- capacitatea de a d.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli, motivele gi trgrijordrile lor. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau, dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar, unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. Puse la un loc, toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie, ele aducird farmEc, reugittr socialX gi chiar carismd. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi, fiind mai ie.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor, inion_. d1c9re- organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd, pentru cd gtiu sj cultive emoliile - ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: ,,Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso.me.,, Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ - emolionale. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte, lele de exemplu, sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.ti-one azt ceilalyi, deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social, fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta.lentati.

150

Artele sociale

151

daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu-

hr care trebuie satisficute, ele pot duce la o reugitl socialtr - o.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale.Acesta este punctul de vedere al lui Mark
psiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.Crezul lor

ftrcuti de W. H. Auar puteasi coincidtrcu o remarctr care a spus ctr imaginea lui de sine ,,estefoarte diferitl de
pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de-

Schimbulpoateavealoc dacl acest strmtrindrdgeasctr".
social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit - sau micar plil-, cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard, dar au foarte pu-

relalii intime stabilesau mulpmitoare. Un model mult mai
ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent, dolind integritate. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una

gi alta fac, cu condilia str oblind acceptul societtrfii.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea
Helena Deutsch, psiharialist, socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum", modificindu-gi personalitatea cu o re-

semnalede la cei flexibilitate, pe mtrsurtrce capteaztr pubtictr ilin jur. ,,ln cazul unora", mi-a spus Snyder,,,persoana fl:cea intimtr se impletesc bine, in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen, care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala

,tlreia se afltr." "1, Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun ce S:.r 9i simplu ceea simt. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi, icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi, fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr,trecind de la supersocia-

152

Natura inteligenlei emolionale

Artele sociale

153

bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens, aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria, avocatura, vinzirile, diplomafia gi politica. U:r alt tip de autosupraveghere, poate gi mai important, pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni,,,eurrcorugi in plan social, trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cum se spune/ ,,de a fi fu insufi", ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori, indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare - o curXfare a atmosferei, ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd. SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii,ta in socie_ tate. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul; pe scurt, era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor, a9a incit Cecil a ajuns la terapeut, intrebindu-se daci nu cumva are ,,profunde tendinle homosexuale,,, cum le zicea el, degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. Adevdrata problemd, avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului, era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. StingXcia lui Cecil, i-a mlrturisit el terapeutului, venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare, care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia. De indatl ce pleca de acasdinsd.

tea sa era coplegitoare; era pur 9i simplu paralizat din de vedere.social.

,Iattr ce povestegte Lakin Phillips, psiholog la Universitatea Washington, care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere
Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi; sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas; sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi,,nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi, si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr;si agteptepind ce esteser" , vit cineva... sd le mu$umeasctr celorlalli, sd spund ,,te rog", sd imparti cu al$i ceea ce are;i.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani.e

Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr.Indiferent care ar fi rdddcina rdului, povestea lui Cecil este instructivtr, pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Efectul, lncapacitatea de a respecta aceste reguli, consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii; stingdcia nagte anxietate. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale, dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc; lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare. ,, Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil, care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale - cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit, nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere; cei ale ctrror conversafii se axeazd.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul; cei care se bagi ti pun intrebdri ,,nelalocul lor". Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl,o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane.

1,54

Natura inteligenlei emolionale

Artele sociale

155

Psihologii au inventat termenul disemie la grecescul (de dys - careinseamni ,,dificultate,,gisemes, inseamne care ,,semnai,) pentru a desemna incapacitatea a detectamesajele de nonverba" 19; glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9.Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul.personal, astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva; interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului; in_ terpreteazd gregitsau folosegte gregitexpresiilefe,tei,nifiind, de exemplu, capabil str stabileasctr contact vizual; sau are un un sim! subdezvoltatal prozodiei,al calitifii emofionalea vorbirii, gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. Multe cercetdris-auconcentrat asupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate,copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici, o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr,carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale,mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemenea trtilniri. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului, o"-"r,ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr;dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr - in speciai prieienii de joactr- ii percep ca fiind ,,ciuda!i,, gi ii evittr- Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc, careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte pe scurt, cei cate iirnt ,,de evitat". Acegtiasint copiii cane au reugit s5-gisttrpineascd nu limbajul tdcut al emofiilor 9i care,ftrrtr str-9idea seaml, transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr. StephgnNowicki, psiholog la Universitatea Emory, a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah ,,Copiii cane nu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi.In esenfd, nu inleleg ceseintimpli. Aceit tip cecomun! ei careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. Nu ili pofi ascundeexpresia chip-trlui pozilia corpului, agacum nuiti pofi sau mascatonul vocii. Dacdgregegti mesajele in emofionalepe iare le hansmifi permanent, constafi cI oamenii reacgioneazd ciudat in ceeace te privegte - egti respins gi nu itii de ce. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie,dar pari exagerat furios, conssau tali ci ceilalli copii se suptrrtr tine 9i nu inlelegi de ce.Aceaspe ti categoriede copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra-

cu felul in care sint tratali de ceilalli, iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS, drept pentru care se.simt deprimali gi apatici." afard de izolarea sociald, acegti copii suferd 9i pe plan gco,Clasa,desiguq, este tot o societate, una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori, cit 9i ceilalli copii. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot, la d lor, sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului. lntr-adevdr, aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor, cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald, degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun, contestelor IQll.

PRAGUL ,,NATE PUTEM SUFERI',: ABORDARII
Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase

tgate acesteasint fdcute publice. Din acest motiv, acest moment ;rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit, fdcut ciliva studenli, asupra dezvoltdrii copilului. S-a scos la ivea-

Ilomente din viafa unui copil: incercarea a fi acceptat de intr-un grup de joac5.Esteun moment periculos,pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit, simte sau nu ci aparline grupului 9i

,l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale
pcelora neacceptafi. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe, sI se interprcteze.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau ,fnterpersonale.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd, el dorindu-gi si se integreze, dir nefiind accep-

lucru fiind universalvalabil. Chiar gi copiii ceimai ,lat- pi acest fndrdgili sint uneori respingi- un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd,in 26o/" cazuri, copiii cei mai din , hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat.
Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini,t512. Linda vrea sd se joa--

156

Natura inteligenlei emolionale

Aitele

sociale

't57

ce cu Barbara-,Naqrcy gi Bill, care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. .ba se uitd cam un minut, dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele. 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: ,,N-ai voie ,i tu 1*i!,, ,,Ba am", Linda. ,,pot sX am 9i eu nigte animllule.,, -rtrspunde ,,Banu", ii spune rtrspicat Barbara. ,,Azinute vrem.,, CTq Biil trece de partea Lindei, Nancy se aldturX ea atacu_ . . 9i ' lui. ,,Azi nu putem s-o suferim.,t pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit: - -Din putem suferi", toli copiii te sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu,ticare pa, u avea o disculie foarte veseli, ca irtre prieteni intimi. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii ,,un qragnostlc toarte,precis... care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social."13 De obicei, noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid, devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi. Ceea ce conteazd cel.mai,rr.rlt ir, privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup, sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai;i. Or, tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din- prima clipi - toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. in mod paradoxal, ei sint ignorati sau respingi. in ichimb, copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.rtimplj acolo $re.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali; agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv, statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. "" Strne trtoarcem la Rogeq,bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.in_ terpersonal5l4. Pentru a intra intr-un grup, Roger avealca tatti-

dupi cum lrtegreze complet. Aceastaesteo strategiede succes, |'a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul ,,bombelor"(de fapt pietricele)in losete. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul. lnainte.dea.se implica, Rogera intrebaf ,,$i tu ai se fii in elicopter?"

ed observe mai intii.pe unul dintre.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta, pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se

Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: ,,El intii i9i <testeaz5> colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii

carepur gi simplu s-au urcat ir propriile elicoptere sau avioane in gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatea resPecrespectiv[."

INTEIJGENTA netaynE EMOfl ONALE N : UN SruDIU DE CAZ
Dactr in testarea abilitlfilor sociale, cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi, a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase, intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd, care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu, riposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar.tiale in ]aponia, gi anume aikido. intr-o dupi- amiazd, se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio, citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent, beat mort gi murdar tot. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri, degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi, a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil, arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd, care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.

158

Natura inteligenlei emolionale

Artele sociale

159

Befivanul,dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate), ingficatstilpul metalic din miylocul a lrugo.,rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea. In acestmoment, Terry careeratntr_t condifiefizicXmaximtr . o3t:.: pe zi de anrrenamente aikido, a simlit T iT" 1 sa rntervrna,inainte s_o pdleascdprea grav careva. """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:,,Akidoleste urtu recoi.iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul. Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.Noi, d" f"p,;"_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim.,, jntr-adevdr,Terry acceptase inceputuicursurilor cu maes_ ta . rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare. Acum insd i sepdreacdareocaziasd-si testeze_cunogtinfele aikido in realitaie,in ceea de o ocazielegitimd. Astfelincit in vnemece toli ceilalli "" "ru "tu, pasageriin_ lemnisertrtr scauneleloq, Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv. befivanul a zbierat ,,Aharun strtrin! Trebuie - .observindu-1, sf i s9 dea o leclie in stil japonez!" ainceput sl se pregdteas_ $i cd sd-ivind de hac lui Terrv. Tocmaicihd voia se facaprima migcare,cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: ,,Hei!,, Cum spuneam,tonul era foarte-vesel,ca cum tocmai . ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten. Belivanul s-u iniois s,rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezeci ani carestaieaacolo, de .T iipt"",1 Ti|t"t rntr-un col!, in kimono_ul lui. Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi ,,C,mere,,. Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el, pus pe harftr. ,,De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu ,il"i;i"'tr;;;;, u, fi_ fost gata stril doboarepe befivan,h .;rJftr;;;;; T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd. ,,Ce naiba ai b{ut?',, a intrebat bitrinul, ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat. ,,Am-bdut sake,qi oricum nu-i treabata,,, a mugit befivanul. ,,4, dat asta e minunat, minunat,,, a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. ,,yezi tu,9i mie imi placesakeui. i" n""*" seard 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezeci gase eu gi ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind,unde ne agezhm pe o banci vechede lemn...,, a contiiuat vorbind $i a"rpr" malul japonezdin curtea lui, dcspreminundliile di" g.h;di""l;, ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard.Chiiul belivu-

a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurd il asculta bice pe ..", spuseel cu o vocehiriittr. ,,Da", a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.,,$i pun pariu ctrai o eotieminunattr." ,,Nu", rlspunse muncitorul, ,,sofiameaa murit..." Plingind, I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia,casa gi slujba9i cit de rugineii estede el. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu tot cum gi.a ldsatcael 9i sd-i povesteascl 9i l-a vtrzut pe acesta pul in poalabtrtrinului. AstAinseamnd ai geniu in relaliile emolionale. str
$i-a desclegtatpumnii. ,,Mda... 9i mie imi plac curmalii ja-

PARTEAA TREIA

Inteligenfa emofionali aplicati

Dusmani intimr

" Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Dacd aga stau lucrurile, atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol, avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului, care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor, care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut, riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. La americani, din cdsniciile care au inceput la 1890, cam 10% au sfirgit printr-un divor!. Penku cei ctrsdtorili in1920,18o/"; pentru cei cdsdtorifi in 1950,30%. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. Iar pentru cei cdsitorili h 1990, posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns Daci acesteestimdri vor contila infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 nua pe aceeagilinie, doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. Se poate spune c5, in mare parte, aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale, cit eroziunii permanente a constringerilor sociale - cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali, nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor - cdci asta linea multe cupluri la un loc, chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce

164

Inteligenla emolionald aplicatd

Dugmani intimi

165

line cisniciile la un loc, atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante, dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. Aceste legdturi dintre so! 9i solie - 9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd - au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate, care permit urmirirea clipd de clipi a,rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului, precum 9i cregterile brugte de tensiune, sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e, lui. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns, care contribuie la dificultdlile cuplului, un nivel critic al rea[Hfii emofionale, care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. . 'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. ]ASNI)IALIII SI AEI:

nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE
Cind tocmai intram, de curind, furtr-oseard, la un restaurant, am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz- Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga ;il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: ,,Ce nii, -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!,, Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice, iar el se retrage. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere, solut ptingin|t, du-se cd sofia nu este ,,rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei, iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale, a lui si a ei. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale, chiar dacd in parte este biologicX, se afld gi in copilSrie, respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Existd multe cerce-

t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate, barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele, dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au ,,o iubiti" sau ,,un iubit"z. lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii, s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus; cei de cinci ani, spun ctr circa 20"h, iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6,foarte pulin pinX la adolescenld, cind incep intilnirile sentimentale. lntre timp, bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. Pirinfii in general discutd emoliile - cu exceplia miniei - mai mult cu fiicele decit cu fiiia. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari, ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor; cind mamele se joactr, de exemplu, cu sugarii lor, ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii; clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale, decit o fac cu fiii lor - degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). Leslie Brody 9i Judith Hall, care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe, suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii, ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare, precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice; in schimb, adaugl ele, ,,bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor, cit 9i in cazul celorlalli."s La virsta de zece ani, cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe, care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea, birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. BSielii, in general, conti-

Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.iogl, strategiile mascate6.a"urtu *ul dintre run.r(,r1rii= :fll.lr^9 sele motive pentru "rtu care blielii _ uifio,

166

Dusmani

intimi

167

#t#,trji::ca!i

9i decit r"*"r op",?rlpii,,L!aterripuritor vief ti

berb"ti*;"iil;

;;iil;; ;Jbate cit 9i pe cele nonverbale,sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir,ic"use.,tirr"., tele,,, iar sintapfi sa,,rninimalir;r";;;iil l:l:ltt sentimente o"" Ia vutnerabi_ Ittate, de vinovdfie, teaml sarr d urere.,,7 ""=." Dovada acestor stdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in lite.atura de specialitate. urma u ,"t" au ,trai;:"t;;rr";:r, in de exemptu, cd. in medie, femeile sint mai a".i, UarU"fii,cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea "*puii." a" u ir,i".pr"ta sentimentelenegrditedupd expresia "upucitagii fe.tei, a"fra i.""^i"cii saudupi alte aluzii nonverbaie. in i".a,miirr,liilffi Jrr,, usor ci_ _u, de tit sentimentele pe chipul de f"i."i-i""fi cetede pe chipul """i

aceste co: "*ogor,ur". emoliiretiindb;;r,ii:qi:,"1ff .ilTjff ",tlflt;n1l,,l; sd interpreteze atit semnele

diverse,,rucruri,,, il;;;;;il;iiiil femeile
Pe scurt,

diferit".o"i r. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie; vremeceberbaiii," in *dgu;;;; Jd vorbeasca despre

lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i. ai" cll suUlinia Debogi rah Tannen-in cartea vo" n'ii iii-"tiiTrurra ei (purpi simpru nu tnfelegi), aceste perspective

cajbacasd poati continua.DacA acetagi lucru se intirirpfi in cazul;;;;;ir" carese joacd, jocttl seopregte toatese adunl in juq, 9i ca re plinge. DiferenfarnanifestJta se_ivine i. ";"t.i[ii"*rj ;" uer#fui fetile la joaci rezumd ceea CarorGiniganae u ce uuivarJ r-,rfrti.riura fiind o de. ca osebirecheietrtre sex-e: bdielii se;#;; autonomia9i i'. dependenla rezistin! ;;;;r;;::**r,la lor, "" greu, in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri. Astfel, bdt;rti ;;r;iameninga.ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga,invieme.";;r;;::"rfi

intimpti .:."_T::" pentru i!1.i cindjoculUai"iii., sauat fetelor cste mtrerupt c5 cineva-p5legte ceva. Dacd un baiat accidcir, tat este foarte nectriif""":t:1f,,_"F;piil"rIL sd sedeade-opar. te 9i si nu mai pringd,.pentru

Cind feti,telese joacl intre ele, o fac in grupuri mici, punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *".r*a cooperare, in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari, punindu,ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i- p*r" fi constatatil flr

ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle, dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie, femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii - in sensul cd femeile stnt rr.ai,,emoti-

decltbdrbaliis.
acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional, in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei. intr-adevXr, cel mai important element femei - dar nu gi pentru bdrbafi - pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi, conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri, ,,o bund comunicare"e. Ted Huston, psila Universitatea din Texas,studiind in profunzime cuplua constatat: ;,Pentru solii, intimitatea inseamnd a discuta dilucruri, mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea, iar ea nu vrea decit sI vor.>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte, biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi, dintr-o dorinlX de itate, cu viitoarele lor sofii. Dar odatl cdsitorili, cu trecerea - mai ales in cuplurile tradilionale - ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor, considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni, mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq, in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar; intr-un studiu deepre cisnicii, bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie - actul sexual, finanlele, legiturile cu rudele prin alian!5, clt de bine se ascultd unul pe celilalt, ce importan!5 au neajundurile personalelO.Nevestele, in general, igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale, devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni-

168

Inteligenla emolionald aplicatd

Dusmani intimi

1,69

cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak., drept pentru care el este cel care le abordeazd.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ chrpur pe I:.*"il:,_O,u:*gTPt.r, bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. Astfel, o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti,it"ufii. Agadar, trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen,tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j,"y1t:-"ir.l relalie tabrl tntr-o intimi. De fapt, chestiunile preciie im ar fi fi.: cuplu dragoste, sau clun trebuie crescufi co_ T :11,0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie.be fapt, de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1.1n casnrctel-lor. ajungere.l Ia oinlelegere despre ,u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a;iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien,tele inniscute intre sexe, abordind emoliile difiiile. Cind nu reugesc, cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt."g" relalia propriu-zisd. Aga cum vom vedea, aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor),,Mi_aistrins rufele de pe sirmi.,, N-ai decitsi !i le stringi tu, nenorocitele aleade rufe. Ceslnt eu, servitoare? Fred: N-agzice.DacA-ai fost servitoare, fi mdcarai fi gtiut sd faci curat. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed.ie, ar fi .Daci putut fi amuzant, numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p;;i; vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12.Ei f"ri :e.:i.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i, de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington, care a fdcut

pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri, dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video, dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii. ln ultimii doudzeci de ani, Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri, o parte de curind cd![torite, altele de zeci de ani. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie, incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid, a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate, ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. Atunci cind guplurile vorbesc, senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici; o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. Dupd gedinfd, fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei, dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd, susline Gottman. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd,bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile. Dar mult prea adesea, in fierbinleala miniei, nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5, declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. De exemplu, Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi, in vreme ce soful, Tom, s-a dus la o libdrie. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. Pamela a fost punctualX, dar nici urmd de Tom. ,,Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-a plins Pamela fiicei sale. ,,Tatdl tiu atita e in stare sd facd, sX incurce totul."

170

Inteligenla emolionald aplicatd

Dugmani intimi

171'

Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu, fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat,pamela zice crr sarcasm: ,,Nu e nimic - abia am avut ocazia sI discutim desprt, extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!,, Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt, un atac la persoand, gi nu un .91:"t3:" asupra faptei. La urma urmei, Tom 9i-a cerut scuze, 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept ,,cumplit de egoist,,.,Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei, gi nu a faptei. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar :oT.pltuti: dacd sint de infeles, devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el, deciarind ce a simlit ,,Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine.,, Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald - afirmtr du. nu cu un ton "urru, violent sau pasiv. Dar intr-un atac la persoand, ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: ,,tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea.,, (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine, sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt, cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile. Mai mult, atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!, emolia creatd este extrem de distructivi. Dispreful inso!e9_ te adesea furia; el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. Forma cea mai evident5 este,-desigur, ironia sau insulta _ ,,nenorocifule,,, ,,scirbi ce egti", ,,amiritule,,. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!, mai ares strimbiturite din gurd, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau da_ tul ochilor peste 9ap, ca 9i cum u,,p.rr," ,,Of, Doamne!,, Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor ,,gropi_ felor", a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga), in i.eir"

Ct ochii sirt dali peste caP. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie, celilalt, intr-un schimb emofional tacit, ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Conversalia invizibild este in plin avint; dacd solul i9i manifestd permanent dispreful, a constatat Gottman, solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah, de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte, precum 9i simptome gastrointestinale. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul, rudi buntr cu dispreful, de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5, este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi - cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati, cu atita pericolul cregte. Pe drumul spre divort, fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol, pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. in mintea lor, partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. Reaclia alternativd, fuga, poate fi 9i mai dXundtoare, mai ales cird ,,fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia, rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc, un fel de combinalie de rlceald, distanld, superioritate 9i detagare. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur; in 85% dintre acestecazuri,soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit, ea are un efect devas-

1,72

Inteligenla emolionald aplicatd dt'

Dugmani intimi

173

tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a.neinf elegerilor.

GfNDURI ToXIcE
Copiii nu sint cuminli gi Martin, tatdl lor, se supdrd. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih ,,Dragd, nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: ,,E prea ingiduitoare cu copiii.,, Melanie reaclioneazd la minialui, infuriindu-se la rindul ei. C.fjnuli se irdsprggte, incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i ,,Copiii se joacd gi ei. Oricum, in curind vor merge la crilcare.,, Ea de fapt gindegte: ,,Iar incepe, tot timpulse plirge de ceva.,, Martin este acum vizibil enervat. Se apleacl a*einir,gdtor, .,., pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: ,,N_artrebui sd-i culc de pe acum?" . De fapt, el gindegte: ,,Ea este vegnic contra mea, in toate. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa.,, Melanie, dintr-o datX speriatl de minia lui Martin, spune blind: ,,Nu, ii culc eu imediat.,, Ea de fapt gindegte: ,,$i-a iegit din fire - le-ar putea face vreun rdu copiilor. Mai bine cedez.,' Aceste conversalii paralele - cea rostitd 9i cea din gind sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei .u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels."ogr,iIirru, Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri, la rindul lor, sint determinate?e un strat mai profund, pe care Beck il numegte al ,,gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli, care reflectd atitudinile noastre emogi,onaleceie mai profunde. Melanie gindegte ascuns cam aga: ,,lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este: ,,N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.,, Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat, pentru cx nu este tratat coreci. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6.ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex, ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. Aceste ginduri sint foarte putemice; ele declangeazd sistemul de alarmX neural. Odatd ce sotul se consideri o victimd, el declangeazbun atac emofional, drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel, chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5, a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri, sau, in cazul in care ele totu9i apar, partenerii igi revin mai repede. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf, un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman, referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente, care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: ,,Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui; a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist sune cam gga: ,,Acum este mai exigent, dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus - mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. In schimb, ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a doua calmeazX.Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale; se infurie, se simt jignili sau, oricum, nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali; gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu

174

Inteligenla

emolionald

aplicatd

Dupmani intimi

775

partenerul/ care, la rindul sau, va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor,. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni, versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii, detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq, 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar, fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12.Aga .r1u* vdzut in Capitolul 7, acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi, nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce ,jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: ,,Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. El pare cd-i face curte.,, l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o. posibild respingere sau o abandonare a lor, reac,tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: ,,O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional, d virtutea.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau, cum spun cercetitorii, ,,nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a- deci devin violenfils. P OT O PIIL : SCUFI.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente, pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des, iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. Gott_ man folosegteun alt termen - potopul- referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd; sofii sau so,tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r,"rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta,frcit sint ingiiti,ti de sentimente cumplite, scdpate de sub control. Acegti ou-*"r,i.,l.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:.cu mintea limpede; le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori, uneori, sd loveascd la rindul lor.

potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de

tine.
Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd, pentru cd suporti minia 9i dispreful, in vreme ce la allii se declangeazd,incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu. Din punct de vedere gtiinlific, descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le. Astfel, ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe

t, iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac
in special in funclie de dimensiuneafizic6, a persoanei). senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos; dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni), atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni, ceea ce pdstreazd. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10, 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[. Mugchii se incordeazd; apar dificultlfile de fespirafie. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd, iar in mod subiectiv pare cI dureazl ,,o vegnicie" pini trece. In acest moment - de plin blocaj - emoliile persoanei sint atit de puternice, iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6., incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti - e firesc. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte coplegit de cel6lalt, este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli, devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac, insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: ,,Iubifule, trebuie str sttrm de vorbd", el va alege un gind negativ: ,,Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild, in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS, care declangeazi mereu potopul. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii, o schimbare catastrofald intr-o relatie. Partenerul

176

Inteligenla emolionalfiaplicatd

Dugmani intimi

177

potopit ajqse si gindeasctr ce estemai rdu despreceldlall, tot interpretind mereu tot ceeace faceacesta ilrtr-o tumina negati: vd. Mjcile problemegmereazi betdlii majore,se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul, acestpartenerincepesd consideretoatt, problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat, pentT cI potopuJin sine saboteazd oriceincercare indiepta_ de re a situaliei. Lucrurile continuind pe acestfigag, pare inutil sn m1i fi; discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro. priu. Incepstrducdvieli paralele, practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtatea interiorul cdsniciei. din Din pdcate, clupi cum constatdGottman,mult prea des se ajungeli pasul urmdtor, careestedivorful. Peacestdrum spr€divo4, consecinlele hagiceale deficienlelor , de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. Atunci :ld -"1cuplu intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fului al defensivei9i al zidurilor ceseinal,te'intre al gtrduuforneei, pltrcutegi al potopului emofional,estereflectati de flpt o d.ezinte, grare a autocongtietiztrrii a autocontrolului emofional,al empagi tieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. B ARB ATn : sEx].rl vtrLN ERAB tL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald, dovedegte ele sint riddcina ascunstr declinuse ctr a lui cisniciei. Iattrces-aconstatat: Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatd felul in careprivesc conflicteleemofionale. de ln general,femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsnicie decit birbalii. La aceastd concluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California,bazindu-sepe cercetarea 151 de cu_ a pluri cu cisnicii de lungd duratd.Levenson constatat solilor ctr a, li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul.yryi neintelegeric_asnice, vreme ce pe sofii nu le dein ranjeazd chiar agade rdu2o. Sofii dovedesc maimare intensitate spiritului negativde_ o a cit soliile lor; bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile, ca reaclie la reprogurilepirtenerului. OdatX'ajungi in aceastd situafie,solii secrettr mai multd adrenalindin siinge, se_ crelie declangatd reacfianegativda soliilor lor; so;ilorie tre_ de buie mai multi vremepentru i-gi reveni d.intr-oasemenea sta-

. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere

Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan, este acela de a se proteja pe ei,ingigi p; studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd., riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut, ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare. Dar - 9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid, ritmul al soliilor cregte, fapt ce semnalizeazf.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care igi ca-

alinare la celdlalt, duce la o cu totul alttr stare in raport cu
unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul.

Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui
femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. Aceastl asimetrie

carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrresc rolul de admitrator emofional. Cum.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile, tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse. Solia i9i vede solul reimplicarea, gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea gi furioasX, devenind disprefuitoare, pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale, incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze, ceea ce deun potop tot mai mare. Penku a evita o atare situafie,

ulfumirii, incepindsi-i faci reproguri.Ca rdspuns,solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid; ea se simte

devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztr spain
unui zid. Dar nu uitafi, cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor, care se simt complet descurajate. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici, ele pot scdpa ugor

sub control. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL
Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor neiubirea 9i afecliunea pe scurt, cum igi pot apdra cisni-

te din relalia 161, pune irroblemacum igi pot apdracuse

I78

Inteligenla emot'ionald aplicatd

Dugmani intimi

179

cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani, cercetdtorii problemelor matrl, moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei, fic. clruia in parte, precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. Bdrbalii 9i femeile, in general, au nevoie de regltrri emofiona. le diferite. Pentru bdrbali, sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict, ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. o nemulfumire sau o neinfelegere, o pot face ca pe un act de iubire, incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. !iei). Atunci cind nemullumirile fierb, ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[; atunci cind sint aerisite si analizate, tensiunia scade. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale - adesea,emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri, accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. De asemenea,bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia,oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral, e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimentele in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie ei de acord cu ea). Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor, in loc str o trea_ ctr cu vederea, socotind-o neinsemnatd, i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate.Mai presus de toate, sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile, chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. De cele mai multe ori, cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate, ea se talmeazi. Sfatul pentru femei-este unul paralel. Cum principala pro-blemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile, nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii - se pot plinge de ceea ce au fdcut ei, iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl,tii lor, ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid, situalie 9i mai frustrantl, care va spori neinfelegerea. De asemenea,este de ajutor ca reprogu_

eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg, in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el.

CEARTASAruATOASA
Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei, Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: ,,5-a sdturat de fotbalul dsta", s-a in dormitor, a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori, in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. Dl Lenick a fost audiat in stabuni, revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin

gi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts.
Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente - sau grave -, dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. De exemplu, perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE

ascultdunul pe celdlalt.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional, duce la reducerea tensiunilor. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple - menlinerea disculiei pe o anumitd linie, Smpatia gi reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.subiecte - educalia copiilor, sexul, banii, gospoddria - care sint

180

Inteligenla emolionald aplicatd

Du$mani intimi

181

prilejuri de ceart6, ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului, sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. titerru calitilil emofionale - in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai, ma pe partener), empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la,,certurile sinXtoase,,, care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care, dacX sint lisate sd se acumullze, pot distruge o ctrsnicie26. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte;-este necesardmultd perseverenld gi vigilenfd. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Multe, sau majorita_ tea reacfiilor emofionale, se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr<l cdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie, ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide parinfi, fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. Astfel, existd predispozilii la obiceiuri emolionale - reacfia exagerattr la cele mai mici semne de confruntare -, chiar dacd probibil am jurat ci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri. Calmarea emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona; _._ liu:ut" stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_ genla emofionald. Uneori poate fi extrem de greu, mai ales ir re_ laliile de iubire, unde mizl este foarte mare.'Reacgiiledeclangate in acestesitualii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoi ale noastre - de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali, de a nu fi pArdsili sau lipsili de afecliune. Nu e de miraie cd intr-o cearti in cdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire. Dar nimic nu se_poaterezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9i solia se afld tr plin blocaj emogional. unul dintre talentele cheie intr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze sentimentele de nemulfumire.. De fapt, asta inseamnd stXpinirea ca_ pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de un blocaj emo,tional. Cum capacitatea de f asculta, de a gindi si de a vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ ld, calmarea este un pas extrem de constructiv fdr6 de care nu 9i mai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd. Cuplurile ambi,tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul _ din cinci ir:rcinci minute in timul confruntdrilor, luindu_gi_i la ca_

la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei care

I-uareapulsului-in inva!5 ugor asta)27. aerobicX gimnastictr gi isprezecesecunde irmulfirea lui cu patru dd valoarealui
minut. FXcind aceasta in momentele de calm, avefi un punct

cu reper;dacdpulsul cregte pestezecebitii pe minut fali de ci elul obignuit,inseamntr a inceput potopul. Dacds-aajuns

e i-a pulsul in timp cesecearttr mai simplu si existeo irJee stabilitdin prealabilcaresd permitd oricdruiadintre parin de potop detectate. .bileri sd ceardo pauzdla primele i"*" lceaste perioad5,calmareapoate fi ajutattrprintr-o tehnicdde
lelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6), ceea ce ii poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional.

aceastd cifrd, cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. Chiar o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti, recupefiliologicd se face treptat. Aga cum am vtrzut in Capitolul mlnia care persist5 genereaztralt val de minie; prin urmare, o ruzdmai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind din de surescitare iniliaH. Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat, 9i este de inleles,

.. Vorbitul in gind penku indeptutarea atmosferei otrtrvite , Cum acest potop este declangat de ginduri negative despre partener, e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din priciin uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. Ginduri de genul ,,N-am sd mai inghit aga ceva" sau ,,Nu merit sX fiu tra[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap.H indignare. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind din zbor acesteginduri 9i analizindu-le - in loc sd ii infurie sau j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28. etrii jigneasci Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i furtelegerea faptului cI nu trebuie crezute, Precum 9i incercarea de a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective car€ le pun la indoialS. De exemplu, o solie care simte intr-un moment incins c5: ,,Lui.hu-i pasX de nevoile mele - p intotdeauna atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind, amintindu-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeau afecliunea. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: ,,Ei bine, uneori di dovadd cd line la mine, chiar dacX lucrul pe care

782

Inteligenla emolionald aplicatd

tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism, ceea ce md deranjt,lirli profund." Aceastd a doua formul"are deschide p"ril;ii;il, ;i; qellite o solutie cind" i_.!lly:u:mtriei suferintei. pozitivd.,pe ."'uai"tiill-. j,i la moard si Cum si asculfi si si vorbegti tfud aaborda un ton defensiv . E l :,,Ti pi! " cI lip - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. l)ur gl slmplu nu egti atent!,, -, _,t"_;,ll*r Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_ Cliur Ui in plind ceartd, cfird ambii sint cupringi de un olocal 'r^"Td emollonal, mdcar unul sau uneori chiar amitrdoi reugesr, si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_ lioneazd la un eventual gest reparator facui de p";t;; C;;i,,rile.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion: centreazd asupra ei, nereugind sd mai audd _ gi in nici un caz - propunerilor de impicare cepot fi subinfe_ iliii_1t:p"rdi spune partenerul. Defensiva imbracX repedc lT,:^"ll_":_:.ce nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_ primate, ca gi cum ar fi fost un atac, gi nu o irra"r.u." de schim_ bare_c-omportamentali. Sigur cd, inir-o ceartd, ceea ce spun(, unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_ g?tr1j*, incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac. Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme din ceeace aud, ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_ reprogurile dispreluitoare -, pentru a percepe esen_ lr_llllr? Ia mesarulut. ln acestcaz,-ajut5dacl ambii parteneii i9i amintesc cd.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei . subiectului ir cauzi - o dorinfd de a i se acorda toati atentia. Apoi, daci sE 9a !ipi: ,,lnceteazd mX mai intrerupi, p;;il; nezeril", ar fi o dovadd.de abilitate din partea f"i ie ,p""e iare sd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: ,,Bine, 6r*i"t;; ai de zis." C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un _ ton defensiv este, desigur, empatia: distingerea sentimenttrlui din spatele celor spuse. Agu ..rrr, um vdzut in"Capitolul 7, t;lr; un partener dintr-un cuplu, empatia cu celilait prur"pir"" propriile sale reaclii emo,tionalesl se calmeze pinice "" devine su_ ficient de receptiv, astfer incit fiziologia sa si bglindeascd sentimentele partenerului. Fdrd aceastd,"!turu fizioi6gicl, posibilita_

Dusmani intimi

183

celuilalt de a simli exactstareade spirit a partenerului este
at{. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuia atit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5, ci gi simplu devin exacerbate. 'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionali se numegte ,,oglindire" gi se folosegte foarte des in tera-

pentru recuperarea cuplului. Atunci cind unul dintre parteipi exprimd o nemulfumire, celdlalt o repetd cu cuvintele satrcercind sd capteze nu numai gindul, ci 9i sentimentele care Aceasttroglindire folosegte la verificarea lintei corec-

gi in cazulin carepartenerulconstattr nu a inlelesbine, incd

rctr iar gi iar pinl reugegte- este un lucru care pare extrem simplu, dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze. unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul parni cd a fost in,teles, dar gi ir ajungerea la o armonizare mofionalf,. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd. ' Pentru cupluri, arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacuri le persoand. Psihologul Haim Ginott, bunicul programelor de iomunicare eficientd, recomanda ca formul6 ideald pentru o nelnulfumire ,,XYZ":,,Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi preferat sd faci 2." De exemplu: ,,Atunci cind nu m-ai sunat sd-mi tpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a infuriat. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii", in loc fle: ,,Egti un nenorocit, nesimfit gi egoist", aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemeneasitualii in certurile unui cuplu. Pe scurt, comunicarea deschisXnu inseamnd teroare, ameninlEri sau insulti, gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtrratele formule defensive - scuze, negarea rdspunderii, contraatacul, reproguri 9i alte asemenea. Din nou, empatia este o unealttr puternicS. in final, respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile din cXsnicie 9i din via!5, in general. O cale eficienti de a potoli o ceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucrurile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoare in sine, chiar dacl nu egti de acord cu el. O altX solulie este asumarea rispunderii sau chiar scuzele,daci ili dai seama c5 ai gregit. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ce este o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate, chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: ,,Imi dau seama

r84

Int eligenl a emolionald

aplicatd

ci te-ai supdraf." Alteori, cind nu izbucnegte o cearta, recunoitry terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot,e u..u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. Evl T1:? qent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un.,r sentimente pozitive. Exersarea Pentru cI acestemanevre sht cerute in timpul unei confruntdri aprinse, cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_ re,,.ele trebuie invdlate lemeinic, astfel incit la nevoie sI fie accct-tb-ttu fapt, creierul emolional declangeazdreacliile de rutin,il l" dobindite anterior fur viafd, de-a lungul repetatelor clipe a" ,r,i_ nie sau.de supdrare care au devenit?ominante. Cum memoria 9i reaclia au ca trtrsdfurd, debazd,emofia, in acestemomente rtrs_ punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme, de ca_ re ne.amintim greu in situaliile de cumpdne. Dacd o reaclic 11i emofional5 pozitivtr nu ne este familiartr u* exersat-o mai pufin, ea devine foarte greu de aplicat in"u,, momentele d.e crizd. Dar.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_ matism, un reflex, ea are mai multe ganse sI se poatd exprima intr-o. crizd emofionald. Din acestemotive, strategiile *"rr'!iorru_ te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii".ti" stresante, dar 9i in toiul scandalului, dacd vrem sd aevine i p.imi reacfie-de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) in repertoriul circuifului emofional. ln esenfi, acesteantidoturi ale destdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelul inteligenfei emolionale.

KWW
Conducind cu inima

Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un temperatlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Faptul ar fi putut bece neobservat dacd acestaar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fabFicd.Numai ci dl McBroom era pilot de linie. lntr-o zi, in1978, avionul lui McBroom tocmai se apropia de Portland, Oregon, cfurda observat o problemd la trenul de aterizare. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a pozitiei, invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentru a reugi sd remedieze problemele tehnice. ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet, incet si se goleasci aproape complet. Copilolii se temeau atit de tare de el gi de furia lui, incit nu i-au spus nimic, degi erau in pragul dezastrului. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per80ane. Astdzi, povestea acqsteiprdbugiri este spusd adeseacelor care invald sI fie piloli de liniel. ln cazul a 80% dintre avioanele comerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fi prevenite, mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bine impreund, mai armonios. Munca in echipd deschide linii de comunicare, de cooperare, de ascultare 9i de exprimare directd - elementele de bazd ale inteligenlei sociale - care in prezent sint accentuate in cursurile.de formare a pilolilor odati cu cunogtinlele tehnice. Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organizafii. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident de aviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase, lucritorii intimidali sau gefii aroganli - oricare dintre zecile de alte deficienle emolionale la locul de muncd - pot trece neobservate de cei din afard. Din pdcate irnsd,preful unui asemeneacom-

I

185

Inteligenla emolionald aplicatd

Conducind

cu inima

t87

portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne, cum ar fi o descregterea productivitifii, o cregterea numdrului de termene de predare nerespectate, de gregeli gi de neinfelegeri, precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme similare.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foarte sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. Atunci cind acestnivel este excesiv de scdzut, companiile se pot prdbugi 9i distruge definitiv. Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee relativ noutr pentru afaceri, iar unii manageri o pot glsi greu de acceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-a constatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat la serviciu ,,estemintea 9i nu inima." Mulli spun cI se tem cd sentimentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lucreazd,i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice. Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lucreazd pentru ei li se pare un lucru absurd - ar h, declarau ei, ,,imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". Allii au protestat, spur0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional, n-ar mai putea sd ia hottrririle ,dlure" pe care le presupun afacerile - degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse in aplicare mai omenegte astfelz. Studiul a fost flcut in arui\97},atunci cird mediul de afaceri era cu toful altul. Punctul meu de vedere este cd o asemeneaatitudine este deptrgit5, reprezentind un lux pe care ni-l puteam permite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la loc de cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi, in general. Sau agacum imi sublinia un psiholog de la Harvard Business School, Shoshona Zuboff:,,Corporafiile au trecut printr-o schimbare radicali ir acest secol, aptrrind o transformare a peisajului emolional. A fost o lungl perioadl de dominare manageriald a ierarhiei companiilor, cind un gef manipulator, tipul de gef luptdtor ir jungld, era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure. Dar aceasttrierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980 sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei. Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutului; cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interpersonale gi abordarea lor."3 O parte dintre acestemotive sint mai mult decit evidente imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atunci cind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia

nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceeace simt cei din jur. lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecute h revistd ir Capitolul 8, pentru cd ele aclioneazl. gi la locul de iltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas!1, nu poate sXigi dea firtreaga mlsurd, nu poate sI invele 9i nici itr ia hotdriri limpezi. Sau cum spunea un consultant in probleflle de management: ,,Stresul ii prostegte pe oameni." Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru munC[ ar aduce competenla emolionald - reglarea sentimentelor ir lcord cu cei cu care lucr5m, stipinirea neinlelegerilor astfel furclt acesteasd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intra Lrtr-o stare de transd cind muncim. A sti si conduci nu irseamnl a gti sd domini, ci a gti sX convingi oamenii sd munceascd pentru un scop cornun. In ceeaee privegte propria carierX,nimic nu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profunde Bentimente fur legdturd cu ceea ce facem - 9i care ar fi schimbdrile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr. Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionale ajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflecttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. VI voi explica ceva mai pe larg punctul meu de vedere, trasindu-vd diferenlele intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de a risipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei atmosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr de fricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente. SRTTISAESTE O SLUIBA El era inginer sezonier9i conduceaun proiect de dezvoltare de soft, fiind nevoit sd prezinte vicepregedinteluicompaniei rezultatele citorva luni de munci ale echipei sale.Birbafii gi femeile carelucraseri multe ore, siptlmini irtr,egi erau aldturi de el, mindri si-gi pre. zinte roadelemuncii grele. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezentarea,vicepregedintele firtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic:,,De s-a cirnd ai terminat gcoala?Proiecteleastea stnt absolut caraghioase. N-am si le aprobniciodatd." Inginerul, profund jenat 9i dezumflat n-a mai scoso vorbi 9i s-ainnegrit de supdrare.Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci sporadice- gi uneleostile- pentru a-giapira eforfuiile. La un moment dat, vicepregedintele fost chematla rindul stru 9i gedinla s-a irtre. a rupt brusc, ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie. In urmdtoarele doud sdptdmini, inginerul a fost de-a dreptul obse. dat de remarcilevicepregedintelui.Dintr-odatd, era demobihzat, de-

188

Intuligenla

emolionald

aplicatd

Conducind cu inima

189

primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atil de importantd in cadrul companiei, 9i chiar se gindea sX ptece, acgi ii pldcuse acolo. inginerul s-a dus la vicepre;edinte 9f1nat, 9i i_a amintit de aceastl intilrrire 9i de remarcile critice fdcute, dar gi de efectul lor demorari. zator.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care mlt. surat bine cuvintele: ,,Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi-si_a str fac. B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oeniti avut 9i alt scop in gind, nu_i aga7, ' li - "ti vcepregedintele a rdmas ufuit - el nu ,si-adat seama cd remarca sa, care i se piruse doar una intimpldtoare, a avut un asemenea efect devastator. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator, dar dorea o aprofundare a.sa _ nu !l desfiinfase complei, ca pi'cum n-ar fi avut nici cea mai micd valoare. A deciarat insi cl nu gi_aAat seama cit de prost reagtionase gi nici cd.jignise pe cineva. Apa incit ir cele din urmi gi-a cerut scuze.4

la locul de muncd, 9i cei cu care se lucreaztr, gi cei fali de ca-

pc rdspunde. mai nefericittrmodalitate .Cea de a motiva pe cineva
la locul ;rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i I rnunce, unde iau forme similare. Reprogurile sint considera-

gi drept.atacurila persoand nu nemulfumiri carear trebui sd 9i constructive;sint omenegticrizele de dezgust, sarcasm disele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii, ceea

tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr.tisau ezist€nli pasivtr,firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte.
; una dintre formele cele mai des intilnite de critici la locul de muncd, spunea un consultant in afaceri, afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph ,,Ai dat-o tr ba'' - spusd pe un ton dur, sarcastic,furios, ceeace nu duce nici o reaigie, nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd. Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemeneareprog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cdiora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelor gare stau labaza motivdrii, a energiei 9i a increderii in ducerea ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale. Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un sondaj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gindeasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs . Crizele de furie au avut cam aceleagiefecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeau rcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind defunsivi, glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspundere; Ori Ju devenit impietrili - fapt ce inseamnd o incercare de evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observalie. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor, aceqti angaiali nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau pe bund dreptate indignafi, considertr ei, la fel ca solii sau sofiiie ce s-a.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. Dacd fiziologia lor ar fi fost urmdriti, ar fi ap5rut 9i acel potop care accentueazd asemenea ginduri. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfumili pi se simleau provocali de asemeneareacfii, intrindu-se astfel ir:rtr-un cerc infemal, care in lumea afacerilor sfirgegte prin

buie sd delintr informaliile necesare esengialepmtru;i 9i d;.; efortul mai_departe.lnsensul inilial al teoriei siftemetor,feeaiaci insemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte sau alta a sistemului, inlelegindu;Jg5d aceastdparte le uf"it"ura p" toate celelalte din sistem, astfel incit orice parte ce are tendinla i3:1din matcd sI poati fi modificati ?nbine. intr_o compa.,ie, :d toattr.lumea este parte dintr-un sistem, deci feedbact*il u"t" esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv, schimbul de rntormafi.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazd el merge brne sau e nevoie de o reglare, de o modernizare sau de o redirecfionare. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd; habar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului, in faga ce se agteapttrde la ei ori datd anumite probleme se vor inriu_ "olugii;;;; t5lipe mdsurd ce timpul trece. ' Intr-un fel, critica este una dintre cele mai importante mi_ siuni ale unui manager. Totodatd, ea este una dinke cele mai te_ mul: gi poate. diskuge tot. Exact ca sarcasticul vicepregedinte, mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_ td importantd a feedback-urui. Aceastd deiicienla are trn cost enorm: asa cum strn5tateaeinolionald a cuplului depinde de fe_ lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_ re, tot asa eficacitatea, satisfaclia productivitatea la locul 9i de muncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_ se probleme. trtr-adevdr, felul cum se aduc criticilegi cum sint ele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_

Este o chestiune de feedback, de fapt, 9i anume oamenii tre_

190

Inteligenla emolionald aplicatd

Conductnd cu inima

19L

faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali - ceea ce este echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri. intr-adevd1, intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi gefi in general, criticile nefondate au dus la nehcredere, la adevdrate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii, precum 9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. O experienld fdcutd la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoare este o asemenearemarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. in cadrul unei experienfe, voluntarilor li s-a dat si realizeze o reclami pentru lm nou gampon. Un alt voluntar (un complice) ar fi trebuit sd judece aceste reclame; voluntarii primeair de fapt unul dintre reprogurile gata formulate. O criticl era politicoaid 9i foarte la obiect. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invinovEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective, fdcirdu-se remarci de genul ,,N-are rost nici mtrcar si incerci. De nimic nu egti in stare" gi: ,,E clar ci n-ai nici un pic de talent. O sd rog pe altcineva sd facd treaba asta." Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensionate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice, spunind ctr refuzd str colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita orice contact cu perso.rna in cauzl - cu alte cuvinte, s-a ajuns la zidul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au ficut pe cei care le-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pird atunci, dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str facd mdcar ceva ca lumea. Atacul la persoand a fost devastator pentru moralul lor. Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgircili cu laudele, ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnic gregeli. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o componentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioadd indelungatd. ,,Majoritatea problemelor legate de felul in care muncesc angajalii nu apar brusc; ele se dezvoltd incetul cu incetul", observi f.R. Larsory psiholog la Universitatea Illinois. ,,Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime prompt sentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o stare de frustrare tot mai acutd. Apoi, intr-o bund zi, elpw gi simplu explodeazd.Dacd. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme, angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. Din pdcate, mult prea adeseaoamenii critictr doar atunci cind nu se mai poate face nimic, cind lucrurile deja fierb, cind sint atit de supirafi,

trcit nu se mai pot abline. $i atunci criticile.pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rdu, cu sarcasm 9i rdutate, ingirtndu-se o lungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecindu-se direct la ameninfdri. La asemeneaatacufi existtr contraatacuri. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se face reprogul se infurie la rindul sdu. Cea mai nefericiti modalitate de a motiva pe cineva." Arta criticii Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim. Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un mesaj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. De exemplu, ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbit inginerului specialist in software - dar n-a ficut-o - ar suna cam aga:,,Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd planul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile. A"gvrei si vX mai gindili la propunerea voastrS, mai ales la arninuntele de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea dactr nu existtr o cale de rezolvare mai rapidd." Un asemenea mesaj are un impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o senzalie de neajutorare, de minie, de revolti, pistreazd speranla ctr se poate gi mai bine 9i sugereazEinceputul untri plan de realizare. Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra a ceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclrii unui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. Cum observd gi Larson: ,,Un atac - cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompetrent- este total lipsit de sens. Cel vizat intrtr imediat in defensivi, deci nu mai este receptiv la ceeace ai si-i spui gi cum ar putea si indrepte lucrurile." Acest sfat, evident, este valabil gi in cazul cuplurilor cdsitorite, care trebuie str-gi dezamorseze neirtelegprile. Lr privinla motivafiei, atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsurile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr, ei igi pierd speranla gi nu mai incearctr. Trebuie si nu uitali ci acea convingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obstacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le putem modifica, oblinind solulii mai bune. Harry Levinson, psihanalist, devenit consultant al unei companii, a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica, legattr intrinsec de arta de a lduda:

192

Inteligenfa emolionald aplicatd

Conductnd cu inima

193

o Fiti Ia obiect. Alegeli o intimplare semnificativd, un lucru care ilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un model de dificultate, curn ar fi incapacitatea de a face bine anumite lucruri. Pe oameni ii demoralizeazl, s6 audtr doar ci gregesc ,,ceva", fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica situalia. Concentrafi-vtr asupra unor date precise, menfionafi-i persoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar putea modifica situafia. Nu vtr ascundeli dupd deget, nu facefi comentarii indirecte sau evazive; tr final, mesajul va fi mult prea neclar. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cu felul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie ,,y{2" : spuneli exact care este problema, ce aruune nu vI convine, ce afi simfit gi ce poate fi schimbat. Levinson subliniazd ctr: ,,Precizarea la obiect este la fel de importantd atit cind lduddm, cit 9i atunci ctrd critictrm. N-ag spune chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect, dar fdra indoiall ctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucru din ea."7 . Oferiti o solulie. Critica, la fel ca orice feedback util, trebuie sd indice o cale de rezolvare a problemei. Altfel, cel care o primegte rdmfire frustrat, demoralizat sau lipsit de motivilie. Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de care persoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi simplu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care, cu pulin6 atenlie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sd existe 9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor. o Fili prezenfi. Criticile, ca gi laudele, sint mai eficiente atunci cind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. Ceicare evitd sd aduci reproguri - sau laude_- vor sd-gi u9ureze povara comunicind de la distanfi, ca, de exemplu, in scris. in acest fel insd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoana vizat6,de gansade a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile. c Fiti sensibili. Acest lucru se referd la empatie. Reglafi-vd impactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei respective. Managerii care nu au destuld empatie, subliniazd Levinson, sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jignitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip d-e criticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corectare a situaliei, se creeazd loc pentru resentimente emofionale puternice, pentru supdrdri serioase, pentru o atitudine defensivi gi penku o distanfare greu de recuperat.

Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionale Celorcare sint criticafi. Critica trebuie socotitd o informalie valoroasd pentru a indrepta lucrurile, gi nu un atac la persoand. Trebuie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc de agumarea rdspunderii. Dacd se ajunge la supirtrri majore, e mai bine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective, pentru a se inghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. De asemenea, el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucra tnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nu pentru a se ajunge la o situalie de adversitate. Acest sfat inlelept evident cd igi gdsegteecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5' ttrtorite, care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gi distruge permanent relafia. La locul de muncl este la fel ca in cdsnicie. CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA , Sylvia Skeeter, care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 de ani, a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia, Carolina de Sud. Intr-o dupd-amiazd,, cind nu prea era clientel5, au intrat citeva persoane de culoare - un preot, un pastor asistent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios - ca sd mdnince gi au agteptat, in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. Skeeter igi amintegte cX ospdtdrilele ,,stdteau cu ochii in jos, vorbind intre ele ca gi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nici n-ar fi existat". hrdignatd, Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di, rectorului, care le-a apdraf spunird: ,,A9a au fost crescute, n-am ce sd fac." Skeeter gi-a dat demisia imediat. $i ea era de culoare. , , Dacd acestaar fi fost un incident izolat, o asemeneaprejudecatd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. Numai c[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care au venit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale de care s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's, ceea ce a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolari ln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit asemeneaiigniri. Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-americani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li se ierveasc5 micul dejun, furvreme ce colegii lor albi de la masa de al5twi au fost servif imediat - degi cu tolii unnau sd asigure

194

Inteligenla emolionald aplicatd

Conductnd cu inima

195

pazain cad.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la Academia Navald a Statelor Unite din Annapolis. De asemenea,mai exista gi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa, Florida, carc a rtrmas in scaunul ei rulant doud ore, asteptind sX i se aducd dc mincare intr-o seard, dupr un bar de absblvire. Discrimindrilc care au dus la acest proces au avut loc in toate localurile Denny's - in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_ murd -, pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. ln pr.ezfnt, in mgre parte ca unnare a acestui proces a publicitl_ 9i fii care i s-a ficut, lanlul de restaurante Dinny,s gi_aindreptat pozilia fa$ de comunitatea de culoare. Toli angajafii, in special managerii, trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_ telei multirasiale. Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile din America, deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_ leleagd cd ele trebuie depdgite, iar anglyafii si reaclioneze ca 9i cum nu le-ar avea. Motivele, dincolo de cele ce gin de decenla ,t1:.e., sirt de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul cd piala de munctr s-a modificat, bdrbalii albi nemaifiind grupul dominant, ci devenind o minoritate. Un sondaj fecut la"citiva sute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintre noii angajali nu erau albi - o modificaie demograficd ce se re_ flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. utr alt motiv este nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_ gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ ze celelalte culturi (gi pie!e), ci chiar ie iransforme aceste apre_ cieri.in avantaje concuren;iale. A treia motivalie ar fi marea di_ versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei ankeprenoriale. Toate acesteaaratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_ zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei, chiai-clacd prejudecilile individuale rdmin. Dar cum u, p,rieu face com_ paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie de cursuri video, de cursuri de o zi, de o sdptdminil,asupra diver_ sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_ lor care participd la acestepregitiri, fie cl eite vorba de u-ru.usiald intre albi 9i negri, intre negri 9i asiatici sau intre asiatici si hispanici. Intr-adevrr, efectul real al cursurilor inepte de diversitate culturald - acela cd duc la false agteptdri prin promisiuni grga m3ri sau pur gi simplu creeaz6, atmosferd de c6nfruntare, o in loc de inlelegere - poate cregtetensiunile care divizeazl gru_

la locul de muncd, determinird chiar o mai mare atenlie diferenlelor. Pentru a inlelege ce se poate face, trebuie

intii sdinlelegemnatura prejudectrlilorinsele. Rtrdicinile prejudeci$lor
Dr. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la Universitatea Virginia, dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa-

grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoare fiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte tode dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc, re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de cicei de etnie turctr. Apoi, studiind conflictele ehtice, Volkan arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poab fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli, ;otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. Preful psihologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta furantipada fate de ceilalli, mai ales cind existd o lungd istorie a dugmXniei dintre anumite grupuri. Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd de la cele mai fragede virste, fdcind ca acestereaclii sd fie foarte greu de eradicat in intregime , chial 9i in cazul adullilor care i9i dau seama ctr gregescgindind astfel' ,,Emo!ia ce insole9te prejudecata se formeazi in copilirie, cind convingerile sint folosite pentru a justifica ceea ce utTrteazd", explicd Thomas Pettigrew' psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din California, care a studiat prejudecdlile zeci de ani. ,,Ulterior in viafi, poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile, dar este mai ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimentele profunde. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit, de exemfafi de cei de ilu, ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli pare ugor ciudat sd dea mina cu acegtia.Aceste iuloare, dar li se sentimente sint rdmtrgile a ceea ce au invdlat in familie, irn copil[rie."1o , Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stereotipuri de tot felul care se autoconfirmirl..Oamenii igi amintesc ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Atunci cfurd intilnim la o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere

de origine turci in Lrsula Cipru, unde existaumari neirfeintre turci 9i greci. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul cd

196

Inteligenla emolionald aplicatd

Conducind cu inima

197

indirecte pot apirea, sd spunem, in ca_ zul unui director alb - care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi, dar refuzd cerereade angajare a unui negru nu dJn motive rasia_ le,.ci pentru cI studiile 9i ixperienga sint tocmai pot iui_ te" qen{u slujba respectivl "u],r,., 9i angajeaia un alb care vine din exact acelagi mediu. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_ alb, ctrruia i se dx; Pi::^T:il*unui,asenfdevinzdri Roni, rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_ panicl se neglijazl aceastdinformafie. Toleranftr zero pentru intoleran!tr Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlcini ce sepoateschimba este ceeacelfacoamenii cu ele. ffefWor,,ceea de exemplu, chelnerii sau gefii de unitate care ,t".?:*y':, au notartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareori apostrofafi. in schimb, unii gefi mai mari chiar iau ircurajat, cel pulin tacit, si facd discriminiri,-sugerind d.iverse strategii cum ar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo, a8".riou_ re, refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei de culoare, degi ele existau-pen-tru ceilalfi, sau incuierea ugllor 9i punerea semnului de inchis in geam dacd se apropia g"rp du clienli de culoare. Sau a9a cuin sp'nea "" lohn p. Reimaru u"rro"'ut.rt care a-dat in judecatd firma Denny,s irrnumele ug""tiioiru"rll de culoare: ,,Conducerea langului de restaurante benny,s inchi_ dea ochii la ceea ce fdcea personalul. Cu siguranld a existdt un fel de mesaj.-. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_ suri rasiste."13 Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_ spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cd tocmai aceastdatitudine - inchiderea ochilor in fagai*j,ra""X_

prejude.cdri ..itot rt uti" ::_:l^rytll_1e reac,tii - desigisesc rogrce.Asemenea "*pti"a1it

emofional gi de cald, el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita. nicii sint reci gi rezervagi, de-exemplu, darbamenii i9i spun t,F acest lucru este nefiresc, adiitr el fie este un tip *"i ,p"iiul, tiu ,,a bdut ceva". Tenacitateaacestor prejudecdli subtile ar putea explica de ce tr.r. ylumii- patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrr albi faid de negri au devenit tot mai tolerante, luind insi forme mai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste, dar incd ac. fioneazHin funcfie de prejudecllil2. Cind sint intreLafi, ei susgin .3 tr: intoleranfi, dar in situaliile ambigue reaclioneazd Tl in.

IBM: ,,Noi nu tolerim insultele de nici un fel; respectul r persoantrestecentrul culturii IBM-"14 Pentru ca acestecercettrriasuPraprejudecdlilorsI ductr la
rte leclii de comportament la nivelul companiiloq, care sd rnai tolerante, tiebuie ca oamenii str fie incurajali str dechiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire le iig4jitoare, de exemplu, sau afigarea calendarelor cu fe-

operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare, de qgaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ctr nu vor rea prejudec6lile, dar micar actele in sine vor fi blocate, iar in sine va fi schimbatd. Sau cnm sPunea un director

tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI' tnai important decit cursurile de instruire - sau Poate in decit ceeace esteesengial eficimla lor - esteca norme-

duce la aparilia discriminirilor. in contextul dat, a nu fac are conJecinle grave deoareceinseamnd a lisa microbul

-'.: ^ refuztrriif^---pe loc ,l'.^o la o rllor -^ l^^ ducela n atiinirii icestor prejudecdlisaua -^t-.-x-:: a $rosferasocialdde descuiajare lor; a nu sPunenimic le amplidirecfie,cei caresint intr-o pozilie de autoritaitt aceasttr illce*. b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii tacite,conformcirofdestor actede discriminaieducela mesaje ar fi in regultr. in schirnb,un refuz categorical r"r,"u acte ?e reprezintl un mesaj putemic, prin care se dd de inleles ci br "r"t prejudecdlile sint un fleac,ci un lucru serios,cu o valoarenenu de tati"a $i cu consecinlele rigoare. 'o it .u"u ceprivegte aptitudinile de inteligenld emolionald, ele ctr tonstituie univantaj mai alesprin aceea dau un exemplunu ln ce privegtemomentul, ci 9i modul cum trebsie reacliohumai nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea feedbacktreLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficienti fdrSurd. Dac6directorii 9i colegiio fac gi fina,incit sdfie receptat incidentenu vor mai in mod firescsauinvages-ofac5,asemenea

fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic, acestea ii jpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a -t

goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegelede serviciu' .iormunui studiu, s-a constatatcd atunci cind intr-un grup

aperea. Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale- au stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric, ceea ce izoleazd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au

198

Inteligenla emolionald aplicatd

cu Conductnd inima TALENTIIL ORGAN IZ ATORIC IIIQ.ULGRUPULUI

199

fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. ;l obiecfiile. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at,ea perspectivd de abordare, acea stare care ircurajeazd empatia gl toleranla. Astfel, oamenii vor putea sd inleleagi suferinia cek,r afectati de discriminiri 9i atunci .rro, lrorbi d"eschisimpotrive acesfui sistem. este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart,A 1".r":11: prejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Stereotipurile se schimbl foarte greu, in cazul in care se schimbi vreodatll, Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturale nu-ajut5 prea tare la scddereaintoleranfei, aga cum se d.ovedes= te in gcoli, unde ostilitatea cregte in loc str scadr. ln majoritatea cazurilor, aceste cursuri de instruire speciale programe de ln 9i nivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic, schim_ barea normelorprin care se ajunge ta pre;uaeclgi sau la hlrfuiri; asemeneaprograme pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd intoleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate.insd ideea cA un asemeneaprogram ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_ lile este una nerealistdTotu9i, avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_ td emofional, este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_ 25,ceva vreme, iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce se termind un seminar de specialitate. Ceea ce conteazi insd enorm ar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_ mun ale-unor persoane venite din medii diferite. Lecgia aceasta poate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_ verse-grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vedere gocial,99 ajlnge la bande ostile, fir care stereotipurile negative se intensificd- Dar cind elevii au muncit cot la.cof ca egali ientru a gtinge uJl scop comun, ca de exemplu in echipele sp"ortivesau in formafiile muzicale, stereotipurile dispar - iga cum se intimpld ir mod firesc 9i la locul de muncd, atunci cind oamenii lucreizd cu cei asemeni lor ani de zile16. Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la , locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajul unor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare, care ar oferi o for_ !d de muncd diversi, la rindul sau. Aga curn vom vedea, o echi_ pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi mai bune, mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat.

termenul de ,,lucritor ir cunoagtere"' a subliniat o i"""",", ittT-"tt rcare lucrtrtor in parte este mare exPert il"^1tg:-

*ur.uid de valoareaadtrugati prin informaiiJ*"t" "t"vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de ii" .a de ,*rio.i "tt" soft. Peter Drucker, eminentul om de afaceri productivitateasa depinde de eforturile coordotit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au luin tandem, observi Drucker' in cazul unei

de muncd la sfirgitul acestui secol, o treime din forla cei a cdror ra o constituiau ,,lucrXtorii in cunoagtere"'

; t.i;iJ

;;;;;';ei
,"ti;irtri"" f"io,al""""

echipe.orglnizlte:':,'':?.'l 1TT,:*:i:::

mai importante i calificate in cunoaqtere, ,,echipele devin

L;;i;;

sd se iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-iajutd pe oameni preluite ca bun la locul sx hewindtot mai i;;;;;;;;"i

lucru t:9"*i11 *,l"=il: .t"t propiiu"lT'Acest

muncd, mai ales in anii ce urmeaz6' -rjo*u."u mai rudimentard de organi"-ut" 1."""i u:liPu :t1: gefi - indiferent ci hdinta, acestlucru care nu poate fi evitat de conceputi, intr-o incipeT-?T::::-ti ii ti"! intr-o sald uLmune

camerdirn aceeagi fi;:;-;;". i"aittt"tu - citeva trupuri irntr-un fel' 9i cele mai vechi asumai clare exemple 9i, elnt Releleleelec""1" *u f"trrt.ri in carese impuri atribuliile in muncd' de echipele lucru' reteleconferinfele' electronici, ffi;;;

;Jil;JJffir"ii ffi ;;;il;;ilt"

h nivel organizatoric' reprezintd schetl[, cum este ea.ot""piA sint sistemul letul organizaliei, oamenii, acestepuncte sensibile'

sint at"r" asemenea noileentitalifunc!io13l: expliciierarhia Tot otgu"i'aJoric' aga.cum

ei nervoscentral' indiferent daci estevorba De cite ori oamenii colaboreazd, pentru un de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd grupului' ce insumeazh anumit proiect iomun, existi un IQ al ei sd capacitilile celor implicati, cit a3 bine reugesc ;i;;i"';i va depinde9i.decit de mareeste iii a".x fu U"" sfirgit misiunea gy.Pului.llu acestIQ. Cel mai important elemeniin inteligenJa ci mai curind al inteligenleiemofloun IQ acad^emic, in "tt" "tft" in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX armoi*"-Cft"iu in parte de a se fiecdrui individ sa sociali. Capaciiatea ;i;;; 'J#;, grup si considerindui pe tofi ceilaltiegali' va facecaun

20A

Inteligenla emolionald aplicatd

Conduc?nd cu inima

201,

fie mai talentat, mai productiv gi sd aibd mai multe succesedecit un altul - ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih alte direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale. Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_ berg, psiholog la Yale, 9i de la Wendy Vvilliams, o absolventd, ca_ au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficiente 1e decit altele18.La urma urmelor, cind oimenii muncesc impreu_ ni intr-un grup, fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu, g P"t luenld a exprimlrii, creativitate, empatie ,uu u*puriirl tehnicd. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept',,decit toate acestecalitafi insumate, er poate fi in schimb mai prost daci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceasta regul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams au recrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_ fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttr peltru un irdulcitor imagina4, despre care se spunea cd poate inlocui zahtrrul. Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtori sd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_ te mai slabe; acegti neribdltori voiau sI control-ezeei totul sau si domine situafia. Lor le lipsea un element de baztr la nivelul inteligenlei sociale, capacitatea de a recunoagte ce se cad.egi ce nu in procesul ,,ia-gi-dd". Un alt aspect negativ l-au reprezentat persoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus in spate gi care nu au participat direct la proiect. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_ . duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii au fost irn stare sd creeze o stare de armonie, care i-a ajutat sd profite de intregul talent al membrilor grupului. Rezuitat,l general in cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_ tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurile cu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascdmembrii cu mari capacitifi. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_ .tionaltr9i socialx - indiferent cx provine din frictr turiditr mirie, din rivalitSli sau din resentimente - oamenii nu pot da ce au *li bl11r.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim de calitdlile creatoare ale celor mii talentali ,rre*bri ui lor. In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpede pentru cei ce lucreazd in echipi, ea are o implicalie mai gene_ 9i rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii, aiunei companii. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_

pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lucrltori; diverse insircindri pot presupune apelarea la divergi membri ai refelei. Ca urmare, se creeazdposibilitatea de a forma grupuri ad-hoc, cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optim de talente, experienli 9i eficienfd. De fapt, capacitatea de a ,,funcliona" in relea - formfurd o echipl temporard, ad-hoc este un factor crucial in reugita in carierX. Iattr un exemplu - un studiu referitor la marile valori de la laboratoarele Bell, celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngXPrinceton. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut rezultate de virf la testele IQ, de inteligenld academici. Printre aceste nenumdrate talente, o parte au iegit in evidenfd, fir vreme ce altele au rtrmas la un nivel relativ mediu. Diferenla dintre celebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic, ci in cel emolioral. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nivelul relelelor neoficiale, formindu-gi echipe ad-hoc. ,,Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratorului au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoare electronice de control al sistemelor telefonice - o invenfle de inginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. Pentru ctr aceastXmuncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX, ea s-a desff,gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la 150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treaba singur; pentru a reugi, trebuie canalizatX experienla fur domeniu a celorlalgi. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei care s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la un nivel mediu, Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispozilie gefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre inginerii considerali celebri. Atunci cfird s-au comparat ,,celebritdfile" cu oricine altcineva, cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfelor dintre cele doud grupuri. ,,Pomindu-s'e de la o vastd gamd de mf,surdtgri cognitive 9i sociale, de la testele standard IQ pind la inventarele de personalitate, nu existl diferenle semnificative in privinla talentelor inndscute." Kelley gi Caplan scriauinHarvard m5surb ce se dezvolttr, talentul academic BusinessRepiezu:,,Pe nu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd." Ca, de altfel, nici IQ-ul. DupX citeva interviuri detaliate, diferenlele esenliale au iegit la iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe care le-au folosit,,celebritSlile" pentru a-gi face treaba. Una dintre ce-

202

Inteligenla emolionald aplicatd : care au foarte rnulte relafii in toate relelele, indiferent ci este , vorba de cea de comunicare, de cea a experlilor sau de cea de incredere. Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale, in cazul celebritdlilor s-a observat, la laboratoarele Bell, cd ele au gtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd; s-au dovedit lideri in construirea unui consens. Au reugit sd vadi lucrurile din perspectiva celorlalli, adici din aceeaa clienlilor sau a celorlalli membri ai echipei; au dat dovadd de putere de convingere; gi au incurajat cooperarea, evitind conflictele. Toate acesteasebazeazd pe capacitdli sociale, drept pentru care celebritdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea de a lua iniliativa - de a fi suficient de motivali pentru a-9i asuma rtrspunderea mai presus de slujba oficiald - 9i de autoadministrare, i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd. Toate acestecapacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofion6le. Existd semne puternice cd de fapt ceeace se intimplI la laboratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld a companiilor, pentru lumea de miine, in care capacitdlile fundamentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante in munca ir echipd, in colabordri, in ajutorarea oamenilor de a inv5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient. Avind fur vedere ctr serviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin tot mai importante la nivelul firmelor, imbundtdlirea felului tr care oamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporire a capitalului intelectual gi ir aceastava consta diferenla esenliaItr a concurenfei. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui, companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionald colectivd.

le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€ie. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol, pe.rtr,-, ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cdror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipe ad-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ ze. ,,Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_ mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd,,, au constatat Kelley si Caplan. ,,El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> in domeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia,pierzindirn timp valoros, pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate nici la 9i e-mail-urile transmise. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_ menea situafii, pentru cd igi construiesc refele suficient de soli de incX inainte de a avea nevoie de ele. Atunci cind cer un sfat, aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid.,, Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_ rea problemelor neprevizute. ,,Organiziliile formale existd pen_ tru a rezolva problemele ugor de anticipat,,, cel pulin a9a irattr un studiu referitor la acesteregele.,,Darltunci cind apar'proble_ me neagteptate,organizaliile informale intrd in acfiune. Aceasti releaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipd de colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod surprinzitor, transformindu-se in relele stabile. Relelele informale s.ea$a.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald, eliptic, depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:,'zo' Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oamenii _ lucreaz.X de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcredezi re unul in celXlalt, pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime (cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatd de comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vor transforma irt crize. intr-adevdq, ,ttt p.rocid" vedere mai sofisticat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_ gorii de relele de comunicare - cine cu cine vorbegte; releaua experfilor, bazatS,pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_ turi; gi releaua de incredere. SI fii un punct nodal intr-o retea a experlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniul tehnic, ceea ce adesea duce la o avansare. Nu existi insl nici o legiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibd ircredere pentru a-9i mdrturisi secretele,indoielile si vulnerabilitXlile. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie un mare expert, dar nu va inspira incredere gi atunci, dovedindu-se incapabil si conducd, igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re-

,fereinrormur".cur"u.i;:i:"::"::"Kuo","uu."

KK
Minte 9i medicini
- Cinete-afut:dlattoateastu, doctore? Rdspunsul oenitimeiliat: a - Sufertfia. ALBERTCAMUS.Ciuma

Minte

si medicind

205

p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. Nu ptrrea nimic neobignuit, pini ce el.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei de urind. A remarcat hematurii in urintr. ,,Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize... ale funcfiei rinichilor. Citologie...,,, ni-a zis el pe un ton profesio_ nal..Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Mintea mea se blocase pe cuvintul citologie. Cancer. Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-plivinfa bilirea unui diagnostic. Erau indicalii extrem de simple, dar am fost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. Citologie _ mn_ tea mea nu mai scipa de acest cuvirt. El md ftrcease-me simt ca gi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei. Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei, doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_ fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. Era pu_ lin probabil sd fie vorba de dar aceastd ializdlogica nu -cancer, mai conta in acel moment. ln lumea bolii, emofiile degin"supre_ mafia, iar frica este singurul gind. putem fi atit de fragili'din punct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentru cd starea noastrd mentald de bine sebazeazd,in parte p" it.rriu de invulnerabilitate. Boala - mai ales .rr,a g.arrtr _ dirt*g" aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastie este una a existenfei in deplin5 siguranfd. Dintr_odatX, ne sim_ lim plini de sldbiciuni, neajutoragi 9i vulnerabili. Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_ lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional, chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi, zicd. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne-

le;.t.u uneori un rol semnificativin vulnerabilitatealor fald Sistemulmedical boiU gi pe parcursulperioadeide refacere' lipsit de int-eligenti emofionali' estemult prea adesea u pacient, orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul fi o qinsd de a obline informalii lini.gtitoare,de a gdsi mtursau de a gisi o consolare- sau atunci cind situalia este o rtd in moJnefericit, de a descoperi invitalie la deznidei personalul medical este gribit Din pdcate,mult prea adesea indiferent fa!5 de disperareapacienfilor. Sigur cXexisttrasistimp sI linigteasctr tte inlelegitoare sau medici care-gigdsesc gi nu doar sd administrezeun tratament' Teni sd informeze esteinsl spre un univers profesional in care imperativele pot fu." personalulmedical sd uite de punctele ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua seamd.Separe cd lucrurile chiar seinrlutlilesc in cadrul crurealittrfi a sistemului medical, caredepinde prea mult de cronetrarea pe care o fac contabilii. Dincolo de atg.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar rui sd aductr nu numai leac, ci gi alinare, existd 9i alte motive t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr gtiinNatd pe tdrim medical, 9i nu in afara lui. Existd.deih o bazX in P9$ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale
It 1! - ,,r r -^1--^-L.l--: A ^^^^lX afi-

o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor

Houduprofilacticd,daf 9i in timpul tratamentului.Aceasti efiiieni5 ;oate fi sporitd tratind stareaemolionali a pacientului ba"ie * stareasa medicald.Evident,mr in toate cazurile 9i nu i', tout" situatiile. Ciutind insi date din sutele9i sutele de caLuri, existXo cregterein medie destul de mare din punct de ve'deremedicala eficienleipentru a Puteasugeracd o intervenlie a ar enotinnald trebui sd fie parte componentX ingrijirii medicale, mai ales in bolile grave. Din punct de vedere istoric, medicina itr societateamodernd a vindeca boli - neregu$iu aefit it misiunea ca fiind aceeade de a ignora stareapacientului- sttporde ordin medical - 9i -iile iaiea bolii. pacienfii, acceptird acest punct de vedere referitor la problema lor, au intrat intr-un fel de conspiralie a ticerii 9i au inceput si ignore reaclia emolional5 la problemele lor medicale sau sa concedieze aceste reaclii, socotindu-le irelevante pentru problema in sine. Aceastd abordare este retrtarita 9i de modelul

Inteligenla emolionald apligatd medical.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupul intr-o mdsuri cu adevdrlt importantd. $i totugi, mai existl o ideol,ogie la fel de neproductivd in al9i te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri ii de. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind "frf". pozitiiu ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru.e r-uu imbolnlvit. Re_ zultatul acestei atitudini-de-vindec,+ot a creat o confuzie generalizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in care boala poate fi afectati de mintir, uneori s-a ajuns chiar ra a invinovdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit, ca gi cum boala ar fi un semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall. AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. Tlecind prin datele gtiinfifice, scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9i str inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede in care emoliile noastre - gi inteliglnla ",rrir.rrii noastrd emolionald _ joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii.

206

Minte gi medicind

207

MINTEATRtrpuLur: FELALfiVCanr EM1TITLE rNFLTTENW SAttt AZA Ardrn e de Me_ ,,-!:,rr.r!:o qlcrna Stomatologie a 9r Uqivgrsitllii Rochester avea practic sd rescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader, psiholig, u a; coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe, fa fef J gi cre_ ierul. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc; pird atunci, doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot "u r"u"lionu"r"_ *: :e L diferite experimente, schimbindu_gi felul in care se comportd. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceeace se irtimpld cu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central 9i sistemgl imunitar - acele cirdri biologice care formeazd min_ tea, emoliile 9i trupul, care nu sint separlte intre elei ci strins le_ gate. F5cind experiente pe gobolani, le_a dat acestora o med.icatie care reducea th mod artificial numdrul de celule care se luptd ! cu boala 9i care circulau fir-singele lor. De fiecare daH cind i; meau aceastdmedicafie, o inghileau cu apd cu zaharind. Ader a constatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu rd aceastdmedicafie, num5rul de celule T tot ""h^r;;:i; scade_ gi incj in_ tr-o asemeneamdsurd, incit o parte dintre gobolani ,"i*Uotrra_ veau gi mureau. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_ descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii

hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind. Acest lucru nu ar fi ilebuit sd se intimple, conform teoriilor gtiinlifice de pfurdatunci. Sistemul imunitar este ,,creierul trupului", cum il numea lpecialistul in neurologie Francisco Varela, de la $coala Politehnicl din Paris, atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe carc-l are trupul - respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur. Qelulele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul, intrtrd practic ln contact cu toate celelalte celule. Celulele Pe care le recunosc le lastr in pace; celulele pe care nu le recunosc le atac5. Atacul ne rptrrX impotriva virugilor, a bacteriilor sau a cancerului; daci insd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre celulele trupului, se creeazd o boald autoimunitari, cum ar fi alergiile sau lupus. Pind sd facd Ader aceastd descoperire absolut extraordinar5, toli anatomigtii, toli doctorii au crezut cd de fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin intermediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui entitdli separate, care nu sint capabile sd-gi influenleze unul celuilalt funclionarea. Nu existasenici o cale prin care str se stabileasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce $ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazi celulele T. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol. De atunci, de-a lungul anilor, modesta descoperire a lui Ader a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor dintre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. Psihoneuroimunologia sau PNI este aceeacare studiazd actualmente subiectul gi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Numele in sine atestli aceste leglturi: psiho sau ,,mintea"; nel4ro,pentru sistemul neuroendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9i imunologiapentru sistemul imunitar. O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier cit gi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neurale care regleaz6.emolia2.Unele dintre cele mai puternice dovezi ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea lui David Felten, un coleg a lui Ader. Felten a firceput prin a constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului nervos autonom, care regleazd totul - de la cantitatea de insulind secretatd pind la tensiunea arteriali. Felten a lucrat cu solia sa, Suzanne, 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al

208

Inteligenla emolionald aplicatd

Minte gi medicind EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE

209

ci aceste celuleimunitare ar putea fi lintele mesajelornervilor. Pentru a testacit deimportante sint aceste terminafii neryoa_ se la nivelul sistemului imunitar, Felten a trecut la urmtrtoarea faze li experienlelepe animale, el a indepertat termina.tii ner_ voasede la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ unde celulele imunitare sint inmagazinatesau create_ 9i a folosit vimicrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Rezultatul 3Sl a rost o scadere brusctra reactieisistemuluiimunitar fafi de virusul respectiv.Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner.voase, sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cum ar trebui la o invazie de v1ru9isuudu bacterii.pe scurt,sistemul neryosnu numai ci stabilegte legitura cu sistemulimunitar, dar esteesenlial pentru o funcfionare corectda acesfuia din urmd. O alttrformd cheiede legarea emofiilor cu sistemul imunitar se face prin intermediul influen,tei pe care o au hormonii care apar in stare de stres.Catecolamineie(epinefrinele gi norepin"_ frinele - caremai sint cunoscute sub numel" J" 9i Jr*"ii#ir noradrenalind), hidrocortizonul gi prolactina, precum p_en_ gi dorfinelenaturalegi encefalinele aparir momentul de stres.Fie_ carearerrn puternic impact asupracelulelor imunitare. ln vre_ me ce relafiilesint complexe, influenfa principaltrconstl in fap_ in.ur.nece acegtihormoni upu.'irr't .rp,i"i"f"f"'i*""ii*"* 9.1a sintimpiedicatein funcfionarea stresulreduce,"rirt"rrgu loi: rir_ temylui imunitar cel pulin temporar,poateconservtrd energia, pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita, esenfialtr supraviefuire.Dacdstresul in p"ri.,ur,""t ii]rLt" intens,aceastisuprimarepoatedeveni "ri"lung5 de duratii. Specialigtii irnmicrobioiogie alli oamenidi gtiintedescope_ 9i ri m.1imulte legdturi intre creier sistemele carjiorrur.,riu. 9i lot 9i imunitar - fiind nevoifi-sdu.""pi" ideeacindva ,"rprir,ra, toarecd acestea gi simplu existis. pur

Aceastd ;i,r1anoi. descoperire de_a a fosr ai"ptrr 1yi.T::i: revoluFonard. Nimeni nu a bdnuit

sistemului nervos autonom, care comunic6 i:r mod direct cu linr focitele gicu macrofagele, cu celulele sistemului imunitat'. In studiile ficute la microscopul electronic s_aud.escoperitsi napse la nivelul capetelor,rervoase ale sistemului autontm, c.a. re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. Acest punct de con= tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_ tori care str regleze celulele imunitare; intr_adevir, ele semnall-

dovezi,rnulli saumajoritateadoctorilor sint &r ciuda acestor scepticiin privinla importanlei clinice a emofiilor.Un molste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul gi negative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare, este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufide mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical. Chiar 9i a9a,tot mai mulfi doctori recunosc importanla emoln medicintr. De exemplu, dr. Camran Nezhat, un eminent rg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita-

pentru opeprogramattr 9tanford,spunea:,,Dacdo persoand
imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu wea sd se opereze, anulez operalia." Nezhat explictr: ,,Fiechirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme ve in timpul operafiei. Pot singera prea tare, pot face o infecsau alte complicafii. Igi revin mai greu. Deci este mult mai bi-

strfie calmi."
Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea fac creascdtensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci se face incizia. Singerarea excesivd e una dintre cele mai complicafii chirurgicale, care uneori poate duce la deces. ,' Dincolo de astfel de istorii medicale, dovada importanlei clla emoliilor a crescut tot mai mult. Cele mai edificatoare dareferitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la o aliz6, care combind rezultatele a 101 studii mai mici, reunite mai mare, ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei. Stuconfirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii oarecaremdsur55. Cei care suferl de anxietate cronicd, de lungi perioade de tristele gi pesimism, de tensiuni permanente de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori rissd contacteze un numlr dublu de boli - inclusiv astrn, artrid .t, cefalee,ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezenSnd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). hr lcest sens, emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel de toxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de iniilttr - cu alte cuvinte, o ameninlare majord pentru sXn5tate. .,, Sigur ci existd, btatistic vorbind, o legitur5 largd in acest rcns 9i astfel, fird indoiald, se ajunge la concluzia cd toatl lumea care suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugor pradd unei boli. Dar dovada rolului important pe care-l joaci

210

Inteligenla emolionald aplicatd

Minte si medicind

211.

emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrr studiu al mai multor cercetdri. O privire mai atqntd asupra .l,r telor referitoare la anumite emofii, in special asupra celor trei ce le mai grave - minia, anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln" prin care sentimentele prezintl importan!tr me. 1t.,1,:".1iprecise qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care acesteemotii iul ----- i-' -r' exercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz. Cind minia este sinucidere curati Cind am dat inapoi, spuseb5rbahrl,o izbiturtrpe o laturd a maginil a fdcut ca aceaexcursie devind fdrl sens frustrantd. sd Dd*;; 9i ,r*"il. r.a completezenenumirate formulaie pentru compania de asigurdri9i si meargi pe ra mai multe ateliere autocaremaimult au stricatdecitau reparat,inci mai datorag00de dolari. $i nici macar nu fusese vina lui. Era atit.de.sdtul, incit de clte ori se suia in magi_ n6, il apucadezgustul.ln finat, frustrarea fdcutsi_9i l_a virde maiina. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd s_aintim_ ce plat ca sd seschimbela fald de supdrare. Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcind parte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de inimd de la Universitatea de Med.icind Stanford.'f4i puciu"gil ,t r_ supirat de care am pomenit, suferiseia d"j";;;|t:ll,^:ijl.:l rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impact semnificativ asupra funclionlrii inimii lor. Efectul *";;tttJih momentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_ singelui in inimi scdd.ea cam cu cinci procentes. it1l1B?Il,"r"a unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu pro_ cente sau gi mai mult - ceea ce cardiologii considerd iapte cA ar fi un semn de ischemie miocardictr, o scddere iericuloasi u sangvine la nivelul inimii. "ir*fuj"i Sciderea eficien,tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_atrresis_ . trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.rt{ ar fi anxietate" ,Ji; cazul unui efort fizic; minia s-e pare ci "r* aceaemolie care ddu_ este neazd cel mai mult inimii. in timp ce_9iaminteau acest incident nepldcut, pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXruli comparativ cu momentul i"i_ ! c,ares_aintimplai, sugerind ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment. "e Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_ vezi constatate in urma a zeci de studii, care aratd cit de d5un5_ toare este minia pentru inimde. Vechea idee nu a mai rezistat, 9i anume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai

gtr se imbolndveascd de inimd. De aici a reiegit ins6 o noud re: ostilitatea este aceeacare ii supune pe oameni unui

Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiu I de dr. RedfordWilfiams de la UniversitateaDukel0.De
Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria, fapt ce pre,une la o moarte timpurie, chiar mai mult decit alfi factori de cum ar fi fumatul, tensiunea sau colesterolul. Descoperirile coleg, dr. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de l, aritA ci- in cazul cardiacilor supugi angiografiei, adicl test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6leziunile, scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct gravitatea bolilor arterelor coronariene' Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sinrX 6 imbohavire a arterelor coronariene; ea reprezintd unul l factorii implicafi. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kaufgeful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de inigra, piemini gi singe: ,,incd nu putem spune precis daci minia 9i Oetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene cau daci doar le accentueazdodatd ce sint aptrrute, sau 9i una 9i 3lta. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enerveazd in mod rePetat. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres suplimentar pentru inimd, avind in vedere cd ir acel moment cresc iit*nt cardiac 9i tensiunea. Atunci cind aceastd situalie se repetd, poate aduce daune", mai ales penlru cX tulburarea circulainimd ,,poate iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de cauza leziuni in vasele sangvine, in care se dezvoltd placa' Dacd ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi enervali ir mod obignuit, atunci dupd treizeci de ani aceasta poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei coronariene."ll Odatd ce apare o asemeneaboal5, mecanismul declangat de minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la nivelul inimii. De exemplu, conform unui studiu fdcut la Universitatea de Medicind Stanford pe 101'2bdrbali gi femei care au avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioadI de pini la opt ani duptr aceea,s-a ardtat cd bdrbalii care s-au

intr-unprogru* ain cadrulU"i";;ritdt; ilt^1.,":*"tst _inctugi rvreqtcare btantord, conceput

Inteligenla emolionalli aplicatd dovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un al doilea infarctll. Rezuitat",i"rii;r";-"" ,Ut.", 9i la Facultatea de Medicind Yale, unde s-a ficut *,t"ai" p" 929 debdrba! cc au supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.valie o perioadd de pin5 la zece ani dupd Cei care u., fori"ti e",,ltt.:u apiigi la minie s-a a"riror,rt*i"I "."uuir. risc6 de trei ori mai mult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. DacI aveau 9i colesterolul ridicat, riscul cregtea de cinci ori. Cercetitorii de la yale au sublinial minia spo_ regte riscul de deces din cauza bolilor "e,.,,r.,*ui de inimtr, ci 9i o emotivi_ tate negativd intensd de orice fel, care de obicei a"i" f"-" j"""_ rare de hormoni ai stresului in intreg trupul. Dar in ansamblu cele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf,e emofii 9i bolile de inimd au labazdmhG. intr-un,tuai., facuita Urii"".ritutuu J" Medicinl Harvard au fost chestionali p;;i" mie cinci sute de birbali 9i de femei care au suferit de crize " de inimd 9i ctrrora li s-a cerut sd descrie starea lor emolionald d.inaintea infarctului. cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o.i mai mult sr facd un stop cardiac, mai ales cei care sufereau deja de inimd; riscul cei maimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala. , Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebui sd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-";""rr, s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente intr-un moment tensionat duce la o sporire a.agitaliei in trupli poate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl, aga cum am vdzut in Capitolul 5, ir-rcercarea repetatd a" a irotoii minia ori de cite ori incepe sf, se manifeste o transformd intr_o reacfie potrivitr in situafiile nepldcute. williams rezolvd acest paradox ajungird la concluzia ci nu contea zd, afitde mult dacd *Ti.."rtg exprimatd sau nu, ci dacd este cronicd. O manifestare a ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru ;d"il;; problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA, definind un stil antagonic - caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_ dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de a jigni, precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil; gi ale unei miaii cronicel6. O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuie sd.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_ cei care se poate schimba. Un grup de pacienfi care suferiseri un pentru a_iajuta sd_gitempereze a[i_

272

Minte si medicind

213

care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. Aceasttrirvd' stipinirii miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al a la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au insd-gi schimbe firea ostildl7. Un program imaginat de Wila avut aceleagirezultate beneficels. Ca 9i in cazul prograStanford, el folosea elementele de bazd ale inteligenlei ionale, flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se 26, capacitatea de a o regla in momentul in care se degi empatia. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci-

ginduri per9i ostile pe mtrsurdce le observd.Dacdaceste , trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir,,Stop!" .Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice cu rezonabile, dar gi pe cele de neircredere din situaliile limide exemplu, gind un lift intirzie, sX caute o explicalie be-

-

rtr9i nu si-gi stimeasctrmfiria, imaginindu-gi cX o persoani In de bun sim! estedirectrEspunztrtoare acestinconvenient. intilnirilor neplicute, ei sint inv5lali sd perceapi lucrurile
perspectiva celuilalt otriva miniei. empatia fiind un adevlrat balsam

''Sau

Williams: ,,Antidotul pentru ostilitatear agacum spunea Atunci E mai multd incredere. suficientdo motivareputernictr.
oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in morsint dispugi str incerce un remediu."

dovadi {ii - este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca gtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea ti. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru prefupus util in evolulia omului), ea are un efect benefic, dar anxietafea vielii moderne este cel mai adeseaexageratd 9i nelalocul ei

o anxietate exageratd 9i nelalocul ei Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd; totul a irceput cind eram in liceu. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pentru notele mele, dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesorilor, sI nu cumva sd intirzii la gcoald - 9i alte asemenea. Pirinlii mei md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.'. cred c{ de aiii mi se trage starea de tensiune, Pentru ctr problemele de stomac au ap{rut din anul doi de liceu. De atunci trebuie sd am mare gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc mincdruri condimentate. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez sau silt stresatd, stomacul meu se revolti; 9i cum mereu imi fac griji pentru ceva, imi este permanent greafa.le , Anxietatea - acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vieShesul

274

Inteligenla

emolionald

aplicatd

il:,:ilT;::ffi:rinse

- stresulaprrind in sifuafii prin carene amintim si nu neapdrit care trebuiesr trecemsau ae in buie sd ne confruntd*. Crir"f" cazul unui pericol cu caretn, ,Lp"iJtle anxietatedovedesc un nivel marede stres.Femeia problemegastrointestinah ".r[i'""-;"rcd ingrijorareducel,r ;;i; ;"'ib," tipic penrru fetuI i n carganxietatea stresul gi frJUlemelemedicale. -exa"".U"ura Intr-un articot din 1993 i;;;iaes of rnternat Medici ne, despreo cercetare ^pi;;;; exnaus.tiva-a*p."i"gr*rii dinke stressi de la yale observa i:1"]:iyj*,psihologur B*." M;;;; rarg spectru de efecte:compromiter"u'furr.,tior,5rii u,, sistemului imunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formarea de metastaze ir, .ur,.olffi ;il;bilitate crescutd l1 "ur.rl faf de infecfi'e virare;formarea de atenoamecareduc Ia ateroscrerozd gi formareade cheaguri d",fi#;;; produc infarct miocardic; accelerarea aiut"lrifiiaTr,p I9i progresarea "puriHii pidl a diabetului ae tipil; t".r.e*!il;:"r, ra_ d"nt*gu."a crizetor de astm2o. asemenea, De stresul arl"" tu ,rtaurgastrointestinal, declangind colitele gi creierulpoa_ "r."ro"* 9iloil;;J,""te. te fi afectatpe termenI""g,il;r;; apdrind inclu_ ilr*"*",, siv probtemeate hioocam"p"ht Lu*ori". ln generat, spuneMcEw"r,,,,uiistd dovezi ;; ;#;" fu;;;il* sistemulnervos poate cddeavictimd unet <uzuri>> ", ca urtnare a unei experienl" skesante.,,21 Dovezi coplegitoare asupraimpactului medical al suferinfei au apdrut din studierea boriior;d.i;;;; ar fi rdcerile, gripa gi herpesurile. Sintem ";m mi_ crobi, dar de obiceisistemui "*p"9ip".r*urrJniunor asemenea nosil" irril"i ii infringe _ dohr cdin cazulsrresuluiemofional u""";d;;;;;r" ", cetmai adesea nu mai arenici un rezultat.i".""p;;;;;t#";." robustefea siste_ mului imunitar a fost asaltate h ;; lir"o, s_aconstatatcA stresulgi anxietatea r-au sldbit,ilila h;ajoritatea rezurtatelor esteneclar dacdintreaga'il;;: deor.r.,,., rimunologice au o semnificatie clinici =iai"i ""," a"rrui"e mare sd deschi_ dd caleaspre imboln5"ir"r. itoii]";;J;." au ficut o leed_ turd gtiinlificdintre stres,anxietat" 9i inceput cu oamenisrndtogi ";,";;;lilitate. Studiile_au til;;;;f"JUs".rragie o cregtere ,i ",i][*,,r.,i "" #il; i urmaid ; a.

Minte

si medicind

215

stresaliau rdcit dupi ce au fost expugivirusului; cei foarte
!i au rdcit in proporlie de 47% - o dovadd clarl cd stresul rtesistemul imunitaf3. (tn vreme ce acestaeste un rezultat fic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit el este considerat a fi o descoperire fundamentalh ce td rigorile gtiinfifice.) mod similal, din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd-

din Anglia, studiind curn se comporttr in via!5 cei care foarte stresafi. Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte9i de a contracta o rdcealtr.Doar 27ohdintre subiectii Pu-

liste cu nemulgumiriap5rutein timpul certurilor conjugale, au dovedit cd:la trei saupatru zile dupd mai multe supXrtrri it sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor.Perioada
corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ce provoacl rdceala - ceea ce sugereazd faptul cX solii, fiind expugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare, au devenit mult mai vulnerabili2a. ., Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul virusului care duce la aparilia herpesului - atit a celui de pe buza superioard, cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale. Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus, el r6mine latent in corp, aplrind ocazional. Activitatea virusului ce declangeazd lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. Folosind aceasti unitate de misuri, reactivarea virusului herpesului a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada examenelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate, ori la un persoanele aflate intr-o continutr tensiune, avird irjngrijire inembru al familiei care suferd de boala Alzheimers. Anxietatea sporittr nu duce doar la scddereareacliei sistemului imunitar; alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sistemului cardiovascular. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizele repetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolnivire a inimii la btrrbali, emoliile cele mai periculoase, chiar mortale pentru femei sfurtanxietatea 9i frica. Intr-un studiu ficut la Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie de bdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct, acele femei care l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite temeri gi de anxietate. In multe cazuri, frica poate lua forma unor fobii paralizante: dupd primul infarct, pacienlii nu mai conduc magina, renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25.Efectele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii - cele produse

;

imunitar gi

La unul dintre cele.mai.serioase studii gtiinfificg Sheldon ui1"if"tt* ff#"_M"lon, a lucrat S:_T*psiholo.g.I" cu savanfi specialigti in cercetarea rScelilor in cadrul laboratorurui

21,6

Inteligenla emolionalll aplicatd

Minte ;i medicind

217

de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili, cum ar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul, fiind nevoi_ tE sd se oclpe de el gi str aibd o slujbe, apar ia nivel anatomic. 9i De exemplu, Stephen Manuck, psihoiogta'Universitatea din pittsburgh, a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase, monitorizind starea singelui acesiora, tr care a ap5rut o substan_ !d secretati de celulele lui, numitd adenozin triflsfat, declangamodificdri la nivel.rrl vaselor de singe. Acest ";t;;i. fapt poate duce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile. Atunci iir,a rro_ luntarii au fost supugi unui stres intens, nivelul de adenozin trl_ tosfat a crescut brusc, ca gi rihnul cardiac tensiunea. Ai E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentru cei ale cdror slujbe sint mai ,,stresante,,:ei trebuie ,e fria"pii sarcini.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei. i:i.r"t qe;r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_ te acele sarcini (acest lucru duie, de exemplu,la faptul J.[ia mulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil;. "e iil; studiu asupra a cinci sute gaizeci noud de pacienli 9i .ri rectal gi y" g*p comparativ, cei care au.declirat "urr.", ci in cei zece anl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori mai expugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z.C"* velul de stres este atit de mare, tehnicile de relaxare "i_ cor,t ufu_ lanseazX?n mod direct declangareastresului se folosesc "e fur trata_ mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_ mdr de boli cronice. printre acestease numdri bolile card.iovas_ citeva tipuri de diabet, artritele, astmuf, p.oUfu*"i" gur_ :"tr", trointestinale 9i durerile cronice, pentru a menfbna doa. o iarte dintre ele. intr-o oarecaremlsurd, toate simptomele sint agra_ v3te d9 st1es.gi problemele emofionale; dac! de pacienfii ,",ri"r. sd se destindl gi str-gi stdpineascdsentimentele nelinijUtoare, ei ' pot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze. Costurile medicale ale depresiei D.inl1-od-ala,_i pus diagnosticul. s-a Cancerulde sin intrasein meta_ stazd,celulelemaligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_ pd o operaliecarefusese socotiti o reugitd.Doctorulnu_i mai putea vorbi despreun tratament-iar chimioierapiai_ar fi putut of&i cel rhult inci vreo citevalyii gu viafd. Era de^ingeles ca ffeceaprintr_o staredepresivd astfel,incit de cite ori mergea ori la oncologizbrc_ neain lacrimi. Reacfiadoctoruruiera de fiecarJaata aceeasio poiteasi iasdimediat din cabinet.

In afari de rlceala jignitoare a oncologului, oare nu cumva GOntadin punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie ffl atit de virulentd, este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime luni de viali, dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta evolulia cancerului este incd indoielnicdze. Lisind de'o parte cance;ul, o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol important in alte boli, mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influenfe este atit de covir9itoare, incit pacienlilor cu boli grave care stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia' Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia,inclusiv pierderea poftei de mincaie 9i letargia, sint confundate cu ugurinld cu semnele altor boli, mai ales de citre doctorii care nu au destul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. Incapacitatea de a diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5, pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati - ca in cazul pacientei car- phngea deoarece cancerul de sir intrase in metaitaz1. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregteriscul de decesin cazul bolilor grave. De exemplu, in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un transplant d-emtrduv5 osoasd, 12 din cei L3 care au suferit depresii au murit in primul an dupd transplant,,in vreme ce 34 dinte ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30.in cazul pacien;ilor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6, cei cdrora li s-a diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii doi ani; depresia este un puternic factor de determinare a momentului morlii, chiar mai important decit oricare alt simptom medical3r. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea medicald nu este unul biologic, ci unul atitudinal. Pacienlii d9p1mali se pling mult mai tire de regimul medical - trigfurd, de exemplu, in dietd, ceea ce-i exPune unui risc crescut' studiu $i'bolile de iniml sint accentuate de depresie.lntr-un pe 2832 debdrbali gi femei de virsti mijlocie-ce au fost urficut mirili de-a lungul a doisprezece ani, cei care au dat dovadd de o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au,murit in mai mare numar de boli de inime32. in cazul celor 3% care erau cel mai grav deprimali, riscul de a muri de inimd era de patru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi'

2L8

Inteligenla emolionaldaplicatd

Minte

Fi medicind

2t9

p:r cd.depresia induceun risc de imbobrivire foarte cres_ -_ ,l" cut pentru cei careau supraviefuitunui irf"."t r. i;;;il; efectuatasupraunor paiiengi di"t _.rr, ,piiul din Montreal care au dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct, fos!.9xlernagi pacienfii deprimali au prezentatun risc mult mai mare de a muri in urmdtoarelegasl luni. Cam unu din opt deprimali era de cinci ori.mai i" ptit"u;aiuiecit pacienli serios ce'ar,tisd sufere de o boall similard _ de de inimd din ca"""*irt",ri y1u t11gidisfunclii a v.entrigululuistingsau a altor proUf"*" -oard inimii de dinainteainfarchrlui.rri"tr"p"riu'ele "f. mecanisme care a_r putg-a de intr_oasemenea mtr_ -explica 9edepresiasporegte surd posibilitateaunui infarct urte;ior se numarr efectelesale asupraritmului cardiac,carecregte riscul unei aritmii fatale. 9a constatat depresia cd esteceaaur"."*pfi"i refacerea du_ pd o fracturd de col de femur.'lnt _" ,i;li" unor femei mai in virstd cu fracturtr a" "fu.t,rJur.roru i"iJ, ;; f:; evaluatepsihiatric la interriare.C"[ ;;r.;;;fereau "ft"*;i de depresie au stat internatein mediecu opt zile mai *i d".lt;1" turi similare,dar care.nusufeieauau a"piesiu ",ilr;; 9i dintre ele au mai reutlt yreodatesr;;;iga- pu. doar o treime f"*"if" G;: mite care odatd cu celelalteingrijiri *"Ei.uru au primit 9i un p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_ lJ"":?r nd terapiefizicd de recuperare pentru u *"rg" ;ir;r;;;i;;tf#; de mai puline ori in urmltoar"fE t luni dupd pri_ ::Tt"Tut" ma externare. "i ln mod similar, atunci cind au fost studiali _ pacienlii a ctrror stare atit de gravd.incitsenumdrau pririr" primii 91a 10%care necesitau serviciimedicale_ adesea puit o.a sufereau boli de multiple, curn ar fi, de,exempf",proti"rn" lardiace 9i diabet_ unul din gase sufereade aepresiiira"u. etr.,"i u"""ioipu_ cienfi le-a fost tratatdprobrlma aEpr"riui, "ina trmdrur de zile dintr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc,irrior" a sctrzutde la 79la 5'1, pentru cei cu deprerii go"u 9iJ"-ia-eZ dezile pe an la 18pentru cei tratali de depresiiugoarlsa--

9i niod sigur ea aduci prejudicii capacitdliide insdndtogire mai alesla pacienlii mai firavi 9i care ri-sculde deces, treste multe ori toxici, emoliile pozitive pot fi tonice- pinl la un in rmit punct. Asta nu inseamnd nici un cazci emolia poziticd risul ori fericireapot schimbasingurecursul vinalca sau ei toli grave.Ceeace oferd emoliile pozitive pare destul de
percEptibit, dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de *", t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile care afecteazXcursul bolii. 9i avantajele ; ln stdri grave. Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este

predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la ilftniv-trlt

,

Preful pesimismului optimismului

Ca 9i in cazul depresiei, existd un cost medical al pesimismu122 lui - gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' infarct au fost evaluali in pride bdrLali care suferiserd deja un vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd accident]dintre 25 cei mai pesimi9ti,21 muriseri; dintre 25 cei mai a optimigti, doar 6 muriseid. Perspectiva lor mintald s-a dovedit orice alt factor mefi un mai bun indiciu de supraviefuire decit indical de risc, inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului colesterolul sau tensiunea' Intr-un alt stufarct, blocajul arterial, diu, paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai cor.nnfi. optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline aceea decit pacienlii ci;ii t*ai.ule in timpul opeialiei 9i dupl pesimigti3s. ' Ca rudd apropiati a optimismului, speranla are puteri vindecdtoare. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf, mai ugor marile incerclri, inclusiv problemele medicale' Lrtr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor accidente la coloand, cei care iu avut mai multd speran!5 au fost in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu ceilalli pacienli cu accidente similare, dar care s-au simlit mai pude grditoare in cazul 1in piini de speranle. Speranla este extrem putuliriilo. pioduse de accidentele la coloani, avind in vedere il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de ani gi este urmarea unui accident,iar paralizia se instaleazi pen. tru iot restul viefii. Felul in care reacfioneazi din punct de vede-

AUANTATELB*r!;iii.fr#LEEMoTrrLoR
Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_ verse produse de minie, sint de_adreptut 9i d"p;il;;; T".*tuT coplegitoare. Atit mi:ria cit anxieiat"; ;tu".i cind sint cronice, 9i

IntuIigenla emolionald aplicatd re emolional persoana paralizatd,va avea urmari asupia mlsu_ rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund funcfionare fizicl gi socialtr36. Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_ mistd sau pesimistd are.consecinge asupra sdndtifii. O teoric presupune cd pesimismul duce-la depresie, care ajunge str inter_ tereze.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ o speculafie nedemonstrati deocamdate. Sau poate ce pesimigtii s.eneglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimigtii fumeaztr 9i beau.mai mul.t, fac^mai pugin sport d""it;pti;;_ tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il ;#vtrrat sdntrtoase.Ei biire, se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_ loqf speranfei si fie prin.ea ins5gi un ai" punct de veJe_ i"t* re biologic in lupta trupului impotriva;Jil"r. Cu pulin ajutor din partea prietenilon valoarea medicali a ielafiilor interumane Pe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_ tem.adduga gi ticerea - iar legr'turile emo.tiinale strtrse r" iRa pe lista de factori protectori. Siuaiite facute ae_al""g"l;;;;; doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli";; fste treizeci si sap_

220

Minte si medicind

227

nici grupurile de ajutorarecryn ar fi Alcoolicii Anonimi, ca ai comunittrfii. Putereaizoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii ,legtrturileapropiate au un efectvindectrtor - cel pulin agase care rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane Dintre pacienlii ca' de mdduvtr3e. lfost supuseunui transplant ;aubeneficiat de un pu[ernic sprijin emolional din partea partransplantului mai bine de doi ani, spre deosebirede doar dintie cei carenu au avut decit foarte pulin sprijin din exln mod similar, persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct, r care aveau dou6 sau mai multe Persoanein jurul lor, deci se u bizui pe un spriiin emofional, au de doul ori mai multe sd suprivie;uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei f,are nu au nici un sPrijinao' i Ou. poate ci dovada cea,mai grditoarea puterii de vindecade vialX, a dmiliei sau a prietenilor,54o/o au supravie-

Feze,ceeace sPoreqteriscul de irnbolndvire. Aceasti constacgte tot mai ameninfhtoaie, avind in vedere izolarea cresctrgeneratd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor 6le, de faptul cI nu se mai merge la cluburi, cd in societtrlile moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqiimPor-

totugi mullumili gi sdndtogi'Mai curiredconteazdsentisubiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se

vreme c€ izolareasocialr'de 2 ori, prezentindastfelun pericol gi mai marepentru sXndtate38. rzolarea estemai greapentru bdrbali decitpentru femei. Nu_ mSrulbdrbagilor izoligi caiemor esteal, a""i saude t,ei ori mai mare decit al celor careaustrinse legdturi sociale; pentru fe*J le izolate,riscul estede L,5ori mai"marea".it pur,t ., celecu o viald sociali bogati. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi femei tn 9i griyinta impactului izolirii sepoate'datorafaptului ctr femeile sd aibdrelafii emotionalLmai apropiate;astfel, citevale_ \1tine gdturi socialesint suficientepentru o fe*!i" comparativcu un numdr mic de prieteni pentru un bdrbat. cd singuritatqa nu este acelagilucru cu izolarea; _-.P,":1ry muru oamenrcaretrdiescsinguri sau seintilnesc cu pulini prie_

tlnsa it r"-utur rpor"gt" iir",rl :lr"j"::l ctoarqe11tca1ei. t -udevia qe qeces de r,6 ori, in

tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile,urr r,,, ai cu cine intre.tfne-oleglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir;;;; de deces3z. Izolarea ir-sine, conchide din 19g7 din re_ vista Science,,,este fel de im.portantd "","pr.t la peitru rata mortalitilii ca gi fumatul, tensiunea arteriald mare, cilesterolul crescut, oUL_

teiq.mii de persoane ardtat izolarea au ctr il.tdt-;;#I-

re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Publicat il lgg34r.Tolibdrbalii caretrdiau intr-un oragdin Suedia, ,la GOttubotg,gi erau ndsculi i:r 1933au avut ocaziasI facd un consult meJical gratuit; gapteani mai tirziu, 752 dtnue birbafii la venisertr icest consult au fost din nou contactafi.Dintre Care
pcegtia,4l murisertr intre timP. Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori mai mare decitin rindul cel,orcare au sPus cd duc o viald calmd gi linigtit5. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme cu ut fi cele financiare grave, nesiguranla locului de muncd gau concedierile, faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca heceau printr-un diivor!. Faptul de a avea trei sau mai multe dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a devenit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191in urmdtorii gapte ani decit indicatorii medicali, precum tehsiune crescutS,tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.

222

Inteligenla emolionalllapticatd

Minte

gi medicind

223

$i totugi,printre cei careau spuscd au o via,ti intimd sigurll, P!.careg9pot bizui 9 solie,piieteni apropiali _ nu ,_o"n i gistratnici o rerarie nici.un'fet de iltre rt tdlii' Faptul ctraveaucui sd se udt"r"r""rrli*u.u 9i rata mortarigi cine sd vorbeascd, j:t,Yl:*><11"u p:lsgane puteau le"u care str ofere *heri"r" ,; spn tn sau o sugestie apdratde impactul i_a " mortal.",lgo.iiosi traumeleviefii. Calitatea relafiilor precum gi numi.rul acestora -interumane, par a fi cheiarezolvlrii situafiilor au st es.nufrfil" d au gi ele costul lor. Certurile in cdsnicie, ";g;;" de exemplu, au un im_ pact negativ asupra sistemului imunitar€. Un studiu fe""i ul"pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cXmisura in careacegtia urtrscintre ei determindriscur se de a raci sau Ju-u facegripe precum si yotrnCacioppo, Ia psihologla ryz1te doctor. Universitateade Stat Ohio, careu fe."il"irt.studiu asupraco_ legilor de cameri, mi-a spus: ,"Eil;;; il, ,_po.tuntd relalie din via!tr, sint oameni .., te vezi ,i ai )igi deci totur devine de o. importanld cruciali"ur" pentru ;;;;. e dt ,;;i;ri" ;;;; mai importantdin via!tr,cu atitea conteazl mai multpentru sta_ rea de sintrtate.,,€ Forfa vindectrtoare sprijinului emolional a ln Minunatete aoenturialelui RobinHood, Robin ii sfdtuiegte pe cei carei se aldturd:,,Spune,ti_ne,rour,rril" deschis.lntotdeauna un guvoi de vorbe utirre o"r*t "ii"".diU inimtr furhistatd; e ca gi cirm am da drumul unui bara; unJ" ,_u,, adunat prea mul-te."Aceastdinfelepciun-e pop..lara'aie ,i *ur" merif sepa_ re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta, devine chiar U"","".ai cament ug""i cind aplr probleme cu inima. O "" cI a sfatului lui Robin vine-din_partea pennebacker, i"iiu*u, "pli"";;;ii";;'_ psiholog la Southem Methoaist dniverriry, iur" a ardtat in urma unui gir de experimte.ci dacdii facemp6'oam"r,i strvorbeasci desprelucruriie careii framinu jG];il;oate aveaun efect medicalbenefic4.Metoda lui este,"rr,ur."Uit d" ,i*pld,l;;;; oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" ,u., doudzeci de mi_ nute pe zi, cam cinci zile, despre ,,experienlaceamai traumatiintreagaexisten!!. iu., a"rpr" grijii" pruru.te 1*,1 9l atemo_ mentului. Ceeace oamenii.scri..pout" fi "ffit dou. p"r,t r., Efectul imediat al acesteiconfesiuni este "iuimitor: sporegte funclia imunitarl. ln urmdtoarelegaset.roi, ,ir,t _"1;#i;;fl: ne vizite la policlinici, scadenumdrul zilelor de concediumedi_

nivelul funcliei imunitare. in urma acesteiexperienfe,s-1 gegindurimai sinitoasd" calede a aerisipulin atmosfera r,,cea
care macini; la fuiceput, era exprimat un mare grad de tristeanxietate, mirie - in funclie de sentimentele care apdreau

ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fiMai mult, cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat care ii frf,minti au gi avut cele mai mari Progrese

pentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie
;e hnse operafii sau tratamente medicale adeseale este mai bimedicaldecit celor care fac doar simple traie diipuict de aedere tamente medicaleas.

zile, se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in sau in chinul respectiv. Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5 i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie' un sugereaztr un motiv devdr. constattrrile lui Pennebacker sugereaztr motiv r, constattrrile lui

cird se deschideaun subiect delica! apoi, in urmtrtoare-

. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoaredemonstralii ale impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in grupuriie de femei cu cancerla sir in fazi de metastazdavansaie ai U UniversitateaMedicald Stanford. Dupi tratamentul ini'fial, careadesea insemnat gi o operalie, cancerul acestorfemei a a revenit gi s-a extins in intreg corpul. Era doar o chestiunede timp din punct de vedereclinic pinl ce boala le va ucide' Dr' David'Spiegel, carea condus acesfstudiu, a fost la rindul lui uluit de aclstidescoperiri, ca de altfel gi lumea medicali: femeilecu o formtr de canier avansatla sin caremergeausdptiminal la irprobleme au trtrit dedoudori truniri cu alte persoanecu aceleagi celecareau tnfruntat boalape cont propriua6' .maimult decit Toatefemeile au primit acelaqitratament standard; singura diferenfi a fost ctrunele au participat la acesteintilniri de grup, in unde s-au putut desctrrca fala celor carele infelegeau,gierau dispuse sX le ascultetemerile, durerile 9i sup{are3'. {{esga, u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis depentru cd celelaltePersoanedin viala lor nu spre iceste "ttio;ii, sL incumetau str diJcute cu ele despre cancer9i despremoartea iminenttr; Femeilecare au merb la acesteirntruniri au triit treizeci gi gaptede luni, in medie, in vreme ce cele carenu au mers intruniri au murit in rnediein urmdtoarelenoulsprezela aceste speranlei de via!5 in cazul acestorp.acie1t9 ce luni - cregterea fiind mai presusde medicalie sau de alte tratamentede orice fel.

224

Inteligenfa emolionald aplicatd

Minte

si medicind

225

dg_urgentisi";;:i;;;;'tde tratareir 9: cancerului din New y_ork: ,,Orice p-acien"i cancerar trebui sh cu "ent* p_articipe acest-tipde intruniri.,,'lntr-adevdr, la dactracesta fi ar rosr un nou medicamentcaresd sporeascd speranlad.eviaftr, companiilefarmaceutice fi bdtui pe el care'sd_l s-ar proa""a *ai intii. AP O RruL INTE G ENTEIEM O7'ION ALE LI LA N GRII IRI LE.MED I c ALE in ziua fn caream^fdcut consultmedical un de rutind gi s_au descoperiturme de singe in..rrinu *"a, ao.to*f m_atrimis str facanalizegi pentru aceasta s_aficut o injeclie mi cu o substan_ fd de contrastradioactivl. y_u* intins pe o *ria sub un upui"t si mi s-au frcut mai mirite ,uaiografii ale felu_ f: :*"gl{Tre rut cum a reacfionat substanla contrasttr rinichl gi vezicauri_ de nartr. Nu m-am dus singur str_mifac aceasti analizl:a venit cu mine un prieten apropiig gi el tot medic,cui" tocmaiera in vizittr 9i s-aoferit sdma insogeasci spital. A la ir, i,r.eperecit mi s-a fdcut radiografia9i aparatul s_arotit de "t"t citeva or1pu"t*-" prind.eimagineadin maimulte unghiuri,ixcind zgomit d;fi"care datd; rotafie, clic, rotafie. A durat cam o orHgi jumdtate.La sffrgit,un specialist boli in de rinichi a intrat repedein incdpere. pr"r"rrtut in fugi gi a dispdrut penrru u uiutAu."di%;fiit;. "_uN,i;:" intors sd_mi spu_ ntr ce a vdzut. Cind.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu, am trecutpe lingi nefrolog.Fiind incl destul a" u*",tit a" u""url te aylizj, n-am avut prezenlade spirit s5-i pun o intrebareca_ re md frdmintasetoatj dimineala.in schimb,'a ficut_o pri*"i"f meu: ,,Doctore",a.spus el, ,Satelprietenului meu a murit de cancerla vezicaurinarl. E foartenerdbddtor sd afle dacdsevid cevaunne de cancerla radiografie.,, ,,Nu e nimic anormal-, a-fost replica scurtd a nefrologuiui, grdbit sdmgargdIa urmitorul pacierit. Incapacitatea de a pune vreo intrebarein mea _privinfa lucru_ se repetdde mii de ori zilnic in rpiiuiu ::t:i::,11",Y1_'-",r:1p""" un studiu ftrcutasupraunor pacienfi careagteaitl si il.lr]it-"t; lnffe la ctoctorarati c5 fiecareare ir medie trei sau mai multe intrebdri de pus medicului. Dar cidd pu"iurrfil pleacddin cabi-

Sau aga cum spunea dr. Jimmie Holland, psihiatrul 9ef oncolog la spjtil{

de f emolionaleale pacienfllor nu sint satisfdcute stilul actual rdspuns a medicinei.'intrebirile carenu-9i gdsesc [tt.U."t" irztr incertitudini, temeri gi exageriri. Totodati, ii determini
sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in-

pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne-

totul. ldrgeassd-9i ar pxistdmultefeluriprin caremedicina Putea
incluzind realittrriziuneadespreceel ce inseamndsXntrtate, emofonaleite botil. Mai intii, pacienlii ar puteaprimi infor, mai complete, esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re: str le ia referitor la ingrijirile medicale; trnele servicii oferi

prezent oricui apeleaz1,laelerXspunsuripe calculatouprin igultarealiteraturii medicalein privinla lucrurilor careii suastfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai O :ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can;u,548' alttr aborrc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli punf intre6ari eficiente doctorilor, astfel irncit str aibi "T"Fq in fala cabinehrlui,

. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilor intea operafiei, pentru a-i aiuta str-gipotoleasc[ temerile 9i str sttrpineisctrstarea de disconfort - de exemplu, invXlindu-i ie pacienti diverse tehnici de relaxare,rtrspunzindu-le la intrebUri mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile mai "n Rezultahrl:^patrainte prin cevor trecein perioadade refacere. cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0' camereunde divergi membri ai I rpitale au inceput si proiecteze sepoaiXrtrminecu pacienfii,gdtindu-le9i avind griid de fimiliei ei ca acas{- o etaptrcare,culmea,estefoarte des intilnitl in Lumea a Treiasl. Tehnicilede relaxarepot str-iajutepe pacienli sd depdgeasc5 ce nepldcerile insolescunele simptome,Precum9i emoliile care simptomele.Un model exemplar sau exacerbeazd deilangeaze estefon Kabat-Zinn9i clinica sa de reducerea stresuluidin caunde exist1un drul Universitdtii Medicale din Massachusetts,
r,, SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6tate gi o experienld care prisupune multtr neajutorare. Dar unele

, Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate - 9i reo ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa-

ilt tr"beti in gind, inctr de cind aqteaptd iasdde acoloiu rXspunsurila eleae'

9i

226

Inteligenla emofionald aplicatd

Minte

gi medicind

227

curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I,r cienfi; accentul se pune asupra episoadelor emo;i6rraie ugu .i,m gi.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun1Bq"l: dd. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din cadrul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pacien{ilo1-; un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi la pat decit obignuitele seriale siropoases2. Relaxareagi yoga sint de asemeneamiezul unui program in_ ovator pentru tratarea bolilor de inimd, program i.ea1 de dr, Dean Ornishs3. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program, care presupune gi un regim firi grtrsimi, la pacienfii aleidror boll cardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasr coronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila. ornisir mi-n spus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl n programului. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea ce dr. Herbert Benson numegte ,,reacfi.ade relaxare,,, contrariul fiziologic al declanglrii stresului, care concurd la un mare numtrr de probleme medicale. In final, conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d.octof empatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime de undtr cu pacienfii, care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati. Aceasta presupune crearea ,,unei relalii axate pe ingrijire,, 9i pe recunoagtereafaptului cd relafia dintre medic paiient esie in ai sine un factor €xtrem de semnificativ. Aceste ietigii ar putea fi mult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelte minime de inteligenld emofionald, mai alei congtienttzarea d,e sine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis. SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE pagi sint doar un inceput.'Dar pentru ca medicina .. {.cegti si-gi ldrgeascdviziunea intr-o asemeneamdiurd incit sd inglobeze-gi impactul emofiiloq, trebuie sd se ajungd la luarea in"serios a doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice. l. Ajutarea oamenilorastfel tnctt ei sd-1istilpineascd bine supd_ mai rdrile - ninia, anxietatea,dEresia, pesimismul pi singurdtatea_ esteoformd de preaenirea tmbolndairilor.Avind in ved-erecr datele indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice, fiind similare cu fumatul, sprijinirea oamenilor pentru a le trata mai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare ca atunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat. O

tatedeafaceastagi carearaveaun ef ect lar gasupr asd-

"' # I#il,i'-dil;"irg*t"i
;il;;t

i-ili."

irn *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1 fi;il'e; . "r"Ia' alt invalarea emoliilor stspinirii iilruri."t pri" h;ffi ;;"
i. Un al treileagruPtinfi ai puteafi care mamele mq:es:-?l:;: ti*"ti mari-iei ioartesdraci, ratd mare a
t-**

ii1.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"',T:1 incitelesddeviastfel emogionile'

un esJe factor determinant u*"fi" "fX'poiiti.radacdvor aveaun declin ;iJ;il;;tj;nume TPid "11Y:t a9a-numitele-!:ry]i;
o l"pfii, cei care locuiesc in cartiere cu

avrl! 11"*::.,:l pensionali, la d; aiung virsta in privin-

foT"-l-: emoliile caredecurg-dinaceste lY::-*.^r" tn+naitor dacd ';;;;';';;;;"r;i' /ju"sqi considerabil neuoile psi-

ffi;#li.i]i;;it""

;;li&i iilit"'it"utii similare traiul eifiPgT::i:?lq stdputea medical ei-ar
spriiin

odaid'"i ,ii l'ii'iJ saiispcute 'a' Y* w:'!y: o !Y:{{Y:, fdcut piei sPre fgriiire.ma' alju :i;i;;',{;;{
;X;

'-u" r"nr,rt ci doctorul suu ittfit^i"ta

oferd,unui pa-

ii *fl"t",

mingiiere 9i

in ciuda ,;;i; ; patl oarbd pentru medicinI' precum ingrijirii.nevoiloremolionale' utiiitalii ingrijirii ne'voilor emolional"' ?t:tlT i". I#"t"ora Elil#;;"ptu cre-

i#"i

;";;tt*"

i;3ilt'il;;;;;

"ottsolate este 9"::1T,ll:1 :9=i,lii: eirolionald eiea

- semai pot incd facemul-

deocamdaP*cticdasiizimedicina;numeroatot mai

al "tiiitatii r"satolil" dintrecentrulemolional fi;i;;li.;il;ru lerului 9i sistemut,*ttt'i"tut.^t'l!idoctori:?191i,* *-t::t: a emoliei pacienlilor lor' conHci in privinla importanlei ctinice ca sau neinsemnattr caanecdotici' o lia'"trtiJl""itti dovada'ca o modalitate de aueste 9i mai grav ca ,rexagerare",ut, a""u.a" urul' toreclaml Pentru

unei ingrifiri meDegitot mai mulli pacienli tn"Ji"-ta*urea mai ?igotcf, dicale mai umane, "u "ri" pe cale de_disparitie. carele acordoctori gisuflet 9i care existi asistente seaeaici tttrp Dar cum o ingrijire plinl de iandrele9i se.nsibilitate' il;;J;"ttl"r fiind tot mai atentdla i'" schimbare' ."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" uru""rilor,e tot mai greu sd gisegti a9aceva. ;;!rlt;;hi.rrrrii daci oferi o Pe de altd parte, existe9i un avantil in,afaceri a pacienlilor stre'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX poateinsemna9i o econosati, dupi cum arataprimele dovezi' jj|;; f mai alis in misura in cire prwine sauamini ils,,.|" L:rvindecemai repede-' talareabolii sauii u;"ta p" Uot"avi si se mai in virstd' cu fractr-un studiu fdcut asupia unor Persoane

228

Inteligenla

emolionallt

aplicatd

hrri de pol4 de la Facurtatea Medicind de Muntere sinai airr New York 9i la Northwestem Univeiriiy, p""i""!ii care au focl pentru depr.esie lftrgd.ingrqiiiL'ortopedice pe firegti l rr :ill"! :t tost extemaliin medie cu doueZile,iui durrr"*u; economiilekr tale la cei^osut6 9i cevade.paci""1i"" fori'a" gi soi d; d;l.ri,'. reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r,".""ur"iC. O asemenea *de ii facepe pu"i""gi in*riiire ,e fie mal muitumitl de lor tratamentulineaicat. pe pielele medicale -doctorul 9i inctrin devenire, unde pacimfii adesea j" atesintre solulii au dt nivelul de satisfacgie intra fdrd indoialrt va i31l*"**p:Ifi1", rn aceasttr ecuafieafunci cind ei vor decide_ experienlele nefe_ ricite ii pot determinape pacienlisdmeargd f" a""t6i, ilr;;;me^ce mulfumili vor devenifideli. cei "fl poatgfi 9i ochestiunede etictrmedicall. . .Il {1"_L intr_unedi_ din /oarnll of the MeiticatAiiicAtion,care comen= l:rial raport -American ta un referitor la faptul ctr depresiasporegtede cinci ori rata mortalitilii duoi ir,f-lryt,sescria:,,Ddmonstrafia clartrctr "t factorii psihologicicum_1.fi geprF;.;'#;;r"" socialtr predispun pacienlii cu boli coronariene dn gi la mai mare risc iace .l devini o lipsd dgetici faptul cr cum se cuvine.,,55 ".q[iJ"r"rj "" "hti;;hi;;; descoperirilereferitoarela emolii la nu 9i strntrtate au - P1"e ardtatmare lucru, acestlucru se d.atoreazd iaptului cd p"rr.*_ lul medicalneglijeazdceea 9e;imloamenii atunci cind se lupttr cu o boall cronicdsau grav5.insl aceastj situagie *ui poltu continua.E momentul ia medicinase acorde "., o atmrie metodicd legdturii dintre emofie gi sdndtate. C""u *"m reprezintdex_ cepJia putea-;i ar hebui - sa devina ar "ureiuH pJ"t_ ,"". la dispozifieo medicindcdreiasd-i p"r" a"'"fi. Mtrcarar "fi una mai omenoasi,iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr,r,a o grdbire a re_ facerii.,,Compasiunea.., cum spunea aga un pacientintr_oscri_ soaredeschisd ctrtrechirurgul s5u,^,,nu inseainnea.* p" cineva-demind, ci inseamntrun medicament "elii cu adevdratefi_ cient."57

PARTEAA PATRA

Oazede oportunitefi

wf f i .ffi*#w
Creuzetul famI liei

Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9i Ann tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani, lui Leslie, cum functioneazi uncrou joc video. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace, pdrinfii inceaici cu nerdbdare si ,,o ajute", itrcurcird-o mai mult' Apar tot felul de comenzi contradictorii' vo,,La dreapta, la dreapta - stoP. Stop. Stop!", striga Ann, mama, cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare, in vreme ce Leslie i9i mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran, incercind sA respecte aceste indicalii. ,,Vezi, nu te-ai aliniat.. . Mai la sfingal La stirga!", a poruncit brusc Carl, tatdl fetei. lntre timp, Ann, dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire, a inceput si lipe peste sfaturile lui: ,,Stop! Stop!" Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl, nici mama, Leslie a inceput s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des, pind ce i s-au umplut ochii de lacrimi. Pd;ntii au inceput sd se certe intre ei, ignorind lacimile lui Leslie' ,,Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPeratd Ann lui Carl. ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui Leslie, nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd ar observa sau ci i-ar pisa. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece la ochi, tatdl ei a gi sirit: ,,Bine, nrina inapoi pe manet6. ' ' Trebuie sd fii pregdtiti sd tragi. Hai, incepe!", iar mama ei spuse pe un ton rdstiti,,Bil€, mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp, Leslie smiorcdie u9or, singuri.in suPdrarea ei.

tn asemenea momente, copiii inva!5 lecfii foarte Profunde' Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei, nici nimdnui altcuiva nu-i pasi de sentimentele ei1.Cird asemeneamomente se repete dd nenumArate ori de-a lungul unei copildrii, ele transmit unele dintre cele mai importante mesaje emolionale - leclii care pot de-

cuplu"rilorr"".ii" i" 11::?.1l.ltil1"gtu s-au.ocupat qe rerul rn carepdrintii de copii, ei au descoperit ctr aceJe j" cupluri mii compe,:"t: in itil prrr,"t *aere emo,tional cadrul sint trebuiesd-siaiu, .ctrsniciei 9i mai eficiente te copiii in momenteleemofionale "tu""i "ina bune sau rele2. Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintre copii nu aveadecit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise nolingd observareafelului in care pa.i"fu igi vorbeau unul ".1 l" altuia,. de cercetare monitoriiat familiile (inclusiv oe a "i!ip3 cea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei;;;;;; ;; sa-rarate copilului mic cum{unc}ioneazi un nou joc ::::T* vldeo -.o interacliune aparent inofensivd, dar suficient ie griitoare in privinla curentilor emofionalece existX intre pXrin_ te 9i copil. Unele mame 9i unii tali au procedatca Ann gi Carl: exage_ rind, pierzindu-giribdarea din cauzai".upu"itagii copilului?e a se descurca,ridicind ,.?".-rldgrg,"stafi'sau exasperafi,unii cfial apo.ltrofindu-9i copilul, flcinXu_l ;proJ" _ pe scurt, cI_ ,I9 ppaa aceloragi ji ten-dinge dispreg Jurg.rst caredistrug de gi cdsniciile. Allii insd au avut rrbdur-L "" !r"g"rfi..d;l*i-;;

oferi,.de stdpinire a propri'or sentimente gi lii de manifest'. re a emoliilor sofilor. Unii piiingi sint profesori emolionali foar te talentafi, altii sint groaznici. Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra, teazi - fie cI este vorba de o disciplinl asprd ,u., d" o fn1"f"gi,re empatici, de indiferenld sau.de iataureii aga mai departe"_ are:or.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltrn copilului. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pc lingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i" l".fil;;" Ji ciente-pentru copii, care sint aicultdtori neintreculi, "f"ri ce sesizeazll schimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei. Atunci cind o echiod de cercetare de Carole H;";;;; de John Gottman de la Univers*"t";ii; "or,arrra W;;hington au f6cut o

*fj"rct* P.t.tutlde copii,ci 9i prin intermediul le

.Oazede oportunitdli termina cursul existenleiabelui copil. Viala in familie este prirne noastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. lrr acest mediu intim invdfdm.cum sI simlim in ceea ce ne priveyle gi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre; cum sd gin dim acestesentimente ce posibilitali Je 9i ieaclie existd. Cum g,t deslugim gi sr ne exprimam sperangelegi-temerile. Aceste cu.. surr emolronale nu se pld.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf i

232

'

Creuzetul familiei

233

t utat se inteleagd jocul firi s5-giimpund voinla. Acest test al joSului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea flparului emofional al pdrinlilor. Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dovad[ plrinlii sint: . Ignorareatuturor sentimentelor. Astfel de pirinli trateazd sup5' rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sau enervant, peste care de-abia agteaptd str treacd. Ei nu reugesc ed foloseasctraceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5 de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii de competenld emolionali. , Afrprmindulgent. Acegti pirinli observtr ce simte copilul, insd considerX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio'naltr, e bine - chiar, sI zicem, lovindu-I. Ca gi cei care ignorl sentimentele copilului, acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i prezinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr. Ei se strdduiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi, de exemplu, tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sau supdrali. o ManWstareadisprefului, lipsa de respect copifald de sentimentele lului. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care vegnic nu sint de acord cu ce se intimpld, care sint aspri in comentarii gi in pedepse. Ei pot, de exemplu, sXinterzicd orice manifestare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascdgi cel mai mic semn de irascibilitate. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi la copilul care incearc6 str-giexpuntr varianta: ,,Sdnu furdrdznegti str vorbegti!" Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirarea copilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional sau de mentor. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd si irnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (,,E9ti supdrat cd Tiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitive de calmare a sentimentelor (,,1eloc sd dai in el, de ce nu-!i gtrsegti ceva cu care si te joci singuq, pintr ce o str ai din nou chef sd fii cu el?"). Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acest sens, ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenli emolionalX. Una dintre lecliile emolionale fundamentale, de exemplu, este felul in care se poate discerne intre sentimente; un tatd care, sd zicem, este rnult prea preocupat de propriile lui suplrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi

p;;;;Jp;;l;

interacliuniinivelul la

234

Oaze de oportunitdli

Creuzetul familiei

235

in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos ;ri tristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi: ne i se ceva rtru. Dincolo de aceastl distincfie, existtr gl -intimplS alte indicii mai sofisticate, cum ar fi miria, care adesea'estepr.vocatl de o jignire. Pe mdsurd ce qopiii cresc,lecliile emofionale pentru care sint pregdtili - gi de care au nevoie - se modifictr. Aga cum am vi_ zut tr CapitolulT,lecliile de empatie incep in prima copildrie, perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-.Chiar T daci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-a lungul aniloq, ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i pot ajutl.mul.! copiii, deprinzindu-i cu toate formele de inteligenll emofionaltr: sI irnvele sd recunoascd, sI stipineascE s5-g-ido_ 9i moleascl sentimentele; sd aibi o reacfie de empatie; str gtie cum sd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela;ii1or interumane. Impactul unor asemeneaptrrinli asupra copiilor este extraor_ . dinar de puternic3. O echipl de la Universitatea din Washington a constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punct de vedere emofional, comparativ cu cei care,ru gtiu sf-9i stepineascdsentimentele, copiii lor - gi este de infeles - sint mai io_ ciabili, mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_ rinfilor. Dincolo de acestea, acegti copii igi stlpineic niai b'ine emofiile, se calmeazd mai ugor cird sint superili gi, in general, se supdrd mai rar. Copiii sint, de asemenea, mai relaiali din punct de vedere biologic;prezinttr un nivel al hormonilor de stres gi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus (fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregii viefi, poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5, aga c,r* a*,ia_ zy.t t^nCapitglul 11).Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_ pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sint considerafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate.pdrin_ lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_ bleme de comportament, adicd sirt mai pugin necioplifi sau agresivi. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv; acegti copii sint mai atenfi, se concentre azd,mai ugor, deciinva_ !i mai eficient. Menlinind un IQ constant, copiii de cinci ani ai ctrror plrinli s-au doveditbuni ,,antrenori,, au rezultate mai per_ formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a treia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sd invele acesteabilitS.ti emofionale, care ii vor ajuta la gcoali in 9i via!d). Astfel, rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice-

aproape din punct de vedere emolional este o enormi in ceea ce privegte inteligenla o"r"'- cantitate de avantaje ld, dar 9i dincolo de ea.

PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START
apare-inci Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale

a simplude diagnosticareprofilulylee ;;;;?;;;"J Jea in viag copilulincesugir' El ii dI unui copilde opt luni

liTi; eminentul nraielton, P"qlut11,d-" ilfue" oi.r. nerry cry i1
cuir n aratd arvreasdle aranJez::.-u:

ffi;-"i,il;;i"il

"o?il sale' ll via;e 9i careareincrederein capacittrlile il;;F-de lpuneBrazelton,
il va arunca inva lua cubul, il va duce la gurtr, 9i-l va freca de cap'

dacl u-" p".t"l iJ*i, urmirini sdvad.d i-l *i *::!:lli
groziv?"a c6-s

111^* cuburlle unul Pestecepi aieea executi ce i s-a cerut - adicl pune cuburile unul Pesre cea9a iel"li. D"pt care te privegte incintat, plrcd spunindu-fi: "Nu-i

Acegticopii au cdptrtato mare dozd de ircuviinlare 9i incumicile proraiut" Ji" pa'*eaaduflilor; ei vor reugisddepdgeascl copiii careprgvin din casesumvdcfri aleLxistenlei.in schimb, indatoriri mf,runte inUi", huoti"" sau nlgtjente trec prin aceste dejasi dea greg'Nu marcheLi faptul ci seagteapttr t-"" fuf ce fi ir staresi pune 1estevorba de faptul ctr aiegti copii nu ar ceHIalU6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordoilil";;itest! nagiin migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci este de cind o fac, povlstegte Brazelton, comportamentul lor sint bun de nimic' ,.ii"u letuf', o privire ceparcXar spuni: ,,Nu fosdin stare''i Acegti iopii trec prin viali avind 9 i"ri,'i^ peispectivadefetisttr9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri 'run ie trezeasciinteresulprofesorilor,drept pentru.careconslin a"iA q"oufuun loc in carenu au nici un fel de bucurii' agacd final chiar o abandoneazX. Diferenfa dintre cele doui perspective- a copiilor care sint uC"' increztrtori optimigti 9i a celor cire seagteaptd T.ulbl."" 9i Plrinlii, spune rirr""p" si prinde iorrpdin primii ani de via!6. sd Brazelton, ,,tiebuie si inleleaga cum pot, prin acliunile lor' icuriozitilii, apldcerii 4: I l"lp ircrederii, uint. tu generarea viari J" u fit"l"gu limitele", ceeace e de marefolos reugiteiir ia a copitului Stuttt lui estebazalpe tot mai multe dovezi care sulprinzdtor de mult de trdsigcolare.depind uiata ci succesele

Oazede oportunitdti turile emo.tionale formatein anii cind copiii sint inci pregcolari, A9acum am vizut in CTlt-olyl5, a" u*-u'*pf,acapacitatea unrri copil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat' prdjituricd indicd ob.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrl de admitere, careva aveafoa puir'pruru-" -ani mai tirziu. Prima ocaziede a forma alltefgenta emofionalA agarg.inprimii ani ai viefii "t"-""t"rc i"gi aceasticapacitatt, continud "rpii"f.ri, emolionale pe carecopiii le dobfrdesc ""iir;;;;;;;i;: viaftr"friffii; ulierior in se bazeazd pe celeformatein primii ani. aceste capacitIf, agacum am $i vdzutin Capitolul6, bu"u fi;;;;;;;id a invtrf,rii. Un ra_ "ir,t port al Centrului Nalional de programe pu"t* Copii Mici sub_ liniazd faptul cd reutila ta gcoata pout!-n n"u pr"uiribil$ in func_ ft"* T:Tite.fapre ale copilului,r; l;;;;".tatea de a citi, ci de inclinaliile emoiionale sociale:'sigur*fiprecoce 9i a",i." p, interesul; sd gtie ce tip de se agteaptadin partea "o-pojurnurli sr-ei stdp'ineur"e i;;;i;;'r*un, sa fie capabil sI 11 l, "tr1r agtepte, urmeze indicalii gi.si apelezi sd la ajutorul prlf"*r_ tui;.1fti exprime nevoile'atun"i .ilJ;;;tr in companiaattor copii5. Aploape tofi elevii cu rezultateslabela gcoaltr, scrie ftr ra_ porf duc lipsi de unul saude mai mutte aintre aceste elemente de.inteligenfi emofionald(indiferenid;;; sau nu 9i dificultdfi cognitive, crun ar fi disfunctiil" a" i.rrr,lire). problema nu e una minord;ilr unele state,unu din cinci copii irebuie ,t;d;; clasahtii, iar pe mdsurtrce anii ou.rar"intin urmi fa!tr de co_ legi, devenindtot mai aescuralagi, ierl"iii*,uri gi violenli. Disponibilitateaunui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciat decapacitatea a 9ti d9 il;; raport, apareo lis_ *:*^ui_p_S,"l"T"T!""r*.ieinve,te. aceasth che]e capacitate crucia_ li - roateavlhd o legtrturd pentru ra directdcu inteligenfi emoflonali6l l. Incredere. senzaliede.co_ntrol de O gi stdpinirea corpului, a comportamentului a lumli din jur; increderea 9i copilului ln fap_ tul cdva reugicu siguran!tr ceea incearce in ce 9i cd adulfii ii vor fi de ajutor. 2. Curiozitate. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un pozitiv gi conducela pllcere. {apt 3.. Intenlie. Dorinla gi capicitateade a aveaun anumit impact gi de a aclionacu o anumiti perseverenfd. a""rif".* estein strin_ si leg5turdcu un sim! al iompereng"i, ,i uli.u"itXgii.

236

Creuzetul familiei

237

trol de sine.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla acconform virstei; un sens al controlului interior' . Capacitatea de a se implica aldturi de allii, in ide-

si seformeze. de_a-lung't

a fi it tetes9i de a-i infelege pe allii' de dea comuniu.Doiinla 9i capacitatea a schimba verbal idei, sentimente 9i conceptecu ceilalfi' Aceastd te are legtrturd cu simful incredeiii in ceilalli 9i cu cel al de a se ilnplica furdiverse lucruri alituri de allii, include adulti. de Cooptoir.Capacitatea a-9iechilibraneyoilg.nffrii cu ale
aldturide care formeazl un grup de activitate'

Dactrun copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald,sau la cu acestecalitili deia dobindite depinde furmare mtrne;e; de'perinli - 9i de educaiori - str-i asi891e ldenllut fi pe propriile picioare- Hearf Start", echivalentul ,de'a detaliulator Head Start. t. : DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE FIINDAA/IENTALE

1 cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea, , Sa "i."* sI plingl. Mtrmica lui vine 9i, in urmdtoarea jumitahaei incepe mamtr, care iI privegte-cu ie ite ora, copiiul eite ginut in brale de Su*ecgiune 9i ii spune cf, e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' adoarme din nou' carul, incintat de afecgiunea mamei, luni se trezegte 9i u"rl*, sd zicem cd un alt copil de doui in toiul noplii, dar are o mamd tensionatl 9i irascibild' nlineit:td zdravXn iar""uUiu a adormit cu o ortr inainte, dupl ce s-a certat fie tensionat in momentul in care cu sogul ei. Copilul incepe sd *urnu it ridiclbrusc Ai iispune: ,,Mai taci - nu mai suport' Termind odati!" in vreme ce iopilul cautd alinare, matna se uiti irtrl.rt p.n .t fix, nu-l privegte in ochi, ci retrliegte cearta cu solul ei, ceea ce o enerveaia 9i mai tare, drept pentru care il respinge' Copilul, sesizind tensiunea, nemullumirea 9i riceala, "" T1i vrea str fie alintat. ,,Asta voiai?", zice mama' ,,Dacd nu vrei str ptrsugi, n-ai decit." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr din nou, istovit' tul"gi iese, l5sindu-l se phnge pini ce adoarme 'tele doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de reaclii care, in cazul cind se repetd, ii insuflX copilului sentimente diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul

238

Oazede oportunitdli

Creuzetul familiei

239

copil invafd cd poate aveaincredere in oameni, cd ei vor observa nevoile-lui 9i se poateconta pe ei pmtru un eventualajutor eficien! cel de-al doileadescopeii ctrde faptnimtrnui nu-i pasd, c-5 s9poatecontape oamenigi ci eforturilesalede a g6s1punu finl mingiiere au fost incununate de egec.Evidmt ctr majorltatea copiilor mici in generalgustd in celedin urmd din ambeletipuri de intervenfie. Dar in mdsura ln care una sau alta dintre acestereaclii estetipictr pentm felul in carepdrinlii trateazdun copil, acestava invila legliile emofionale delpre cit de sigur se poate sirnli un copil pe lumea asta,cit de eficient se simte gi cit de mult poate conta pe ceilalfi. Erik Erikson susfine cI ar fi vorba despre ceeace simte un copil ca ,,incredere debaz|" sau ca nefurcredere debazd. O asemeneainvtrlare emofionaltr incepe incl din primele mole-1te {e vgfe gi-continudde-a lungul intregii copildrii. Toate micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo1ioryf -lL odatd cu repetareaacestormesajede-a lungul anilor, cop-iiiigi formeazd obaz6,a perspectivei emolionale gi a capacitdfilor lo_r emofionale.O fetifl ctrreiai se pareprea greu str facd un puzzle gi igi roagtrmf,mica foarte ocupattrsi o ajute va primi un anumit mesajin cazul furcarertrspunsul mamei esteunul dat cu pltrcerela cerereaftrcuttr9i cu totul altul dactrrispunsul este tdios: ,,Nu mtr deranja.Am o.treabdimportantl de flcut.,, Ctnd asemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte, ele modeleaztrsperanleleemofionale ale copilului in privinla relaliilor interumane 9i perspectivelecarevor determina funciiona.reacopilului in vialA - in bine sau ir rtru. Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinli gin! foarte nepregitifi - imaturi, drogafi, deprimali, permanent furiogi sau pur 9i simplu fdrd un scopin viag, ducind o existen!tr-haoticd.Asemeneapdrinli estepufin probabil ctr vor reugi sd ofere o grijd adecvati, ca str nu mai voibim de satisfacerea nevoilor emofionale ale sugarilor. Simpla neglijare, spun studiile, poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8.ln urma unui sondajdesprecopiiimaltratagi, constatat negliia: s-a cd reacopiilor mici estecelmai rdu lucru; acegtia ilevin anxiogl neatmfi gi apatici,alternindagresivitatea izolarea.65% cu dintre ei repettrclasaintii. Prryii trei sau patru ani de viafl acoperdo perioaild in care creierul copilului ajungecam la doud treimi din-dimensiuneasa de la virsta maturit5lii 9i evolueaztrin complexitateinh-o mai maremtrsurdca oricind. In aceastd periqadd,anumitecunogtin-

!e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior - 9i mai ales se ajunge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. In aceastdperioadtr, stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creierului (9i prin urmare poate d[una intelectului). Degi, aga cum vom vedea, acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtr prin experienlele ulterioare din viafi, impactul acestor lucruri dobindite de timpuriu este unul profund. Sau a9a cum rezuml un raport pe aceasttr temd, cu cit lecfiile emolionale cheie din primii patru ani sfit mai puternice, cu atit 9i consecinlele sitrt mai importante. ' Un copil care nu se poate concentra,care e mai degrabd suspicios decit increzdtor,careestetrist sau furios in loc sd fie optimist, care estemai degrabl distrugetor decit respectuos9i careestecoplegitde anxietate,preocupat de fantezii inspdimintdtoare9i care,in generaf copil are pufine posibilise simte profund nefericit - un asemenea tili in viattr, lisind la o parte ganseleegale de a pretinde cd toate cdile din lume slnt ale luie

crrMPoTr cKEtrEo BRVTA
Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei cregteri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului - din studii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statului New York, care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 de ani10.Cei mai agresivi dintre copii - cei care imediat se luau la ceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa - ulterior au abandonat gcoala, iar pinl la treizeci de ani au avut deja cazier pentru delincvenfi. De asemenea, nu reugeau sd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau la gcoali aveau aceleagiprobleme ca gi delincvenlii lor perinli. Existi o lecfie in privinla agresivitlfii, despre cum se transmite ea de la o generalie la alta. Ldsind deoparte predilecfiile mogtenite, cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ir a9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel de gcoalf, a agresivit5lii. Cei care la virste mai mari creeazd.probleme au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbitrar gi mereu prea sever; ci:rd ajung pXrinli, ei repetd modelul mogtenit. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattr sau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne de mare agresivitate. Fetilele agresive, atunci cird cresc, sint la fel de aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung

240

Oaze de oportunitdfi

Creuzetul familiei

241'

tali. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever, in fapt nu-i intereseaz|viata copiilor, ignorindu-i in cea mai mare parte a timpului. in acehgf timp, larinlii le-au dat acestora cind erau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate, un model pe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-a urmdrit de-a lungul intregii viefi. Pirinfii nu au fost neapirat rEi gi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai degrabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat de proprii lor ptrrinfi. Potrivit acestui model de violenfd, acegti copii au fost disciplinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi, copiii erau aspru pedepsili. Dactr pdrinfii erau bine dispugi, copiii puteau scdpa doar cu o predictr acastr.Aceasti pedeapsd nu erl o consecin!tr a faptei propriu-zise a copilului, ci a felului in care se simfeau plrinlii. Era un fel de re,tetd pentru sentimente de inutilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existe pretutindeni gi pot lovi oricind. Din perspectiva vielii de familie, aceste lucruri se extindeau, ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa're a copilului in raport cu lumea in general, ceea ce rtrmirne, din ptrcate,neschimbat. Este descurajant faptul cd asemeneamodele demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pe copil la nivelul vielii emofionale. MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd,Martin, ce avea doar doi ani 9i jumtrtate, s-a ristit la o fetili careln mod inexplicabil a izbucnit in lacrimi. Martin a incercat s-o ia de mintr, dar cum fata se scutura de plins, a fdcut o migcarei bruscd 9i, firi si vrea, a lovit-o pestebrat. Pe mdsurdce lacrimile continuau si curgd,Martin a inceput sd fipe: Termind odatll',iar gi iar, din cein cemai repede9i mai tire. ,,TerrdnA. Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze,ea din nou s-a opus. Atunci, el a scrignit din dinti ca un cfrne, .suierindcdhe fetifa iare plingea. Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5, dar dintr-o pdlmuld prieteneasc{a ajuns sX-idea pumni; Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta feti$, in ciuda lipetelor ei. Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr care maltratarea - bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ir care se afli p-drinfii - distruge inclinalia fireascl a- copilului spre empatiell. Reacfia bizard,9i brutali a lui Martin fafi de co-

lega lui de joacd gi de suplrarea acesteiaeste una tipicl in cazul copiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altor maltratdri fizice inctr din prima copilirie. Reaclia este irtr-un contrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei copiii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atunci cind plinge, aga cum am vezut in Capitolul 7. Reaclia violentd de la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlat acasd,in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsul este abordat mai intii printr-un gest de consolare, dar dactr el continud, se ajunge la o privire uiite gi h lipete,la lovituri 9i la bdtei in toatd regula. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin deja nu mai di dovadd de aceaprimitivd empatie, de instinctul de a opri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. La doi ani 9i jumdtate, el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici. Rdutatea lui Martin ia locul empatiei, fapt tipic gi in cazul altor copii ca el, care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafi de pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald din sinul familiei. Martin ftrceaparte dintr-un grup de noui asemenea copii intre unu gi trei ani, care au fost observali vreme de doud ore la creg5.Copiii maltratali erau comparali cu alli noui copii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertr foarte stresanttr,dar care nu erau maltratali fizic. Diferenla consti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atunci cind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. In 23 de asemenea incidente, cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la suferinla altui copil prin ingrijorare, tristele sau empatie. DarinZ7 de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze la fel, nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare; in schimb, au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui copil, fie ca Martin, printr-un atac hzic. O fetilX maltratatd, de exemplu, a fdcut o figurd feroce, amenin!trtoare, citre o alta care a inceput sd plingi. Thomas, un alt copil maltratat, care avea un an, a inlepenit de fricd atunci cind a artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei; n-a mai migcat, fiind insplimintat, privind in gol, intr-o stare de tensiune crescirdX, pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd - ca 9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. Kate, de doi ani gi patru luni, 9i ea un copil maltratat, s-a dovedit a fi aproape sadicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic, |oey, trintindu-l la pdmirnt gi punindu-i piedici; cum zicea el acolo, a inceput sd-l priveascX cu tandrele gi sX-lbati ugor pe spate - dupd care a intensificat loviturile, dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. A

242

Oaze de oportunitdli

continuat aga, lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori, pind ce acestaa fugit tirindu-se in patru labe. copii, desigur,ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost gi . .A:u?li ei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiune extremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici, amenintXtori gi pedepsescaspru. Asemenea c-opii arr, de asemel nea, tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd, h jbaci, vreun copil se lovegte sau plinge; ei tind sI adopte o rdceali permanenttr, ia_ re culmineaz5 cu brutalitatea. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd. .3 g*p, sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive, str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd a ceea cese-va repeta in viitor). Ei sint mai irclinali spre depresii mai multe probleme cu legea 9i pot iomi 9i, ca adrrlli, pot av^ea te acte de violenfil2. lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ ralii de-a rtrdul, cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"martratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. Ei sint intr_un contrast rzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinfi care i-au educat, care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si p.-"."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_ 1t11" rartl coplr. uer care nu au primit asemenealeclii de empatie par si nu le mai poattr irvila vreodatl. ce este-poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiii ,Ceea maltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'aclioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_au ab lzat. Cind primesc btrtaia cu p" .rr, fei ae aieH zilnici, e mai mult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc.Nu uitati ci existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_ dele.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creierului capitd un rol dominant. in asemenea momente, obiceiuri_ le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor domina, de bine, de rdu. V5zind cum este creierul format - fie de violen!tr, fie de iu_ bire -, ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansd unicd pentru lecliile emogionale. AcegU copii betuli u., t .iit du timpuriu intr-un regim permanent traumatizant. poate cI exem_ plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_ lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved.ea cum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier; dar pinX 9i acesteamprente cumplite pot fi indreptate.

Kffi
Trauma 9i reinvifarea emotionali

Som Chit, o refugiati cambodgianS, s-a opus categoric atunci de jucicind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere de gase,noud 9i unsPrezecearu rie AK-47. Bdielii - in virsti voiau pugtite de jucirie ca sd joace pregum colegii l,or de ?::i9 toun joc numit ,,Pvrdy" 'ln acestjoc, Purdy, personajul negativ un gruP de copii losea o asemeneamitralierd Pentru a masacra dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy' P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce crun a f&t "u t7 f"b*urie 19'89 gcoala elementari Cleveland la s-u put".rrt p" a din'stoctton, California. Acolo, intr-o pauzi de dupd-amiazd a doua 9i a treia, Patrick Purdy - care la riradul sdu claselor intii, irrvdlase la aceasttrgcoalhcu vreo doutrzeci de ani mai inainte joac6-9i a tras la irtimplare rafale de pe terenul de " "pt*t aiZ,zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme *toittt" c-13" c;;t" minute, Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX polii" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit tia. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi' -'i. f""ifi irnediai urmdtoare, jocul ,,Purdy" a apdntt h A9d ClesDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoalaelementarl acesta fiind unul dintre numeroasele sernne cd acele ;'"h"i, lor' Cind m-am sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea distan!tr micd de Universiiris la aceastdgcoald care se afld la o tretatea Pacific, tavecinitatea cdreia, la rindul meu, am crescut' luni dupi povestea cu Purdy 9i cu adevXratul cog."t"ta cinci degi ;;; p" care l-a declangat. Prezenla lui era incd foarte vie' gdurile ldaeia i*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri . ""t" a" gloan,te,singele, bucdlelele de carne, piele 9i *ilP ;;i; tt-:; totul serd adrinate imediit - chiar a doua zi dupd nenorocire,

2M

Oaze de oportunitdli

Trauma 9i retnttdlatea emolionald

245

fiind spelat l.i zugrdvil In acel moment, cele mai profunde cica_ trice ale gcolii nu se aflau in clldire, ci in psihicui gi"f personalului, care incercau str-gi ductr viaia ji ca mai-piifo, ii mai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva "i"tei. minute ,u_ trditd mereu p,ln6 in cele mai mici amtrnunte. ".u Un profesor mi_a zis, de exemplu, cd i-a cuprins un val de frictr atunci .ft.J;-; anunfat venirea zilei sf. patrick. unora dintre copii le-a venit ideea ctr aceastdzi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy. ---,,De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'azilul dnr capul strdzii, ni se ttria-respiragia",mi_a zis,.i" ufiproioli. ,,Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici sau merge-mai departe.,, Citeva sdptdmini bune, copiii'au fost in_ spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare; s_x rdspindit re_ pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax, ,,silrgeroasaFecioartrMaria,,. La citeva sdpttrmini aupe inciient, o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii, pat il;h;;; impugclturi! Aud impugcdturi!,, Zgomotul ve_ :t^l de ta ,-A."d 4l?1 nea tantul unui leagln care se freca de stilp. Mulli copii au devenit hipervigilenfi, stind'-"r"., de paz6., se se repete nenorocirea; unii bdieli unele fetile 9i :l::":T"" 9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs, nemaiindrdznind sE iasl pine in curte, acolo unde avrlsese loc crima. Alfii nu se mai jucau decit in grupuri mici, ltrsird un copil a" puri. fuf"i! au continuat luni ilrtregi sd evite zona ,,nefasti,, in cire murise_ rtr colegii lor. Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare ca visele, strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte de a adormi. in afard de cogmaruri care repetau crima, copiii erau cupringi de vise nelinigtitoare ii ,piriu.q pentru cg se gin_ deau.cd vor muri gi ei curind. 1:3rg. Unii copii au incercat sd doarmi cu ochii deschigi, ca str nu mai viseze. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind . principale ale tulburdrii de stres posttraumatic. Dr. li*ntor"=1t >pencer Htfr, psihiatru pentru copii, specializat in tulburdri de stres posttraumatic, susfine cd problemi principaltr in cazul unei asemenea traume este ,,amintirea principalei acfiuni violente, care-gi ilpune prezenfa:.o..lovitur5 de pumn, un culit infipt, un zgomot de armd. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense - vederea, auzirea sau mirosul unei pugti din,care s-a tras de curird;,tipetele sau tdcereabrusci a victimei; singele pj"ur_ te; sirenele poli!iei.,, "uru

Despre aceste momente vii, inspiimintitoare, neurospecialigtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional' simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului amigdalian, impiedicind permanent congtientizarea pinl la capdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. Ca urmare, traumatizante devin declangatori mintali, gata sX dea i*ir,titit" la cel mai mic semnal care ar putea insemna cI un moalarma ment cumplit este Pe cale str se repete.-Acest fenomen declangator este ,nutc" unei traume emolionale de orice tip, inclusiv a iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei' Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea amintiri in nucleul amigdalian: un incendiu sau un accident de -o magind, participarea la catastroftr naturald cum ar fi un cutremur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni trec anual prin alsemeneadezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni emogionale care igi lasl amprenta pe creier' a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele naturale cum ar fi un uragan, deixemplu, Pentru c6, spre deosebire de victimele unui dezastru natural, cele ale unui act de violenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iucrrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi interpersonale, obazd.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine ireatinsd. tntr-o clipi, lumea inconjurtrtoare devine periculoasd' oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Personale. Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir aga fel incit totul este privit cu teamtr, mai ales cind ceva se asea.tt atacul suferit. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri -anX vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior, incit pe sd-gi stradl incearci sd meargtr intotdeauna in fala unei doamne ir virstd pentru a se simli in siguranld cI nu va fi din nou lovitd in cap2.O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis, in care s-ar fi putut simli ca irtr-o capcani. Ea a fugit de la banca unde lucra in momentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind exact cum procedase jefuitoruI. irrtipariiua grouzei.in *emorie - ce are ca rezultat o vigilen*J poate si dureze o via!6, a9a cum s-a ardtat in!5 exagerati fdcut asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului' t-"t ti"ai"

246

Oaze de oportunitdli

Trauma pi reinztdlatea emolionald

247

Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_ me, le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis= te, amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. o deime au dcclarat cd le este fricd in generar. Aproape trei sferturi au spus crl incd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i";;;; t5, cum ar fi o uniformd, o bdtaie in u9i, un ciine care iatrd sau fumul care i_e9e un cog.Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_ pe pe zilnic la Holocaust, chiar gi dupd o jumdtate J" diotr. cei cu simptome active, opt din zece inci suferd de cogmaruri -ruu"; repetate. Iar unul dintre supravieluitori declara: ,,Cine a fost la Auschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal.,, GROAZA TNGHETATA iN MEMORIE ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_ -Iate td de 48 de ani, la vreo.24 de ani dupd ce trecuse prin momente de groazd in acea lar5 indepXrtatd: Nu pot scdpade amintiri! Imaginile se succed pind in celemai mici amanunte, aparentdeclangate lucruri fdrl nici o legdturd,cum ar de fi o ugi trintitd, o asiatici intilnitd pe stradd, o salteadlubambus sau mirosul de camede porc prdjite.searatrecutdm-am dus la culcare gi in sfirgit am dormit gi eu bine. Spredimineali, a izbucnit o furtu, nd gi a inceput sa tune. M-am trezit imediat infepenit de fricd. par_ ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon*,rrorric, f6cind de gar_ dd. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocaziegi cd voi muri. tlii_ nile imi inghelaserd9i totugi.transpiramprin toli porii. Simleamfie_ carefiricel de pdr de pe ceafdcurn se rid^icase veitical. Nu reuseam si-mi recapit ritmul respiraliei, iar inima simteam cA_miiese din piept. Dintr-odati, miroseaa sulf. Apoi brusc am zdrit ceeace mai rdmisesedin amicul meu toy.,. totul se afla pe un taler din bam_ bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militarii Viet-cong-ului... de-aldoileafuIger gi tunetul cei_aurmat m_au Cel ficut s5 sarin agahal dirl pat incit ail aierizatdirect pe jos.3 Aceastd oribild amintire, extrem de vie, de proaspdth gi de detaliatd avea peste 20 de ani, gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_ duce aceeagifricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceeanefista. d: r.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe.ic.r_ fulb-urarSa loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma, fdcind i"rrou_ na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9i cum ar fi unele de mare crizd. Circuitul blocat despre care dis_ cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea unei urme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de-

mai llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' gterge mai greu' Baza io""nt" si mai oribile, cu atit amintirea se iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimicoce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd plesitoarea.it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres singur epiiostttu.t*utic sebazeazl, pelmpactul asuPra unui rezultate similare pot ipirea din cruzimile ce au fost suporlod, maltate un anumit numtrr de atti, cu in cazul cu copiii care sint hatati Sexual,fizic sau emofional' cut"maidetaliatestudiiasupraschimbirilorlanivelulcrelerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres Posttraumatic, o relea de laboratoare de cercetarecare s-au condintre centrat asuPra spiialelor de veterani, unde existS mulgi mai ales vecei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic, ierani din Vietnam, dar 9i din alte rXzboaie' itt urmu studiilor legdtuasupra veteranilor, am reugit sd avem suficiente date in inseamnX tulburarea de stres Posttraumatic' Dar aceste rd cu ce informalii se aplici in egali mdsurd 9i copiilor care au suferit qrave traume emogionad, Precum cei de la gcoala Cleveland' " devastatoare sd us"poate intimpla ca victimele unei traume ca mai inainte din punct de vedere biolonu mai'fie niciodafi qic", mi-a spus dr. Dennis Charnet', un psihiatru ce a studiat Ia %t", it p.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din caNalional. ,,Nu conteazl' dacd este vorba de o aruf C"tt*lui groazdstirnitd pe cimpul de lupti, de o torturX sau de o maltrafi fi iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5, cum ar timpuf unui uragan sau pericolul de a muri intr-un blocarea in aceaccident de ma9ina. Tot acest stres incontrolabil poate avea lagi impact biologic." ' Cuvintul cu ci.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX, cd pot exercita .rr, ur,rr-it control, indiferent cit de mic, se descurci mult mai bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt complet neaiutorafi. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de' 'mod subiectii coplegitor. Sau cum imi spunea dr' ]ohn iri"e an Krystal, directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din cadrul centrului: ,,Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se apere, reactioneazd, ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit: ..bir.t'rrr, om mort.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este ci viala ili este push in primejdie pi cd nu pofi face nisentiment

ajutoratdin aceastr pgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-. pentru un -orrte.i l"r" impugcatpe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx "i"st ".pii mor coteiii ,ei:'r;; pentru profesorulaflat de f1F cl-re,,r.r 9i u'p.rtot sd opreascd ma_ sacrul- neajutorarea trebuiesd fi fosi puipuUifa. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr;;, ting .e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj," into""iic. S_a ghemuit ore hilugi in noaptea ,"." d" l; i;;;;jes ""u"u ugii,pironitd,ierd mincare,apdsauluminf,in undevain tocul timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil;;t;_;_ tuI. Dupi luni de zile, i9i ,u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir,p.i*"tu;t[;" dG;;i";;; de cite ori auzeace s'etrtrtea , *urn,rru Simptomulcet mai obosito*i d;;;;;{liu"ir,cupu"itutea ca varga. ";t;";;-p;i sa de a mai dormi, lucru ce i se iniimpla a""ii" m."i" ,"f"f ei e3.plecat- agacum tusese ""pfii. Fli.r;;;pi;;cutremurului. Principatele simptomeutu u""rG friii Jolinait" _ . inclusiv celemaiintense,atetulburarii dt;il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p".ifl,ri",-." se concentreazd asupranudeului amigdalian.z parte o dintre schimbe.ih ;h;l; apar in locus ceruIeus, ltlr:ture ."'r"gluur?J.refia de cdtre cre_ ier a doud substante numite qi,atr;lriii, aarenalinagi nora_ drenalina. Acestesubstanle neurochimic"rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize. acefagi ae-cat"cotumine o dI for!5 speciall amintirilor. i., trlb.rr"r"" "uia"'"t*, posttraumatic,

cantitdli de gocuri electrice. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu,nrrt o urmd de stres. Doar cel ne_

t'. u*Lt t ?:. *r"i ir, gi,. ili#'n1J",",l.ilG ;*rruiui; ::grl

Oazede oportunitdli * ca9d scapi in acelmoment incepird 1n( modificdrile la nive_ lul creierului.,, Neajutorarea declangator tulburdrii ca al de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe .itu o per"chede co_ bai care au fost rinuli in ."9d;;i;;;,tiie"arui" adminisrrin_ un u'or.9ocelecrric-'il;;;i,:,t""r de stresant 9"-ir: pentru un gobolan-, insd de fiecarea"ti J" intensitate.Unul singur dintre acegti cobaiurr"uo _ur,"ta"""""9i ru. Cind iriirg.u el apd_ sape manetd,soculelectricincetapentru ambelec"gti. fil;;? -

248

Trauma pi reinztdlarea emolionald

249

acest sistem devine hiperactiv, secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier, ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una, dar care amintesc de trauma inifialtr, ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland, care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice, cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul; circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate, teamd, hipervigilenfi, irascibilitate, supdrare din orice, dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb. In urma unui studiu, s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome - sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine, cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald, care regleazd producerea de ACTH, principalul hormon al stresului, Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi, in care reaclia este lupt6-sau-fugi. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd - in special in nucleul amigdalian, in -, hipocamp giinlocus ceruleus producind in trup modificiri ca cum ar urma un moment de crizd, care in realitate nu se irtim9i PH'0. Sau a9a cum imi spunea dr. Charles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke: ,,Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat. De exemplu, in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic, ca{e se afli intr-o Parcare unde exsI plodeazd un cauciuc, generarea de ACTH il fac^e plonjeze in aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale. Incepe sI transpire, il cuprinde frica, il ia cu frig, tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. De exemplu, dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme, persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5, dar nu 9i a treia sau a patra oar5. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd."l1

250

Oaze de oportunitdli

Trauma gi retnodlarea emolionald

251-

Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului, cel care secrettrendorfinel-e, care tocesc senialia de du_ rere $i,el devine.hiperactiv. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian, de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. opioidele sint substante chimice din creier - agenli foarte putemici de amor,te;it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"), oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU ."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2. Modificdrire-de.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice ,,negativi,, observite de mult lt"g:,"t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali, o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea, incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr, ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall la viitoare traume. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate, care suportd o traum.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. sugereazl nevoia. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic). Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic, iar cealaltl ny nrlcl^eu.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul, iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall, alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. In condilii dure, vigilenla este mult mai mare, persoana fiind gata de orice, imprevizibill in ceea ce privegte

durerea; corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i, pentru moment, indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare. Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati, atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii, ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate, aceastd schimbare de excitabilitate - aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale - inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd, chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare.

RENyATAREAEMOTI2NALA
Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului, pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior - mai precis, cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic, mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna; din nou nucleul.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. . Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor, pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. Cind asemenea. temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq, Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5, se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus, nucleul amigdalian gi lobul frontal - sistemul blocdrii neurale. De obicei, cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat, frica dispare in timp. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd, de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. Astfel, un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios, incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos, cu care igi petrece multd vreme jucindu-se.

252

Oaze de oportunitdli

Trauma gi retnztdfarea emolionalll

253

ih tulburarea de stres posttraumatic, reinvilarea spontand nu mai are loc. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic, schimbiri care sint atit de puternice, incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare, refurttrrind tiparul fricii. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm - nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. ,,Dispari1ia,, fricii, constatd el, ,,se pare ctr presupune un proces de invigare activ6, care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS,,,ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale".la D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite, chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul; amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. Aceasti reinvi,taie, propune Charney, este de naturtr corticaltr. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului, care ar putea reacliona cu team5. ,,Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX., spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin, care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic - un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -, Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr, sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs. REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului, dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind-

va de asemenea simptome nu le mai au; inh-un fel sau altul, evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului, tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic - ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale - pe scurt, ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan - cel pufin la copii - este practicarea unor jocuri precum ,,Purdy" . ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli. Aceas. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte, memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd, desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate. O altd cale de vindecare este'aceeactr, ir mintea lor, copiii dau un alt deznodlmint, mai bun, tragediei. Uneori, juciridu-se de-a ,,Purdy", copiii il omoar5, scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. ]ocurile precum ,,Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr. Lenore Terr din San Frantisco, psihanalist in probleme de copiilT. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla, Califomia - cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton, unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy - gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. Cinci ani mai tiirziu, Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. De exemplu, fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. Una dintre fetife, care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd, igi spila pipugica la nesfirgit. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar-

254

Oazedd oportunititli

Trauma gi reiialgarea emolionald

255

bie, pdpusacaremergeaundeva- nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine, ceea era chiar scopulin sineal jocului. b a tre_ ce ia introducea pdpugaintr-o groapd,in careaceasta sufoca. se In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr,de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd,adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar - cel pulina9a credeTerr,pentiu cd i9i fo_ losescfantezia,sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi, p"rrt ,i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut. Aceistd retr*, re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice, care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri. Dactrtrauma esteminori, plu mersul la dentist pentru o plombd, retrdirea momentului o "ad" "*u*_ dati saude doud ori e suficienttr. Dar daci estevorba d.espre ce_ va coplegitoq, copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit, ia reia ve.snic firul traumei, intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor. de a seajungela ima'gineainghefati nucleul amig_ din , _,.9"ul: ctallaneste cea oferitd de arttr, care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceea Freudnumeu,,pr*"rri ce primar": mesajele,-respectiv metafora,povestea, mirul gi artele. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori, arta poatedeschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel ,,_u,ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles,psihiatr,uin probleme de copii, trateazd, asemenea canrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia. Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel,unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr, in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus.sdvorbeasctr despreastacu Eth, desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen- orice desen. EI a schi,tato magintrde.cursecareaveanigte ochi enormi, igi arnintegteEth. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str deseneze ceva,pentru"opiilor; astfel terapia.'di"ticite a itcepe

rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele, ca gi in gtrdurile lor. Dincolo de asta, desenatul in sine este o terapie, ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei.

RENyATAREAEMOTIONALA REFA9EREA 9I DINA O TRHIMA
Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. Degi s-a luptat cu atacatorul, el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente, sunind-o in toiul nopfii, pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Odatd, cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei, ofiferii au socotit cl problema este un fleac, avind ln vedere cA ,de f.apt, nu s-a infmplat nimic". Cind a inceput terapia, Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic, nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. Cazul lui Irene este citat de dr. Judith Lewis Herman, psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr, amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi, in final, reincBperea unei viefl normale. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f.aze, aga cum vom vedea de alt-

fet aceastisuccesiune parestrreflectefelu,lir carecreierulemoinva!tr din nou cd viala nu trebuie socotiti o criz6. perrnalional nenttr. Prima fazi - atingerea sttrrii de siguran!tr- presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18. Adesea,acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile,hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic. Aceastd inlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld, o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. Irene, de exemplu, gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze la 9i polilie.

256

Oaze de oportunitdli

Trauma si tetnudlarea emolionald

257

Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in ,,nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc; nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd, prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. Acest lucru este de infeles, avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15, dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri. Farmacologii sperd ch intr-o bund, zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri, mai precis, existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante, precum propanololul, ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare, care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6. Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur, care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere, mai realisttr, 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl,gi de tot ceeace poate ea declanga. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei, memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional, cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. Ritmul repovestirii este unul lent; in mod ideal, ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi ,,a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare, care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni, dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.

pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei o reinvilare a sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i de stres o."i1iui emolionale la aiestea. Pentru cei cu o tulburare posttraumatic mai greu tratabild, spune Herman' repovestirea -declan9a temeri- coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil, cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit, ca Pe fScut de el, retreind fiecare detaliu. Acest lucru liil d; groaz| doar ceea ce s-a vizut, s-a auzit' s-a mirosit' s-a ,,n pr"rrip*e reacliile, sPaima, dezgustul, greaJa' Scopul este aici ri#tit,.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte, ceea ce inseamnd amintire, ce ar putea fi apoi disociatl 9i fiunei pdrfi din aceastf, am6cutX'sa dispara din amintirea congtienti' Folosindu-se 9i senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile se nuntele unDresupune cd sirt mai bine finute'sub control de neocortex' pot fi mai bine inlelese' mai loi" i"J.tiif" pe care le genereaztr aceasgice 9i mai ugor de minevrat. Reinvdlarea emofionald in in mare mesurl deja dobindite Prin retrtrirea eveniief.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor, dar de data aceasta Ftt-* Acest lucru comunijii" unui terapeut de furcredere' siguranla "o*1i*ia cA o te"!i" circuitului embgonal - 9i anume faptul cA fi trXite in tandem cu amintirile traumei res9i ,,.r gtou"u poate pective. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile, in care victima fusese duptr aceea; in schimb' el 9i terape,u, n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se .ttol tan, Spencer Eth, au inventat tot felul de sd o fegitrrta mai strinsd intre ei' Foarte incet, el a inceput astfel recitind fiecare ,"po,u"rt"ir"d crima, la inceput cu stereotipuri, exact la fel de fiecare dat5' Treptat, naraliunea sa a de"tia"""tmai deschisd 9i mai curgitoare, iar trupul mai pulin tenvenit sionat. tn acelagi timp, cogmarurile sale care rePetau scell :u a devenit tot mai rut" iu unnare, susline Eth, a unei ,,stf,piriri nu deincetul cu incetul, ei au continuat sd vorbeasci t u*"i". despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci in viala de zi cu zi'pe misurd ce .i"u ." i se intihpla b5ielelulul tlnal' ftrcercastr se adapteze noului cimin aldturi de tatdl s5u' In id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile pugtiul a reugit -traumei au inceput sd se estomp.ezetreptat'

258

Oaze de oportunitdli

emolionald Tiauma gi re?nztdfarea

259

Ih final, Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 - indiferent cd este voiba de o rdnire, de moartea cuiva drag, de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd, intr-o oarecarem5sur5. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut, pacienlii pot incepe si priveascX inainte, chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui, lipsiti de umbra traumei. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd, in sfirgit, este imprdgtiatd. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri; fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea,spune Herman, dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate, ci pot fi vizitate ca orice amintire, ir mod voluntar - gi poate gi mai important, ele pot fi lSsate la o parte, ca orice alte amintiri. ln finit, trseamntr reconstruirea unei vieli noi, cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. '

PSIHOTERAPIA EDUCATIE CA EMOyONALA
Din fericire,.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei, cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi, abandonarea sau pierderea lor ori o rispin-

gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume, dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional, ducind la deregliri - la lacrimi 9i crize de furie - in relaliile intime din viala ulterioard. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd, tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. 9i, ir:r general, totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd, iar aici intrd in joc inteligenla emolionald. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde, prost adaptate. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux, care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: ,,Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti - ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat, in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5, ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr, un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii, care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian, dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale, avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare,ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii, odati ce este declangattro reacfie emogonile - dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS,.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie - trdsf,turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle

260

Oaze de oportunitdfi

sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori, prea exigenfi, cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d.e autoapdrare, ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. it cuzt-,Iucestor intilniri nefericite, pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare - de lipsd di speranld ae iristege, d; ,;9i sentimente gi de minie, de tensiuni putemice pi de temeri, de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.a.m.d. Indiferent care este tiparul.specific pacientului, se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante, fie cd este vorba despre ,rr, sog,u,, de"pre yn amant, despre un copil sau despre un perinte, dispre legsau despre un gef. "r, "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi, acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare, uneori chiar calmi sau indiferenti, iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie, intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune, atit de rivnite. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde. In privinla creierului, putem face speculafii; circuitului lim_ .. bic.ar putea tri,mile se_mnale alarmd ia respuirs la posibila dede te$aye a unor intimpldri de temut, dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr, mai ienetoasd. Pe scurt, lecfiile emofionale - chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie - pot fi remodelate. invtrlarea emoJionald este un pro."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*;'

KW
Temperamentul nu este predestinat

Prin urmare, aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic - cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire, sd zicem, stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf, gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr, acel zgomot de fond al sentimenteloq, care ne influenfeazX dispozilia de bazd. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. Intr-o oarecare mdsur6, fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr; cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice, care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere,copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf,spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan, eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid, indrizne! vesel 9i melancolic - 9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament, fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional; pentru fiecare emolie in parte, oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd, oricit de intensi este. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate.

262

Oaze de oportunitdli

Temperamentul nu ebte predestinat

263

Zeci de ani, mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului, care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard, in Sala William ]ames, pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. Acolo, Kagan colegii sdi au observat semne timpu-si rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. Aflafi la joacd, o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani, juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei, ur*arir,_ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. Dupd aproape patru ani, cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd, ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. De-a lungul a*lo. care se scurse_ serd, nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid, in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali; de la nagtere, carn 15 pini la 20h dintre copii sint ,,inhibafi comportamental,,, dupi cum ii numegte el. Ca sugari, acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi, sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. De asemenea, ei devin sensibili gi in alte sensuri - de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci, atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. Ca adulli, sint sortili si ajungl insingurafi, trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Tom, unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan, este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi, cinci gi gapte ani -, Tom se numdra printre cei mai timizi copii. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani, Tom devenise tensionat rigid, mugcin9i drr-gi buzele, fri:rgindu-gi miinile, cu un chip impietiit, care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui; rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. inaniide mijloc ai copilSriei, cam pinX pe la unsprezece ani, Tom igi amintegte cd era cumplit de timid, asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. De asemenea,era fulburat de te-

meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. in desele cogmaruri, era atacat de mongtri. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva, avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6,degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd, drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu, tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate, potrivitX inclinaliilor sale introvertite. in schimb, Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii, indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!, la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun, nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor, pe un ton prietenos, ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa - degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. ln timpul copildriei, aavut doar vreo doud temeri trecdtoare - cea de ciini, dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani, gi o alta de zburat, pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte - inci de la nagtere, inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. La un an gi noui luni, cind copilul reticent refuzd. sd se joace, inima lui, aratd monitoarele, trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. Ca urmare, o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie, in comparalie cu allii rnai indr5zneli, are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri, griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres, cum ar fi migrenele, iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3. NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian, crede Kagan. El susfine ci oamenii precum Tom, care au in-

264

Oaze de oportunitdfi

Temperarnentul nu este predestinat

265

tare. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile, mal

asupra cetormai *aii, usu lid:,.1r^:| :: legea{a..ti creazasemenele lor feline mai curajoase, care ar ",lrr,'pro""_ face_o fdid ezi_ exemplu, o ameningare aud sau;;il;;tJ'.;

clinafii spre temeri de tot felul, se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq,evitind tot ceea ru_ familiar, fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" la anxietate. Cei care/ precum Ralph, au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea.nucleului amigdalian se *ui greu, sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine din - 9",pli* cit de dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut. in vreme.ce.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi, doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere. ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ $9 le asup-rapisicilor, care sint neobignuit ae'tirrfiae. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii), proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u;.h"i;t; mici, fiind prea ti-

lf;..*O,de

Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni, punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului, de la opt luni; la opt sau nouX luni, observd K"gdl; copii apare teama de ,,necunoscut/ - alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut, copilut izUucnugte ir, i"crimi. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri.riri," 6;";i; mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu ,"U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se

amigdaliansi fie mai ugor declangat. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli,de exemplujftr cazul unor ti_ neri,-birbali sau femei,cares-audovedit a fi a-bstur a" ti*lri tn copil5rie, analizali acum intr-un laborator p"r.,itt', ."* reaclioneazd motive de stres,cum ar fi mirosurile p"t"r"i"", " ""a"" Ia

foTu.u?i un pragmic de excitabilitate,

Julu""';;;;;]

constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei - semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale, sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic, incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine, care apar i:r urina lor. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural - la grddini!f,, impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi. Kagan face chiar unele speculafii, declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald, nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate, care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne ,,inghi!im" cuvintele, str ne sufocdm). Acegti copii sensibili sint in mare primejdie, pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase, cum ar fi crizele de ganici, acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase, s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld, cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important - alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele, gi anume palpitafiile, respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf, o str li se intimple un lucru ingrozitor, adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o ,,tulburare de panicd", totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez-

Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare, od.at5cu trecerea timpului; mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p,.ri iu virsja adolescenfeis. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate. Feiele care abia intrf,in pubertate nu au aseme_ nea crize, dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. Odatd ce au avut o ur"rrr".,uu 1o. criztr, ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare, fupt.uru iie;;; oameni la panictr gi la izolare de viate

266

Temperamentul nu este predestinat

267

Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL
in anii 1920,o tinird, mdtuga mea June, a plecat de la ea de

:"::[.1':I1T:"_clry o cararone toarte periculoasd pentru o femelesingurd,,iui ul", in acelevremuri. Acolo,Iune j ."""r""t 9i ,_amdritat cu un de_ tectiv britanic, carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C";;;_ lui Internalional de Comeri. Cind jad;;"ii u" ghaiul, la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft;;_ *.;"1,;;G; meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr,care a fost descrisin 1a*ea;.iin jilmutEmpireof!!r:!y (Impiriulsoaretrr.il;tc;; supravieluit acestorani.oribili de lagda ea gi soful sd";;;;r: dut practic tot. Fdrdnici un ban, auTostrepatriagi in Columbia britanici. lmi amintesc vremeacind erar.n de copil 9i am cunoscut_o pe June,o doarnndin vjrstX exuberantd,a ceiei iria,tea avut un curs impresionant. ultimii ani, flcuse ln gi rXmdsese parlial paralizatd;dup{ perioadd de"i"" ""*Ural "^ refacere fo"rb l;;;;; -o dificild, ea a reugitsI umble din nou, aarjciriopatina. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr,", cind ea avea vreo gaptezeci ani. Nu gtiu cum a ficut,",, de dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q. dupeu;"torr'CL"r" 9i lute se mai putea ridica. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta,tr loc strse plingdiau sd se lamenteze, a inceput sE rid,. Singurul ei comentarii a fost *,roior,-.S;;';'.j,":;;; iar sdumblu." din fire, cain cazulmdtugii mele,sd gra.,,"^:::jttt-:_iyT q"t, yl"i p:lpgzftiv; acestioameni sint energiJi ei l::1:,]""1"-Tl amaorlr/ln vreme pe allii sint pasivi melancolici. Aceas"ta 9i di menslunea temperamenfului- exuberan,ta la unii si melanco_

eis-adusdeuna,i"g"ie h shanghai _

lia la alfii - pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga, polii superiori ai creierului emofional. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli; se bucurd de via!5 gi de oameni, igi depdgescobstacolele, precum mdtuga ]une. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace, a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii; intr-un fel, ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile. Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari, persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate; ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot, pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte - inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste, binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie, cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel. Sint sociabili 9i veseli, se bucurd din orice, adeseasint bine dispu9i, au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. Apoi, punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. . Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti, comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati, dupl cum a constatat Davidson. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie, 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal - teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme, aproape nimeni nu poate fi clasificat, ir funclie de tiparele creierului siu, ca avird o

268

Oaze de oportunitdli

Temperamentul nu este predestinat

269

tendin!tr spre un tip sau altul, spune Davidson. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri, in lucrurile mai mari sau mai mici. De exemplu, in_ tr-o experien,td, voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. Unele erau amuzante - o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re, cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor, ceea ce era foarte tulburtrtor. Persoanele mai sumbre, concentrate pe emisfera dreapt5, au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante, in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. Cele mai.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. .Astfel, se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6, fie intr-un registru emo,tional negativ, fie intr-unul pozitiv. Tendinfa spre un timp".urrlerrt melaniolic sau - ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd, un factor care sugere.vd de asemenea o determinare geneticd, Ca 9i cea mai mare parte a creierului, lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd, astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Dar chiar 9i la copii atit ae mici, Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel, fiecare d.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului, in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. 9i totugi, chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea, cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului, fie amplificind, fie poto|,act lind o predispozilie inntrscutd. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi

tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi.

ItuntN ztnEANuc LEuLurAMt ALrAr:\I cD
PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali - temperamentul nu este predestinat. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Pentru copilul timid, ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori, a devenit clar faptul ctr ptrrinlii, gi.mai ales mamele, au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte; altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare,9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd, probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Filozofia ,,inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd

270

Oaze cleoportunitdli

Temperamentul nu estepredestinat

271

cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an, iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze, cum al fi, de_e1emplu, introduci in gurd un obiectcareputea fi insi ghifit. Celelaltemame in schimb erau empatice,stabileau limite foarte ferme, dddeau ordine precise,blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: de ,,Pleacd acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd, copilul esteobligat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5. La copiii speriafi, tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre, desi iubitori, nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva, copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. Cam pe la doi ani, cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan, este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. Concluzia lui Kagan: ,,Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic, ferindu-i de frusiriri ii anxietate, in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.,,8 Cu alte cuvinte, strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar, lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or.La nivel neurologic, se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii; in schimb, inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. DimpotrivS, mi-a spus Kagan, ,,Acei copii care au ajuns sd fie mai pulin timizi pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie

maifleschigi. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele - poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd - nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare." De-a lungul copildriei, unii copii timizi au devenit mai indrdzne.ti,pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii, esteempatic, dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent; este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. Dimpotrivd, acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede; aveau reaclii emolionale inadecvate; erau temXtori, imbufnali 9i plingXciogi; reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare, miniindu-se cumplit; nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali; erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii, iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare. ln schimb, esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare - chiar dacd timizi din fire - i9i dep5gesc mod spontan timiditatea. O disponibilitate mai main re pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd, odatd spartd gheafa,puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea, firegte,sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori; ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. Temperamentul fricos - sau orice alt temperament - poate sd fie parte a mogtenirii biologice a

272

()aze de oportunitdli

Temperamentul tttt estepredestinat

273

vielii noastre emotionale, dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. Existi o intreagd gamd de posibilitdti, chiar;i in cazul constringerilor genetice.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic, genele nu determind singure comportamenful; mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald,odati cu trecereatimpului. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute; printr-o invdlare corecti, ele pot fi imbundtdlite. Motivele.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman.

coPtLARrA: o gANSA LINTCA
Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi, cel mai puternic progres avind loc in copilirie. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult; printr-un proces care se mai numegte 9i ,,de reducere", creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier, indepirtind cavza ,,zgomotului de fond". Acest proces este unul constant gi rapid. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. Experien!a, mai ales cea din copildrie, modeleaztr creierul. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel, Thorsten Wiesel si David Hubel, ambii neurosavantil0. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi, cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului, unde acestesemnale sint interpretate.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS, numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea, in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis, animalul deveneapractic orb de acel ochi. Degi ochiul in sine nu avea nimic, existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. La oameni, perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi. In aceastdperioadd, vederea

normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de in complex, care incepe de la ochi gi se sfirgegte cortexul vizual. Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini, acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea, ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor ,,bogafi" si ,,siraci"l\ . $obolanii ,,bogali" locuiau in grupuri mici, in cu9ti, avind tot felul de distracfii, cum ar fi scdrile 9i rotife. $obolanii ,,sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare, dar goale 9i lipsite de orice distracfie.Dupd citeva luni, zona neocorticalda ;obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice; circuifui neuronal al gobolanilor seraci era, comParativ cu al celorlalfi, mult subdezvoltat. Diferenla era atit de rnare, incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi, ceeace nu e de mirare, erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci. Experienle.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre ,,boga|l" 9i ,,sdraci" - 9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor. Psihoterapia- careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd - este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini, care poate ajunge atit de frecvent, incit si se facd 9i de sute de ori pe zi, pin6.ce pielea persoanei crapd. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard, cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac),iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu;i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor, fdrd a se nerge insd pind la capit; pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd, dar nu li se permitea se se spele. In acelagitimp, ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau - de exemplu, faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. Treptat, de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe, obsesia a in-

Oaze de oportunitdli

'letnperamentul nu estepredestinat

275

ceput se se estompeze;acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner;rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional, nucleii caudafi, ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului - 9i a indepdrtat acele simptome - la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru .ornpi"t. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei, instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd.inprima copildrie, iar sistemul periferic la pubertate,lobii frontali - Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional, inlelegerea9i reaclia la rang de arti - continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli, intre 16 9i 18 anila. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor, obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd,ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. Astfel, copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd; obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor, aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului, experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional. Aga cum amvdzut, experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului, oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd, sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei. In mod similar, neglijareasau maltratarea,incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls.

invdlatd in prima coUna dintre lecliile emolionale esenfiale, urmeazd, o reprezintd fepildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce iul in care estecalmat copilul atunci cind e supdrat. Foarte mulli copii mici sint calmali de cei care au grijd de ei: o maml i9i aude copilul plingind, il ridicd in brale gi il leagdnd pind ce se linistegte.Aceastdadaptarebiologicd, spun unii teoreticieni,il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. in timpul unei anumite perioade critice, intre zeceluni 9i un an gi iumdtate, zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic, care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur; conform unor speculafii,se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace, Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag, care la una dintre terminaliile sale reinima gi alte pdrli ale corpului, iar la cealalti transmite gleazd, semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman, care a realizat aceststudiu: ,,Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" - o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face ,,prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese, fdrd critici sau judecili de valoare, despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale, pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd,de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele." Cind pirinlii au procedat bine, copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag, care face ca nucle-

276

Oaze de oportunitdti

ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice, care se intind pe mai mulli ani in copildrie. Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice, dacd nu se reusesteacestlucru, efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit, soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare, inclusiv la virsta adultd. De asemenea, ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult, mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare - gi de ce, asa cum am vdzut, chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde, desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. Evident, creierul rdmine elastic de-a lungul vielii, degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasd in copildrie. Orice invdtaca re presupune o schim6are in creier, o intdrire a conexiunii sinaptice. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd, a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii, cu un oarecareefort sustinut, chiar 9i la nivel neural. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd, pe de o parte, ei sint pe lungimei de undd a copiilor, adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie, sau dacd, pe de alttr parte, plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd, capricios prin lipete si bitXi. O psihoterapie prelungitd este,trtr-un fel, un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie, oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput?

PARTEAA CINCEA

Alfabetul emofional

,......x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t:::

:\iilil:i:ri!:l:r::. ,::;::i::iirr::jilii: a:::i:::air::

j ;1r;i,.......,i:il:ii:ii....... iiiill

Costurile analfabetismului emotional

Totul a inceput ca o micd disputi, dar lucrurtle au luat amploare. Ian Moore, elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn, gi Tyrone Sinkler, din clasele mici, au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter, de cincisprezece ani. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. Khalil, speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd, a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi, la cinci metri de paznicul scolii, i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii. Acest incident, oricit de sinistru ar fi, poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor, de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun. Educatorii, deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor, au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile, aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn, actualmente, accentul care se pune in gcoli sugereazi cX ,,ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare". Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente, cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone, care sint tot mai dese in gcolile americane. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite - fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd - dupi cum se aratd in statistici precum acestea2:

280

Alfubetul entolional

Costurile analfabetisnruluiemolional

2E1,

In 1990, comparativ cu ultimii doudzeci de ani, in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente; s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri; rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori, mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3.Tot in acegtidouizeci de ani, numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat, la fel ca numdrul cle .opf ,rt, paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. prnd in 1993,numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind, acestfenomen fiind numit ,,cc> pii carefac copii"-- precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis. sigur cr aceste cifre sint descurajante, dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand, erlai ales clin orage, situafia este 9i mai ingrijordtJare, toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble, dacd nu chiar triple sau mai De elemplu, consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990;in rindul tinerilor americani de origine africand, s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid.e ori 18 fali de acum doudzeci de ani6. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. simptomere de depresie, i"dif;;;;-;ili;; majore sau minore, afec{eazii treime d'ir,t.u adolescenfi.pentru o fete, riscul de depresie se dubleazd la pubertate. Frecv en,tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. in sfirsit, daci lucrurile nu se-vor schimba, perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.tunecati de la o g".,._ la 11!e alta. Aga cum am r'rzut in capitorurg,in rrie're ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox. 'slh, pe mdsurr ce am intrat in anii 1990,proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-e doue din trei. O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA

ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile, in situaliile de zi cu zi, unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. Cele mai grditoare date - un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale - fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa Pornind de la declarafiilepdcopiilor de la sfirgitui anilor 19808. rinfilor gi ale profesorilor, asistdm la o inr5utSlire permanenti. Nu e vorba doar de o singurd problemd; toate indicatoarele aratd o direclie gregit5.In medie, copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: . lzolareasau problemele sociale: preferinla de a fi singuri; de a fi bosumflarea;lipsa de energie;sentimentul de nefesecretogi; ricire; dependenla exagerat5. . Anxietatea depresia: dorinla de a fi singuri; existenla mai mulsi tor temeri 9i ingrijordri; nevoia de a fi perfecli; sentimentul ci nu sint iubili; agitalia sau tristelea gi depresia. . Problemele atenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de de a fi calmi; visarea cu ochii deschigi;acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei; agitalia prea mare, care duce la o incapacitate de concentrare;rezultatele proaste de la gcoald;incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. o Delincaenla ngresiaitatea: frecventareacopiilor care au intotsau deauna necazuri; minlitul 9i trigatul; certurile foarte dese cu alfii; rdut5lile fali de allii; dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie; distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin; neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6;incipdlinarea gi proasta dispozilie; vorbjtul prea mult; tachinirile; firea prea aprins5. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu, ele sint barometrul unei schimbiri majore, al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie, al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd;ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi, sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX ;i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. De exemplu, in anii 1980,profesorii gi pdrinlii din Olanda, China gi Germania au ajuns la con-

Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni, care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. Dincoro de acestecifre, probremelecopi-

Alfabetul emofional

Costttrile analfabetismuh i emolional

cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo.Iar unele !dri, cum ar fi Australia, Franfa gi rhailanda, aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. Nici un copil, bogat sau sdrac, nu este scutit de riscuri. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice, rasiale sau formate pe criteriul venitului. Astfel, in vreme ce copiii sdraci au cele .r,ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale,. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. A existat 9i o cregtere corespunzd,toare - intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun, pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil), precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor, dar n-au fdcut-o (un semn prost) - de La9% in 1976la tg% in 19g9. urie Bromfenbrenner, un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell, i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: ,,in absenfa unui sistem eficient de sprijin,'stresul extern a devenit atit de mare, incit pind gi familiile puternice incep si se destrame. Agitafia, instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre, inclusiv la nivelul celor cu studii rlr, .., bani. in joc este generalia urmdtoare, in special biiefii, care,pe mdsurl ce cresc,sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare, cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului, sardciei gi gomajului. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5... Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caracter moral."1o Acesta nu este un fenomen strict american, ci unul global, cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore, copiii fiind

l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui; vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie; cind familiile cu gi-c-opii mici mai numeroase; cind tot mai mulli sugari sint tot si ntl dsal i l acreg6,undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie, fiind neglila.tl.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali, erod'area nenumdratelor la airrtr" pdrinte 9i copil, prin care se ajunge mdrunte si necesar" familiile care nu in de competenleie emofionale. .bg est^e f6cut copiii pe funclioneazd atit de eficient incit sd-9i poati Pune mai O privire mai atentd asupra pi.iour", pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 .o*p"tutrfelor emogionale 9i sociale constiexistente tu .,i.r"irri in care.corectivelebituiebazaunor probleme grave - 9i felul ar putea sd menlind mai ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun'

stwr A imn ttv zrRE A GRE ATtr
C i nderami ngcoal apri mard, copilulcelm air duer aJim m y, Era genul careili fucare era ir,.luru ulut.u, L" fiind inti-antiia. inu bicicleta 9i te apostrofa de indatd ce-i ra banii d" *ir,.ui, ifi aprindea din orice' vorbeai. |immy era tipul bdt[ugului care se - gi p6stram uneori chiar din nimic.Toli ne temeam de |immy de jimmy; nimeni nu se distanla. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel .A tunci ci ndapdre.apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' .rr, foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy- au probleme serioase' flagrantd din copiaceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' lirie constifuie .rn ,"ro,' pentru viiloarele pro-bleme }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.B:t'tttt iveald in multe dintre vielii agresivitat"u dir, copiierie i iegit la de familie a acestor studiile f6cutel1.A9a cum am vdzut, viala copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla .., urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i.ci9a3e; u."rt tipar ii face pe copii s{devini pulin paranoici de inleles .e sau violenfi. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi; opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi,carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli.

Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd, imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5. unele fapte neutre sint ameninldtoare - un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite, izolindu-i gi mai tare. Acegti copii furiogi gi i.zori,agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul.cr ar putea fi traiati astfel. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care, de exemplu,-profesorii i-au acuzat .e u, fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. se poate vedea.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f 1t:,:[9*R"riment pt mar pagnici si priveascd inregistriri videl. intr_unul dintre filme, un b,iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte. Copiii incep sd ridd; uaiutnt .uru u ,.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre ."i .1." ,ia.'cir.,J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior, se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir,-pugti. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar .este sd se precizeze agresivitatea din film, in discutiile d"rpru ."",i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini;iar coi"g"l'.u fiind vino_ vat, bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. ^miria Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t."pirruia i., cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfionea pe baza prezumliei zF, de ostilitate sau de ameninfare, nedind prea murtd iten;ie la ceea ce se intimpld de fapt. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare, sar la bitaie. De exemplu, dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.rin-d"r, 9ah va interpreta i.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie, fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a.fost o simpld gregeald.pru;;;;rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd, iar reaclia este automat ostild. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite; ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald, t.".u direct tu u*ru.tii.r**o gi lovind. "I Cu cit copiii fac mai des acestlucru, cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat, iar repertoriuf aJop;i"ni _ polite_ r !ea, gluma - se restringe.

284

Costurile analfubetismului emolional

285

Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii, iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri; odatd ce se supird, gindirea li se ilrtunecd, iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase.in vreme ce majoritatea copiilor, gi mai ales a bdielilor, sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii, copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in .Ltu a doua. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd, b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci, ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici, incapabili si se inleleagd cu ceilal;i, neascultitori fald de pdrinli ;i in53q1!ina!i cu ProSigur ci nu toli iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. copii agresivi sint pe drumul ce duce la violenld sau la acacegti te criminale ulterior in via!5. Dar dintre toli copiii, acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme, cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu,in primii ani ai adolescenlei. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic, cd au furat din magazine, cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere, ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince prefigureuialu copiii ca_re De iit Jutu intii gi a doua17. obicei, impulsurile prost controlate din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te, copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca ,,pro9ti", remarcd de altfel confirmati 9i de faptul

286

Alfubetul emolional

C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al

287

cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd,de ,,hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are, siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). Copiii cacu re la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf,,coercitiv" - adici violent - sint de asemeneaizolali de cdtre profesori, care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. Sfidarea regulilor de la ore, ce pare fireascd pentru acegti copii, are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat; soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd,mai alesincepind cu clasaa treia. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor, impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei; impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. Pind in clasa a patra sau a cincea, acegticopii considerali betdugi sau doar ,,dificili" - sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni; ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. simfindu-se fdri prieteni, se asociazi iu alti paria sociali. Intre clasa a patra 9i a noua, intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea; existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi, alcoolici, drogafi, mai ales intre claselea gaptea9i a opta. Pe la jumdtatea anilor de gcoali, ei strt insofili de allii care ,,au inceput mai tirziu,,, dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor; acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici, total nestepinili acasd,care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. in anii de liceu, acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd, implicindu-se in delicte minore, cum ar fi furtul din magazine, spargerile sau comerful cu droguri. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. un sfudiu asupra fetelor ,,rele" din clasa a patra - cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile, insd firi a fi nepopulare printre colegi - aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete. Cu alte cuvinte, fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente - rdmin gravide.) Desigur, nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd; existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli, va

fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi, lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. Toate acesteafiind la fel de importante, forcopiilo^r agresivi spoin lele psihologice care acfioneazd. cazul iur. 9ur,r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. Sau cum sPune Gerald Patterson, un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: ,,acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului."20

FCOALAnATAUgtLoR
Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd,acegtia au un tipar mintal co,rirr., atunci cind au probleme cu cineva, automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd, frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald,de ei, firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile.in acelagitimp, consecinla negativd a unei solutii violente - de obicei, o bStaie - nu le trece prin minte. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:,,E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie,,; ,,Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag"; gi ,,cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului; mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme.,"u.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu,il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore. Unul dintre acestea,organizatla universitatea Duke, s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" ," infuriau r"p,uq" 9i creau probleme' in cadrul i.,o, gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine, pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini. Acegti 6ai"1i erau invifali, de exemplu, cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti-

288

Alfubetul emolional

Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA DEPRESIEI

289

va altor copii, s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea,erau gi cursuri speciale pent.., stipinirea miniei, constind in reconstituirea unor scene,cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor - congtientizarea senzatiilor fizici, cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.ner.,tt u.,urvdrii si abor'larea acestor^sernne pe un ca indiciu ce trebie;;';;;:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. Iohn Lochman, psiholog la Universitatea Duke, unul dintre creatorii acestui program, *i-u rprs: ,,Ei discut' despre ,it utiile prin care au trecui recent, ca df exernprtr-oi*uri.,.eald pe cu_ loar; pe care o consideraserdvoit5. Copiii .,*o.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. unul dintre ei, de.exemplu, mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit, spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ";;;;;uioi controlul fara ,e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie.,, Pare interesant;murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire; prin urmare, sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez".'i",*;-*o*"r,t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd, desigur.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece,astfer incit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona, nu se declansea_ zd automat; biielii exerseazi asemenea alternativ";,;; fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu, ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mfluAstfer, ei pot pu."l incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea, dar care sd fie ollternativi la lovire, pii"I;;;;;;#;ri; de rugine. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs; Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi, dar nu ,*u" i.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. Er a constatat c5 la adorg.lc.enta bdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore, aveau o pirere mai bund despre si_ ne, iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. cu cit prog.u*,rl a durat *ui *rrrt.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare.

usor. cd ani, Dana,de saisprezece a pirut intotdearrna seadapteazS fete nu Dar acum,dintr-odata, se mai puteainlelegecu celelalte 9i sd gi ce ceea o nemullumea mai tareera ci nu reu9ea menlin5prea 9i mult o legaturdcu un bdiat,chiar dacdde fiecaredataf'5cea draDana9i-apierdut pofta gi gostecu JI. Morocanoasd vegnicobositd, in n-a de mincare, mai avut chefsi sedistreze nici un fel.Sesimlea nefiind in stare sd iasx din aceastd neajutorati gi f5r5 speranfe, dispozitie;i chiar segindeasd sesinucidd' proastX de de generattr ultima despdrlire prietefusese 3tur"ude dLprimare ci nul ei.Ea a precizat nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi lucru i se seimpliceimediatintr-o relaliesexuali- chiardaci acest pdreainconfortabil gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar ea, se nesatisfdctrtoare.culcacu divergibiiefi, sPunea cind iind ".u mai de fapt nu voia decitsi-i cunoascd bine. se Astfelincit, cum tocmaisemutasela o altd 9coal6, simfise9i mai si-9i facdprieteneprintre f9tel9 nereugind timidi gi mai nelinigtita, vorbind vreo conversafie, se De de acolo. exemplu, sfias[ deschidd sX cineva.Era incapabild searatea9acum era doar ci|d i se adresa eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: ,,Buni,ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni, ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi,cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale, cum se se Poarte in intimitate, cum sX-9iexprime sentimentele. ,r. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd, "tu sdturile emolionale fundamentale. $i a funcliona! depresia i-a trecut. Mai ales la cei tineri, problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi, cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele, dind dovadi de irascibilitate, de nerdbdare,de nervozitate 9i de minie - mai ales fale acorde !d de parinfi. Astfel, parinlilor le este 9i mai greu sd a9a cum se cuvine, inifiinsprijin emolional gi si-i calduzeascS du-se un fel de spirali infernald, care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. -

290

Alfubetul emolional

Co s turile an al fabet ismului emo t i on al

291,

o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd,deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii, pe de o^parte,si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi,pe de altd parte. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic, iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist, dar care este un procesreversibil, ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali - o notd proastd, o ceartd cu pdrintii, o respingere din partea celor din jur--, ajungind la deprimare. Existx dovezi care sugereazd, aceastdpredispozitie cd pentru depresie,indiferent pe ce s-arbaza,este si mai mare la tineri. PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci, cea a Melancoliei, aga cum anii '20 erau Anxietifiloi. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre - depresia, care se intinde tot mai tire - se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne. Fiecaregeneragie, comparativ cu cele anterioare, in lumea intreagd, a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .,., doar o stare de tristefe, ci de nepdsare,de'demor u{irur"gi de autocompitimire, precum ;i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede.Depresiala copii, cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd),iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta, totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. pentru cei niscufi dupi 195s,posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor. La americanii ndsculi inainte de 1905, proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/";dintre cei ndscufi dupd 195s,phe la24 de ani, aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie;pentiu cei nisculi intre 1945si7954,posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie,primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme.

Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane tendinfe existi gi in Porto Rico, a ajuns la concluzia cd aceleagi Franla, Taiwan, Liban gi Noua ZeeCanada, Italia, Germania, numdrului de depresii are o strinsd land5. La Beirut, cregterea legdturd cu evenimentele politice, cotele maxime fiind atinse in timpul perioad.elor de rdzboi civil. in Germania, in rindul celor probabilitatea de a face o depresie pinX nisculi inainte de 191.4, la 35 de ani era de 4%. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941, era de14%.tn lumea intreagS,generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii, degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta, au apdrut mai multe teorii. Dr. Frederick Goodwin, directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald, a ficut urmXtorul comentariu: ,,A existat o cumplitd erodare a nucleului familial - numdrul divorlurilor s-a dublat, pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei, iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie." Dr. David Kupfer, geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh, sublinia o altd tendin!5: ,,Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial, aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor, pe m5surX ce acegtiacregteau.Aceasta nu este o cauo zi directd a depresiiloq,dar creeazd anumiti vulnerabilitate. Factorii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor, ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres, chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu." Martin Seligman, psiholog la Universitatea Pennsylvania, spunea: ,,in ultimii 30 sau 40 de ani, am remarcat o cregtereaca centuatd a individualismului 9i o descregtere convingerilor religioase, precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului.in acestsens,orice egeceste considerat ceva de dutotul in viatd. Exisratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazd

292

AlfabetuI cmotional

Cttsturileanalfabetismuluiemotional

293

td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd. Dacd ai avea o perspectivd mai largd, cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi, atunci pierderea unei slujbe ar pirea . i"J;Gr" ,"*po, ard..,, Indiferent care ar fi cauza, depresia la tinleri este o problemd presantS.in statele unite, variazdfoarte mult in pri_. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii, indiierent de f"riouda in care apar ele. unele studii epidemiorogice, .ur" ul-folosit criterii stricte - simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh, deqi arte studii inaintasertr o .ifre .u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). tJnele date ,.,,g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase,iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr, ci qi preaenitd,lucru clar mai ales la copii, in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.'" ulterior in viafd26. a.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r.*pii nu conteazi pe termen lung, pentru ci ei ,,o uitd iu vremea". Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci.d; copilariu gi adoles_ cenfa, ca gi perioada adultd, presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa. Nevoia de a prevet i r,,r se referd la asemenea momente, ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare, de iraicibilitate si de izolare - mult mai g.arre decit melancolia. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit.sd se ajungd la tratamentsserioase, trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie, conform unor date adunate de Ko."gr:, psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. Kovacs u it.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani, urmdrincl_u_i p"" pur....,rr.,irr,"i perioa_ de mai lungi, pe unii chiar pind la 24 de ani.

Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care luni, degi la unul din saseau tinut chiar un dureazdin medie 1"1 an gi jumitate. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede, uneori chiar la cinci ani, nu devin foarte intense, dar dureazd mai mult - in medie, aproximativ patru ani. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord - intr-o aga-numiti dubld depresie. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. In cazul copiilor, depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd, suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv,in medie, o datd la trei ani. Kovacs mi-a spus cd acegticopii ,,pltrtesc"nu numai suferinprodusd de depresia in sine. ,,Copiii inva!5 in general anumi!a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei - de exemplu, ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai, observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16,sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5,."28 Fiind ursuzi sau trigti, acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze - acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere; rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se, ajungindu-se la probleme sociainle gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. atunci cind copiii deprimali au fost comparali cu cei tr-adevdr, fird depresii, s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate,au mai pufini prieteni, nu sint preferafi de ceilal;i la joach, sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald;depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare,drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile, ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. In mod firesc,cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs

294

Afabetul

emolional

Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I

295

estemai lung5, cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste,asaincit pot rdmine 9i repetenli. De fapt, existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt, la gcoald,datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv.Toateproblemele de invbfiturd implici compo9i aceastd nenti a depresiei.Asa cum observdKovacs: ,,Imaginafi-vd." r. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald, drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor, modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd - de exemplu, de a indrepta in bine lucrurile. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: ,,Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i ,,Cind md striduiesc suficient, iau note mari." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic; acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gasea zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. Asa cum in ne amintim cu tolii, carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau.Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (,,sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. (,,Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in

au special la teme o sd capdt o nota mai bun6.")31Cercetdtorii grup de gcolari din claselea treia, a patra 9i a cinidentificat un claseceape care col"egiii-au respins, situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare, ei rdminind ttittu paria. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' c6 ar putea face ceva pentru a optimigti insa, care-giimagineaz6, unei iriar"piu lucrurile, nu devin neapdrat deprimali, in ciuda Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32. re irec"extrlm de greu in clasa a gapteas-a dovedit cd aceia care fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ o depresie33' de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani, efectuat asupra unor copii La de la inceputul clasei a treia3a. copiii mai mici, cel mai putercd vor suferi o depresie a fost perspectiva pesimistl nic indiciu sau combinati cu o loviturS majoie, cum ar fi divorful parintilor pe copil, i-a creat o un decesin familie, ceeace l-a tulburat mult incapastare de nelinigte si, eventual, au existat 9i nigte pxrinti Pe m5surd ce copiii au cresbili s5 ofere o consolare suficienti. cut, terminind gcoala primarS, a avut loc o schimbare griitoare ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor, copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: ,,Iau note mari pentru cd sint degtept"; ,,N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor." Aceste schirnbari clasa a treia 9i a cincea' Pe iep sa se instalezetreptat cam intre copiii care dezvoltd o perspectimdsurd ce se intimpld aceasta, obstacoleledin viala lor unor defecte vd pesimisti - gi atribuie p"*o.ul" serioase- incep sd cadSpradd unor stdri depresive, depresiei la ia reacgie problemele ce aPar.Mai mult, experienla pur" ,a intdreascdacestemodalitS;i de gindire pesimistd, in sine astfel incit, chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd,copilul cu rdmine cu o cicatriceemolionald serioasd, convingeri alimendescurtate de depresie9i intipdrite in minte: cd nu poate sd se respinge9i ci nu poate face nimic ce la gcoali, cd toati lumea il face ca si scapede dispoziliile neplacute.Acesteidei fixe il pot pe misur5 ce apareo alti depresiepe pe copil gi mai vuinerabil, Parcurs.

296

Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR

Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional

297

Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor, riscul de clepreiie scade*. intr-un st.rai., efectuat la un liceu din oregon, apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc ,,micd depresie"', adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s. lY.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei,zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni, de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini, ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard,in vreme ce d.oarun sfert dir,tr" cei care r,r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic. un an mai tirziu, un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave, spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei. Degi nu a durat d.ecjtopt dupe-imieze, ,u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5. in mod similar, s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii ;" il: ;i dideu,, ,"*u presie. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald,ei au invdlat elemente emolionale fundamentale, inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile, sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi, te lucrul cel mai important, cum sd infrunte convingeriie t; iesimiste care insolesc depresia - d.eexemplu, hotdrini si invege
%

* La copii, spre deosebire de adulti, tratamentul medicamentos nu . este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor; copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul;i, dar la copii reuge.sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior, in_ clusiv Prozacul, sint incd.netestatepentru copii. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. s-a demonstrat,chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii.

mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test, in' loc sd gindeasci doar cd: .,Nu sint destul de degtept'" ,,CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea,tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba psihologul Martin seligte prin ceea ce gindegte", subliniazd *u., unul dintre creatorii Programului de 12 siptdmini. Deoarece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre, Seligman mai adaugd: ,Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate - iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani. La un an dupi terminarea cursurilor, doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie, fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. $i dupl doi ani, aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat ,"*n" de cel mult o depresie ugoard, fald de 44% din grupul comparativ. firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor. Seligman observd: ,,Acegti copli se descurce mai bine, infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare, adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani, sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe. ,,Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia, trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci", ComentaKovacs. ,,Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie, la sfirgitul anilor 7960,am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie, chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd, studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma-

298

Alfubetttl emotional

Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl

299

tematiciana,desi era foarte slabi, pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi; dupe ce se indopa - aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni - se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. in prezent, matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi, iar bibliotecara, de bulimie. in acelevrernuri, nu existau asemenea diagnosticrri. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi; Hilda Bruch, pioniera acesteimiscrri, i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1.96937.'Bruch uluitd de fe_ era meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke- principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur,rr.r,", den_t, senzatia de foame. De atunci, literatura clinicr asupra la "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor,incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Din punct de vedere gtiinfific, sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani, pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti, .uiu poate afirma, de exemplu, daci faptul.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie.Dincolo de u."uriu, poiri .o.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme, fiind distinse cele care par a fi cauza,dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete, incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea, constas-a tat ci deficienfele emolionale - in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli - sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie. Cu cit problema era mai gravd,cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole, chiar si la celemai mici neajunsuri, ba

prin sentimentenegative intense,Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i.,t"ts. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or, se ajungeala anorexis sau la bulimie. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*.lor de alimentalie. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch, tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate; de exemplu, paiintii pof.r, ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispein iatd de a le ajuta.)Irelevanteau fost considerate final gi explicaliile populare, cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. in schimb, lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente,fetele sint obsedate de greutatea lor. De exemplu, o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate, pretinzind cd aratl prea grasd in costumul greutacazu1, de baie.b e fapt, susline pediatrul care Povestegte tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere, jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase, degi majoritatea aveau greutatea normal5. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne, a se infuria 9i a le fi foame, astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame, ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0.Ceva pu." .X se intimpld gi cu aceste fete. Gloria Leon, psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie, a observat cd acestefete ,,con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup; acestas-a doved.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d.aci se iimt plictisifi, furiogi, deprimali sau fldminzi - acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale. Dar acestefete au probleme cu distingerea

300

Al-fnbetul cmofional

Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional

301

Leon. ,,Dar ca sd reminf subtire, va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult,port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase. O alti cale in aceastdluptd a" ,tapi"i;;;;;;i; lor emofionale ar.fi c:a pe care o areg cere.ur"'* mai mi'incd deloc - aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople;iroare.,, lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare ;i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete, atunci cind sfurtnernulfumite a" pri.i""i sau de pd_ rinfi, nu reugescsi aciic.eze eficient pentru o i.,aru1ri";;ffi; sau a scdpa de propria net'er.icire. schirnb, in ,rrpArur"u lor decla.geazd problerneie rle aii'rentafie, indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc,xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS. Tiatarn.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete, credeLe.n, ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i." r.-u,.puiea rerne_ tlia aceacapacit'ate emofionali ce re lipsegte.,iri"i.ru.,ii au tres_ coperit", rni-a s;pus ea,,,cd daci ne udr"ri* direct problernelor, te.apia functioneazd mai bine. Aceste fete trebuie sd invele sd i;i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile, fdrl u upuio ca la o solufie tu ,rr,ui.;ffi;t;ffi: te de a minca." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben, erev in clasa a patra, are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz - iuror.,vrea sd se joacecu un alt biiat, cu Chad. Benigi ia capul ir.,'miinigi se prdbugegtein lacrimi- inci smiorcdindu-se, Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd. 9i ,,lJrdsc_tupeul care il ai!", tipdBen la pe Jason. ,,De ce?",intreab5 Tason.

la problemede alim"","fi". ,,ra inceput va f.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat", observd

sentimentelorfundarnentale.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase, nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS, pu.ur". gtiu str o de_ pSgeascd eficient. in schimb. invafd si se simti "u mai bine mincind; --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit., t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri, existd toate

,,Pentru ci m-ai min!it", sPuse Ben cu un ton acuzator' ,,Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it." Dupd care Benle indreap.tdspre o masi goald, plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd,dar iegetele in urechi, hotirit si-i ignore 9i fuge din sala de bag6 *es", casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor, se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir, pu.e. El igi linge rdnile, smiorcdindu-se de .tt'rnt singural. Sigur cd este un moment foarte intens; sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <iea indrepta lucrurile - lucru care in loc sd ii aline suferinfa, o amplific5. O asemeneaincapacitate d,ea sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici pentru copiii mai retragi;agacum am vilzutin Capitolul S, copiii iespingi din punct de vedere social,in general,nrr.sint in stare sI iemnalele emoiicnale 9i scciaie; chiar cind le pot desluseascd citi, au un repertoriu foarte limitat de reaclii. Renunlarea la gcoaldeste celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adaptare in societate. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare fali de aceeainregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. O cercetarea ardtat ia, d" exemplu, 25% dintre copiii nepopulari in gcoalaprimari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea liNici nu-i de miceului, comparativ cu 8% dintre ceitalgicopiia2. sdptlmind intr-un loc in care nirare: imaginali-vd 30 de ore Pe meni nu te iubegte! DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str ptitt a deveni nigte paria. A9a cum am vdzut, unul este sfirgeascd inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9i acolo unde ea nu existd de fapt. Cea de-a doua este timiditatea, anxietatea 9i a fi ruginos in societate.Dar dincolo de aceqti factori temperamentali, copiii sint cei care ,,setetrag" - cei a cdror timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili 9i care au tendinta de a se izola. o modalitate prin care acegticopii ,,seizoleazd" eslefelul in care transmit unele selnnale emofionale. Cind copiii de gcoali cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul

302

Alfubetul emolional

Costurile analfabetismului emolional

303

gi furia pe chipul lor, ei au mimat gregit de mult mai multe ori decit copiii indrdgili. Cind unor.oiii de grddinifd li s-a cerut sd explice cdile prin caregi-ar putea face prie"tenisau ar putea s6 nu se batd, copiii nepopulari - cei .rr.url ceilalti copii se codescsd se joace avut rdspunsuri autodefensive atunci, de exempl1, in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie, reaclia copiilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: ,,Arde-i un pumn!,, - sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult. Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea, furia sau rdutatea, cei mai pufin populari au dat interpretdrile cele mai pulin convingdtoare. Nu elte deci de mirare cd asemenea copii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni; inca_ pacitatealor sociald devine un fel de profefie. in toc sd invele noi abordrri in a-gi face prieteni, ei continud sd facd acelagi luciu care nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_ vate=.. in aceastdad.evxratdloterie de a fi pldcuti de allii, acegti copii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nu par deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se simta bine si in largul lor. studierea copiilor nepopulari la joaci a au exemplu, ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei3lelut, lalfi, cd nu gtiu sd piardd, cd ,,se dau mari,, cind cigtigi, liudin_ du-se peste mdsurd. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigtige un joc - dar fie cd ei cigtigd s-aupierd, mijoritatea copiiior pot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatia cu prietenul de joacd. In vreme ce copiii care nu au aceastdinclinafie spre viafa sociald - care p-ermanentau probleme de descifrur" de reacgie 9i la emotii - sfirgescca peisoane izolate din punct de vedere social, acestlucru nu se iplica acelor copii .ur" tr". doar printr-o perioadd temporard de marginalizare. Dar pe cei care sint in pernanenfd exclugi gi respinsi, statutul de piria, dureros, ii urmdregte in tofi anii de gcoald.consecinlele faptului cd sfirgesc Pl". i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce copilul intrd in virsta adulta. in primul rind, apropierea de prieteni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_ le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonale mai tirziu, in viald. Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_ vifdrii sint inevitabil dezavantajali. E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.ovadd de multd anxietate 9i de multe griji, fiind totodatd deprimali gi sin-

guri. De fapt, cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a ii ,.tttit'rdi.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani - mai eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit rezultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultateulterioale testelor psihologiceaa. a9acum am vdzut ,in f.azele $i, sint singuri riscd in mod re ale vielii, cei care au prieteni putini 9i cronic sd fie afectali de boli de tot felul 9i o moarte timpurie. A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack,invdlam cum sd ne negociem relaliile intime - cum si ne rezolvim neinlelegerile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente - din primele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagisex. Dar copiii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdtaie din ganselecelor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in acegti ani din gcoalaelementard, gi astfelrateazd una dintre Posibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emointorc spalionalas.Un prieten conteazd- chiar cind toli ceilalgi (chiar dlcd prietenia respectivl nu este cea mai solidi). tele ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE Existd speranfe gi pentru copiii respingi, in ciuda incapacitdtii lor de adaptare. Stiven Asher, psiholog la Universitatea din illinois, a organizat o serie de ,,antrenamentepentru prietenie", in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut rezultate poziiivea5. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi d.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gasecursuri despre cum ,,sd faci sd fie joaca mai amuzartt6", fiind ,,prieteno9i,amuzanli gi amabili". Pentru a evita stigmatizarea copiilor, li s-a spus tufuror cd cei alegi sint un fel de ,,consultanfi" ai acestui curs, prin care Seincerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca sd fie mai plicut5. -erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care Copiii Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. De exemplu, erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci unele compromisuri (in loc sd se certe), tr cazul in care nu erau de acord cu regula jocului; sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd sd puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd,; asculte 9i s5-l pe celdlalt copil pentru a vedea ce face;sd spund ceva priveascx hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru; sd zimbeasci 9i sd-giofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze.Copiii au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju-

304

Alfabetul entotional

Cos hr ile anal fabefismului entol ion nI

cau Marococu c.legii, dupi care li se explica in ce misurd s-au descurcatbine. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut un efect remarcabil: un an mai tirziu, copiii care fuseserapregdtiti - si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .,.p"op,r_ iari in claselelor.. se-aflauprinire cei popurari. siguq,nici unul nu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun, dar nici unul dintre ei nu mai era respins. Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki, psiholog la universitatea EmoryaT.prin progro*rr sdu, citiva paria din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gidezvolte ca_ pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJrect falade sentinren_ tele celorlalfi copii. Copiii, de exernplu, au fost inregistraf, pe casete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fericirea gi tristelea g_i fost invdtagi ia-si i*urrr,atafeascd au expresivitatea emolionald. Dupr care au pus in practicr acestetarente proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprieteneasc5. programe au dat rezultate bune intr-o proporlie , $^semenea de 50 pind la 60"t y cregtereapopularitdfii copiilo.'r"spir,gi, Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pind acum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_ lor de clasa a treia gi a patra, decit pentru ."i dir, clasemai mari gi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadaptabili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi. De faprt,totul este o chestiune de regLre find; un semn de speranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra in cercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 deja asimilate. BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryA CAAUTOMEDICATIE studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt,necd- adicd a bea o cantitate enormd de bere, pini ta legin. una dintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi, drept pentru care cantitatea unei cutii de beie ," ar." p" git in zece secunde. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. u" *"i;1 a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gi chiar mai multe sticreodatd,in vreme ce rr6/"igi spun chiar ,,befivi inriiti". LJn alt termen ar putea fi cel de ,,alcoolici,,a8. cam

jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i"dintre strrclentese imbatd cel pulin de doud ori pe luniae. In StateleUnite, numdrul tinerilor care se drogheazl a crescut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti de scidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool. Un sondaj din 1993a constatatcd 35% dintre studenteau declaratcd nttrnai 10% ficeau asbeau ca sd se imbete, in vreme ce in 1.977 ta; in ansamblu,unu din trei studenfi bea ca sd se imbete. Acest fapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute in campusurile universitare se petrecin timp ce atacatorulsatt victima - sau amindoi - au biuts0. Accidentele pricinuite de alcool sint cauzanumdrul unu pentru deceseletinerilor intre 15 9i 24 de ani51. Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritucuriodar din picate aceastd al de trecerela virsta adolescenlei, zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung. Pentru majoritatea alcoolicilor gi drogalilor, inceputul dependenlei se in plaseazd.uncleva anii de adolescenfd,degi pufini dintre cei care incearcd sfirgescprin a deveni'alcoolici sau drogafi. La terminarea liceului, peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolul au tare, dar numai 1,4"/" devenit alcoolici; dintre milioanele de americani care au incercat cocaina, mai pufin de 5% au devenit dependenlis2.De unde provine diferenla? Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare rati a criminalitalii, unde drogurile se vind la colgul sfri'zii, iar traficanfii sint un fel de model local de reugiti economicd, riscul de a se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. Unii vor deveni dependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi, allii pur 9i simplu pentru cd in felul acestaau mai ugor accesla cultura celor de o seami cu ei, care idealizeazd.drogui - factor ce sPoregte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice cartier, chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante.Totugi, rdmine problema care dintre cei ce se dedau acestorpldceri ademenitoavor aiunge la o dependen!5 serioas5? re, incercfurdu-le, O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obicei din consumul de alcool sau de droguri, devenind tot mai clependenfi, folosescacestesubstanle ca Pe un fel de medicarnent, minia sau depresia. ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea, Prin experienlele lor timpurii, ajung la un anumit dozai chimic ce poate potoli sentimentelede anxietatesau de melancoliecare ii chinuiesc.Astfel, din celeciteva sute de elevi din claselea 9aP-

Alfubetul emoltonal tea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani, s-a dovedit cd aceia care a\zeautulburiri emotionale mai p_uternice ajuns au 9i la un abuz de consum de substante ,,o.irr!rJ. Acest lucru ar putea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incerce drogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli,'in vreme ce altii devin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln;;;;;l pendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_ pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile. S:t cum spunea Ralph Thrter;psiholog la Western psychia_ . . tric Institute si la crinica din pittsburgh: ,lp""rr" cei care au o predispozilie biologicd, primul pahar"su.r'p.i*u d.ozdde dro_ guri are un impact coviriitot ceeace nu se intimprd cu ceilarti. Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus: <Atunci cind am luat droguri pentru prima dati, m-am simtit normal pentru prima datd." gte ii stabilizea zd dinil;;#;;_ dere psihologic, cel pulin pe termen r.rrt:liisig"i.a acestaeste un pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar,.,r, sentiment de bine de scurtd duratd in schimb"r pentru tot_ deauna a viefii. ""fiJirirrig"ri Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni pe unii s5-gigrseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_ mitd substanfddecit in alta. De exemplu, existiEou6 cdi emofio_ nale care duc la alcoolism. una incepe afunci cind cineva care a fost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati in adolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea. Cer mai adesea sint copiii - de obicei, bdieli - cu pdrinfi alcoolici, care ra rin_ au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. un factor ,d:11"1 biologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA, un neurotransmifitor,care regreazdanxietatea - prea pufini .u ,i., nivel inalt de tensiune. Un stu_ ,",OlOardtat "::".uy:.rimentatd dru a cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABA gi sint 6xtrem de nelinigtifi, dar cind beau alcool, niverul de GABA cregte9i anxietateascadess. Acegti copii de arcoolici beau pentru a se detensiona, gdsind o reraxare dia, in utcoot. Ei sint vulnerabili si din.alte puncte de vedere, ei poirrru, a" exemplu, prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce starea de anxietate. un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici care la 12 ani dddea' se-r,u de anx"ietate, cum ar fi un ritm cardiac crescut ca reacfie la stres, precum gi o impulsivitate exagerat,, ardta cd biielii prezentau o prourtd funciio.u.u 9i u lobilor fron-

306

Costurile analfabetismului emolional

307

talis6.Astfel, acelezone de pe creier care ar fi putut ajuta la potolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat mai pufin decit pe alti bdiefi. $i cum lobii prefrontali au un rol important 9i in funclionarea memoriei - acolo memorindu-se consecinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire -, funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre alcoolism, ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung ale bduturii, agacum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxietelii. AceastXdorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emolional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. Un studiu f5cut pe 1300de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de alcoolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici,mai ales dacd au dat dovadd de o anxietate cronicd puternicd. intr-adevdr, cercetdtorii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la aceste persoaneestede fapt un ,,medicamentautoadministrat impotriva simptomelor de anxietate"57. O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provine dintr-o stare de agitalie puterrricd,de impulsivitate gi de plictiseal5.Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie, copilul fiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoalaprimarS, hiperactiv intrind mereu in tot felul de incurcdturi, dind dovadi de o inclinatie care, aga cum am vdzut, poate s5-l impingd sd-gi caute prieteni indoielnici - uneori ajungindu-se la delincvenli sau la diagnosticul de ,,tulburare de personalitateantisociali". Acegti oameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de o stare de agitafie. Principala sl5biciune este o impulsivitate nestdpinitd; reaclia lor obignuitl la plictiseald - pe care adeseao simt - este o dorin!5 impulsivd de a cunoagteriscul sau ceva cit mai palpitant. Ca adulfi, persoanelecu acesttipar mintal (care poate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori, serotonind si MAO) constatdcd alcoolul le poate potoli agitafia.Faptul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce orice; acestlucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd aibd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguri puternice, nu numai de alcoolss. In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea, efectele metabolice ale alcoolului adeseainriutilesc depresia dupd o scurtd linigtire. Cei care se apucd de bluturd considerind-o un paleativ emolional o fac cel rnai adeseapentru a-gi calma anxietatea, 9i nu depresia; o cu toful alti categorie de droguri sau de.

308

Alfubetul emotional

Costtrile analfabetismului emolional

309

medicamente ii linigtesc pe deprimafi - cel pulin temporar. Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai mare primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi cocaina, un antidot direct impotriva deprimlrii. Conform unui studiu, s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinici tratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cu depresii grave inainte sd ajungi dependenfi; cu cit depresia fusesemai mare, cu atit dependenta era mai puternic5se. Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilitate. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru dependenla de heroind gi de alte derivate ale opiului, cel mai evidenliat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini minia gi accesele furie. O parte dintre pacienli spuneau cd opiul de ii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60. Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocive poate fi in multe cazuri determinati de creier,sentimentele care ii indeamni pe oameni sd se ,,autotrateze" prin bduturd sau droguri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente, asa cum s-a demonstrat de zeci de ani incoace,in cadrul discutiilor membrilor organizaliei Alcoolicii Anonimi. Dobindirea capacitdlii de a trata acestesentimente- de a calma anxietatea, a scdpade de starea de depresie gi de potolire a furiei - indepdrteazd,nevoia imperioasXde a lua droguri sau de a consuma alcool inci din start. Aceste capacitSli emolionale elementarese pot invSla ca remediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolului. Ar fi mult mai bine, desigur, dacd ele ar fi dobindite mai de timpuriu in via!5, inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit.

s-ATERMTN ar c1,ffi"!#i!i;Y{ DRUM
in ultimii zece ani, s-au declarat tot felul de ,,rdzboaie", impotriva sarcinilor adolescentelor,a renuntirii la gcoald,a drogurilor gi, mai recent, impotriva violenlei. Problema in asemenea campanii este cd ele vin prea tirziu, dupd ce problema in cauzd a cdpdtatdeja proporfiile unei epidemii gi s-ainriddcinat in vielile tinerilor. Ele sint interventii in momente de criz\, adicd echivalentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulante pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boala de la inceput. In schimbul acestortot mai numeroase,,rlzboaie" , ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv, oferindu-le

copiilor nogtri capacitateade a infrunta viala 9i sporindu-le 'ansele de a evita toate acestesitualii dezastruoase6l' Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9i sociale,nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd , abuziv6,sau haoticd sau intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de droguri. Sdrdciain sine di lovituri emolionale serioasecopiilor: comai speriali, mai nelinigtili 9i iiii ratu.i inci de la cinci ani sint mai trigti decit cei de seamalor care o duc mai bine, au mai multe probleme de comportament, cum ar fi frecvente furii necontroiate sau distrug"ti d" obiecte, tendinfd care se prelungeqte 9i seriosviala de la virsta adolesceifei.Apdsareasdriciei afecteazd familie: se impulineazd, formele de exprimare a_cildurii pirintegti, mamele iir,t tot mai deprimate (de obicei, fiind firi soli 9i faia stuiUd),drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep," urpr", pe lipete, bdtei 9i amenin!5ri corporale62' gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali, dincolo de forlele familiei si de cele economice- 9i care poate fi decisiv in d.eterminareamdsurii in care orice copil sau adolescent este influenlat de acesteprobleme spinoasesau gdsegteo posibilitate de a le supraviefui. Studiereape termen lung a sute de copii cresculiin sdricie in familii abuzive sau de citre un pdrinte i., o g.uv5 boali mintald aratd cd pin.l 9i aceia care au de infruntat celemai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de Acest lucru Presupuneo capacapacitaliemolionale esenfiale63. pozitivi de adaptare in societate,ceea ce-i face pe ceilalli ciiate sd se ipropie, incredere in sine, pers€verenld optimistd in fala egecuriior 9i a frustrdrilor, abilitatea de a-gi reveni rapid din supirare gi, in general, o fire fericitd. Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemeneadificultdli caPaavantaje.Evident ci multe dintre aceste fdrd sd aibd aceste citdli sint inndscute, este loteria genelor - dar chiar 9i atributele temperamentale se pot schimba in bine, a9acum am vdzut in Capitolul 14. O cale de intervenlie ar fi, firegte,cea politici 9i eradicareasdriciei gi a altor condilii socialecaredau economicX, unor asemeneaprobleme. Dar in afard de acestetactici nagtere (caresint tot mai pulin fuate in seamdpe ordinea de zi social5) existd tot mai *.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i ajuta si infrunte mai bine asemeneainabiliteli irnpovdritoare' sd luam cazul unor tulburdri emofionale, probleme de care unul din doi americanisuferi de-a lungul viefii. Un studiu fdcut

310

Alfubetul emolional

emolional Costurile analfabetisrnttltti

311

pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatatc.i 48o/"au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrl vietii lorfl. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei, care atr avut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. Acesta era grupul cu cele mai multe necazuri, inregistrind 60% dintrt' toate tulburirile psihice si 90"/"dintre cele mai grave 9i cu urmdri cumplite. Ei aveaunevoie de o ingrijire intensivd,dar abordarea optimd ar fi fost prevenireape cit posibil a acestorprobleme incd de la inceput. Desigur cd nu orice dezechilibru mintal poate fi prevenit, dar sint unele, 9i chiar multe, carepot fi prevenite. I{onald Kessler,sociolog la universitatea dln Michigan, estecel care a fdcut aceststudiu gi care mi-a spus: ,,Trebuie i.tra tervenim de timpuriu in viafd. De exemplu, o fatd care sufera de fobie sociali incd din clasaa gasea apucd de bduturd din prise mii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale.Cetre 3t) de ani, atunci cind vine la noi la cabinet,esteincd temdtoare, intre timp a devenit alcoolicdsi drogatx gi este deprimatd, pentrtr cd viata ei esteo mizerie. Marea intrebare rdmine ce am fi putut noi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajungi in aceastd prdpastiefdrd fund?" Acelagi lucru estevalabil si pentru actelede violentd si intregul gir de pericole cu caresint confruntati tinerii din ziua de azi. Programele educalionalepentru prevenirea unor anumite probleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muit in ultimii 10 ani, creindu-seo mini-industrie educalionald,pentru cd existi o piafd de desfacere. Multe dintre ele insd - inclusiv multe dintre cele mai m-arcante mai des utilizate - s-au ori dovedit a fi ineficiente.o parte, spre disperareaeducatorilor,se pare chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pe care trebuiau sd le rezolve, gi anume drogurile gi sexul in rir:rdul adolescentilor. Informatiile nu sint de ajuns un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. in 1,993, aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai in statele unite, numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. in vreme ce estimSrile variazd, majoritatea experlilor sint de acord cd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdiefilor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de 77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegte acest abuz sexual, intre altele)65. Nu existd un profil unic al co-

pilului vulnerabil la abuzuri sexuale,dar majoritatease simt neocrotifi, incapabili si rezistepe cont propriu gi izolafi prin ceea ce li s-a intimplat. Cu acesteriscuri in gind, multe gcoli au inceput si ofere programe de prevenire a abuzului sexual. Majoritatea acestorprope grame se concentreazd. informatiile fundarnentale in legSfuri cu abuzul sexual, invSlindu-i, de exemplu, pe copii si discearnd intre atingerile ,,bune" si ,,rele", avertrzindu-i asuprh pericolelor care ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-a intimplat ceva suspect.Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 de copii a aritat cd acestcurs elementarera doar cu pulin rnai bun decit nimic - sau de fapt, mai riu decit nimic - pentru a-i aju" ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie ale Cel mai durului gcolii, fie ale unui potenlial agresor de copii66. r5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemeneaprogram elementargi care apoi au devenit victime ale unui atac sexual, cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtrmdtatemai pulini decit cei care nu urmaseri un asemeneaPrograp. In schimb, copiii cirora li s-a linut un curs mai complex inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i socialeau fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a deveni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace,sd lipe sau si se zbat6,si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmente sd spund ce gi cind li s-a intimplat. Acest ultim avantaj - informarea in legdturl cu molestarea suferitd - este un mijloc preventiv intr-un sensgrditor; mul;i pedofili fac sute de victime. Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratd ci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen!ei. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profesor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei a molestat cam 300 de copii in fiecare an - gi totugi nici unul dintre copii nu a reclamat; molestarea a iegit la lumind numai dupi ce unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceput si-gi molestezepropria surioard6T. Copiii careau urmat programe mai complexeau fdcut de trei ori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemenea curs. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu expuneau toati problematica dintr-odatd, ci expunerea se fdcea la diverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald,ca parte a educaliei sexualesau medicale.Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze

372

Al.fabetul emofional

Cos t u rile analfab etist nttlu i etno! iona I

-1

^a^

lJ

copiii mai in aminunt despre ceeace sint invdfafi la gcoald(tr piii ai cdror pdrinti au procedat a9aau rezistatmai bine amenirrtirilor si abuzului sexual).in afari de aceasta, competenlelesociale si emotionale au contat enorm. Nu e suficienl ca un copil doar sd gtie ce e ,,bine" 9i ce e ,,r6u" in privinla pipiitului. Ei tie,buie sd congtientizezecind o asemeneasituatie inseamnd'cel-;r rdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile. Acest lucnr presupune nu numai congtientizare, dar si destuld incredere in sine si capacitatea a acliona in asemenea de momente, chiar si itr fata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd,spunindu-i: .To1uf e in reguld." Apoi, copilul are nevoie de un inireg sir dc modalitSli de a opri ceeace este pe cale sd se intimple -"de la a fugi pind la amenintareacu reclimafia. Din acestemotive, celc mai bune programe ii invatd pe copii sd-giimpund punctul de r'-edgre, s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi, ie gti" .ur" I sint limitele si si ;i le apere Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafiile referitoarela abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenliale emofionale 9i sociale.Aceste programe i-au invdlat pe copii si giseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor.,ul"i., mod pozitiv, de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pentru ceeace se intimpli, simfind cd existi o intreagd relea de iprijin, profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa. dach li se va $i intimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti. Ingrediente active Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra ingredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"venire, cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri imparliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente. intr-un proiect de cinci ani sponsorizat de fundafia w.T. Grant, ur, cor,sorliu cle cercetXtoii a studiat acestpeisaj, distingind elementele active ce pireau cruciale in reugita unor asemeneaprograme funcfiona1e68. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. ir"b"*ri. acoperita intreaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inteligenfd emofionald, indiferent ce problema anume trebuie prevenit5. (Yezi Anexa D pentru lista completd.)6e Capacitdlileemolionale presupun gi congtientizarea sine; de identificarea, exprimarea si stdpinirea sentimentelor, controlul asupra impulsurilor gi aminarea recompenselor;strpinirea stresului gi a anxietefii.o capacitatecheiein controlurui i*p.rlsului

ar fi cunoagtereadiferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invSlarea de a lua hotiriri emolionale rnai bune, mai intii prin controlareaimpulsurilor 9i apoi prin identificareareacliilor alternative gi a consecintelorinainte de a acliona. Mtrlte competenle sint interpersonale:interpretareaindiciilor sociale;i emolionad-e atentd,capacitatea a rezistala influenlele negale, ascultarea tive, abordarea lucrurilor din perspectiva altora ;i inlelegerea comportamentului acceptabilintr-o anumitd situatie. Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentru intreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale, dacd nu pentru toate, micar pentru majoritatea problemelor pe care Ie-am discutat in acestcapitol. Alegerea problemelor specifice impotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale este aproapearbitrar5 - cazurile sint similare in ceeace privegte rolul jucat de competenleleemolionale gi sociale;de exemplu, sarpesau sinuciderein aceeagi cini nedorite la rrirsta adolescenfei rioadS. Sigur cX, de fapt, cauzeletuturor acestorprobleme sint complexe, intervenind in diferite proporlii destinul biologic, dinamica familiei, politica sdriciei si cultura strXzii. Nici un singur asupra unei tip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea singure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi. Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul copilului - 9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuie sd se concentrezeasupra remediilor emofionale,nu prin excluderea altor rdspunsuri, ci prin gisirea lor impreun5. Urmdtoarea intrebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.

$ colarizarea em o ti iI o r

315

$ colarizareaemofiilor
Prhtciltnla speranfd unui poporconstd n httr-oeducan tie corectd tineretuluisdu. ERASMUS

E un fel mai ciudat de a striga catalogul. 15 copii din clasaa cinceastau pe jos in stil indian. Pe mdsurd ce-siaud numele, elevii nu rispund cu ,,Prezent",cum se face de obicei la gcoald, ci spun un numir care indicd cum se simt; unu inseamnd prost-disprts) zece,cu energie maxim5. Astdzi au moralul ridicat: ,,]essica." ,,Zece:sint in al noudlea cer, este vineri." ,,Patrick." ,,Noud: incintat, pufin emofionat." ,,Nicole." ,,Zece:linigtiti, fericitd. . ." Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School,gcoali amplasatd in ceeace a fost cindva marele conac al familiei Crocker, dinastia care a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco. in prezent, clidirea, care seamdndcu o versiune in miniaturi a Operei din San Francisco,addpostegteo gcoaldparticulard, care oferd ceeace poate fi numit un curs model de inteligenld emolionali. Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele - cele proprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. Prin natura sa, aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentrezeasupra structurii emolionale a viefii de copil - lucru care de obicei este ignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane.Strategiapresupune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor ca subiect pe ordinea de zi. Profesorii se referd la cazuri reale suferinla de a fi izolat, invidia, neinlelegerile care pot si degenereze in bitii in curtea gcolii. Sau cum spune Karen Stone McCown, creatoareaprogramei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoare a Nueva School: ,,Invdfitura nu se poate face izolat de senti-

mentele copiilor. Alfabetizarea emolionald este la fel de importantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului."l $tiinla sinelui este un adevdrat pionierat, o idee incd incipientd, care a inceput sd se rispindeasci in gcolilede pe ambele coasteamericane*. Denumirea acestor cursuri merge de la ,,Dezvoltarea sociald" la,,Capacitilile necesare viatd" 9i pind la ,,Studiul social9i in emofional". In unele, in acord cu ideea lui Howard Gardner,care suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd, seTolosegte termenul de,,inteligenfepersonale".Firul comun estescopul de gi a spori nivelul competenleisc-rciale emolionale la copii, ca parte componentd a sistemului lor de educalie obignuit - nu doar ca un remediu pentru copiii careau probleme sau sint definili ca ,drficlli", ci ca un set de instrumente si elemente esentialede inlelegerepentru orice copil. Cursurile de alfabetizareemotionali au rdddcini indepXrtate in migcareade invdfXmint-afectiva anilor 1,960.Ideea vremea la aceeaera cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult mai profund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd a ceeace fuseseinvdlat in teorie.Migcareade alfabetizare emofionali a scosin eviden!5 termenul de educatie -in loc sd afectiad fie folosit afectul pentru a educa,esteeducat afectul in sine. Mai aproape de noi, multe dintre acestecursuri 9i zelul de a le rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire deja existentein gcoli, fiecarein parte avind o anumitd lintd: fumatul la adolescenfi, consumul de droguri, sarcina,renuntareala gcoal5 gi, mai recent,violenla. Asa cum am vizut in capitolul precedent, consorliul W.T. Grant a fdcut un studiu al programelor de prevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind se ocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale, cum ar fi controlarea impulsurilor, stdpinirea furiei, g5sirea de solulii creatoarepentru problemele sociale.Pornind de la acestprincipiu, a apdrut noua generaliede modalitdti de intervenlie. A9a cum am vdzut in Capitolul 15, intervenfiile destinate inilial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor
* Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabetizare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement of Social and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentru Progresele in invilarea Sociald si Emofionali), catedra de psiliologie (M/C 285), Universitatea Illinois din Chicago,7007 West Harrison St., Chicago, IL 60606-7737 .

31,6

Alfabetul emolional

$colarizarea emoliilor

377

emofionale gi sociale care genereazi probleme, cum ar fi agresivitatea sau depresia, pot deveni extrem de eficiente ca element de proteclie pentru copii. Aceste intervenfii bine conturate, in principal, au fost executatede psihologi cercetdtori ca simpld experienfi. urmdtorul pas este generalizarealecliilor acestor programe specializateca masurd preventivd pentru tofi elevii, care. sd fie predate de cltre profesori obignuifi. O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-, supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA, drogurile si altele asemenea,in acele momente din viala tinerilor cind incep sd se confrunte cu ele. Subiectul principal insd gi mereu important este competenfa-cheieprin care poate fi depdsitd orice dilemd specific5: inteligenfa emofionald. Noul punct de pornire in alfabetizareaemotionali la nivelul gcolilor face din emolii si din viafa in societateo temi ir sine, in loc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului ca simple intruziuni irelevante sau, cind duc la izbucniri, de a le incredinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaieale consilierilor gcolari sau ale biroului directorului. Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoasegi cu atit mai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vizeaz\,.Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd, asemeni unei bune copilirii petrecute acasi, lecfiile impdrtrgite sint scurte dar grditoare, predate in mod regulat gi menlinute de-a lungul mai multor ani. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale; pe misurd ce aceastdexperien!5 se repetd, iar 9i iar, creierul le reflectd ca fiind cdi, obiceiuri neurale aplicabile in momentele dure de frustrare sau de suferinte. In vreme ce substanla zilnicd a alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald, rezultatul - fiinle umane decente- conteazd. mai mult ca niciodatd pentru viitorul nostru. LECTIADESPRE COOPERARE Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cu ceeace fdceamnoi la ore, din cite ne mai amintim. Un grup de elevi din clasaa cincease pregdiegtesd joacePdtrdleleleCoopbrdrii,un joc in carefiecareechipd trebuie sd aranjeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvirgiti 9i nu sint permise nici gesturile. ProfesoareaJo-An Vargo imparte clasain trei grupe, fiecdreiadindu-i-se o anumitd mas5.

i

:

Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie de evaluare pentru a consemna, de exemplu, cine din grup preia organizarea,cine e clovnul, cine intrerupe. Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd de treab5. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri va fi mult mai eficient ca echipi; termind in doar citeva minute. Un al doilea grup depune eforturi solitare, paralele, fiecare lucrind separat la propriul puzzle, dar nu se ajunge nicdieri. Dupd care, incetul cu inceful, incep si lucreze impreunS pentru a completa primul pdtrat gi continu5 pind ce termind. tot puzzle-ul. Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. Un singur puzzle este aproape terminat, si chiar 9i acestaaratd mai curind a trapez decit a pitrat. Sean,Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseascd coordonareaideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-o imediat. Ei sint in mod clar frustrali, cerceteazd, frenetic piesele de pe masdnabordeazdtoate posibilitSflle, aqezindfiecare piesd lingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dezamdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc. TensiuneaslSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintre piese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS;colegii chicotesc. Acesta se dovedegtea fi un moment de fumurd in ora respectivd. care ali terminat Jo-An Vargo, profesoara,ii incurajeaz6.:,,Cei putefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc." Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat, aratd doud piese din afara pdtratului gi sugereazl.;,,Astea trebuie si le puneli invers." Dintr-odatd, Rahman, cu chipul schimonosit de concentrare,isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivesc pe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte.Se pornesc aplauze spontane cind ultima piesd igi gdsegtelocul gi se termind si al treilea puzzle. UN PUNCT DE CONTROI'ERSA Dar pe mdsuri ce orele continuS, ilr urma lecfiilor de abordare in echipd pe care le-au primit, mai existd 9i un alt schimb de experienld extrem de intens. Rahman, inalt gi cu o claie de pir negru pe cap, gi cu Tucker, observatorul grupului, sint antrenali in nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilor gesticuldrilor. Tucker, cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat, poarti un tricou pe carese afld motoul,,Fii responsabil",ceeace, cumva, ii diminueazl rolul oficial.

318

Alfubetul emolional

$colarizareaemofiilor

319

,,Sepoate oferi o piesd - asta ru inseamnd cd gesti culezi,, ii , spune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat. ,,Ba tocmai cd esteun fel de a gesticula", insistd Rahman vehement. observd tot mai marea agresivitate din timpur schim- -vargo bului de replici, drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor. Acesta este un incident crucial, un schimb spontan de replici aprinse; in asemeneamomente, ili dai searna cit efect au ivut lectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii intl-rl mod mai profitabil.Aga cum gtie orice profesor bun, lecfiile date in asemeneamomente pline de scintei rdmin in memoria elevilor. ,,Nu e o critici - ali colaborat foarte bine - dar, Tircker,incearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a critic5", spune Vargo. Tucker,cu voceadeja calmatd,iispuse lui Rahman:,,pofi pur simplu sd pui o piesd acolo unde crezici se potrivegte,si dai 9i cuiva ceeace crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi.pur 9i simplu sd ii oferi piesa." Rahman rdspunde cu un ton furios: ,,N-aveaidecit sd faci asta mai devreme" , zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilustra nevinovdfia. ,,$i fi s-ar fi zis <Fdrdgesticuldri!o,, sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceeace estesau nuo formd de gesticulare.Ecu ochii pe foaia de evaluarepe care Tucker a completat-o gi care - degi inci nu s-a pomenit - a provocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. pe foaia c-le evaluare, Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu ,,Cineestenedisciplinat?" Vargo, observind cr Rahman se uitd la formularul acelaofensator, face o presupunere, spunindu-i lui rucker: ,,simte cd ai folosit un cuvint negativ - nedisciplinat- in privinta lui. Ce ai vrut sd spui de f.apt?" ,,Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad", rdspunse Tucker, contrazicindu-se. Rahman nu inghite gdlugca, dar are deja un ton mai calm la rindul lui. ,,Mi se pare cam exagerat,cel pulin dupi pdrerea me a . " Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile. ,,Tuckerincearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un moment dificil."

Rahman mult mai la obiect acum, ,,indis,,Dar", protesteazd ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva, iar eu fac aqa"- se maimuldregte in mod caraghios,isi bulbucd ochii 9i igi umfld obrajii - ,,Asta ar fi indisciplin5." Vqrgo fi:rcearcio noud leclie emofionald, spunindu-i lui Tucker: ,,Incercind sd ajufi; tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu al cuvintului, dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in care discutafi. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi sentimentele.El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisciplinat i se par nedrepte.Nu-i place sd i se spund aga." Apoi adaugd cdtre Rahman: ,,Mi-a pldcut cum !i-ai suslinut punctul de vedere in disculia cu Tucker. Nu l-ai atacat, degi nu este pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. Atunci cind !i-ai dus piesele de puzzle la ochi, ai pirut mai curind frustrat gi voiai sI destinzi pulin atmosfera. Tucker a socotit cd este o indisciplind, pentru cd nu fi-a inleles intenfia. Nu-i asa?" Ambii biieli au dat din cap afirmativ, ilr vreme ce ceilalgi elevi i9i strinseserdpiesele de puzzle. Aceastd micd melodramd din cadrul clasei a ajuns la final. ,,Vd simliti mai bil:re?",intreabd Vargo. ,,Sau inci vd deranjeazd ceva?" ,,A, da, mi simt bine", spuse Rahman cu o voce mult mai blindd acum, simfindu-se ascultat gi infeles. Tucker di 9i el din cap zimbind. Biiefii, observind cd toati lumea deja iegise din clis5, se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX. POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAI IZBUCNIT in vreme ce un nou.grup igi cauti locurile pe scaune, Vargo disecd Ceea tocmai iegisela iveald. Schimbul aprins de replici ce si linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd deja despre rezolvarea conflictelor. Ceea ce de obicei duce la escaladarea conflicteloq,spune Vargo, este:,,Necomunicarea,a face tot felul de presupuneri, tragerea unor concluzii pripite, transmiterea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentru ascultdtori." Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nu este si evili complet conflictul, ci si rezolvi neinlelegerea gi resentimentele inainte si se ajung5 la o ceartdputernic5. Existd urme ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahman gi-au stdpinit disputa. De exemplu, amindoi au fdcut eforturi pentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in-

320

Alfabetul ernolional

$colarizareaentofiilor

321

tensificeconflictul. Acest mod de a face o afirmafie (altcevadecit agresivitateasau pasivitatea)estepredat la Nueva Schooliricd din clasa a treia. Se subliniazd importanla exprimdrii senti mentelor imediate in agafel incit sd nu se ajungi la agresivitate. in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pnvea pe celSlalt,pe mdsur5 ce lucrurile au progresat,au inceptit sh dea semnede ,,ascultare activ5", privindu-se unul pe celdlalt, stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut,,, care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat. Punind acesteinstrumente in acfiune, impreun5 cu o anumiti pregitire special5,,,afirrnarea"si ascultareaactivd au devenit pentru acegtibiieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dc cuvinte incrucigate - ci modalitdti de a reactiona in asemenear momente, cind este mai mare nevoie de ele. Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili, pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl, oamenii fiind foarte pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noi modalitdli de reaclie - mai ales cind sint sup5rafi. Pregdtirea specialdin aceastd direclie ajuti. ,,Oricine,adult sau elev in clasa a cincea,arenevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe sine in momentele de supdrare", subliniazd Yargo.,,Inima bate foarte repede, miinile transpir5, egti cu nervii in pioneze gi incerci sd asculfi bine, stdpinindu-te sI !ipi, sXinvinovSlesti sau si sari la atac." Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa a cincea, lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit gi Rahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:rvinovdfeascdunul pe celXlalt,sd se insulte sau sd !ipe. $i nici ntr au ldsatca sentimentelelor sd ajungdla un disprefuitor ,,Du-te...!" sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inciperii. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt in eviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi percepereanuanfelor de rezolvare a conflictului; lucrurile ar fi putut si iasd cu totul altfel in alte imprejurdri. Copiii din ziua de azi ajung si se minie - sau chiar si mai rdu - pentru iucruri mult mai mdrunte.

se deschidecaleapentru ca o persoandsi intrebe: ,,N-afi vrea si discutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintre elevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascd dacd nu vrea) acestlucru permite scoatereala iveald a ceeace este - gi ocazia de a gdsi opliuni creatoarede rezolvare. Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sint elevii. Daci sint in clase mai mici, de obicei totul pornegte de la faptul cd au fost necdjifi, izolali sau speriafi. Cam din clasa a gasea, apar noi motive de ingrijorare - sentimente de suferin!5 datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire, cd sint izolafi; prieteni imaturi; sau situafii nepldcute pentru cei mici (,,8eiefii mai mari s-au luat de mine"; ,,Prietenii mei fumeazd gi incearcdsI md convingd gi pe mine"). Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala copiilor gi se desfdgoar6de obicei ir afara gcolii - in sala de mese, in autobuzul spre gcoald,la un prieten acasd.Cel mai adesea copilul nu impirtigegte acestegriji, dar ele il obsedeazdseara, cind e singur in pat, pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze.La orele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei. Fiecaredintre acestedisculii reprezintd un profit potenfial in privinfa scopului explicit al cunoagterii de sine, gi anume clarificarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. Cursul are gi un plan de leclie, care este flexibil, pentru ca momentele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveni unele profitabile. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie pot furniza exemple vii, la care se pot referi atit elevii, cit gi profesorii pentru aplicareacapacitifilor emolionale dobindite, cum ar fi metodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascd spiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi. AB C-UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i este un model de predare a inteligenlei emolionale. LJneori,lecliile sint surprinzdtor de sofisticate.Directoarea de la Nueva,School, Karen Stone McCown, mi-a spus: ,,Cind linem cursurile despre minie, ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeauna existi gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt - egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diverse alegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi, cu atit existenlava fi mai bogatd."

fnrcnr;onAnnrzrLEr
La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint intotdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului. Cind sint mici - unu, doi sau trei, asta indici faptul cd se simt groaznic - gi

322

Alfabetul emolional

$ colarizarea emoliilor ALFABETIZARE A EM O TI ON ALA

323

Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cu punct identicl cu elementele de inteligenld emofionald - 9i cu calitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele capcane ce ameninli copiii. (Vezi Anexa E pentru lista complet5.)2 Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine, in sensul recunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pentru ele, precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri, sentimente 9i reacfii; a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hotiritoare in luarea unei decizii; prevederea consecinlelor alegerilor alternative; gi aplicarea acestorinformalii in deciziile referitoare la subiecte cum ar fi drogurile, fumatul gi sexul. Congtientizarea de sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celor slabe,precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui, pozitivd 9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti, cea a increderii exageratede sine). Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea a ceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu, durerea care genereazd. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini anxietdfile, minia 9i tristefea. Un alt accent se pune pe asumarea rdspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in implicdri trup 9i suflet. O calitate sociald cheie este empatia, inlelegerea sentimentelor celorlal! si insugirea perspectivei lor, precum gi respectarea diferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. Un punct major este stabilirea relafiilor, inclusiv a inv5la sd asculgi 9i si pui intrebiri: distingerea intre ceeace se spune sau se face gi propriile reaclii gi judecifi; afirmarea lulcruriloq,gi nu furia sau pasivitatea, precum 9i dobindirea artei colaboririi, a rezolvirii conflictelor gi a negocierii compromisurilor. La $tiinla Sinelui nu se dau note; viata in sine este examenul de diplomi. Dar la sfirgitul clasei a opta, cind elevii se pregitesc 'sI pdriseascdNueva Schoolgi si plece la liceu, fiecaredi un test socratic,un examen oral de cunoagterede sine. Una dintre intrebdrile dintr-un examen recent a fost: ,,Descrieti o reaclie corectd pentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva careincearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia ii place si tachineze" sau: ,,Care sint cdile sindtoase de a depisi stresul, furia 9i frica?" Daci ar mai fi trdit, Aristotel, care era atit de preocupat de talentul in rezolvarea problemelor emolionale, precis cd ar fi fost de acord cu acestcurs.

ilr capnut oRAstrLUt
E de inleles ci scepticii vor intreba dacXun asemeneacurs de $tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulin privilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precum Nueva, unde fiecare copil, intr-un fel sau altul, este mai talentat decit ceilal;i. Pe scurt, oare competenla emolionald poate fi predatd acolo unde este mai mare nevoie de ea, in haosul total din cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Lewis Tioup Middle School din New Haven, care e departe din punct de vedere social gi economic, dar 9i geografic, de Nueva School. Mai exact, atmosfera de la Troup PresuPuneun interes la fel de mare pentru invdfituri - gcoala se mai numegte 9i Troup Magne Academy of Sciencegi esteuna dintre cele doui gcoli din district unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pinE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd special imbunitiflte in domeniul gtiinfelor. Elevii de aici pot pune intrebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice,prin intermediul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau[i de la Houston, sau i9i pot programa calculatoarele pentru a asculta muzicd. Dar in afard de acesteavantaje strict legate de invdfxmint, ca in multe alte orage, albii au fugit de suburbiile New Havenului la gcolile particulare, drept pentru care, la Troup,95o/"dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd. Foarte aproape de campusul universitar Yale - care rePrezintd insd un cu totul alt univers -, Tioup este amplasatd intr-un cartier de muncitori sdraci, care in anii 1950avea 20 000 de oameni angajali in fabricile din apropiere, de la Olin BrassMills la Winchester Arms. in prezent, locurile de munci s-au redus la mai pulin de 3 000 gi odati cu aceastaa scdzut 9i orizontul economic al familiilor care locuiesc acolo. New Haven, ca de altfel multe alte oragemuncitoregti din Noua Anglie, s-a scufundat in sdrdcie,droguri 9i violenld. Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban, in anii 1980,un grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Program de Competenli Sociald, o serie de cursuri care se ocupd practic cam de aceleagisubiecte ca 9i cele din Programa $tiinfei Sinelui de la Nueva School. La Tioup insi legitura dintre subiecte esteadeseamai directd si mai dur5. Nu mai esteLn sim-

324

Alfubetul etnolional

S colar izare a em oliilo r

325

plu exerciliu educationalatunci cind se lin orele de educatie st, xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers. nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. New Haven ire ct,l mai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA; o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.r aceasti boald - si de altfel, gi o parte dintr-eelevii de aici. in ciuprograme imbogdfite, elevii de la Troup se luptd cu t.r 91 y"gi felul de probleme iminente intr-un asemeneaorag; tr,itgi copiii au acasr o situalie extrem de haoticd, in cazul in care nu est(, de-a dreptul dezastruoasr, astfel incit in unele zile pur gi simplu nu reugescsd ajungX la gcoali. ca de altfel toate gcolile din New Haven, semnul cel mai vizibil care frapeazd, orice vizitator este acel sefirn de circulalie in forlf de romb galben, pe care scrie,,Zond fdrddroguri,,. La usi std Mary Ellen Collins, consilierul gcolii fel de avocat al poporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ce ele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ce privegte programa de competenld socialx. Daci un profesor este nesigur in privinta predirii unei lecfii, Collins va veni la ore gi ii va arita cum sl facd. ,,Predau in gcoala asta de 20 de ani,,, spune Collins, in timp ce mi intimpind. ,,Uitagi-vdla cartierul dsta centrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme cit existi probleme grave, cu care copiii se confrunti in realitate. De exemplu, cei care au sIDA sau au furcasdbolnavi de sIDA - nu sint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sIDA, dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un profesor care i-ar putea asculta problemele emolionale r,r, dou, 9i pe ceie de gcoalS,inseamnd ci se deschide o cale spre conversalie." La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd, |oyce Andrews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenld socialS,care se tine de trei ori pe srptdmind. Andrews, ca tofi ceilalti profesori de clasaa cincea,a urmat un curs specialclevard pentru a sti cum sd predea, dar exuberantaei sugereazdfaptul cd subiectelede competenli sociali sint pentru ea mai mult decit firegti. Lecfia de azi estedespreidentificareasentimentelor. Capacitatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intre ele esteo calitateemofionali cheie.Cq o zi inainte, copiilor li s-a dat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane

pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chipul respectiv.DupI ce au adunat temele, Andrews a fdcut o listtr a sentimentelor, pe care le-a scris pe tablX - tristefe, ingrijorare, entuziasm, fericire 9.a.m.d.gi s-a adresat intr-un ritm rapid celor optsprezeceelevi care reugiserdsh vini la 9coal5in ziua respectivi. Agezali in blnci de cite patru locuri, elevii ridicau sus miinile, trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul. Atunci cird a addugat pe lista de pe tabldfrustrare, Andrews a intrebat: ,,Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?", toli au ridicat mina. ,,Si ce ali simlit in acele momente?" Rdspunsurile au venit in cascadi. ,,Oboseald", ,,Cortfuzie", ,,N-am mai putut gindi limpede", ,,Anxietate". Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare, |oyce a sPus: ,,Asta gtiu ce inseamnd. Oare cind se simte un profesor enervat?" ,,Cind vorbegte toat5 lumea in clasi", a rdspuns o fatd zimbind. FdrX sd-gi iasd din ritm, Andrews a trecut la o foaie de evaluare. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete, fiecare exprimind una dintre cele gaseemolii fundamentale fericire, tristele, furie, surprindere, teamd, dezgust 9i o descriere a musculaturii faciale activatein fiecaredintre acesteexemple: .|EAMA: . . . . si Guraestedeschisi bdrbiatrasi in spate. se si Ochii sint deschisi colturileinterioare ridici in sus. sint Sprincenele ridicate9i inrpreunate. Apar riduri pe mijlocul fruntii.3

Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd, pe fefele copiilor apar expresii de fric5, minie, surprindere 9i dezgust, pentru cd ei imitd imaginile 9i respectXintru totul reletele exprimdrii prin intermediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. Aceastd leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expresiilor faciale;acestlucru, de altfel, se predd in aproape toate gcolile in cadrul lecliei introductive de psihologie - in schimb, rareori se intimpli asta in claseleprimare. Aceastdleclie elementard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sentiment gi expresiafaciali potrivitS, ceeace poate pdrea de la sine infeles gi cd n-ar trebui invSfat. $i totugi poate sen'i ca antidot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional, atit de des intilnit. Durii din curtea gcolilor, mai lineli minte, adesealovesc

326

Alfubetul emolional

$colarizarea emofiilor

327

Ia minie, pentru ci ei interpreteazd gregit rnesajeneutre gi unclt, chipuri, ca fiind ostile, de exemplu, iar fetele care ajung la pro blemele de alimentalie nu reugescsd discearnd ir:rtreminie, an xietate si foame. ALFAB ETI ZARE EM O TI ON ALA DEGHIZATA Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiec te la ordinea zllei, e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulr prea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrr curs. Astfel, strategia care iese la iveald in privinla educafit'i emolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri, ci de a amesteca lecliile despre sentimentegi relafii cu materiile predate. Lecliilt. emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt' scris, in cursurile de sdndtatesau de gtiinfd, in studiile socialt' sau in alte cursuri standard. in vreme ce la gcoliledin New Ha. ven materia Leclii pentru Via!5 esteseparat6,la unele claseprograma materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cursuri, cum ar fi citirea sau sindtatea. O parte dintre lectii se lin irr cadrul orelor de matematicd - gi anume se invatd calitdlile principale, cum ar fi puterea de concentrare,motivarea la invi!5tur5, stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine. Unele proiectede dezvoltarea capacitdliloremolionale 9i sociale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd,dar sint strecurate in strucfura viefii gcolare. Un model al acestei aborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esenlialmente invizibil - este Proiectul de Dezvoltare a Copilului, creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps. Proiectul s-a aplicat initial in Oakland, California, 9i in prezent este experimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard, in genet'alin cartiere cu aceleagiprobleme ca aceleaale New Havenuluia. Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in funcde cursurile deja existente.Astfel, cei din clasaintii ascultd la lie ora de citire povestea ,,Broscula9i Ursulelul se imprietenesc". Aici, Broscuta,nerdbddtoaresd se joace cu prietenul ei care hiberneazd,Ursuleful, ii joacd o fest6,ca sd-l trezeasci mai repede. Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prietenie 9i despre ceeace simt oamenii atunci cind li se face o glumd. O serie de aventuri duc la deschjdereaunor subiecte cum ar fi cele despre timiditate, recunoagterea nevoilor prietenilor, cum te simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor.Un plan

de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul anilor de gcoali primari 9i gimnaziald, dindu-le indicii profesorilor pentru a deschide subiecte cum ar fi empatia, stabilirea unei perspective gi afecliunea. o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu structura vielii gcolare este aceeade a-i ajuta pe profesori sd regindeascdmdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli. Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilului apar asemeneamomente tocmai potrivite pentru a-i invdla pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc - controlarea impulsurilor, explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor - 9i ci existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. Un profesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceascl o cifr6, iar cel care o nimeregte intrd primul. Ideea imediati este ci existi gi cii imparfiale, cinstite de rezolvare a acestor dispute m6runte, in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate. $i cum aceastaeste o posibili abordare, copiii o folosesc la rindul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (,,Eu intii!", la urma urmei, este o expresie molipsitoare in primele clase - dacl nu cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). Existd deci un mesaj pozitiv, altul decit autoritarul gi mereu prezentul: ,,lnceteazlt" oRARUt EMOTTONAI ,,Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine." Aceastdplingere dureroasd aparline unei fetile de clasaa treia de la gcoalaelementari fohn Muir din Seattle.Ea i-a fost depusd in mod anonim in ,,cutia sa pogtald" din clasd- de fapt o cutie de carton vopsiti - unde ea gi colegele sale au fost incurajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele, pentru ca intreanigte cii ga clasd sd vorbeascddespre ele gi sd incerce sd gdseascd de rezolvare. Aceastddisculie nu menlioneazi numele celor implicali; in schimb, profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au asemeneaprobleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sd Atunci cind vorbesc despre ceeace simt cind sint le depdgeascd. izolali, sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati, au ocaziasXincerce noi solulii la acestesituatii - o posibilitate de a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict, precum gi de rezolvare a neintelegerilor.

328

AIfubetttl emolional

S c olariznre a ett uttiilor

329

Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate, astfel incit cri zele gi chestiunilecareapar si devind subiectul orelor,pentru c.i o agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul realititilor copildriei. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc,si preocupirile lor se modific5. Deci, cel mai eficient ar fi ca lectii le emolionale sd se concentrezeasupra dezvoltSrii copilului si sii fie repetate la virste diferite, in agafel incit sd corespundi schimbirilor 9i capacitilii de intelegere, precum gi provocdrilor cdrora trebuie sX le facd fa!5 copilul. O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6. Unii suslin ci ntr e prea devreme nici in primii ani de viafd. Pediatrul de la Harvard T. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea obline beneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtr sugarii 9i copiii foarte mici, agacum se intimpld in unele programe speciale care se lin la domiciliu. Un argument puternic ar putea fi o subliniere mai sistematicha capacit5lilor sociale.gi emolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARI aga cum am vizut in Capitolul12, dispozilia copiilor de a invd!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemeneacapacit5li emolionale. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentru punerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programul Head Start, atunci cind este bine condus (un factor extrem de important), poate avea efectebenefice, emolionale 9i sociale,pe termen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungi in primii ani de virstd adulti - mai puline droguri gi arestdri, ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines. Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind se reugegtestabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. Aga cum plinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel, copiii au sentimente intense incd de cind vin pe lume. Dar creierul noului-ndscut e departe de a se fi maturizat complet; agacum am vdzutin Capitolul 15, doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea de dezvoltare finald - proces care se desfdgoardconform unui ceas biologic innbscut, de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pini in primii ani de adolescenle - emoliile copilului vor fi pe de-a-ntregul formate. Repertoriul sentimental al noului-ndscut este relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui copil de cinci ani, care la rindul ei nu este la fel de complexd ca a unui adolescent. intr-adevdr, adultii cad mult prea adesea in capcanaatit de comund 9i anume aceeacd se agteapti ca acegti copii si fi atins maturjtatea cu.mult inaintea virstei corespunzS-

toare, uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apariDe exemplu, !ie, programat dinainte in dezvoltarea copilului. igi va putea atragemustrdri din parun copiltiudhros de patru tea pirintelui - gi totugi congtientizareade sine care nagte de obiCeiumilinga nu aPare decit dupd cinci ani' Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite linii dJdezvoltare de alte natura, in special cognitive, pe de o parte, gi de maturizare biologici 9i a creierului, pe de alti parte' Aga cum am vdzut, capacitdfile emolionale cum ar fi empatia-9i autoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din prima iopilhrie. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi de virf a dezvoltirii ,,emoliilor sociale" - sentimente precum nesiguranla gi umilinla, gelozia qi invidia, mindria 9i increderea - tJate avind nevoie de capacitateade a se comPara pe sine cu allii. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai vast, respectiv cel al gcolii sau al gradinifei, de fapt pitrunde intr-o lume a comparaliilor sociale. Nu este vorba doar de o schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii, ci 9i de aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar.fi popularitatea, suicesul sau talentul de patinator pe rotile. Aceasta este o virsti la care, de exemplu, dac} sora mai mare ia un 10, cea mici incepe str g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o ,,proasta"' -David Hamburg, psihiatru 9i pregedintele corporaliei Dr. Carnegie, care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul educa,iieiemolionale, considerd ci anii de tranzilie spre gcoala primard gi apoi spre liceu sau SPregimnaziu sint puncte cruciaie in capacititea de adaptare a copiluluiT. Intre gase9i unsPrezece ani, ipnr," Hamburg, ,,gcoalaeste o experienld cruciali 9i definitorie, care va influenla masiv adolescenlacopiilor 9i pe mai departe. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de capacitateaacestorade a se descurcala gcoald.Un copil care nu reugegtela gcoal5 se socotegteinfrint 9i reaclioneazi ca atare, ceeace reprezinti o PersPectivi sumbrd pentru-intreaga sa viain anii de !d.,' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi recomPengcoali se numSrd, conform lui Hamburg, ,,aminarea selor, responsabilitateasociald in cel mai potrivit mod, menlinerea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ - cu alte cuvinte, o formide inteligenld emolionalds' Pubertatea - pentru cI este un moment de foarte rnari schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlilesale de gindire,

330

Alfubetul emolional

$colarizareaemoliilor

331

dar 9i in funclionarea creierului - estede asemeneaun moment foarte important pentru lecliile emolionale gi sociale.Cit privegte anii de adolescenfi, Hamburg observi cd,,majoritatea adolescenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului, alcoolului, drogurilor gi fumatului", precum 9i altor ispitee. Trecereala gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazXde fapt sfirgitul copildriei gi, in sine, este o mare provocare pe plan emofional. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in momenful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare,practic toli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sine gi cu un plus ir congtientizareade sine; concepfiile despre ei ingigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult. Una dintre cele mai mari lovituri specifice, de altfel, o primesc in ,,respectulde sine socialtt- increderea elevilor c5-9i pot face 9i pistra prietenii. Acest moment de joncfiune, subliniaz|Hamburg, ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capacitXlile 9i si pune bazeLeunor relalii apropiate, ocolind crizele presupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine. Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu, in momentul in care igi face aparilia adolescenfa,existd o diferen!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9i ceilalgi:cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegilor, cregtereaexigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de a lua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal;i tineri de aceeagi virstd. Ei reugescsd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionale dobindite , care,cel pulin pe termen scurt, ii vaccineazd.in lupta impotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d. SINCRONIZAREA ESTE TOTUL Psihologii dezvolthrii, dar gi alli specialigti,incearcd sd creeze un fel de hXrli ale progresului emofional, pentru a fi mai precigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii in fiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale, cu deficienlele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nitela momentul oportun 9i cu experienlelecareputea si recupereze sau si remedieze ceeace s-a ratat. De exemplu, in programul de la New Haven, copiii din claselemai mici primeau leclii de congtientizare sine, de stabilide re a relaliilor 9i de lu.arede hotdriri. ln clasa intii, elevii se agezau in cerc si aruncau cu ,,cubul sentimentelor" - care avea inscrisecurrintecum ar fi trist sau tncintatpe fiecareparte. Cind ii

venea rindul, fiecare elev descria momenful cind a avut un asemenea sentiment, exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pentru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentele si i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimentele altora, pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor. Pind intr-a patra gi a cincea,cind relaliile cu colegii deveniserd extrem de importante in viala lor, au avut lecfii care i-au ajutat sd-giimbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie, controlarea impulsurilor 9i stipirirea miniei. Orele de Instruire pentru Via!5, la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercau sd citeascd emoliile dupi expresia fefei, au fost, de exemplu, esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. Pentru controlarea impulsurilor, existd un ,,semafor" afisat la vedere gi care are gasefaze: gi Rogu 1. Stai,linigtegte-te gindegte-te inaintes{ aclionezi. Galben2. Spune-fi problema9i exprimdceea simfi. ce 3. Stabilegte-fi scoppozitiv. un 4. Gindeste-te cit mai multe solutii. la 5. Gindeste-te consecinfe. la Verde 6. De-i drumul 9i incearciplanul celmai bun. Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un copil, de exemplu, este pe cale si izbucneascdla minie sau sd se izoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferd un gir concret de faze pentru rezolvarea acestormomente incXrcate intr-un fel mai ugor de mdsurat. Dincolo de stXpinirea sentimentelor, semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a acfiona. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetata reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente - poate fi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de la virsta adolescentei;i pe mai departe. in clasa u gur"u, i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentalii gi la presiunile sexuale,la droguri,la biufuri, care incep sd apard in viala copiilor. Pind in clasaa noua, pe misurd ce adolescenlii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue, capacitatea de a avea mai multe perspective - atit personald, cit gi a acelora implicali - este subliniati in mod special. ,,Dacdun pugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" , spun profesorii de la New Haven, ,,el va fi incurajat sd se gindeascdla ceeace s-a intimplat gi din punctul de vedere al celorlalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare violent5."

JJZ

Alfubetul emofional ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA CA MI I L O C DE PREWNIRE

$ colarizarea ernoliilor

JJJ

Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emolionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumite probleme specifice, cum ar fi violenfa. Unul dintre cele mai rapide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor, care se aplicd in citeva sute de gcoli publice din New York si din fard. Cursul de rezolvare a conflictelor se axeazdasupra felului in care trebuie rezolvate certurile din curtea gcolii, care altfel pot lua amploare, transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Moore gi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul ]efferson. Linda Lantieri, fondatoarea Programului de Rezolvare Creativtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenlie cu sediul in Manhattan, considerd cd programul are o misiune nu doar preventiv5. Ea susfine: ,,Programul le aratd elevilor cd existd multe opliuni pentru a depSgi un conflict, dincolo de pasivitate sau agresivitate. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi ii ajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete.Copiii inva!5 si igi apere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. Acestea sint capacitili care rdmin valabile o viali intreag5, si nu doar pentru cei cu o mai mare inclinafie spre violente."10 intr-unul dintre exercilii, elevii se gindesc la un unic pas realist, indiferent cit de mic, care ar fi putut ajuta in aplanarea unui conflict pe care l-au avut. Un alt exercifiu presupune cd elevii trebuie sd joace o scendin care o sord mai mare incearcd sd-si facd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetdcu muzici rap cu sonorul mult prea tare. Supirati foc, sora mai mare opregtecaseta, ciuda protestelor surorii mai rnici. Clasa in trebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fi presupus ca ambele pdrfi, adici ambele surori sI fie mullumite in egali mdsurd. O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflictelor esteextinderealui dincolo de orele de clasi, in curtea gcolii gi la cantind, unde este muit mai probabil ca elevii s5-giiasd ugor clin fire. in acestsens,unii elevi iint pregetifi si fie mediatori, un rol care poate incepe in ultimii ani de gcoal5primard. Atunci cind izbucnesc tensiunile, copiii pot cere ajutorul unui mediator pentru a le potoli. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce

in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri, incidente interrasialesau de alt gen, potenlial incendiare, din viala gcolard. Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9afel incit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Tactica lor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determine sd se asculte fird intreruperi sau insulte. Ei reugescastfel sd convingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia, dupd care fiecare lucru spus trebuie clarificat, pentru a vedea daci s-a inleles ce trebuie. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o solulie pe care s-o accepteambele p1trfi;inlelegerea este adeseasub formd scrisd. in afard de medierea unei dispute, programul ii invali pe elevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. Sau cum spunea Angel Perez, pregitit ca mediator inci din gcoala primarS: ,,Programul m-a stimulat sd gindesc. Eu consideram cd dacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva, singura solulie este cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. De cind am urmat acestprogram, am inceput si am o gindire mult mai pozitiv5. DacI mi se face o riutate, nu fircerc si rdspund cu aceeagi monedi - ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate si transmit5 mai departe acest tip de abordare, la nivelul comunitdlii din care face parte. Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd,pe prevenirea violenfei, dar Lantieri susline cd are gi o misiune mai vasti. Pirerea ei este cX talentele necesarepentru stoparea violenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfei emolionale - 9i anume, de exemplu, sd gtii ce simli sau cum sd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea,factori irnportanli in prevenirea violenlei 9i in potolirea miniei. O mare parte din pregdtire se ocupi de elementele emolionale debazd, cum ar fi recunoagtereaunui larg spectru de sentimente 9i capacitateade a le da un nume gi de a le trata cu empatie. Atunci cind descrie valoarea rezultatelor efectelor programului sdu, Lantieri subliniazd.cu mare mindrie faptul cd a sporit ,,afecliuneaprintre copii" 9i a scdzut numdrul bdtiilor, ironiilor 9i insultelor. O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in camodadrul unui grup de psihologi care au incercatsi gdseascd litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii, marcat adeseade delicte 9i violenfd. Zeci de studii asupra unor asemeneaelevi aga cum am vdzut in Capitolul 15 - au scos clar in evidenld drumul care a fost urmat, incepind cu impulsivitatea gi cu iufea-

334

Alfabetul emolional

$ colarizarea emoliilor REGIMTREA $COLTLOR: PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI. COMUNITAN CANONA LE PASA

335

la cu care se minie incd din primii ani de gcoalSgi sfirgind prin a deveni paria sociali pind si termine gcoalaprimard, urmind intrarea in cercul unora asemenealor gi proliferarea delictelor in anii de gimnaziu. in primii ani de virstd adultS, mare parte dintre acegtibdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente. Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de intervenlie care ar putea ajuta asemeneabdieti sd scape de drumul spre violenld 9i delicte, rezultatul a fost din nou Cdeste necesar un program de alfabetizare emo!ional511.Un asemenea program a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenberg de la Universitatea din Washington, in programa PATHS (Promotion Alternative Thinking Strategies - Strategii de Promovare a Gindirii Alternative). Degi cei care riscd sd ajungi pe drumul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de aceste lecJii, cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi, evitindu-se orice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme. $i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. Ele presupun, de exemplu, invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii impulsurilor; lipsa acesteicapacitdfi produce tulburdri specialecopiiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci probleme cu invdldtura 9i cu notele. Alt efect constd in recunoagterea de citre copii a propriilor sentimente; programa PATHS are cincizeci de lecJii despre diferite emolii, fiind predate emofiile fundamentale, cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici, iar ulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate, cum ar -fi gelozia, orgoliul 9i vinovdlia. Lecliile de congtientizare emolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simt ei gi cei din jurul lor - ceeace este cel mai important pentru cei cu inclinalii agresive - cum si recunoascdcind cineva este cu adevdrat ostil, spre deosebire de situaliile in care ostilitatea le este atribuitd altora doar de ei ingigi. Una dintre cele mai importante leclii este,desigur, stdpinirea miniei. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cind copiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci ,,nu e nimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld", dar unele reaclii sint in reguld, iar altele nu. Unul dintre instrumentele prin care poate fi invdlat autocontrolul este acelagiexerciliu cu ,,semaforul" folosit la cursul de la New Haven. Altii ii ajutd pe copii in privinla prieteniilo., o contra ,"rpi.rg"rilor sociale ^errr.d ce-l pot arunca pe copil in bralele delincvenfei.

; a

I
I 1

t

Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pentru tot mai mulli copii, gcoala.rdminesingurul loc in care comunitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9i socialeale copiilor. Asta nu inseamnXcd gcolile pot line locul tuturor instifuliilor sociale,care tot mai des sint sau se apropie cu pagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. Dar cum practic fiecare copil merge la gcoali (cel pulin la inceput), aceastadevine un loc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd,pentru vial6.,pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. Alfabettzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli, care trebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinla adaptirii la societatea copiilor lor. Aceastdmisiune plind de rdspundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald, iar membrii comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor. Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii emolionale contea 26,mai pulin decit felul tn care sint predate acestelecfii. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanti calitatea profesorului, avind in vedere cd felul in care el i9i conduce clasa este in sine un model, o leclie defacto in domeniul competenlei emolionale - sau a lipsei ei. De cite ori profesorul reaclioneazAfald de un eley, alli 20 sau 30 ftrvali o leclie. Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predea acestecursuri, pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9aceva din punct de vedere temperamental. Mai intii de toate, profesorii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre sentimente. Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd. Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profesorilor caresd-i pregiteasci pentru acesttip de lecfii. Din acestemotive, programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald. i.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea subiecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor; existi dovezi ci, odatd ce sint dispuqi si incerce,majoritatea vor fi incintali. La gcolile din New Haven, cind profesorii au aflat cd vor fi pregdtiti sd predea acestecursuri de alfabetizare emolionali, 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5. Dupi un an

336

Alfabetul emolional

$ c oI nr izarea emofi il o r

337

de predare a cursurilor, peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gi cd dorescsi le predea in continuare.

prruTRU SCOLr o MrsrLrNE EXTTNSA
Dincolo de pregitirea profesorilor, alfabetizareaemolionald ne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine, transformindu-le intr-un agent social mai explicit, care trebuie si urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale ale vielii - o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. Aceastl perspectivi mai largd presupune, in afard de programele specifice, folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta pe elevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma in leclii de competenfd emofional5. De asemenea,funclioneazd cel mai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceea ce se intimplS in cdminele copiilor. Multe programe de alfabetizare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli, astfel incit acegtiasX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doar pentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6,ci 9i pentnr a-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordezemai eficient via!a emolionali a copiilor lor. Astfel, copiii oblin mesajeconsistente in legdturi cu competenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. In gcolile din New Haven, spune Tim Shriver, directorul Programului de Competenld Sociali: ,,daci unii copii incep sd se certe la cantin5, ei sint trimigi la un mediator de virsta lor, care sti de vorbd cu ei pentru a rezolva conflictul prin aceleagitehnici de a lua distan!d pe care le-au invilat la ore. Antrenorii vor folosi acestetehnici pentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. Jinem cursuri pentru pirinli, pentru a folosi acestemetode acasi." Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale - nu doar la clas5,ci gi pe terenul de joacd; nu doar la gcoalS, gi acaci sd - sint optime. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intre gcoal5,pdrinfi gi comunitate, sporindu-se astfel ganseleca lucrurile pe care le invali copiii la alfabetizareaemolionald si nu r5mind undeva doar la nivelul gcolii, ci si fie testate,exersate9i intirite in provocdrile propriu-zise ale viefii. O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazir gcolile estepunerea bazelor unei culturi de campus, care duce la o ,,comunitate implicatd", un loc in care elevii se simt respectafi, iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii, cu profesorii 9i cu gcoa-

ir I

F
j

I *
.
$

la in sine1z.De exemplu, gcolile din zone Precum New Haven, unde multe familii sint dezorganizate, oferi o largi gamd de programe care recruteazd persoanele implicate din comunitate pentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie este cel pulin dezordonatd. ln gcolile din New Haven, adullii responsabili se oferd si devind mentori, de reguli insolitori ai elevilor care au o viald mai pulin stabili acasdsau sint inconjurali de adulli care nu le oferd afecliunea necesard. Pe scurt, structura optimi a Programelor de alfabetizare emolionald constd intr-un inceput de foarte devreme, la virsta impletind efortul cea mai adecvatd, stribitind anii de 9coa16, profesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii. Chiar dacd in mare parte acesteprograme se potrivesc bine in orarul zilnic al multor gcoli, ele reprezintd o mare schimbare la nivel de programb. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe tot mai numeroase in gcoli. Mulli pdrinli considerd cI subiectul in sine este mult prea intim, cX lucrurile acesteaar trebui lisate in grija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credibilitate, intr-o asemeneamisurd incit pdrinlii chiarse ocupd de acestesubiecte - dar deving un argument mai pulin convingdtor cind cunosc e$ecul).Profesorii pot avea ezitdri in a ceda o parte din orele de curs acestor subiecte,care nu Par a avea o legtrturi directd cu cele de inv5limint; unii profesori chiar s-ar Putea simli stingherifi sd predea acestelucruri gi de aceeaar avea nevoie de o pregdtire speciald.$i unii copii se vor oPune/ in special in ideea ci acesteore nu intrd in preocupirile lor propriu-zise sau le consideri o invadare a intimitdfii. $i atunci cind aPare gi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unor puncte de reper educalionale, programele de competenfd emoadevdrate dezastre,fifionald, mai ales cele prost fdcute, creeazd' ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcinilor la adolescente. ce Avind in vedere toate acestea, si ne mai ostenim sd mai incercdm, nu? O ARE ALFABETIZ AREA EM OT I ON AL A CONTEAZA? Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. intr-o zi, Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont, unul dintre fogtii sii elevi preferafi, a fost impugcat cu noui

338

Alfubetul etnolional

gcolarizarea emoliilor

339

gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte grav6. ,,Lamont a fost un elev foarte bun, un voinic - peste un metru optzeci 9i cinci - extrem de popular, inclusiv ca sportiv, 9i care zimbea intotdeauna", igi amintegte Shriver. ,,Pe vremea aceea,Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceam gi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-un sistem care se numeste SOCS." Acesta este acronimul pentru Situalii, Optiuni, Consecinte, Solulii - o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gi ce anume simli; gindegte-te la opliunile de rezolvare a problemei gi care ar putea fi consecinfele;alege o solufie gi pune-o in practicd - versiunea adulti a metodei semaforului. Lamont, adaugd Shriver, era un adept al metodei ,,brainstorming" pentru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie, dar potenlial efigiente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu, cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor, a conflictelor. Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a terminat liceul. Dupi ce a umblat pe strdzi, ir lumea sdriciei, a drogurilor 9i armelor, la cei26 de ani ai sdi, Lamont zdceaacum pe un pat de spital, inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit de gloanfe. Degi a dat fuga imediat la spital, Shriver abia a reugit sd vorbeasci cu Lamont, pentru ci mama 9i iubita acestuia erau inghesuite linge el. Vdzindu-gi fostul profesor, Lamont l-a invitat si stea pe marginea patului 9i, in vreme ce Shriver s-a aplecat spre el, biiatul i-a goptit: ,,Shrive, cind o sd ies din spital am si folosescmetoda SOCS." Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul de adaptare social5 nu incepuse si se fini. Oare viala lui ar fi fost alta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii de gcoald,aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice din New Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ, degi nimeni nu poate face o afirmalie sigurd. Sau cum spunea Tim Shriver: ,,LIn lucru e clar: terenul ideal pentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs, ci 9i cantina, strada sau cdminul." Iatd citeva mlrturisiri ale profesorilor care s-au ocupat de acestprogram la New Haven. Unul dintre ei repovestegtefelul in care o fostd elevi inci necdsdtoriti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cu un copil din flori, ,,daci nu ar fi invdlat s5-giapere drepturile in cadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3.Un alt profesor i9i amintegtecum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti,

incit permanent orice disculie se termina cu lipete; dupd ce fata a inv5lat cum si se stdpineascd9i cd trebuie sd gindeascdinainte sd reaclioneze,mama i-a spus profesorului cd se putea discuta cu ea fdrd ,,zbierete". La gcoala Tioup o elevd din clasa a gasea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare Social5; cea mai buni prieteni a ei, scrisesefetila, agteptaun copil 9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut, drept pentru care intenliona sd se sinucidi, dar gtia ci profesoarei ii va pdsa de aceastdsituafie. Un moment revelator a fost acela in care, studiind o clasi a gapteadin cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcolile din New Haven, profesorul a cerut: ,,Sd-mipovesteascdcineva o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv." O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: ,,Mi-a sPus cineva ci fata aceasta,care se presupune cd este cea mai bund prietenl a mea, a declarat cd ar vrea sd md bat6. Acel cineva mi-a spus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuialdintr-un col! dupd orele de gcoal5." In loc sd provoace o confruntare la minie cu cealalti fatd, ea a aplicat o abordare care fuseseincurajatd la ore - gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la concluzii pripite: ,,Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zis asta.Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd agaceva, deci bitaia n-a mai avut loc." Povesteapare destul de inofensivi. Doar ci fetila care o Povestegtea fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald,tot pentru bltaie. in trecut, ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceea punea intrebiri - sau nu mai punea deloc. Pentru ea, faptul de a se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale constructivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de minie reprezinttr o micd, dar reald victorie. Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemenea alfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorul gcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. Existd o regul5 foarte severi, conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eliminali. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona15,numdrul acestor elimindri a scdzut. ,,Anul trecut", spune directorul, ,,au fost 106 elimindri. Pind in prezent, anul acestaeram in martie - au fost doar 26." Existi avantaje concrete.Dar in afard de acesteintimpldri reale, care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi, se pune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii

340

Alfabetul emofional

$ colarizare a emoliilor

341

emofionale a celor care trec prin asemeneamomente. Datele arati ci degi aserneneacursuri nu schimbd viafa peste noapte, pe misurd ce copiii trec de la o programd la alta, de la o clasd la alta, apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privi gcoala - precum 9i ale nivelului de competenld emofionale -atit pentru fetele, cit 9i pentru biielii care le-au urmat. Au existat o mullime de evaludri obiective, cele mai interesante constind in compararea celor care au urmat acestecursuri cu cei care nu le-au urmat, de citre observatori independenfi, care le-au analizat comportamenful. O altd metodd ar fi detectarea schimbirilor inregistrate de acegticursanli inainte si dupd ce au urmat acestecursuri, bazatdpe mdsuidtori obiective ale comportamentului lor, cum ar fi numirul de betdi in curtea gcolii sau de elimindri. S-a ajuns la concluzia cd,existd foarte multe avantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor, a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii, cit gi in capacitatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte): CON9TIENTIZAREA SINEEMOTIONALA DE . imbunititirea recunoasterii definirii propriilor emolii gi . O mai bunXinlelegere cauzelorcareau generatdiversesentia
mente . Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni

. O mai mare empatiegi sensibilitate celorlalgi fald de sentimentele . O ascultare atentda celorlalli mai ABORDAREARELATIILORINTERPERSONALE r O mai bund capacitate a analiza9i de a inlelegerelaliile de r O mai buni rezolvarea conflictelor9i a neinlelegerilorprin negocieri o O mai bund rezolvare problemelor nivelul relaliilor la a o O mai buni exprimare9i talent in comunicare . Mai mult succes siguranld sine;abordarea prietenie imcu gi de 9i in plicarea viala semenilor o Mai multd atenfiefa!5 de semeni . Mai multi preocupare amabilitate gi . Mai multd armoniegi socializare grupuri in . Mai multd impdrtigire,colaborare ajutor gi . Mai multi democrafie tratarea celorlalgi in Din aceastdlist5, un lucru meriti o atenlie cu totul speciald: programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultateIelatnadldturd ale copiilor. Aceastanu este o descoperireizolat5. Ea provine din foarte multe studii. in acestevremuri fur care mult prea mulli copii nu reugescs5-9istdpineascdsupdrarea, sd asculte sau sd se concentreze, si-9i domoleasci impulsurile, s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste sentimentele fald de ceeace afld sau invafd, tot ceeace ar putea si aprofundeze acesteabilitXli va fi de ajutor la nivel educalional. in acest sens, alfabetizareaemolionali sporegtecapacitatea dascdlilorde a-giinv5la copiii. Chiar gi intr-o perioaddin carese ajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse, existi argumente pentru care se considerd cd acestePrograme ar putea stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor, indeplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia' Dincolo de avantajele educafionale, cursurile par si-i ajute pe copii sd-giindeplineascd mai bine rolul in viafi, sd fie prieteni mai buni, elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune, lucrdtori 9i 9efi, pdrinli gi cetdleni mai buni. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in mod egal acesteaptitudini, dar mdcar trebuie sd incercdm sd facem tot posibilul. Sau cum sPunea Tim Shriver: ,,Fluxul reu9e9te si ridice la api toate ambarcaliunile." ,,Nu e vorba doar de copiii cu probleme, ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma acestoraptitudini dobindite; ele sint un fel de vaccin pe viafd."

srApimnEA EMoTirLoR
. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei . Mai puline insulte, bdtdi gi acte de indisciplini la ore . Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit, fird ceartd . Mai pufine elimindri 9i exmatriculiri o Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv . Mai multe sentimente pozitive despre sine, gcoali familie 9i . O mai bund stipinire a stresului . Mai pulind izolare;i anxietate in societate UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV . Mai multd responsabilitate . O mai buni concentrareasupra indeplinirii unei misiuni gi acordarea atentiei necesare . Mai pulind impulsivitate; mai mult autocontrol . Punctaje mai bune la testele de invifdturd EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR . O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt

342

Alfubetul emofional C ARA CTE RUL, M ORALITATE A SI ARTADEMOCRATIEI

$colarizarea emoliilor

343

Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdlile pe care le reprezintd inteligenfa emolionald, gi anume caracter. Caracterul, scrie Amitai Etzioni, teoretician in problemele sociale la Universitatea George Washington, este ,,mugchiul psihologic de care este nevoie pentru o conduit5 morald."l4lar filozoful fohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicd atunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor evenimente reale 9i nu doar la nivel abstract - respectiv, alfabetizarea emotionaldls. Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza societdlilor democratice, trebuie si luim in considerare felul in care inteligenla emolionald poate deveni acestfundament. Leagdnul caracterului este autodisciplina; o viafi plind de virtufi, asa cum au constatat filozofii de la Aristotel incoace, sebazeazdpe autocontrol. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitateade automotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri, fie cd este vorba de temele de acas5,de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd. A9a cum am vdzut, capacitateade a amina rdsplata gi de a controla gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este o calitate emolionali fundamentald, care de altfel pe vremuri se numea voinld. ,,Trebuiesd ne control5m - apetitul, patimile pentru a face ceeace se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti", nota Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracterului15. ,,Estenevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatl de ratiune." A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avantaje de ordin social; este o cale spre empatie, spre o ascultare reald, spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. Empatta, aga cum am vlzut, duce la afecliune, altruism gi compasiune. Perceperealucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scdpdm de stereotipuri gi genereazdtoleranld 9i acceptareadiferenlelor. Aceste capacitSli sint tot mai necesarefir aceastdsocietate tot mai pluralisti, oamenii putind astfel sd trdiascX impreund respectindu-sereciproc, creind posibilitatea unui discurs public constructiv. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT. $colile, observd Etzioni, au un rol central in cultivarea caracterului prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei, care in schimb permit o realS implicare civicd, precum 9i existenta unor valori

moralel8.Nu ajung insb doar predicile linute copiilor desprevalori: ele trebuie aplicate in practicX,ceeace se 9i intimpli pe mdsurd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofionale gi sociale. In acest sens, alfabetizareaemolionald merge mind in mir:ri cu educarea caracterului, cu dezvoltarea morali si cetdleneasci. UN IILTIM CUVflNT

in vreme ce terminam aceasti carte, am fost frapat de unele lucruri tulburitoare ap6rute in ziare. ln unele scria cd armele de foc au devenit motivul num5rul unu de decesin America, depdgind accidentele auto. intr-un altul scria cd rata criminaliteli a . crescut in ultimul an cu 3o/"reDe asemenea,ingrijordtoare este gi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol, care susline cd ne aflim in pragul unei ,,furtuni de delincventd", ce urmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. El i9i motiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenli de L4 gi 15 ani sint in cregteregi aceastdgrupd de virstd reprezinti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. In urmdtorii 10 ani, acegtiavor avea pini Ia 24 de ani, moment de virf pentru delictele grave violente intr-o ,,carierd" criminald . La orizont se afld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii 19889i L992Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregterede 68% a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu premeditare, de jafuri ori de violuri, dintre care doar atacurile cu premeditare ajung la 80%20. Acegti adolescenli sint prima generalie care nu numai ci are arme, dar are arme automate pe care 9i le poate procura cu ugurinfd, tot agacurn generaliile plrinlilor lor au fost primele cu un accesliber la droguri. Numirul tot mai mare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cu faptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cu pumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. Sau agacum subliniazd un alt expert, acegti adolescenli ,,pur gi simplu nu sint in stare sd evite disputele". . Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru viali este fdrd indoiald acela ci societateanu s-a deranjat si se asigure ci fiecare copil esteinvdlat care sint elementele esenliale pentru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in mod pozitiv - tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce inseamni empatia, controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce-

3M

Alfubetttl emolional

lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. Lisindu-i pe copii sd invele la intimplare acesteleclii emofionale, riscdm si ratdm aceastdocazie care ne este datd de fapful cd maturizarea creierului este un proces de duratd 9i, prin urmare, copiii ar putga fi ajutali sd-gicultive un repertoriu emolional sdndtos. In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesori fald de alfabetizarea emofional5, aceste cursuri sint incd rare; majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntr gtiu cX existd. Cele mai bune modele sint in afara sistemului educalional principal, totul desfigurindu-se in gcoli particulare gi in doar citeva sute de gcoli publice. Sigur cd nici un program/ inclusiv acesta, nu oferd un rispuns la toate problemele. Dar avind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri gi procentul de speran!5 dat de acestecursuri de alfabetizare emo!ional5, ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5m acestecalitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte acum mai mult ca niciodatd? Si dacX nu acum, atunci cind?

Ce esteemotia?

citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubrica enrofie, termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit de psihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de peste un secol. in sens literal, Diclionirut oxford definegte emoliaca fiind ,,orice agitafie sau fulburare mintald, sentimentald sau pasional5; orice stare mintalS acuti sau tensionatd". Eu cred cd emotiase referi la un sentiment gi la gindurile pe care acestale antreneaz5,la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in care sintem inclinali si acfionim. Existx sute de emolii de toate tipurile, cu diverse variafii, schimbxri 9i nuanfe. intr-adevdr, existd emofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini. Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sint emoliile ce pot fi considerateprimare - ceeace in domeniul culorilor primare corespunde culorilor rogu, galben gi albastru, din care sint generate to4te combinaliile posibile - sau dacd micar existtr asemeneaemolii primare. unii teoreticieni propun increngdturi fundamentale, dar nu tofi ceilalli sint de acord cu ele.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor ftrcrengSturi: . Mtnia: furia, resentimentul, exasperarea,indignarea, vexarea, animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea 9i poate intr-o oarecare mdsurd ura gi violenfa, care sint patologice; . kistetea; supdrarea, mihnirea, lipsa de chef, imbufnarea, melancolia, plinsul de mili, singuritatea, disperarea gi deprimarea gravd, atunci cind este de ordin patolpgic; t Frica: anxietatea,nervozitatea, preocuparea,constemarea,neinfelegerea, ingrijorarea, teama, spaima, groaza; iar de ordin psihopatologic, fobia 9i panica;

346

Anexa A

Ce este emofia?

347

. Bucuria: fericirea, ugurarea, mullumirea, binecuvintarea, incintarea, amuzamentul, mindria, pldcerea senzualS,rdsplata, euforia, extazul gi, la lirnitd, mania; satisfacfia, o lubirea:acceptarea, prietenia, increderea,amabilitatea,afinitatea, devotamentul, adoralia, dragostea,agape; . Suryriza:gocul, mirarea; . Dezgustul: repulsia;. disprelul, aversiunea,detestarea, . Ruginea: vinovilia, jena, supdrarea,remu9carea,umilinfa, regretul. Sigur cd aceastdlistd nu rezolvd toate intrebdrile in privinla categorisirii emoliilor. De exemplu, cum rdmine cu o combinalie precum gelozia, o variantd a miniei care cuprinde tristele 9i fricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla, curajul 9i iertarea, certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre viciile clasice,sentimente precum indoiala - sau plictiseala?Nu existd rdspunsuri clare: dezbatereagtiinfifici asupra felului in care trebuie clasificateemoliile continui. Ideea ci acestea sebazeazd,pe citeva emolii principale pornegtein parte de Ia o descoperirea lui Paul Ekman de Ia Universitatea California din San Francisco, care susline cd patru dintre expresiile faciale (frica, minia, triste!ea, bucuria) sint recunoscute de toate culturile din intreaga lume, inclusiv de indivizii complet analfabefi, care nu au fost in contact cu cinematograful sau cu televiziunea, sugerindu-se astfel universalitatea lor. Ekman a ardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanli ai culturilor indepdrtate, cum ar fi cele din Noua Guinee, unde existd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd, undeva in munfi, 9i absolut toli au recunoscut acesteemotii fundamentale. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emolionale a fost Darwin, care a folosit-o gi ca argument in teoria sa evolulionistd, aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostru nervos. Cdutind principiile debazd, am urmirit cum Ekman 9i allii gindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi considerau familiile principale -.minia, tristefea, frica, bucuria, iubirea, ruginea 9.a.m.d.- ca fiind cele de la care Pornescnesfirgitele nuanldri ale vielii noastre emolionale. Fiecare dintre aceste familii de emolii au un nucleu debaz6,, de la care se formeazi nesfirgitele mutalii. De aici se nasc dispozifiile,care, teoretic vorbind, sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile (in vreme ce, de exemplu, este greu sd fii foarte minios toatd

t , ,

ziua,po,ti fi totugi imbufnat sau irascibil, acesteafiind forme mai pulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat).Dincolo de dispozitii exist6,temperamentele, inclinalia de a-!i aminti anumite emolii sau dispozilii prin care ai mai trecut, fapt care-i fape pe oameni sd fie melancolici,timizi sau voiogi. Iar dincolo de aceste dispozitii emofionale, apar problentelede naturd emotionald, cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice, de care'unii nu mai scapd, simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efect toxic.

o.ffio
Pecetile minfii emofionale

Pecelile minlii

emolionale

349

Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere a minlii emofionale, care explici felul in care mare parte din ceea ce facem poate fi dictat de emolii - cum putem deveni rezonabili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea- 9i mdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi propria lor logic5. Poateci evaludrile celemai bune ale minlii emofionale sint cele oferite, prima, de Paul Ekman, geful laboratorului de interactiune umand de la Universitatea California din San Francisco,9i a doua de Seymour Epstein, psiholog de clinici la Universitatea din Massachusettsr. Chiar dacd Ekman 9i Epstein au evaluat diferit diverse dovezi stiintifice, ei au oferit totusi o listd fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilor mintale2. Un rispuns rapid, dar confuz Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralionali, aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar o clipd ce face.Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5,analiticd, care este semnul unei minli care gindegte. De-a lungul evoluliei, aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor fundamentale, cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cu faptele care necesitd vigilenli, de pildd, in confruntarea cu un animal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5:il mininc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facd pauze prea lungi pentru a reflectaasupra unor rdspunsuri n-au avut prea mulfi urmagt'cdrorasd le transmitd acestegene ale incetineliiin fapte. Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu ele o senzalieputernicd gi specialdde certitudine, sint produse bine direclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare

a lucrurilor, care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafionald. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar o reacfie minimi, ne trezim ci gindim: ,,Oare de ce am fdcut asta?" - sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela, dar nu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald. Cum intervalul dintre ceea ce declangeazdemolia gi aparilia ei propriu-zis5 poate fi practic nul, mecanismul care evalueazi percepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfionare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier, timp ce se pare cX este misurat in miimi de secundd. Aceastd valorificare a nevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS, incit sI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. O mullime de reaclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea bine ce se intimplX. Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei, bazindu-se pe prima impresie, reaclionind la imaginea de ansamblu sau la aspectelecele mai izbitoare. Toate lucrurile sint judecate deodatd, ca un tot, fird trnr6.gaz pentru o analiz6, profundd. Elementele kXite intens pot determina aceastXimpresie fdrd o cintdrire atentd a amdnuntelor. Marele avantaj este cd mintea emolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine; ea minte; asta il inkisteazd) intr-o clipd, construind judecdli rapide, intuitive, care ne spun de cine trebuie si ne temern, in cine sd avem incredere, cine e tulburat. Mintea emotionald este radarul nostru care detecteazi primejdia; dacd noi (sau strdmo;ii nostri, in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sd emitd o parte din acestejudecdfi, nu numai ci am fi fdcut o gregeald- dar eA ar fi fost mortald. Problema esteci acesteimpresii sau judecdli intuitive, fiind fdcute cit ai clipi, pot fi gregite. Paul Ekman crede cd aceastdrapiditate cu care emoliile ne pot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptrrut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate: ele ne mobilizeazesd. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentru a analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul situafiilor grave. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru a detectaemofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la expresia faciald, Ekman a putut sesizamicroemoliile care apar pe chip in mai pulin de o jumdtate de secundd.Ekman si colaboratorii sdi au descoperitcd expresiile emolionale incep sd fie descifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi de secundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd

350

Anexa B

P ecetile mintii emotionale

351

schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii - cum ar fi inrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac - se produc de asemeneain doar citeva fracliuni de secundd. Aceastd rapiditate este valabild in special pentru emofiile intense, cum ar fi frica fald de o ameninlare imediati. Ekman susline cd, tehnic vorbind, emolia maximd este foarte scurtS, durind doar citeva secunde gi nu minute, ore sau zile. Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9i trupul pentru o perioadi mai lung6, independent de imprejurdrile care se schimbi, ar fi dovedit o inadaptare. Dacd emoliile produse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd ne domine 9i dupi ce acestaa trecut, independent de ce altceva s-ar intimpla in jurul nostru, atunci sentimentele ar deveni cilduze ineficiente in trecerea la fapte. Pentru ca emoliile sd dureze mai mult, declangarealor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanent emolia respectivd, ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i continudm si il jelim mult timp. Cind sentimentele persisti ore intregi, ele devin de fapt dispozilii, o formd amortizati. Dispoziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de puternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliile puternice. Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timp comparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reacfiona, ,,primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al inimii 9i nu al raliunii. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolionald, mai inceatd decit reacfia imediatd, care se naqte 9i se amplifici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. Aceasti a doua cale de declangarea emofiilor este una deliberattr 9i, in general, sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acest tip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr; gindurile noastre - partea cognitivd - joaci rolul cheie in determinarea emoliilor ce vor fi declangate.De indatd ce facem o evaista mI ingealtr" sau ,,Copilul dita este luare -,,Taximetristul adorabil", urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. In aceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precede sentimentul. Emoliile mai complicate, cum ar fi jena sau teama de un examen, urmeazi acest drum mai incet, fiind nevoie de secunde sau de minute de desfigurare - acestea reprezintd emolii care provin din girduri.

Prin contrast, in secvenla de reacfie rapidd sentimentele par si preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Aceastd reaclie emofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente, de supraviefuire. Aceasta este puterea unor asemeneahotSriri rapide: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd. Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare; nu putem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: ,,Iubirea este ca o febrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd." Nu numai iubirea, ci 9i minia sau frica ne cuprind, dind impreSia cX s-ar intimpla de la sine9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga.De aceea emoliilepe care ele pot oferi 9i un alibi: ,,Faptul cd nu putemalege le auem", observd Ekman, le permite oamenilor sd-gi explice actiunile spunind cd erau cupringi de emofiea. Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie - unele printr-o perceplie imediatd, iar celelalte printr-o gindire care presupune 'refleclie -, existi 9i emolii care pot fi produse. Un exemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de care se folosesc actorii pe scend, cum ar fi lacrimile, care apar cind anumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. Dar actorii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi in privinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii, sentimentul prin intermediul gindirii. Degi nu putem schimba ugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind, foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. Exact cum fanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale, tot aga amintirile fericite ne ridici moralul, iar gindurile melancolice ne intristeazd. Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii ,,ar trebui" sd avem. in schimb, sentimentele noastre vin de obicei ca de la sine. Ceea ce poate controla cel mai adeseamintea rationareac,tlilornoastre. in afard de citeva exceplii, nu noi ld este cuSsul hotdrim cind s6,fim furiogi, trigti g.a.m.d. O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci Logica minlii emolionale este asociatiad;ea presupune elemente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintire care sd corespundi acestei realitdfi. De aceeazimbetele, metdforele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale, ca gi artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica, teatrul, opera. Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pini la sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio-

352

Anexa B

Pecetilemintii ernolionale

353

nal, dind povele in parabole, fabule ;i povegti. Intr-adevSt simbolurile religioase9i ritualurile conteazdmai pulin din punct de locul in expresiile sufletegti. vedere rafional; ele i9i gdsesc Aceastd logici a sufletului - a minfii emofionale - e foarte bine descrisi de Freud prin conceptul de ,,procesprimar" al gindirii; aceastaestelogica religiei ;i a poeziei, a psihozelor 9i a copiilor, a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell: ,,Viselesint mituri private; miturile sint vise impdrtdgite"). Procesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce din Ulysses'. procesul de gindire inifiald, anumite asocieri de idei in vagi determind fluxul narativ; un obiect simbolizeazi un altul; un sentiment se transformd intr-un altul, pe care il susfine. intregul este condensatin pdrfi. Nu mai existi timp, nici legi de cauzd 9i efect. lntr-adevir, nu mai existd lucruri cum ar fi ,,Nu" in procesul inifial; orice este posibil. Metodele psihanalitice fac parte din arta de a descifra gi de a scoatela lumini acesteinlocuiri de infeles. Mintea emolionald urmeazd aceastdlogici 9i regulile ei, potrivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt, iar lucrurile nu trebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ce conteazl este cum sftrt percepute; lucrurile sint a9acum par. Ceva care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important decit ceea ce ,,este" in sine. Intr-adevdr, in viala emofionald, identitllile pot fi ca o hologramd, in sensul cd o singuri parte evocd intregul. A9a cum subliniazX Seymour Epstein, in vreme ce mintea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte, mintea emofionalX nu face discriminAri, gdsind legdturi intre lucruri care au vagi trds5furi comunes. Existd multe feluri in care mintea emolionala este precum cea a unui copil. $i cu cit este mai mult astfel, cu atit emoliile devin mai putemice. O cale ar fi gindirea tranpantd,in care fiecare lucru este alb sau negm, fird umbre de gri; o persoand ingrozispun ce nu ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: ,,Intotdeauna trebuie." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireapersonalizatdprin care evenimentele sint percepute prin prisma inclinaliei de a fi centrate pe propria persoani, ca de exemplu 9oferul care, dupi un accident, explici faptul c5: ,,Stilpul de telefon pur 9i simplu a intrat in mine." Acest mod copiltrros se autoconfirmd, suprimind sau ignorind amintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite convingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. Convinge-

rile minlii ralionale sint sir.ple incercdri; orice dovadd noud poate sd nu mai confirme o anumitd convingere ;i s-o inlocuiasci cu una noui - acestlucru semdnind cu o dovadi obiectivd. Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie foarte adevdrate, descotorosindu-sede orice dovadX care demonstreazi contrariul. De aceeaesteatit de greu sd te inleiegi cu o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: indiferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere logic, nu au nici o greutate dacd nu corespund convingerilor emolionale de moment. Sentimentele se autojustificd, avind o serie de perceplii ;i de ,,dovezi" proprii. Tiecutul impus prezentului Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nXcu o amintire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut, mintea emofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a avut in momentul de care gi-a amintit. Mintea emofional5 reacProblema lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. este ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-ar putea sXnu ne ddm seamacdsitualia care odinioari a reprezenlat o crizd nu se repeti in prezent. O persoandcare a invdlat din experienleleduteroaseale copiltrriei sd reaclionezefali de o privire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceastereaciie la aceeagidimensiune gi la virsta adult5, atunci cind incruntarea in sine nu mai reprezintd o asemeneaameninfare' Daci sentimentele sint puternice, atunci 9i reacfia declangati este clard. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile, s-ar putea si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem, chiar dacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe moment. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concordanld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut, chiar daci ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de moment. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele 9i reacgiilenoastre - ralionalizdrile -, justificarea lor in funclie de momentul prezent, fdrd inlelegerea influenlei pe care o are memoria emolionald. Astfel, Putem sd nu ne ddm seama ce se intimpld in fapt, chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudinea ci gtim exact ce se intimpli. In asemeneamomente, mintea emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali, punind-o la treabd in folosul siu.

354

Anexa B

Starea-specifici de realitate Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa-re-specificd, dictati de un anume sentiment, care apare la un moment dat. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-o dispozilie romantici este total diferit de felul cum ne comportdm cind sintem furiogi sau demoralizafi; in aceastdmecanicd a emoliilor, fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindire, de reacfie gi chiar 9i de amintiri. Aceste repertorii de stdri-specifice devin predominante in momentele de emolie intensd. lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoria selectivd. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionald constd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune, astfel.incit cele mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin mai ugor de pus in practici. $i a9a cum amvdzut, fiecare emotie majord are propria ei pecetebiologici, un anumit tipar de schimbXri care suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de indicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.

^'qfu_l^
Circuitul neural al fricii
Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. Atunci cind o foarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu 9i alte strucfuri ale sale) la un pacient, ceeace neurologii numesc ,,5.M.", frica dispare din repertoriul mintal. Persoana respectivd devine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si o exprime la rindul sdu. Sau cum zic neurologii: ,,Dacd cineva pune o armd la timpla unui bolnav S.M., acestai9i di seama din punct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5, dar nu simte teama ca voi sau ca mine." Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele mai mici detalii, degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitul complet pentru nici un tip de emofie. Frica este un caz tipic de inlelegere a dinamicii neurale a emoliei. Frica are un rol extrem de important in evolulia omului poate mai mare decit al oricdrei alte emolii, pentru cd este cruciald pentru supravieluire. Sigur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemul vielii de zi cu zi, pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi, angoasd9i toate celelalteingrijordri - putindu-se ajunge chiar la cazuri patologice, cum ar fi crizele de panic6, fobiile sau tulburdrile obsesive. Sd presupunem ci intr-o seardsinteli singuri in cas5,citili o carte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. Cind se intimpld acest lucru, creierul oferd in urmdtoarele momente o posibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdala ca sistem de alarmd. Primul circuit al creierului implicat'preia pur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd in linrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. Acest circuit pornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. De aici ea reprezintd doui increngituri separate:o serie mai micd de proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in

356

Anexa C

Circuitul neural al fricii

357

apropiere; aceastecale mai largi se indreapti spre cortexul auzului din lobul temporal, unde sunetele sint triate gi inlelese. Hipocampul, un loc cheie de inmagazinare a amintirilor, distinge rapid faptul cd ,,zgomotul" seamdni cu un altul similar pe care l-ati mai auzit, evenfual chiar cu unul familiar - dar oare acest,,zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp, cortexul auzului face o analiztr mai profundtr a sunetului ;i incearcd sd-i inleleagd sursa - oare se fie pisica? Nigte obloane bitute de vint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5, dar poate fi 9i un intrus - gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp, care-l compartr rapid cu amintirile similare. Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care se izbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nu ajunge la nivelul urmtrtor. Dar daci inctr nu v-afi edificat, apare un alt circuit paralel intre amygdala, hipocamp 9i cortexul prefrontal, ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta, fAcindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetului. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti analizd suplimentarS, amygdala declangeazl alarma in zona centrald, unde sint activali hipotalamusul, creierul gi sistemul neryos autonom. Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmd al creierului devine evidentd in momentul apariliei,fricii gi a nelinigtii subliminale. Mai multe grupe de neuroni din amygdala au, fiecare in parte, proieclii distincte ale receptirii in cazul di' vergilor neurotransmi!5tori, ca un fel de companii care se ocupi cu sistemele de alarmd, avind angajali care sint gata in orice moment sd sune la pompieri, polilie sau Ia un vecin, de cite ori siguranla casei pare pusd in primejdie. Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. Pintr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9i cortexul auzului 9i al vizului. Mirosurile ajung prin bulbul olfactiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmise mesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Aceste semnale care sosesccontinuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli permanenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale. Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor importante ale creierului. Din zonele centrald 9i mediand o increngdturd merge la hipotalamus, care secretdaceasubstanfd de reaclie pentru cazurile limiti ale trupului, hormonul corticotropina

(CRH), care mobilizeazd reacli.ade lupttr-sau-fugi printr-o adehormoni. Zona de bazd a amygdala are ravirati cascadi de a19i mificalii cdtre corpus striatum, care se leagtr cu acel sistem din creier ce determind migcarea.Prin intermediul nucleilor centrali din apropiere, amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervos autonom prinmedulla, activind o mare gamd de reacfii indepirtate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5runtaielor. Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infSgoari cortexul, ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi ,,centrul gr1" - celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletului. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaie la vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. La oameni, aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale, creind o voce ascufiti, a fricii. O altd cale din amygdala duce la locusceruleusdin creier, unde se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i ,,noradrenalintr"), care se impr5;tie in intreg creierul. Efectul in lan! al norepinefrinei este cX ea sporegtein ansamblu modalitatea de a reacfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastdsubstan!d, circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. Norepinefrina inundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul periferic, aducind totul intr-o stare limiti. In acel moment, chiar gi cel mai mic zgomot din castr poate da fiori. in majoritate, aceste schimbdri merg dincolo de congtientizare, deci nici micar nu-!i dai seama pe moment cd !i-e fric5. Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica - adici atunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient - amygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. Ei semnalizeaztrcelulelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip, fdcindu-te sd fii speriat gi gata de acliune, orice alte migclri musculare fiind blocate, ritmul cardiac cregte,tensiunea de asemenea,iar ritmul respiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un moment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai bine de ce te-ai speriat). Aceasta este doar o Parte din intregul gir foarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9i de zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:rcriz6. intre timp, amygdala impreund cu hipocampul direclioneazd celulele care trirnit neurotransmi!5tori .cheie, de exemplu, pentru a declangadopamina, ceea ce duce la tintuirea atenliei asupra sursei fricii - sunetele ciudate - gi pregdtirea mugchi-

358

Alfabetul emotional

lo'r pentru a reacliona ca atare. In acelagitimp, amygdala semnalizeazd.zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei, asigurindu-se ci ochii vor cduta sd descoperece este mai revelator in situalia limitd in care se afli. Simultan, sistemele de memorie corticald sint deblocate, astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoare pentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la indemind, fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au o legdturd. Dupd trimiterea acestor semnale, egti cuprins de o fricl totald: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul, ci-!i bate inima mai repede, cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umerilor sau cd-!i tremurd picioarele; trupul pur 9i simplu iti infepenegte, iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete, iar mintea incearcdsd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie. Intreaga secvenld - de la surprizd la nesiguranfd gi pind la teamd gi frici - poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva. (Pentru mai multe informafii, vezi ]erome Kagan, Galen'sProphecy[Profelia dr. Galen),New York, Basic Books, 1994.)

^ffi#^
Consorliul W.T. Grant: componenteactive ale programelor de prevenire

Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun: CAPACITATI EMOTIONALE . Identificarea 9i etichetarea sentimentelor . Exprimarea sentimentelor . Evaluarea intensitilii sentimentelor . Controlul sentimentelor . Aminarea rXsplatei . Controlarea impulsurilor . Reducerea stresului r Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni CAPACITATI COGNITIVE . Disculiile cu sine - purtarea unui ,,dialog interior" ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de reintdrire a comportamentului cuiva . Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale - de exemplu, recunoagtereainfluenlelor sociale asupra comPortamentului 9i privirea asupra sinelui din perspectivaunei comunitili mai mari . Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luarea de decizii - de exemplu, controlarea impulsurilor, stabilirea scopurilor,identificareaacliunilor alternative,anticiparea consecinlelor . inlelegereaperspectiveialtora . inlelegereanormelor de comportament (ce esteacceptat9i ce nu din punct de vedere comportamental) r O atitudine pozitivi fald de viald o Autocongtientizarea- de exemplu, dezvoltarea unor explicalii realistedespresine

E

360

Anexa D

CA PACITATI COMPORTAMENTA LE r Nonverbale - comunicarea prin contact vizual, prin expresiile fetei, tonul vocii, gesturi 9.a.m.d, . Verbale- formularea unor cereri clare, rlspunsul eficient Ia criticile aduse, rezistenla in fala inflrrenlelor negative, ascultareacu atenlie a celorlalli, aiutareacelorlalgi,participarea in grupuri de semeni pozitivi

offi*o
ProgramaStiintei Sinelui

Principalele comPonente: . Conptientizarea sine: a observa propria persoanl ;i a recude noagtesentimentelepersonale;creareaunui vocabular al sentimentelor; cunoagterea relaliei dintre ginduri, sentimente 9i reac!ii . Luarea de hotdriri personale:a examina acliunile 9i a cunoagte consecinlelelor; a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli un gind sau un sentiment; aplicarea acestor perspective in chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile . Administrarea a sentimcntelor: supraveghea,,dialogul cu sine" pentru a detectamesajelenegative, cum ar fi descurajdrileinlerne; inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment . (de exemplu, suferinla care accentueazdminia); gisirea cdilor de a stdpini temerile 9i anxietdfile, minia 9i tristelea . Stdpiniria stresultri: inv5la valoarea exerciliului fizic, a imagia naliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare . Empatin:a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor, precum 9i a aborda situafia, din perspectiva lor; aprecierea diferentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucruri t Comunicarea; discuta in mod eficient despre sentimente: cum a poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile cele mai potrivite; a distinge intre ceeace face sau spune cineva gi reacliile sau iudecSlile tale despre asta; transmiterea unor mesaje care sd inceapd cu ,,Eu" in loc de invinovtrliri . Autodezadluirea:a prelui deschiderea 9i a pune increderea la baza unei relafii; a cunoagte momentului cind egti in siguran!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale . Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a reacfiilor; recunoagtereaunor tipare similare la ceilalli c Acceptarea sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o de luminl pozitivX; a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele slabe; capacitatea de a ride de sine

SURSA: Consorliul !V.T. Grant din cadrul Scolii pentru Promovarea in Functie de Competenlele Sociale, ,,Programa de prevenire a drogurilor gi a alcoolismului", din f . David Hawkins gi altli, CommunitiesThnt Care (Comuitdti cdroraIe pasd)(San Francisco, Iossey-Bass,1992).

JOZ

Alfabetul emotional

. Rdspundereapersonald:asumarea rispunderii; recunoagterea consecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor, acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale,ducereala capdt a promisiunilor sau implicarea total5 (de exemplu, la invdldturd) . Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrd minie sau pasivitate c Dinamicade grup: cooperarea;capacitateade a 9ti cind 9i cum sd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva . Rezolaarea conflictelor:cum sd te confrunli cinstit cu alli copii, cu pdrinlii, cu profesorii; modelul de tip ,,toatd lumea cigtig5" pentru negocierea unui compromis

"'.wi:"'
ll

tl
ll

i'

lnvitarea sociali 9i emofionali: rezultate
Proiectul de dezvoltare a copilului Eric Schaps, Centrul de studii de dezvoltare, Oakland, California. Evaludri in gcolile din California de Nord, clasele a 6-a; eva' ludri stabilite de observatori independenli, comparativ cu cele la nivel gcolar. REZULTATE: . mai responsabili . mai afirmativi . mai populari 9i indrdzneli . mai pro-sociali 9i de ajutor . o mai bund inlelegere a celorlalli o mai atenli 9i mai preocupali . mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea problemelor interpersonale r mai armoniogi . mai,,democratici" . mai buni in privinla capacitSlilorde rezolvarea conflictelor gi E. SURSE: Schaps V. Battistich, ,,PromotingHealth Development Prevention:New Approaches"(,,Promovarea Through School-Based noi dezvoltariisindtitii prin prevenirilela nivelul gcolar: aborddri"), Drug Use: Fvonr Adolescent Monograph, 8: Preztenting no. OSAPPreoention de (Preuenirea de ndolescenli: ln tedroguriior cdtue to Theory Practicc folosirii Gopelrud(ed.),Rockville:Biroul de prevenirea orieIn Strncticd).€ric american pentrusdniDepartamentul nocive, abuzurilorde substante tategi serviciiin folosulornului,1991. E. M. V D. Solomon, Watsoir, Battistich, fthaps 9iK. Delucchi, ,,Creating ProThatPromote Childret-r's Practices Educational a CaringCommunity: (,,Crearea comunititicdreia pese: practici edusi-i unei Development" social A. in proscrialS copiilor"), F.K. Oser, a dezvoltarea calionale promoveazd care The Tenchittg: Nuu Sytrtl::csis Effecticc Resportsible and Dick 9i J.-L.Patry(ed.\, gi 1992. (Predaren San noi eftcientdresponsnbild:shttez,c), Tossey-Bass, Francisco,

t n 4 i t
I &

*
SURSA: Karen F. Stone gi Harold Q. Dillenhunt, SeIf Science:The Is subiectulsint eu) (SantaMonica, Goodyear Subiect Me ($tiinfn Shrelui: Publishing Co.,1978).

fr. i

364
cii

Anexa F

Inrsdlarea sociald gi emolionald

365

Marc Greenberg, Proiect rapid din cadrul Universitdlii din Washington. Evaludri in gcolile din Seattle,clasele1-5; evaluiri fdcute de profesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obignuifi, 2) surzi, 3) de la clase speciale. REZULTATE: . imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive . ImbunXtXlirea emofiilor, capacitilii de recunoagtere9i a celei de inlelegere r Un mai bun autocontrol o O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitive r O mai mare refleclie inainte de a acliona r O mai eficientd rezolvare a conflictelor r O mai bund atmosfertr in clasd ELEVII CU NEVOI SPECIALE: ?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla: . Toleranlei la frustrare ..Manifesttrrii capacitililor sociale . Misiunilor de orientare . Capacitdlii semenilor . Impdrtigirii . Sociabilitdtii r Autocontrolului

i-

PATHs),University Washington of legi emofionale copiiisrtrzi:Proiecttrl Ia Press. 1993. Seattle, E. M. T. Greenberg, A. Kusche, T. Cook9i j. P.Quamma,,,PromoC. of in Children:TheEffects the ting EmotionalCompetence School-Aged la competenlei emofionale copiii de PATHS Curriculum" (,,Promovarea and programeiPATHS"),Duselopment Psychopavirsti gcolari: efectele (1995). thologyT

Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle |. David Hawkins, Grupul de cercetarea dezvoltdrii sociale, Universitatea din Washington Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare ;i gimnaziale prin testdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcolile neincluse in program. REZULTATE: r O atagarepozitivtr fali de familie 9i gcoali . Btriefii mai pufin agresivi, fetele mai pulin autodistrugtrtoare . Mai puline eliminf,ri gi exmatriculdri printre elevii cu rezultate proaste . Mai puline inilieri in consumul de droguri . Mai puline delincvenle o Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX gi Health Development E. SURSE: Schaps V. Battistich,,,Promoting Prevention:New Approaches"(,,Promovarea Through School-Based dezvolttrrii sdndtdliiprin prevenirile la nivelul gcolar:noi aborddri"), From Preoenting Adolescent Drug Use: Monograph,no.S: OSAPPreoention Eric Theory Practice, Gopelrud (ed.),Rockville:Biroul de prevenirea to americanpentru strninocive,Departamentul abuzurilor de substanle tate si serviciiin folosul omului, 1991. ]. D. Hawkins 9i alfii, ,,The SeattleSocialDevelopmentProject" (,,Proiectul dezvoltaresociali din Seattle"), J.McCord gi R. Tiemin de (Preaenirea comPorBehaaior Children in of blay, ThePreoention Antisocial la Guilford, New York, 1992. tamentelor antisociale copii), j. D. Hawkins,E. von Qlevegi R. F'. Early ChildCatalano, ,,Reducing Program"(,,ReduceResultsof a Primary Prevention hood Aggression: unui program de preverea agresivitdliiin prima copilirie: rezultatele Academy Child and Adolescent of nire ini!iald"), lournal of theAmerican pp. Psy chiatry30,2 (1991), 208-217.

tvruNArAprA, EMoTIoNALA o INTELEGERE
. Recunoagterea . Etichetarea . Descregtereanumdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tristelea 9i depresia o Descregtereaanxietdlii 9i izoldrii al Grupul de cercetare problemelorde conduitd,,,A DeveSURSE: lopmentaland Clinical Model for the Preventionof ConductDisorder: The FastTrackProgram"(,,Modelde dezvoltaregi clinic PentruPrevead nirea problemelor de conduitS:programul rapid"), Deaelopment 4 (1992). Psychopathology and DeSocial Emotional Promotirtg M. T. Greenberg C. A. Kusche, 9i (Promoaarea dezaoltdrii sociaThe Project in oelopment DeafChildren: PATHS

366

Anexa F

Inzsdlareasociald gi emolionald Programul de rezolvare a conflictelor in mod creator

367

R. J.A. O'Donnell, D. Hawkins,R.F.Cataiano, V.Abbott9i L. E.Day, J. SchoolFailure,Drug Use,and DelinquencyAmong Low,,Preventing IncomeChildren:Effects a Long-TermPrevention of Projectin Elementary Schools"(,,Prevenirea gcolat a folosirii drogurilor 9i a deegecului lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efccteleunei preveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolileprimare"), American 65 lournalof Orthopsychiatry, (1994).

Linda Lantieri, Programul Centrului Nalional pentru rezolvarea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilor pentru rdspunderea sociald), New York City Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-a prin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program. REZULIATE: o Mai pulind violenli la clasd ' Mai Puline jigniri in clasd r O atmosferi mai afecfuoasd . Mai multe dispozilie spre colaborare . Mai mult5 empatie . Capacitili de comunicare imbunitifite Conflict Creatioely Inc., The Resolaing SURSA: Metis Associates, of of L98AL989. Summary the SignifcantFindings RCCPNew Program: 1.988-.1989. in de a YorkSite(Programul rezoloare conflictelor modcreator: program), Metis Associaale semnificatioe acestui Rezumatul constatdrilor tes,New York,mai 1990.

Yale-New Haven - Programul de promovare a competenlei sociale Roger Weissberg, Universitatea Illinois din Chicago Evaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven, clasele 5-8, de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie de rapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup de control. REZULIATE: . imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemelor o O mai mare implicare cu semenii . Un mai bun control al impulsurilor e Un comportament imbunitdtit '. O eficienld interpersonaldgi o popularitate imbundt5lite . Capacit5li sporite de adaptare o O mai bund capacitate de a stdpini problemele interpersonale o O mai bund adaptarela anxietate o Comportamente delincvente mai puline . Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor SURSE: J. Elias 9i R. P. Weissberg, M. SocialCom,,School-Based petencePromotion as a Primary PreventionStrategy:A.Tale of Two Projects"(,,Promovarea competentei sociale anii de gcoald princiin ca paldstrategie prevenire de inifiald:povestea doudproiecte"), a Preoention in HwunnSeraices | (1990), 177-200. 7, pp. M. Caplan,R. P Weissberg, S. Grober,P. J.Sivo, K. Grady 9i J. C. Jacoby, Competence Promotionwith inner-Cityand Sub,,Social urban Young Adolescents: Effectsof SocialAdjustment and Alcohol Use" (,,Promovarea competentei socialeir:rcazul adolescenlilor din efectele adaptirii sociale aleconsumului gi ;coliledin orassi periferice: de alcool"),lournalof Constrlting Clinical and Psychology 60,1 (1992), pp. 56-63.

t:

imbunitilirea congtientizlrii sociale in cadrul proiectului de rezolvare a problemelor sociale Maurice Elias, Universitatea Rutgers Analizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin evalutrri acordate de profesori, din afirmaliile semenilor 9i din cataloage comparativ cu nonParticipanlii. REZULTATE: o O mai mare sensibilitate fagade sentimentele altora o O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor . O capacitatecrescuti de a ;,mdsura" situaliile interpersonale gi de a gindi acliunile cele mai adecvate o O mai bunX pdfere de sine o Un comportament mai pro-social . Apelarea la ajutorul semenilor r O mai bund capacitatede^aface trecereaspre gimnaziu

368

Anexa F

. Un comportament mai pulin antisocial,autodistructiv sau problematic, chiar 9i cind se ajunge la liceu . Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefe r Un mai bun autocontrol, o con;tientizare social5 9i luarea de decizii socialela nivelul sau in afara clasei

Note
PARTEAflNTTI CRETERUL EMOTIONAL

SURSE:M. ]. Elias, M. A. Gara, T. .r. Schuyler, L. R. Branden-Muller gi M. A. Sayette, ,,The Promotion of Social Competence: Longitudinal Sfudy of a Preventive School-BasedPrograrn" (,,Promovarea competenlei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gcolar"), AmericanJourualof Orthopsychiatry,6I(1991),pp.409-17. . M. I. Elias 9i J. Clabby, Building Social ProblemSolaing Skills: Guide' a capacitdlilorde rezolaare pro' Progran (Formarea linesFrom a School-Based blemelorsociale:puncte de reperpornind de Ia un program executatIa niuel I Scolar), ossey-Bass,San Francisco, 1992.

Capitolul

1. Pentru ce existi sentimentele?

1. Associated Press, 15 sePt' 1993. 2. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de milenii intregi gi care nireazi, toate, astfel de parabole ale sacrificiului de sine. 3. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The Adaptiae Design of the Human Psyche(Modelul de adaptarea psihicului uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman, Guilford Press,New York.L992. 4. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman: ,,An Argument for Basic Emotions" (,,Argument pentru emoliile Cognition and Emotion, 6' L992' pp' 159-200' fundamentale")'dn de vedere provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi Acest punct numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' JohnsonLaird 9i K. Oatley. 5. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes, Ll nov' 1994' 6. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman, Universitatea Califomia din San Francisco. 7. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentate in ,,Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono' mous Nervous System Activity" (,,Mi9ciri faciale voluntare care genereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri specifice") de Robert W. Levenson, Paul Ekman 9i Wallace V' FrieAceastd list5 este culeasAde aici, dar sin,Psychophysiology,2T,l^990. si din alte surse. in acest punct, o astfel de listi rdmine intr-o oarecare misurd speculativtr; existX o dezbatere gtiinlificd asuPra semndturii biologiie a fiecirei emofii in parte, unii cercetitori suslinind ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in mod iatisficitor. Pentru acest Punct in dezbatere, vezi: Paul Ekman

370

Note

Note

371

si Richard Davidson (ed,.),FundamentnlQuestions About Emotions (intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor), Oxford University Press, New York, 1994. 8. A;a cum spune PauI Ekman: ,,Minia este emolia cea mai periculoasi; unele dintre problemele principale care distrug societatea actual5 duc la o minie nestivilite. Aceasta este emolia care se adapteazd cel mai greu, pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. Emoliile noastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pentru a acliona atit de puternic asupra lor. in perioada preistorice,intr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omori pe cineva, insd nu puteai si o faci prea ugor - dar acum po!i." 9. Erasmus din Rotterdam, In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei), trad.. engl. Eddie Radice,Penguin, Londra, 1971,p.87. 10. Acest tip de reaclii fundamentale definescceeace poate trece drept ,,viati emofionald" - sau mai precis ,,instinct de viali" al acestor specii. Mai important, in cadrul teoriei evolu!ioniste, ele sint decizii crtrciale pentru supravietuire; animalele care reusesc bine sau destul de bine au pufut supravietui, astfel incit au transmis aceste lucruri prin sistemul genetic. In acele vremuri de demult, viala mintali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitat de reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele, broastele, pisirile sau pegtii - 9i poate 9i brontozaurii - sd trdiasci acele vremuri. Totugi acest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi o emotie. 11. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Joseph, ,,The Naked Neuron: Evolution and the Languages of the Brain and Body" (,,Neuronul gol-golu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"), Plenum Publishing, New York, 1993;Paul D. Maclean, The Triune Brain in Eoolution (Creierul triunic in eoolutie),Plenum, New York, 1990. 12. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: ,,Aspects of emotion conserved across species" (,,Aspecte ale emoliei pdstrate la diverse specii"), dr. Ned Kalin, Departamentul de psihologie gi psihiatrie, Universitatea Wisconsin, pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinli afectivi MacArthur, noiembrie 1992. Capitolul 2. Anatomia unui blocaj emotional

i.

1. Cazul unui bdrbat fdre sentimente, agacum a fost el descris de R. foseph,op. cit., p.83. Pe de alti parte/ pot existaurme ale sentimentelor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i Richard Dartldson [ed.l, QuestionsAbottt Emotion, Oxford University Press, New York, 1994). Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrti anume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi care sint circuitele care lipsesc; insd neurologia emotiei e departe de a-si fi spus ultimul cuvint.

2. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte, LeDoux lucreazi la mai multe niveluri, studiind, de exemplu, felul ir:rcare anumite leziuni din creierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul; anevoioasa stabilire a traseului neuronilor singulari; organizarea unor experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Ia gobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. Constatdrile sale si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila explordrii in neurogtiinfd, deci rdmin sPeculative - ir special cind e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale care par sd decurgd din datele neprelucrate. Dar studiul lui LeDoux este susfinut de tot mai multe dovezi convergente, care provin de la divergi neurospecialigti, care permanent se referd la stratul neural de bazA al emofiilor. Yezi, de exemplu, foseph LeDoux, ,,Sensory Systems and Emotion" (,,Sistemul senzorial 9i emofiile"), Integratiae Psychiatry,4, 1986;|oseph LeDoux, ,,Emotion and the Limbic Sysin tem Concept" (,,Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"), Concepts ce, N euroscien 2, 1'992. 3. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost introdusd de neurologul Paul Maclean, cu Peste 40 de ani in urmi. lin descoperirile recente, cum ar fi cea a lui LeDoux, conceptul de sistem limbic a fost prelucrat atent, aritindu-se cd o parte dintre structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in emolii, in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului - in special lobii prefrontali - cu nucleul amigdalian conteazi mult mai mult. Dincolo de aceasta,exista gi o recunoaqtere tot mai puternici a faptului ci fiecare emotie se adreseazAunor anumite zone sPecifice ale creierului. Conform gindirii curente, se Pare ce nu existi un ,,creier emolional" r.mic bine definit, ci mai degrabi mai multe sisteme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date, cooido' asupra nind ptrrli ale creierului. Specialigtiiin neurogtiinle sPeculeazd faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPlet al emofiilor, fiecare emofe majo;d are ProPria sa topografie Pe aceastd hartd imaginar5, o harti specialXa traseelor neuronilor, care determind calitefle lor unice, totugi multe sau majoritatea acestor circuite sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefrontal. Vezi Joseph LeDoux, ,,Emotional Memory Systems in the Brain" (,,Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"), Behazsioral 58,1993. and Brain Research, 4. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii; aceasti analiztr se bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan, Galen'sProphecy (Profefiadr. Galen),Basic Books, New York, 1994. 5. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times din 1.5aug. 1989.Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri cu ei 9i pe mai multe articole ale sale, inclusiv: |oseph LeDoux,

3/ Z

Note

i

Note

373

,,Emotional Memory Systems in the Brain", BehaoioralBrain Research,58,1993.foseph LeDoux, ,,Emotion, Memory and the Brain" (,,Emo!ie, memorie ;i creier"), Scientific American, iun. 1994;joseph LeDoux, ,,Emotion and the Limbic System Concept", Concepts irr Neuroscience,2, 1992. 6. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. B. Zajonc, ,,Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized (,,Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"), (l Science febr. 1980). 7. Opinie subcongtientd: John A. Bargh, ,,First Second: The Preconscious in Social Interactions" (,,?rima secundd: interacliunile sociale precongtiente"), prezentat la intilnirea Societ5lii Americane de Psihologie, Washingtory D.C. (iun. 1994). 8. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii, ,,Beta-adrenergic activation and memory for emotional events" (,,Activarea p-adrenergicd 9i amintirea evenimentelor emolionale"), Nature (20 oct. 1994). 9. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea mai aminunlitd referitoare la primii ani de via!5 ;i la consecinlele emoliilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore,.Afect Regulation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiadgi origineasinehti), Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, New Jersey,1994. 10. Periculos, chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux, aga cum a fost citat in ,,How Scary Things Get That Way" (,,Cit de inspiimin(6 tetoare pot fi lucrurile"), Science nov. 1992,p. 887). 1.1.Mare parte din aceastespeculalie asupra reglirii reacliei emolionale de citre neocortex aparline lui Ned Kalin, op. cit. 12. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazi lobii prefrontali ca administratori emofionali. Multe dovezi se indreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in care majoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reaclie emolionalS aclioneazi deodati. La oameni, cele mai puternice Iegdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefrontal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal (lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ce este un obiect). Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie, sugerind un traseu rapid 9i puternic, un fel de goseavirfuali neurald. Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal se face printr-o zond care se numegte cortexorbitofrontal. Aceastaeste zona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emolionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee. Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigdalian, dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia nivelul creierului limbic. Prin aceastd relea el joaci un rol important in regldrea reacliilor emolionale - inclusiv in inhibarea semnalelor creierului emofional, pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj,

i,
;t

astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Conexiunile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse, incit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i ,,cortex limbic" - acea parte care gindegte la nivelul creierului emofional. Vezi Ned Kalin, Catedra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin, ,,Aspectsof Emotion Consen'ed Across Species" (,,Aspecte ale emoliilor pistrate la nivelul speciilor"), un manuscris nepublicat, pregitit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur, nov. 1992; 9i Allan Schore,Affect Regulationand the Origin of Self,LawrenceErlbaum Associates, Hillsdale, New Jersey,1994. Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontal; mai este gi una biochimicd: atit partea ventro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au o mare concentra,tie'de receptori chimici pentru serotonina neurotransmilitorului. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par, intre altele, sd conteze in mod special in ceeace inseamn6 colaborare: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleului amigdalian sint ,,bine adaptate social", in schimb acelea care au o concentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. Vezi Antonio Damasio, Descartes'Error (Eroarealui Descartes),Grosset/Putnam, New York, 1994. 13. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali au suferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionale din zonele limbice, animalele devin stranii, impulsive gi imprevizibile, izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. A.R. Luria, strdlucitul neuropsiholog rus, propunea inci din anii 1930 ideea ci acest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegirile emofionale; pacientii care au avut probleme in aceastd zond, observa el, erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. Iar ir urma unui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnali pentru crime pasionale sdvirgite ir:rmomente de mare impulsivitate, s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea ce se intimpld pe creier,ci acegtioameni aveau un nivel mult mai scizut decit normal de activitate in acestepirli ale cortexului prefrontal. 14. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani au fost fdcute de Victor l)ennenberg, psiholog la Universitatea din Connecticut. 15. Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Gianotti, ,,Emotional behavior and hemispheric side of lesion" (,,Comportamentul emolional 9i leziunea pe emisferi"), Cortex,8,1972. 16. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cerebral a fost prezentat de Mary K. Morris de la Catedra de neurologie a UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Societalii de neurofiziologie (13-16 febr. 1961,San Antonio).

374

Note

Note

375

17. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS:Lynn D. Seiemon 9i al . fii, ,,PrefrontalCortex" (,,Cortexul prefrontal"), Arnericanloumal ol 1995. Psychiatry,152, 18. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl, ,,Cogni tive Function, Cardiovascular Reactivity, and Behavior in Boys at High Risk for Alcoholism" (,,Functiacognitivd, reactivitateacardio vasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescuti 1.04,1995. pentru alcoolism"), Journalof AbnormalPsychology, Error: Emotintt, 19. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. Descartes' emolia ralitmea si Renson nnd the Human Brain (Eroarealui Descartes, creierul uman), Grosset/Putnam, New York, 1994.

i I

i,

ll
IT

I

ffi o AL NATRA nWTZ+#ir? rtoN E
Capitolul 3. Cind a fi degtept e o prostie 1..Povestea lui Jason H. a fost prezentatd in ,,Warning by a Valedickr rian Who Faced Prison" (,,Avertismenful unui absolvent care a fosl confruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times(23 iun. 1992). 2. Un observator noteazi: Howard Gardner, ,,Cracking Open the IQ Box" (,,intr€deschiderea cutiei IQ-ului"), TheAmerican Prospect,iar' na 1995. 3. Richard Herrnstein 9i Charles Murray, The BeIl Curae: Intelligencc and ClassStructure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si struc Free Press,New York, la turare p1 c.Iase sociale niaelul aielii americane), 1994, p.66. la 4. George Vaillant, Adaptation to Life (Adaptaren z.tiaff),Little, Brown, Boston, 1977).Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testul SAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Dr. Vaillant, care actualmente este la Universitatea Medicald Harvard, mia povestit despre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei in viald a acestui grup de oameni. 5. I. K. Felsman 9i G. E. Vaillant, ,,Resilient Children as Adults: A 40-Year Study" (,,Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani") dinThe lnoulnerableChild (Copilul inaulnerabil),Guilford Press,New York, 1987,de E.j. Anderson 9i B.f . Kohler. 5. Karen Arnold, care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreuni cu Terry Denny de la Universitatea din Illinois, a fost citatd si in Tftc ChicagoTribune (29 lr.ail992). 7. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman. 8. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r referitoare Ia inteligentele multiple in ,,Rethinking the Value of.In

.,
it

I

*

telligence Tests" (,.Regindirea valorii testelor de inteligenti"). El a la Supplenrent 3 nov. 19869i apdrut in The New YorkTimesEducatiott de alte citeva ori de atunci incoace. 9. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentati intr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi HoThe Theoryin Practice(Inteligenward Gardner, Multiple lntelligences: multiple: teoria in practicd),Basic Books, New York, 1993. lele p.9. 10. Rezumatul este din Howard Gardner,Multiple lntelligences, Ll.. Howard Gardner gi Thomas Hatch, ,,Multiple Intelligences Go to ResearSchool" (,,lnteligenlelemultiple merg la gcoali"), Educational cher,18,8(1989). 12. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter Salovey 9i John D. Mayer, ,,Emotional Intelligence" (,,Inteligenld 9 emotionali"), Imagination,Cognition,nnd Personality, (1990),pp. 185-211. L3. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. Sternberg, BeyondIQ (Dincolo de IQ), Cambridge University Press, New York, 1985. 14. Definilia fundamentald a ,,inteligenfei emofionale" apare in ,,Emotional Intelligence" de Salovey;i Mayer la p. 189.Un alt model timpuriu de inteligenli emolionald apare in ,,The Development of .a Concept of Psychological Well-Being" (,,Dezvoltarea concepliei bundstdrii psihice"), Reuven Bar-On, tezi de doctorat prezentati la Universitatea Rhodes, Africa de Sud, 1988. 15. IQ vs. inteligenfi emofionald: jack Block. Universitatea Berkeley din California, manuscris nepublicat, febr. 1995.Block folosette concePtul de ,,elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5, dar observd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofionald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficienlei gi al inteligenlei sociale. Cum acesteasint elementele principale ale inteligenlei emofionale, elasticitatea eului poate fi considerati un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale, cum ar fi testele SAT fa!5 de IQ. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe 100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci 9i ceva de ani, folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ, independent de inteligenla emofionali, iar de inteligenla emofionald, independent de IQ. Existd aici, dupi cum constatd el, o ugoari corelare intre IQ si elasticitatea eului, dar cele doui sint construclii independente' Capitolul 4. Cunoagte-te pe tine insuli

de 1. Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare sine se referi la o atenlie indreptati citre sine, introspectivi, cdtre propriile experienle, ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie.

376 2. Vezi gi: fon Kabat-Zinn,

Note Capitolul 5. inrobit

Note de patimi

377

Whereoer YottGo, ThereYouAre (Oriunde te-ai duce, iatdle), Hyperion, New York, 1994. Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivel psihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in Thoughts Without a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor), Basic Books, New York, 1995. Epstein observi cd dacb aceastAcapacitate este profund cultivatd, observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni ,,mai flexibil si mai curajosr (<un€u dezvoltat>, capabil si se adapteze total la viat5". 4 . William Styron, Darkness Visible:A Memoir of Madness(Intunericul aizibil: o amintirea nebuniei), Random House, New York, 1.990, 64. p. fohn D. Mayer gi Alexander Stevens, ,,An Emerging Understanding of the Reflective (Meta)Experience of Mood" (,,O intelegere ce iese tot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spirit", manuscris nepublicat (1993). 6. Mayer gi Stevens, ,,An Emerging Understanding..." . O parte dintre termenii stilului acestei congtientizdri de sine emo,tionale sint propriile mele adaptiri ale acelor categorii. 7. Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cdtre sau impreuntr cu Randy Larsen, fost student la Diener, in prezent lucrind la Universitatea Michigan. 8. Gary, chirurgul lipsit de emofii, este descris in ,,Alexithymia: Tieatment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy" (,,Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati individuald 9i de grup") de Hillel I. Swiler, Internationallournal for Group Psychotherapy, 1 (1988),pp. 47-6L. 38, 9. Analfabetismulemolionala fost un termen folosit de M. B. Freedman 9i B. S. Sweet in ,,Some Specific Features of Group Psychotherapy" (,,Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"), Internationnl 4 lournal for Group Psychotherapy, (195a),pp. 335-368. 10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrisein cartea lui Graeme J. Taylor, ,,Alexithymia: History of the Concept" (,,Alexitimia: istoria unui concept"), lucrare prezentatd la intilnirea anuali a Asociatiei Americane a Psihiatrilor din Washington, DC (mai 1986). 11. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos, ,,Affect, Emotional Conflict, and Deficit: An Overview" (,,Afecr, conflict emolional 9i deficienfd: o privire de ansamblu"), Psychotherapy-and-Psychosomatics,56(1991), pp. 11G722. 12. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea lui H. Warnes ,,Alexithymia, Clinicai and Therapeutic Aspects" (.,Alexi timia, aspecteclinice 9i terapeutice"), Psychotherapy-and-Psychosomntics,46 (1986),pp. 9G1,04. 13. Rolul emoliilor in logici: Damasio, Descartes' Error. 14. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in cartea lui Kagan, Galen'sProphecy.

1. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gi cele negative 9i despre bunistarea emofionalh, vezi Ed Diener si Randy j. Larsen, ,,The Experience of Emotional Well-Being" (,,Experienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbookof Emotions (Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed.), Guilford Press, New York, 1993. 2. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd cu studiul sdu in privinla felului in care oamenii reugescsd se scufure de proastele dispozilii. Ea 9i-a publicat constatirile asupra miniei ink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei, Roy Baumeisof ter, in Handbook Mental Control (Manualul pentru controlulmintal) de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed.), Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey,1.993. 3. Perceptorii: au fost descrigi 9i in TheManagedHeart (Sufletul stdptnit) de Arlie Hochschild, Free Press,New York, 1.980. 4. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltat in Anger: Self-Induced Emotion Change't (,,Sttrpinirea -Controlling miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice gi Roy F. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pennebaker (ed.). Dar vezi gi Carol Tavris, Anger: TheMistrnderstood Emotion (Minia: o emoliegregit inleleasd), Touchstone, New York, 1989. 5. Studiile asupra miniei sint descrise si in ,,Mental Control of Angry Aggression" (,,Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de Dolf Zillmann, care apare in Handbookof Mental Control de Wegner 9i Pennebaker. 5. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris, Anger: The Misunderstood Emotion,p.l35. 7. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detaliate in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Williams, Times Books, New York, 1993. 8. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi, de exemplu, ,,A Study of Catharsis Aggression" (,,Studiul asupra agresiunii cathartice") de S. K. Mallick 9i B. R. McCandless din lournnl of Personality and SocialPsychology, (1966). Pentru un rezumat al acestui studiu, 4 vezi Tavris, Anger: The MisunderstoodEmotion. 9. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris, Anger: The MisEmotion. understood 10. Efortul ingrijoririi; Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec, ,,Worry: Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted Somatic Experience" (,,Ingri;'orarea:o activitate cognitivi nedoritd ce controleazd o expresie somaticd nedoritd"), ap5rutd in Hnndbookof Mental Control de Wegner si Pennebaker. 11. Teama de microbi: David Riggs ;i Edna Foa, ,,Obsessive-Compulsive Disorder" (,,Dezechilibrul obsesiv"), in Clinical Handbook of

378

Note

Note

379

de Psychological Disorders(Manualul clitric de disfunclii psihologice) David Barlow, Guilford Press,New York, 1993. 12. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in ,,Worry",
n ))1

i3. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate:vezr, de exemplu, David of Disorders, Guilford H. Barlow (ed.);ehnicalHandbook Psychological Press,New York, 1993. 14. Depresia la Styron: William Styron, Darkness Visible: A Memoir of Madness, Random House, New York, 1990. 15. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de Susan Nolen-Hoeksma in ,,SexDifferences in Control of Depreission" (,,Diof ferentelesexualein controlul depresiei") in Handbook Mentnl Confrol de Wegner gi Pennebaker. 16. Terapiadepresiei:K. S. Dobson, ,,A Meta-analysisof the Efficacy of Cognitive Therapy for Depression" (,,Meta-analiza eficienlei terapiei cognitive in cazurile de depresie"), loumnl of Consulting and Clinical Psychology, (1989). 57 17. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate, prezentat de Richard Wenzlaff in ,,The Mental Control of Depression" (,,Controlul mintal al depresiei") in Hnndbookof Mental Control de Wegner gi Pennebaker. 1,8.Shelley Taylor gi alfii, ,,Maintaining Positive Illusions in the Face of Negative Information" (,,Menfinerea unor iluzii pozitive in confruntarea cu informalii negative"), lournal of Clinical and Social Psycholory,8 (1989). 19. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A. Weinberger, ,,The Construct Validity of the Repressive Coping Style" (,,Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") din de and Dissociation(Refularegi disociere) j. L. Singer (ed.), Repression care a dezUniversity of Chicago Press,Chicago, 1990.Weino-erger, voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreund cu Gary F. Schwartz gi Richard Davidson, a devenit un cefcetitor de frunte in acestdomeniu. Capitolul 5. Aptitudinea de a stipini

1a
t'

rr
li

I'

1. Groaza de examen: Daniel Goleman, Vital Lies, Simple Truths: The (Minciuni aitale, adeullrurisimple:psiholoPsychology Self-Deception of gia autotngeldrii), Simon and Schuster, New York, 1985. 2. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley, WorkingMemory (Funclionarea memoriei),Clarendon Press, Oxford, 1985. 3. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Rakic, ,,Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in Prefrontal Cortex of Nonhuman Primates" (,,Baza celulard gi a circuitelor memoriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele nonin umane"), Progress Brain Research,85,1990;Daniel Weinberger -

,,A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (,,O abordare corelalionari a cortexului prefrontal"), lournal of Neuropsychiatry5 (1993). 4. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson, ,,Expert Performance: Its Structure and Aquisition" (,,Performanfa expertiloq, structura 9i dobindirea sa"), AmericnnPsychologist (aug. 1994). 5. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray, The Bell Curoe. 6. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn, Asian-AmericanAchiettement BeyondIQ (Reu;iteleamericanilordeorigine asiaticdmai presusde lQ), Lawrence Erlbaum, New Jersey,1991. 7. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezentat in lucrarea ,,Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatory Competencies From PreschSol Delay of Gratification" (,,Prezicerea competenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminarea rdsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda, Walter Mischel 9i Philip K. Peake, Deuelopmental Psychology,26,6 (1990), pp.978-986. 8. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celor stipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Peake, psiholog Ia Colegiul Smith. 9. IQ vs. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admitere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la Colegiul Smith, care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al amindrii recompensei ficut de Walter Mischel.. 10. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din; Jack Block, ,,On the Relation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre relalia dintre IQ, impulsivitate si delincventA"), lournal of Abnormal Psychology, (1995). 104 11. Mama ingrijorati: Timothy A. Brown si alfii, ,,Generalized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Handbook of Psychological Disorders de David H. Barlow (ed.), Guilford Press,New York, 1993. 1.2.Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. E. Collins 9i alfii, ,,Relationships of Anxiety Scoresto Academy and Field taining Performance of Air Traffic Control Specialists" (,,Rela!ia dintre punctajele obtinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi performanla practici a controlorilor de trafic aerian"), FAA Ofice of Aoiation Meilicine Reports(mai 1989). 13. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina.Seipp, ,,Anxiety and Acadernic Performance: A Meta-analysis" (,,Anxietatea si rezultatele la scoald:o meta-analiz5"),Anxiety Research,4, (1991). | 14. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii, ,,Worry Changes Decision-making: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing" (,,Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectele gindirii negative asupra procesului cognitiv", lournal of Clinical Psycholo (ian. 1990). gy

380

Note

Note

38i

15. Ralph Haber si Richard Alpert, ,,Test Anxiety" (,,Testede anxieta13 te"), Iournal of Abnormal and SocialPsychology (1958)' 16. Studenli anxiogi: Theodore Chapin, ,,The Relationship of Trait Anxiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (,,Rela!ia dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a (mai 1989). reu9i"), lournal of CollegeStudent Deuelopment 17. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley, ,,Internal Dialogue During Academic Examinations" (,,Dialogul intem in (dec. 1987). timpul examenelor"), Cognitiae Therapyand Research 18. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.,,The Influence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (,,Influenfa afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"), Medical Makhtg (iul.-sept. 199i). D ecision 1"9.Speranla 9i notele proaste: C.R. Snyder 9i alfii, ,,The Will and the Ways: Development and Validation of an Individual-Differences Measure of Hope" (,,Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradului de diferenliere individuald a speranlei"), lournal of Personality and SocialPsychology60, 4 (1991),p. 579. in 20. I-am luat un interviu lui C.R. Sn,vder TheNew YorkTimes(24 dec.

30. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann, The Functions of Sleep(Funcfiile somnului), Yale University Press,New Haven, 1973. 31. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(22 mart.1992). 32. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: JeanneNakamura,,,Optimal Experience and the Uses of Talent" (,,Experienla optimi gi folo. sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszentmihaly, Optimal Experience: Psychological Studiesof Flow in Consciousness(Experienfaoptimd:studii psihologice asupratranseiin congtientizare), Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Capitolul 7. Rtrdicinile empatiei

leet).
21. inotdtorii optimigti: Martin Seligman, LearnedOptimism (Optimismul . dobindit),Knopf, New York, 1991. 22. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi, de exemplu, Carol Whalen 9i alfii, ,,Optimism in Children's fudgments of Health and Environmental Risks" (,,Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXlii gi riscurilor din mediul inconjurdtor") , Heakh Psychology13 (1994)' 23. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc New York Times(3 feb. 1987). 24. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte (8 NeutYorkTimes mai 1988). 25. Mihaly Csikszentmihalyi, ,,Play and Intrinsic Rewards" (,,Joaca9i rdsplXlile intrinsece"), ,fournalof Humanistic Psychology1'5,3 (L975). e gy 26. Mihaly Csikszentmih alyi, Flow: The Psycholo of Op timal Experienc (Transa:psihologiaexperienleioptime\, ed. 1, Harper and Row, Nevv York. 1990. (28 teb.1994). 27. ,,Llke a waterfall" (,,Ca o cascadl"): Newsweek 28. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes(4 mart. 1986). 29. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii, ,,Intrinsic Enjoyment and Boredom Coping Scales: Validation With Personality, Evoked, Potential and Attention Measures" (,,Scaiaadaptirii bucuriei intrinsece 9i a plictiselii: validarea prin personalitate, prin potenlialul evocat gi prin misurarea aten!iei"), Personalityand Indiaidual Differences . s, 2 (1984)

g

1. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi, de exemplu, john Mayer gi Melissa Kirkpatrick,,,Hot Information-Processing Becomes More Accurate With Open Emotional Experience" (,,Procesareainforma;iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tr emolionali deschis6"), Universitatea din New Hampshire, manuscris nepublicat (oct. 1994); Randy Larsen gi altii, ,,Cognitive Operations Associated With Individual Differences in Affect Intensity" (,,Opera,tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelul intensitdlii afective"), lournal of Personalityand SocialPsychology53 (7987\. 2. Robert Rosenthal 9i al,tii, ,,The PONS Test: Measuring Sensiiivity to Nonverbal Cues" (,,Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indiciile nonverbale")in Adaances Psychological in Assessment P. McReyde nolds, fossey-Bass,San Francisco, 1977. 3. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke, ,,A Measure of Nonverbal Social Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (,,O mXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale la copiii furtre 6 si 10 ani"), lucrare prezentati la intrunirea Societdlii Americane de Psihologie (1989). 4. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoaredupd ce au fost preg5tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoarele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National de Sindtate Mintali. 5. Am scris despre empatie, despre rddicinile dezvoltirii sale gi despre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. 1989). 6. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn ZahnWaxler in ,,Roots, Motives and Pattems in Children's Prosocial Behavior" (,,Redecini, motive 9i tipare de comportament prosocial Ia copii"), din Ervin Staub (ed.) si allii, Deuelopment Maintenance antl of ProsocialBehnaior(Dezz.toltareamenlinerea comportamentului proso;i ctal), Plenum, New'York, 1984. 7. Daniel Stern,The Interpersonal World of the lnfant (Lumeainteryersonald a sugarului), Ba3ic Books, New York, 1987 p. 30. ,

382

Note

Note

383

8. Stern, op. cif. 9. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in ,,Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (,,Expresiafa29, Psychology ciald a sugarilor cu mame deprimate"), Deoelopmental 6 (19e3). 10. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky, psiholog la Philadelphia. 11. Empatia la pacienlii ,,b.ordeline": Lee C. Park 9i alfii, ,,Giftedness and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their Relevance to Genesis and Treatment" (,,inzestrarea gi abuzul psiho'logic la personaliti,tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:rprivinia nagterii 9i a tratamentultl"), lournnl of PersonalityDisorders6 (1992). 12. Leslie Brothers, ,,A Biological Perspective on Empathy" (,,Perspectiva biologici asupra empatiel"), American lournal of Psychiatry 146,7 (1989). 13. Brothers, ,,A Biological Perspective",p. 16. 1.4.Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef, ,,Empathy: A Physiological Substrate" (,,Empatia: substratul fiziologic" ), I ournal of Personalityand SocialPsychology63,2 (1992). 15. Martin L. Hoffman,,,Empathy, Social Cognition, and Moral Action" (,,Empatia, cunoagtereasocialX 9i acliunile morale")bin W. Kurtines 9i J. Gerwitz (ed.), Moral Behaaior and Deaelopment:Adtsancesin and Theory, Research, Applications (Comportamentulmoral pi dezzsoltagi tn tn rea:progrese teoric,cereetare aplicarea practicll),]ohn Wiley and Sons,New York, 1984. 16. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in ,,Empathy, Social Cognition, and Moral Action" de Hoffman. 17. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexuale in The New York Times (L4 apr.'1992). Sursa era Wlliam Pithers, psiholog la Vermont Department of Corrections. 18. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe care l-am scris in The Nettt York Timespe 7 iul. 1987. Mare parte din ce am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, expert in psihopatie. 1.9.Leon Bing, Do or Die (Fd-o sau mori), HarperCollins, New York, 1991. 20. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. Jacobson gi al;ii, ,,Affect, Verbal Content, and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With a Violent Husband" (,,Afectul, conlinutul verbal 9i psihofiziologia in certurile din cuplurile cu soli violen!|"), lournal of Clinical Psychology (irtl.1994). 21. Psihopalii nu se tem de nimic - efectul este observabil in faptul ci psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai recente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick 9i alfii, ,,Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces-

sing" (,,Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ), (1994). lournal of AbnonnalPsychology,103 Capitolul 8. Artele sociale

{
r

1. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i jane Brown in ,,Relationships, Talk About Feelings, and the Development of Affect Regulation in Early Childhood" (,,Rela!ii, disculii despre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copildrie"), |udy Garber ;i Kenneth A. Dodge (ed.), The Deaelopmentol Emotion Regtilationand Dysregulation(Dezuoltarea regldrii emoliei;i dereglnrea Cambridge University Press,Cambridge, 1991.Inflorituei), rile dramatice imi aparfin. 2. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen in Unmasking the Face(Demascarea chipului), Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1975. 3. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in ,,Culture Cul-de-Sac" (,,Cultura in funditurd"), Arizona State Uni(prirn5var5 / vard 1994). aersity Research 4. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullins in aprilie 1991 intr-o edilie a Personalityand Social PsychologyBulletin. . 5. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sint fdcute de Frank Bernieri, psiholog la Universitatea de Stat Oregon; am scris despre lucrdrile sale in ThENew YorkTimes.Mare parte clin cercetirile sale apar ir ,,lnteqpersonal Coorrdination, Behavior Matdring and Interpersonal Synchrony" (,,Coordonarea interpeisonalX, potrivirea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri of 9i Robert Rosenthal, in Fundamentals NonaerbalBehauior(Ideile fundamentale comportamentuluinonaerbal)de Robert Feldman si Berale nard Rime (ed.), Cambridge University Press,Cambridge, 1991. 6. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamentals of NonaerbnlBehaaior. 7. Thomas Hatch, ,,Social Intelligence in Young Children" (,,Inteligen!a sociali la copiii mici"), lucrare prezentattr la intrunirea anualtr a Asocialiei Psihologilor Americani (1990). 8. Cameleonii sociali: Mark Snyder, ,,Impression Management: The Self in Social Interaction" (,,Managementul care face impresie: sinele ifi interacgiunea sociali") din L.S. Wrightsman 9i K. Diaux, Soclal Psychologyin the'80s (Psihologiasocialdn anilor'80), Brooks/Cole, Monterey, California, 1981. (Bazatrll9. E. Lakin Phillips, The Social SkiIIs Basisof Psychopathology sdturilor socialeale psihopatologiei), Grune and Stratton, New York, 1978,p. 140. l0..Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si Marshall Duke, Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte ajutat copilul fi

384

Nofe

Note

385

sd Peachtree Publishers, Atlanta, 1992. care nu reuFerte se adapteze), Vezi 9i Byron Rourke, Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile inadtdrii nonaerbale). Guilford Press, New York, 1989. 11. Nowicki 9i Duke, Helping the Child Who Doesn't Fit In. 12. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este din ,,Children's Entry Behavior" (,,Comportamentul de intrare in grup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman, din Steven Asher 9i ]ohn Coie (ed.), PeerRejectionin Childhood(Respingerea semenilorin copildrie),Cambridge University Press,New York, 1990. 13. Putallaz 9i Wasserman, ,,Children's Entry Behavior". 14. Hatch, ,,SocialIntelligence in Young Children". 15. Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este folositd cu permisiunea autorului. Ea este de asemeni citattr gi in How Can I Help? (Cum apputeasdajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman, Alfred A. Knopf, New York, 1985, pp. 167-171.

PARTEAATREIA r^r1TilGEM.rA EM OTtONAtA Ap U Cdr A Capitolul 9. Dugmaniintimi
1. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri, iar mijloacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. Unele metode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu1in. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an, se Pare cd ele au atins apogeul in anii 1980.Dar statisticile Pe care le citez aici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an, ci mai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin a divorla in anul respectiv. Statisticile aratX o rati crescindd a divorlurilor in ultimul secol. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts DiBetween Marital Processes Mnrital Outcomes and oorce:TheRelationship (Ce anume prezicedfuorful: relalia dintre procesulmarital gi reailtatele sale)de fohn Gottrnan, Lawrence Erlbaum Associates,'Inc., Hillsdale, New jersey, 1993. 2. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. N. d.e |acklin, ,,Gender Segregation in Childhood" (,,Segregarea gen in copilirie") in H. Reese (ed.), Adaances in Child Deaelopmentand gi copilului), AcaBehauior(Noi progrese dezaoltarea comportamentul tn demic ltess, New York, 1987. 3. Prieteni de joacd de acelagisex: ]ohn Gottman, ,,Sameand Cross Sex Friendship in Young Children" (,,Prieteniile de acelagi sex gi de sex diferit la copiii mici") din J. Gottman gi |. Parker (ed.), Cont;ersation of Friends (Conoersafiileprietenilor), Cambridge University Press, New York. 1986.

l

i

i :

4. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale care afecteazi reaclia fafd de viafa in societatesi emotiile care decurg se bazeazdpe o excelentdcronici din ,,Genderand Emotion" (,,Genui si emotiile") de l.eslie R. Brodv 9i Judith A. Hall, din lr{iciraelLervis gi JearrnetteHar,iland (ed.), Handbook Entotions, of Guilford Irress, New \brk, 1993. 5. tsrody 9i Hall, ,,Genderand Emotion" , p. 45o. 6. Fetele gi arta agresiunii: Robert B. Cairns gi l3everley D. Cairns, Lifelines nrd Risks(Pwtcte de reperpi riscuri), Cambriclge Universitv Press, Nerv York, 1994. 7 . Brody 9i Hall, ,,Gender and Emotion" , p. 454. 8. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint trecute in revistd in ,,Gender and Emotion" de Brody si Hall, 9. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de Mark H. Davis si H. Alan Oathout in ,,Maintenance of Satisfaction in Romantic Relationships:Empathy and Relational Competence" (,,Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i competenld relafionald"), lournnl of Personalityand Socinl Psvchology53,2 (1987),pp.397410. 10. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. Sternberg, ,,Triangulating Love" (,,Triunghiul amoros") din Robert Sternberg of 9i Michael Barnes (ed.), ThePsychology Loae(Psihologiaiubirii),Yale University Press,New Haven, 1988. l"L. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. Ruben C. Gur de la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania12. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman, Wftal PredictsDitsorce, 84. p. 13. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi de la Universitatea din Washington, fiind descris mai ir aminunt in doud cXrfi: john Gottman, Why Marriages Succeed Fail (De ce maor riajelereugesc ajung sllfie un epec), sau Simon and Schuster,New York, 1994 si Wnt PredictsDioorce. 14. Zidul: Gottman, What PredictsDiaorce. 15. Ginduri otrdvite: Aaron Beck, Lorse Neaer Enough (Itrbirearur e niciIs odatdde ajtnts),Harper and Row, New York, 1988,pp. 145-146. 16. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman, Whaf PredictsDiuorce. 17. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in ,,Attributing Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of Maritally Violent Versus Nonviolent Men" (,,Atribuirea intenliilor negative comportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cu cei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchinson,lournal of AbnortnalPsychology I02,2 (1993),pp. 206-211.Suspiciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitatesexuali: Neil MaIamuth si Lisa Brown, ,,Sexually Aggressive Men's Perceptions of

386

Note

Note

387

Women's Communications" (,,Percepfia agresivitilii sexuale a bdrbalilor in comunicarea femeilor"), lournal of Personnlity and Social Psychology (7994). 67 18. S69iicare igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin violenti: cei care o fac rareori, cei care o fac la supdrare, cind se enerveazd qi cei care o fac la rece, in mod calculat. Terapia se pare ci ajutd doar la cei din primele doui categorii. Vezi Neil Jacobson 9i alfii, Clinical Handbook Marital Therapy(Manunlul terapieicdsniciei),Guilof ford Press, New York, 1994. 19. Potopul: Gottman, What PredictsDiaorce. 20. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii, ,,The Influence of Age and Gender on Affect, Physiology, and Their Interrelations: A Study of Long-term Marriages" (,,Influenfa virstei 9i genului asupra afectului, fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupra cisniciilor de durati"), /ournal of Personalityand SocialPsychology 67 (1994). 21. Potopul la so!i: Gottman, What PredictsDioorce. 22. Bdrbatri sint ca un zid, femeile criticd: Gottman, Whnt Predicts Dioorce. 23. ,,Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (,,Sotia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal de Ia televizor"), The New York Times(3 nov. 1993). 24. Certurile productive din cdsnicie: Gottman, What PredictsDiaorce. 25. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman, What Predicts Dioorce. 26. Cei patru pagi care duc la ,,certuri pozitive" sint din Gottman, Why Marriages Succeed FaiI. or 27. Supravegherea pulsului: Gottrnan, Ibid. 28. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck, LoaeIs Neaer Enough. 29. Oglindirea: Harville Hendrix, Getting the LoaeYou Want (Cum sd obtii iubireape careo doregti\,Henry Holt, New York, 1988. Capitolul 10. Conducind cu inima

1. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin, ,,When Moods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot a Few Miles Up" (,,Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta persoanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi undeva in aer"), The New York Tinrcs(26 iun. 1994). 2. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby, ,,The Corporate Climber Has to Find His Heart" (,,Cinevrea sd urce trepteie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"), Forttme (dec. 1976). 3. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994.Pentru impactul tehnologiilor de informare, vezi cartea ei ltt theAge of the SrnnrtMachine(ht epoca nngililor degtepte), Basic Books,New York, 1991.

4. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de Hendrie Weisinger, psiholog la UCLA, $coala Superioard de Afaceri. Cartea sa The Critical Edge:Hozu to Criticize Up and Down the Organization und Mnke It Pay Of (Punctuluitic: cum poli comenta pozitia sau negatizscompaniaSi sd merite),Little, Brown, Boston, 1989. 5. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Baron, psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer,pe care l-am intervievat in The New York Times(11 sept. 1990). 6. Criticile, cauze a conflictelor: Robert Baron, ,,Countering the Effects of Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions" (,,Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativd a patru interventii"), /oumal of Applied Psychology 75,3 (1990). 7. Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson, ,,Feedback to Subordinates" (,,Feedback-ul 9i subaltemii"), Addendum to the Leoinson Letter (Addendala scrisoarea Leoinson),Institutul Levinson, Waltlui ham, Massachusetts (1992). 8. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companii nalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan - Towers Perrin, prezentat ire The Neut York Times(26 aug. 1990). 9. Riddcinile urii: Vamik Volkan, The Need to Haae Enemiesand Allies (Neaoiade a aoeadugmani 9i aliafi), Jason Aronson, Northvale, New fersey, 1988. 10. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru The NrzuYorkTimes(I2 mai 1987). 11. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi John Davidio, Prejudice,Discrimination, and Rncism(Prejudecdfi,discriminare ri rasism),Academic Press,New York, 1987. 12. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio, Prejudice, Discfimination, and Rncism. 13. Relman: citat in Howard Kohn, ,,Service With a Sneer" (,,Servicii firi tragere de inimd"), TheNeutYorkTimesSundayMngazine(11nov. 1994). 14. IBM: ,,Responding to a Diverse Work Force" (,,Reac!iafafd de o for!tr de muncd diversd"), The Neu York Times(26 aug. 1990). 15. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard, ,,Reducing the Expression of Racial Prejudice" (,,Reducereaexprimdrii prejudegi c5lilor rasiale"), Psycholo cal Science(v ol. 2, 199l). 16. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio, Prejudice,Discrimination, and Racism. 17. Echipele: Peter Drucker, ,,The Age of Social Transformation" (,,Virsta transformdrii sociale"),TheAtlnntic Monthly (nov. 1994). 18. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams 9i Robert Sternberg, ,,Group Intelligence: Why Some Groups Are Better Than Others" (,,Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sint (1988).' mai bune decit altele"),Intelligencc

388

Note

Note

389

19 Studiereacelebritdliior in cadrul laboratoarelorBell a fost prezentatE de Robert Kelley 9i JanetCaplan in ,,i{ow Bell Labs CreatesStar Performers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce(iulie-aug. 1993). lebri"), HnraardBusiness Reoreiu 20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jeffrey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind the Chart" (,,Reteleleneoficiale: compania din spatele graficulul"), Har(iulie-aug. 1993),p. 104. trnrdBusiness Reoiew Capitolul 11. Minte 9i medicini 1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: FranciscoVarela in cadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India (dec.1990). 2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader gia), ogy 9i alfii, Psychoneurohmnunol (Psihoneuroimunolo editia a 2-a, Academic Press,San Diego, 1990. 3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Noradrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inversarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lournal of Immunology135 (1985). 4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,Bidirectional Interaction Between the Central Nervous System and the Immune System" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos central gi sistemul imunitar"), Critical Reztiews Immunology 9 (4), (1989), in pp.279-312. 5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Steven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu(dec. 1994). nologia"), AmericanPsychologist 6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,The Disease-PronePersonality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitatea care predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), American Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care foIosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai mici poate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiu enorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice studiu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total de persoane studiate mult mai mare. 7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numSrul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice - un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald. Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se datoreazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilor de a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-legravitatea. Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:raparitia bolilor se rezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

:

doar asupra semnelor observabilede boald 9i ale analizelor medicale gi nu tin cont de plingerile pacientilor,care determind nivelul de imbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cd existd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditii fizice precare,precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; din acest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii de prospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent de celede boal5. 8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular Election Fraction in Coronary Artery Disease" (,,Efecteleminiei asupra ventriculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Cardiology,70,1992.Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte uneori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii de a pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoari procentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii. In bolile de inim5, scddereapompirii inseamni o sldbiciune a musclriului inimii. 9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite de bolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cI acest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fi o proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil al acestuia.De exemplu, cel mai mare numir de decesecauzate de efectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Daci sfudiul nu reugegtesd giseasci acele cauze ale decesului pentru oamenii aflali la aceastdvirstd, inseamni cE practic rateazeefectul. 10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt (O inimd deinuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9. il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le Nczu YorkTimes sept. 1992). (1 12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea infarct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternational de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990). 13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-Term Mortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald ca factor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_ vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990. ,tii"), Circulntion, 14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onset by Episodesof Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urma crizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\. 15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson, ,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such Control Change an Emotional Episode?" (,,Oareputem controla emotiile si cum ar putea un asemeneacontrol sd modifice un episod emofio_ nal?" din Fundanrcrttal Abortt Ertrotions (ftttrebdri Questions fiutrlnmen-

390

Nofc

Note

391

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford University Press,New York, 1945. 16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The NezuYork Times Good Health Magazine(16 apr. 1989). 17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif' 18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte Trusting Heart. 19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,GeneraIized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din Disorders(Manunlul disfuncliilor psiof Clinical Handbook Psychological H. Barlow (ed.), Guilford Press, New York, 1993' de hologice) David 20. Stresul 9i metastazele:Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stressand the Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul: mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioesof Internal Medicine I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i relevanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i l.Ilrtz, Blood76 (1990). 21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fumatul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoasesint in sine un pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9i anxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i boala pe care deja o au. CeI mai adeseainsd, mai mult ca sigur, acestea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem. 22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la examene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd 9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave, precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu suprimarea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe concentrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i Depression in Cellular Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated (,,Depresia asociati stresului la nivel imunttar"), Brain, Immunity" nnd Behaoior, lmmunity 1 (1987) Dar in majoritatea acestorstudii se ' arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de scezute incit si ducA la riscuri medicale 23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,PsychologicalStressand Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

i

litatea exageratd la ricelile obignuite"), NezuEnglandlournal of Medicine 325 (1991). 24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,SecretoryIgA as a Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13 (1987).intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnal zilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Cei care au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai multe gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoare a nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Functioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfionarea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lournal of Family Practice (mai 1989). 28 25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]anice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immunity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psychologist43 (1988).Relalia dintre stres si herpes este atit de puternicd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zece pacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea era mai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9i cregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini; perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, care nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stressas a Precipitating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresul ca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabile"), lournal ofFamily Practice (1985). 20 26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentat acest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de asemenea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile de inim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultatea de Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-a evaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii mai mari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau mai mult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. Yezi Abraham Markowitz si altii, lournal of the ArnericanMedical Association (74 nov. 1993). 27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,Stressful Life Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd si riscul de a face cancercolorectal"),Epideniology (sept. 1993),a(5). 28. Relaxarea pentru contrabalansareasimptomelor bazate pe stres: vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd BodyMedicine (Medicinnmhlii gi a trupultti),Consumer Reports Books/St. Martin's Press,New York. 1993.

392

NoIc

Note

393

2v. Depresiasi bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,NeuroendocrineIm.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"), Medicine(21 oct. 1993). NtzuEnglnndlotmnl o.f 30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de JamesStrain, ,,CostOffset From a Psychiatric Consultation-LiaisonIniervention trVithElderl,v in .Hip Fracture Patients" (,,Consecintele urma unei intervenlii care presupune gi o consultagiela nivel psihiatric atunci cind pacientii suferSla o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnnlournnl of Psychiatry148 (1991). 31. Howard Burton si al1ii,,,The I{elationship of Depressionto Survivai in Chronic Renal Failure" (,,Rela!iadintre depresie9i supraviefttire (mart. 1986). Nledicine in bolile cronice renale"), Psycltosomntic 32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda 9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of Ischemic Heart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea,Iipsa de speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor (iul. 1993). adulfi din SUA"), Epidemiology 33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foilowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul (20 MedicalAssociation oct. 1993). miocardic"), / ournalof theArnerican 34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universitatea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in cazul unor asemeneapacienli care se confrunti cu situalii dificile 9i care triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient, constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egti deprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta. Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie 9i sentimentul valorii de sine - toate acesteafiind sub semnul intrebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta remarcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'" 35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned Helplesatess: ATheory for the Age of PersonalControl (Dobindireadepdgirii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), Oxford University Press,New York, 1993. 36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla, and SocialPsttchology depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality

of !ii, ,,1\{eta-Arralysis tire AsscciationsBetwcen Social Support ancl Heaith Outcomes" (,,Meta-analizalegiturilor dintre sprijinul social si rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal Behnutorni of Mttlii:ittc

(1ee1).

; I t
I

I

6r,4(r99r).
37. Riscul medical al izoldrii sociale:james House gi al1ii, ,,SocialRelationships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science(29 iul. 1988).Dar vezi si o descoperirecontroversati: Carol Smith 9i al-

38. Izolarea si riscul de deces:alte stuclii sugereazbun mecanism bioicrgic in functie. Aceste descoperiri,citate in House, ,,SocialRelationships and Health", au a.iunsla concluzia cd simpla prezenti a unei alte persoanepoate reduce anxietateagi scidea stresul psihologic ia persoanelecare se afli in terapie intensivd, la reanimare.Efectul de reconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Ia o scdderea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o mai mici secreliea acizilor gragi, care ar putea bioca arterele.Una dintre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor sociale, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie se bazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale, din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otalamice posterioare,zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cu nucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane inhibd activitatealimbicS, scizind ritmul de secretieal aietilcolinelor hidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substante neurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm cardiac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului. 39. incordare,,,Cost Offset" (,,Consecirge";. 40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berkrnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After Myocardial Infarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,, (,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, un studiu bazat pe persoanein virsti"), Annals of lntental Medicine(lS dec. 1992). 41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events, Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,,(,,Evenimentele stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5scuti in 1933"),British Medicallournal (19 oct. 1993). 42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: JaniceKiecolt-Glaser si al!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,, (,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologicd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987). 43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt,york Tintes(IS dec. 1992). 44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting Stress Into Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Exprimarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_ peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane a Psihologilor, Washington, DC (1992).

394

Note oAZE Capitolul

Note PARTEAAPATRA DE OPORTLTNTTATr familiei

395

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "Is Psychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a Psihologilor,Washington, DC (1993). 46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asupra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metastaze"), Lancetnr. 8668,ii (i989). 47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Cohen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un interviu ptntru The New YorkTimes(13 nov' L991)' 48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri medicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe' 49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medicini din New York. 50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris despri acest lucru in The NezpYork Times (10 dec' 1987)' 5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald' "rt"".r^ undesepermitecapirinliisdsteaundevainapropiereaspitalelor atunci cind copiii sint internafi. 52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe Liaing (Trdireatn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991' 53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish, Dr.bean Ornish's Programfor ReuersingHeart Disease(Ptogranul dr' Dean ontish pentru rifacereapacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne, New York, 1991. Educntion 54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions legatedesdndtaCare(Educafiatn profesiunile anil Relationship-Centered te gi relafiile bazatepe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]<F9rc9 on pew Health Professions Aivancing psychosocial Health Education, gi F"tr". Institute at The Center of Health Professions Commission din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco (aug. 1994). 55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"' 56'Estelips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienlilorcuboli cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,PsychosocialFactorsandPrognosisinEstablishedCoronaryHeartDisease,, (,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie(20 MedicalAssociation oct' 1993)' of n1t'1,louninl tlteAnrerican un chirurg. StanleyKramer, ,,A Prescription ',',' lir riso,rlt'dt'schisdcAtre (7 iunie 1993)' (,,I{t'teiipentru vindecare"),Nezos'1ueek l,rr lfr'.rlin1'."

12. Creuzetul

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,Marital Conflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Conflictele maritale 9i crestereacopiilor: rolul gindirii negative in familii") din M. H. Bornsteav Handbookof parenting (Ghidul pdrintelui), vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey,1994. 2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studiile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. vezt Carole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Metaemotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,), Cognition and Emotion (primivara 1994). 3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale: Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,. 4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: The EmotionalFoundationsof SchoolReadiness (Heart Start: bazaemolionallt a pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Sugari, Arlington, YA, 1992. 5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start. 6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart Start,p.7 . 7. Sugari si mame: Heart Start,p.9. 8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relationship Between Quality of Attachment and Behavior problems in Preschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiunii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) din I. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographsof the Societyof Research in Child Deaelopment seria nr. 209. 50, 9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:rprimii patru ani: Heart Start,p.13. 10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggression" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of personaIity nnd SocialPsychology (ian. 1987).Descoperiri similare au fost prezentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista Child Deaelopment din sept. 1988,intr-un studiu flcut pe 75 de copii, care au fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau intre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study of Negative Emotional Statesand Adjustments From Early Childhood Through Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionale negative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini la adolescenli"), Child Deztelopment (1988). Zece ani mai tiriiu, co59 piii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in anii de gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

396

Nofe

Nofe

397

erau copii (cam de doui lional citre sfir;itul adolescenfei.Acegtia decit fete) care nu numai cd s"lreaula b5taie din ori mai mulli beieti orice,da rera ug idispre luit or igios t ilif alideallic opiis ic hi a r f a i d de propriile familii si fald de profesori. De-a lungul anilor,. ostilitateaior nu s-a schimbat;ca adolescenli,s-au inleles mult mai greu cu colegii de clasd9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au fost contactali ca adulfi, problemele mergeau de la faptul cd erau certali cu legea 9i pind la anxietate ;i depresie' la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si 11. Lipsa "-puli"i descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i Carol George, ,,Responsesof Abused and Disadvantaged Toddlers to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!iile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi, fafe de supirdrile cePsychology21' lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"), Deaelopmentnl au fost verificate 9i pe pregcolari:Bon3 (1985).Aceste descopbriri nie Klimes-Dougan silanet Kistner, ,,Physically Abused PreschoofalA de supiririle selers'Responsesio Peers' Distress" (,,Reacfiile P menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"), D eaelopmental sy' chology26 (1990)' 12. Difi;;lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery, ,,Family Violence" (feb' 1989)' (,,Violen!a in familie-), American Psychologist de-a lungul generaliilor: rdmine de discutat daci acegti 13. i4altratarea copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi, de exemplu' . Catfry Spatz Widom, ,,bttla Abuse, Neglect and Adult Behavior" (,,Maltratarea copilului, neglijarea sa 9i comportamentul adultului"), American lournal of Orthopsychiatry(iul' 1989)' Capitolul 13. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali

l : I

l.Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coala Primard Ctleveland in The New York TimesIa rubrica ,'Education Life" (7 ian. 1990). 2. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delincventei au fost oferite de dr. ShellyNiederbach, psiholog in Serviciul de consiliere a victimelor Brooklyn' 3. Amintirile din Vietnam sirt din ,,Analysis of Aversive Memories Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (,,Analiza unor amintiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din of N. Buiters 9i L.R. Squiie (ed.), The Neuropsychology Memory (Neumemoriei),Guilford Press, New \o.rk,1992' ropsihologia 4.LeDoux"aduceindisculieacestcaz,caredevineunulgtiinlificpen. tru aceste amintiri, mai cu seami extrem de supdrdtoare din "Intlelibility of Subcortical Emotional Memories" (,,Incapacitatea .rrrrinti rilor emolionale din zona subcorticali"), l aumal of Cognitioe (1989), vol. 1,238-243. N, r,irr;r'i{',r.r ,, I .rrillrr,rtrrrrirrtt,rviudr.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun. 1990).

6. Experimentelefdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrisede dr. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfifice. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr. Jay Weiss de la UniversitateaDuke 7. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulburirii de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acest caz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' ,,Psychobiologic Mechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (,,Mecanismele psihologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of General Psychiatry50 (apr. 1993),2944A5. 8. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urma traumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam, cu tulburdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind, un drog aplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentru a-9i imobiliza prada. in doze extrem de mici, yohimbina bloiheazd acfiunea receptorului specific (respectiv, virful neuronului care primeste un neurotransmi!5tor). De obicei, aceastaactioneazi ca o frind pentru catecolamine. Yohimbina preia friiele, impiedicind receptorii si simtd secreliile de catecolamin5; rezultatul este o cre;tere a nivelului de catecolamind. Odati ce aceste frine neurale pentru anxietate au fost scoasedin uz prin aceasti injecfie, yohimbina a declangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttraumatic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. Un veteran a avut o halucinatie, pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum in urma sa gi o lumind puternicS; un altul a vdzut o explozie a unei mine in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme aceeagisceni care il obsedasede multe ori in cogmaruri 9i pe care o revedea de peste 20 de ani. Studiul cu yohimbind a fost condus de dr. John Krystal, directorul Laboratorului de psihofarmacologie clinici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttraumatic din West Haven, Connecticutt, Spitalul Veteranilor. 9. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini receptori s.2: v ezi Charney,,,Psychobiologic Mechanisms". 10. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF, compensind prin reducerea numdrului de receptori care o elibereazd. Faptul cX acestaeste un semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttraumatic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienli au fost tratati pentru aceasti problemS, fdcindu-li-se injectii cu CRF. De obicei, o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormonul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele. Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic, spre deosebire de cei fird tulburare de stres posttraumatic, nu s-a putut distinge nici o schimbarea nivelului de ACHT - semn care aratd cd practic creierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF, pentru cd erau deja

398

Note

Note

399

multpreaincircalicuhormoniaistresului.Studiulafostdescrisde Charles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke' 11. I-am luat un interviu dr. Nemeroff in The New York Times (12 iun' 1990). 12. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttraumatic: de exemplu, intr-o experientd ficutd cu veterani din Vietnam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic, acestora li s-a prezentat un film de 1.5minute special montat Pentru a arA.tas.cene clare de lupti din pelicula Plutonul- intr-un 8rup, veteranilor-li s-a ficut injeciie .u r,iloxon, o substanli care blocheazi endorfinele. Dupi ce au vezut filmul, acegti veterani nu au demonstrat nici o a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-odifi.ur" blocantul cu endorfini sensibi-litateala durere a scizut ministrase simlitor, cu 30%, indicind o cregterein secrelia de endorfind' Aceeaqi sceni nu a avut acelagiefect la veteranii care nu aveau tulburare de stres posttraumatic, sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint extrem de sensibile sau hiperactive - efect care devine vizibil doar cind sint expu;i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In aceastdsecvenfi, nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importana fost fdcut de dr' Roger !a emolionald a ceea ce este vizut. Studiul Pitman de la Harvard, psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale tulburirii de stres postiraumatic, schimbarea creieiului nu se face doar sub 9oc, ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6 din cumplitul eveniment inilial. De exemplu, Pitman a constatat ca . atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice in cu9cd, ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a apdrutgilaveteraniidinVietnamcareauurmsritfi|r]rru]lPlutonul. Siptemini mai tirziu, cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au foit electrocutali - dar de data aceastafird si li se administreze 9ocul electric - ei au devenit din nou insensibili la durere, ca in primul caz. Vezi Roger Pitman, ,,Naloxone-Reversible Analgesic ResStressDisorder" ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!- 111-l-o-l!-!r-.3yt""tic

tulburarea (iun. 1990). Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover, ,,Emotional Numbing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated witf, Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psychopathologic States" (,,Blocarea emofionali: un posibil fenomen mediut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in cazul altor stiri psihopatologice"), lournal of Traumatic Stress5' 4 (1992). 13. Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se bazeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney, ,,Psychobiologic Mechinisms" (,,Mecanismele psihobiologice")'

stimulilbiin i,,n"iiiii anutgeiii{i "i1oi;nnlilPeiitiu'aombilaiea de stres posttraumatic"), Archioes of General Medicine

14. Charney,,,Psychobiologic Mechanisms,,,300. 15. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Richard Davidson, voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abundentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomot urmat de un alt sunet asurzitor, insuportabil. Sunetul putemii a declangat transpirafia. DupI un timp, zgomotul inilial era de ajuns pentru a declansa acelagivolum de transpiratie, ardtind astfel cj voluntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'deel. pe mlsurd ce au continuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate, fdrd sunetul into_ lerabil, aversiunea inifial5 a dispirut - zgomotul inilial nu mai provoca transpirafie. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor era mai activ, cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobindit5. intr-o alti experienld, s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgirea fricii. $obolanii de laborator - ca 9i in multe alte cazuri din aceste studii - au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_ tric. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii, o leziune chirurgicali la nivelul creierului, care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cu nucleul amigdalian. ln urmitoarele zile, gobolanilorli s-a dat si audi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. incetul cu incetul, dupd un timp, gobolanii caie invifaseri sd se teamd de acel sunet au eliminat gradual frica. La cei ai cdror lobi prefrontali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dezvefe - sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefrontali in stipinirea fricii gi, in general, in stdpinirea lecliilor emotionale. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan, fosti studentir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al Universitdtii New York. 16. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit despre acest studiu Rachel Yehuda, neurochimist 9i director al programului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medicini Muntele Sinai din Manhattan. Am prezentat la rindul meu rezultatele in The New York Times(6 oct. L992J. 17. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr,TooScared Cry (preasperiatpento tru a plinge), HarperCollins, New york, 1990. 18. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman, Trauma and (kauma gi refacerea), Recoaery Basic Books, New york, 1992. 19. ,,Dozarea" traumei - Mardi Horowitz, StressResponse Svndromes (Sindromul de renclieIa stres), |ason Aronson, Northvale, New lersey, 1986. 20. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea, cel pufin pentru adulgi, este cel filozofic. Vegnica intrebare a victimei - ,,De ce tocmai eu?" - trebuie abordatd. Atunci cind devine victima unei traume/ persoana i9i pierde increderea in lume, gindind cd ceea ce se intimpli in viatd nu este drept - deci nu mai poate sd fie convinsd

400

NoIe

Note

401

cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie' nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie I{ispunsul la aceastd unul tilozofic sau de ordin religios; misiunea este de reconstruire a sLstemuluide incredere sau de credin!5 careii Pefmite aceleipersoane din nou in lume aldturi de oametriPe carese poatebizui si trdiascd 21. Frica inijialS persistdcl-riaratunci cind este stipinitS, lucru ce a fost aritat in diveise studii chiar gi pe goboianide lab.rator. care au fost conditionati sd se teami de un sunet, cum ar fi un clopolel, atunci sunetul apdrea insolit de un goc electric. Dupi aceea,cind auci-r'rd zeau clopofelJl, ei reactionau cu fricd, chiar dacS nu exista gocul electric. Tieptat, dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un sobolan - lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama de clopolel. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopolelul era din nou insofit de un 9oc electric. Frica revenea ir:rtr-o clipi - in schirnb, dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles cd se poate face o paraleld cu oamenii, atunci cind este vorba de o fricd tiaumatizantd din trecut care reaParecu toata forfa, reamintind de trauma iniliald. 22. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in t ncc Untlerstandii g Transfere : The CCRTMethod (in lelegerearansferului: de l.ester Luborsky 9i Paul Crits-Christoph, Basic metoda CCNT) Books, New York,1990' Capitolul 14. Temperamentul nu este predestinat

l.Yezi, de exemplu, ferome Kagan 9i alfii, ,,Initial Reactions to Unfamiliarity" (,,Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa(dec' 1992)' O Science miliarizaii"), Current Directions in Psychological descriere completd a temPeramentului apare in Galen'sProphecyde Kagan. 2. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr, a9a cum sint ele deicrise in Galen'sProphecyde Kagan, pp. 15F157' 3. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell, ,,Increased Prevalence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who Report Childhood Shyness" (,,Cre9tereasimptomelor legate de stres Me' la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"), Annals of Behauior dicine 16 (1994). 4. Ritmul cardiac cescut: Iris R. Bell 9i allii, ,,Failure of Heart Rate Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors in Young Adults With Childhood Shyness" (,,E9eculde a regulariza ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfactive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copiliMedicinel6 (1994). rie"), Annals of Behnoior 5. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii, ,,Pubertal Stage and Panic Attack History in Sixth- and Seventh-grade Girls" (,,Puberta' tea ;i crizele de panici la elevele de clasa a gasea9i a qaptea"),Anu:1 ri

{

rican I ournal of Psychiatry, vol. 149(9) (sept. 7992),pp .'1,239 -1,243 I e; rold Rosenbaum gi alfii, ,,Behavioral Inhibition in Childhood: A Risk Factor for Anxiety Disorders" (,,Inhibifia comportamentald la copii: factori de risc pentru anxietate"), Haranrd ReaiewofPsychiatry (mai 1993). 6. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost ficute de cStre dr. Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin 9i de citre dr. Andrew Tomarken, psiholog la Universitatea Vanderbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson, ,,Frontal Brain Activation in Repressorsand Nonrepressors" (,,Activarea creierului frontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"),lournal of Abnormal PsychologyI03 (1994). 7. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizi si devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. Amdnunte in cartea lui Kagan, Gnlen'sProphecy. 8. Kagan, Galen's Prophecy, pp.194-195. 9. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf, ,,The Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deveiopmental Functions" (,,Maleabilitatea inhibitiei comportamentale: studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali"), Deaelopmental Psychology30, 6 (1994). 10. Hubel gi Wiesel: David H. Hubel, Thorsten Wiesel 9i S. Levay, ,,Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (,,Plasticitatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor"), PhilosophicalTransactions the Roynl Societyof London 278 (1977). of 11. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i allii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul),W.H. Freeman, San Francisco, 1985. 12. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. R. Baxter si altii, ,,Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With Both Drug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder" (,,Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produse de medicamente si de terapia comportamental.l in cazul hrlburdrilor obsesive"), Archiaesof GenernlPsychiatry49 (1992). 13. Activitatea crescutda lobilor prefrontali: L.R. Baxter si altii, ,,Local Cerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Disorder" (,,Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local in cazul tulburdrilor obsesive"), Archioesof GeneralPsycliatry a 9987). 14. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb, ,,Brain Development, Plasticity, and Behavior" (,,Dezvoltarea creierului, plasticitate gi comportament"), AnrericanPsychologist (1989). 44 15. Experientedin copilSriesi probleme prefrontale:Richard Davidson, ,,Asymmetric Brain Function, Affective Style and Psychopathologv: The Role of Early Experience and Plasticity" (,,Functia creierrrlui asimetric,stilul af'ectivsi psihopatologia:rolul experienlelor timpu-

402

Nofe

Note

403

vol' and rii gi plasticitatea"), Deoeloprnent Psychopathology, 6 (1994)' pp.74I-758. 16. ilegla.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore, Affect Regulatiort. 17. M.E. Phelps 9i altii, ,,PET: A Biochemical Image of the Brain at Work" (,,PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in N . A .Lassen sia ltii,Brai nW or k andM ent alAc t iait y : Q uan t i t a t i t t e Trncers(Fwtcfionnteacreieruhri 9i actizsitdlile studies with Radioactirse Munksgaard, Copencu reactiairadioactiai), mintnle:studii cantitntizte ha9a,1991. PARTEAA CINCEA ALFABETULEMOTIONAL Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional

1. Alfatetizarea emolionald: am scris despre acestecursuri inThe Netu YorkTimes(3 martie 1992). 2. Statisticiasupra numdrului de crime consemnatein rapoartele polipublicat de Ministerul de Justifie' liei, Crime in lhe t1.5.,1991, 3. Delicte violente la adolescenfi:in 1990,numirul arestSrilorpentru delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori, o cregtere d.eZ7%falddelg80.Arestiriledeadolescenlipentruviolaucrescut de la 10,9 la 100000 la 21,9la 100000 in 1990'Crimele sdvirgitede aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990, de la 2,8 Ia 100 000 Ia 12,1;pind in i990, trei din patru crime sdvirgite de adolescenli erau fdcuie cu arme de foc, o cregtere cu 79"k in ultimii zece ani. Jafurile cu circumstanle agravanteau crescutla adolescenlicu 64"/" din 1980 pini in 1990. Vezi, de ex', Ruby Thkanashi, "The Opportunities of Adol"s""ttc e" (,,Ocaziile adolescenlei"), American (feb. 1993). Psychologist +. i.riSSO,"""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost de 4,5 la 100000 de locuitori. in 1989,era de trei ori mai mare, 13,3' Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPes-a triplat intre 1968 si 1985. Cifrele ce se referx la sinucideri, victime ale crimelorgisarcinisintdinHealth,lggl,publicalieeditatedeMinisterul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii, A Data Bookof Child adolescenfilor), lnjury (Atutar statisticaI problemelor nnd Adolescent Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului' Wasliington, DC, 1991. 5. in ultim"ii 30 de ani, din 1g60incoace,numdrul celor bolnavi de blenoragie a crescutde patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. in 1990,20% dintre pacienlii cr-r SIDA aveau inire 20 si 30 de ani, multi imbolnivindu-se in timpr"rl Presiunile exterioarePentru a incepe cit mai devremc adolescentei.

I'

viata sexuald sint tot mai puternice. Un sondaj fdcut in anii 1990 a ardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceput viata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. Cu o generalie inainte, doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. Vezi Ruby Takanashi, ,,The Opportunities of Adolescence" (,,Ocaziile adolescenlnjury. !ei"), Releaua pentru copii, A Data Bookof Child and Adolescent 6. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescut de la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990,fiind deci de trei ori mai mare. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregterea a fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 19701a766in 1990- aproape de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. Cifrele in legitura cu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell.S., i991, Ministerul Justitiei din SUA. 7. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd viata intr-un fel sau altul, cel putin a9a suslin sondajele fdcute in Statele Unite, Noua Zeeland5, Canada si Porto Rico. Problema cel mai des intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani, presupunirnd 9i tulburdri majore in 10% din cazuri, apdrir:rd fobii indeajuns de grave, incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale; al;i 5% au o anxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti, iar 4"h cu anxietate intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Cantitifile de alcool consumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pind la 20 de ani. Eu am semnalat mare parte dintre acestedate despre tulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New york Times(10 ian. 1989). 8. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilor gi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell, ,,Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.3-Year Comparison" (,,Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc? Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"), Journal of the American Academyof Child and Adolescent Psychiatry (nov. 1989). 9. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in Child Carein Context:Cross-CulturalPerspectioes (Ingrijirea copilului tn context: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Sternberg, Lawrence Erlbaum, Englewood, New Jersey,1992. 10. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul UniversitStii Comell (24 sept. 1993). 11. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi, de exemplu, Alexander Thomas 9i al;ii, ,,Longitudinal Study of Negative Emo-. tional Statesand Adjustments from Early Childhood Through Adolescence", Child D eoelop ment, v ol. 59 (sept. 1988). 12. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman, ,,Social-Cognitive processesof Severely Violent, Moderately Aggressive, and Nonaggressive Boys" (,,Proceselesocio-cognitive la bdielii foarte violenli, cu o

404

Note

Note

405

agresivitatescdzuti 9i neagresivi"),lournal of Clinicaland Consulting Psychology, 1994. 13. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A. Dodge, ,,Embtion and Social Information Processing" (,,Prelucrarea informaliilor emolionale gi sociale")din J. Garber 9i K. Dodge, TheDeaelopment of gi ErnotionRegulationand Dysregulation(Deztsoltarea regldrii emolionale a deregldrilor),Cambridge University Press, New York, 1991. 14. Disprelui pentru bitiugi: j.D. Coie 9i f.B. Kupersmidt, ,,A Behavioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (.,O analizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile de bdieti"), Child Deaelopment (1983). 54 15. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi, de exemplu, Dan Offord gi al;ii, ,,Outcome, Prognosis, and Risk in a Longitudinal Follow-up Study" (,,Rezultate, prognoze si riscuri intr-un studiu longitudinal de lungi duratd"), laurnal of the American Acndemyof Child and Adolescent Psychiatry (1992). 31 16. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii, ,,Predicting Early Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior" (,,Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin inci din comportamentul pregcolar"),Archiaes General of Psychiatry $ept. 1994). 17. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la 9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furclinatia spre agresivitate.Un studiu, de exemplu, a aritat cd acei copii ai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nagtere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comiterea de delicte pind la 18 ani. Adriane Raines 9i alfii, ,,Birth "'iolente Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age One Predisposeto Violent Crime at Age 18 Years" (,,Complicafiilede la nagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei, la virsta de un an, predispun la delicte violente la 18 ani"), Archiues of (dec. 1994). Psychiatry General 18. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urr studiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajele delincventilor gi nondelincvenfilor), exist5 dovezi ci impulsivitatea este o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9i pentru delincvente. in cazul punctajelor rnici, copiii impulsivi nu dau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor in functie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal, astfel incit impulsivitatea face si scadd acestepunctaje.Intr-un studiu fdcut pe tineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal, bine realizat, in care s-au luat ir:rcalcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9i i"2 ani, impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decit IQ-ul verbal in anticipareadelincventei.Vezi aceastd discutiein ,,On the Relation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre

legdtura dintre IQ, impulsivitate si.delincventi,,) de Jack Block din I04 (1995). lournal of Abnormal Psychology, 19. Fetele ,,rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert, ,,Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy,, (,,Statutul in rindul colegilor, elevi de clasa a patra ca predictor-al sarcinilor la virsta adoiescentA"), lucrare prezentate la intilnirea So_ cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului, Kansas Citv, Missouri (apr. 1989). 20. taiectoria spre delincventi: Gerald R. patterson, ,,Orderly Change .in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera,, (,,Schimbdri'ia ordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale - o hime_ rA"), lournal of Clinical and Consttltingpsychology62 (1999). 21. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra, ,,Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders,, (,,Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi,,), D eoelopmen PsV tal chology (1988). 24 22. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii, Interyersonalpsychothcrapy Adolescents (Psihoterapie for Depressed interpersonald pentrtt ndolesceilii cu depresii),Guilford Press,New york, 1993. 23. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_ borare interstatal, ,,The Changing Rate of Major Depression: Cross_ National Comparisons" (,,Numirul mereu in schimbare al depresi_ ilor majore: comparatii nalionale"), lourrnl of the AmericnnMcdicnt iort Associal (2 dec. 1,992) . 24. Posibilitateade a faceo depresieestede zeceori mai mare: peter Le_ winsohn 9i al1ii, ,,Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrence of Depression and Other Mental Disorders,, (,,Numeroasele schim_ biri in functie de virstd duc la depresie ;i alte dezechilibre minta_ le"), lournal of Abnormal PsychologyI02 (1993). 25. Epidemiologia depresiei:Patricia Cohen si altii, Institutul psihiatric din New York, 1988; Peter Lewinsohn 9i alfii, ,,Adolescent psycho_ pathology: I. Prevalence and Incidence of Depression in High School Students" (,,Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_ cidenla depresiei la elevii de liceu"), lournal of Abnormalpsychology L02 (1993). Vezi de asemeni Mufson 9i alyri,Interpersonalpsychotii_ rapy. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. Costelio, ,,De_ velopments in Child Psychiatric Epidemiology,, (,,Evoiulia epide, miologici psihiatrici a copilului"), lounul of the Academy of Chikl nnd Adolescent Psychiatry (19S9). 28 26. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens,,,The Psychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_ mic Disorders in Childhood and Adolescence:Issues and pros_ pects" (,,Tratarea psihoterapeuticda depresiilor majore gi a tulburd_ rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_ pective") din I.M. Coodyer, Mood Disorders Chitdhood in nnd'Atlo_

406

Note

Nofe

407

Cambridge (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie9i adolescenfd)' lescence University Press,New Yotk,1994' 27. Depresiala copii: Kovacs, op. ut' (11 ian' 28. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres
1 qq4I

Kovacs 9i 29. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria and Solial Development of Depressed David Goldston, ,,Cognitive a copiilorChildren and Adolesints" (,,Evolulia cognitivd si sociald if the Americnn Acadenry of 9i adolescenlilor cu depresi'e"), lotLrnat Psychintry (mai 1991)' Child and Adolescent Beliefs 30. Neajutorarea9i depresia:John Weiss9i alfii, ,,Control-related D"p."ssive Symptoms in Late Childhood" ("Conand Selfreporied lri.,geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e .1:t^*toscute in copildria tirzie"), lottrnal ofAbrtormalPsychologylO2 (1993)' Vander31. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber, Universitatea Hilsman;i Judy Garber,,'ATest of the CogniR..th bilt, vezi, d" "*., Strestive Diathesis Model of Depression in Children: Academic Perieived Competence and Control" ("Test sors, Attributional Style, pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii r s' conltresanli de la gcoa*, stil autoritar, PercePereacompeten-tei ptrnai of Personalityand Soiial Psychology67 (1994);Judith trol"f-i in Garber, ,,Cognitions, Depressive Symptoms, and Development (,,Simptome cognitive, depresive 9i dezvoltarea adoAdolescentsT lescentilor"), lournnl of Abnonnal Psychology102 (1993)' 32. Garber,,,Cognitions". 33. lbidetn. of 34. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii, ,,Predictors and ConsequencesChildhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-" (,,Anticipdri giconsecin;L asupra simptomelor depresive.din copiliii", st.rdl , aprofundat pe cinii anl"), lournal of Abnormal Psychplogy Universitatea 35. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Depression din Oregon,'Centrul de $tiinle Medicale, ,,Prevention of High School Adolescents" (,,Prevenirea depresiei Ia adoin At-Rilk Academia lescenlii din iiceele cu probleme"), lucrare Prezentata la a Copilului 9i Adolescentului (oct' 1993) Americand de Psihologie 36. Garber,,,Cognitions". 3T.HildaBruch,,,Hungerandlnstinct"(,,Foameasiinstinctul")'/ourand irlentnl Diseasel4g (1969)' The Golden Cage: The ;; i Neroous' (Colit;ia de aur, enigmeleanorexieineraoaEnigna of Anorexia Nerrtosa University Press,Cambridge, Massachusetts' nu a fost se),"Harvard publicatd Pind in 1'978. u. htucliereaproblemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i .rlli i,,, I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with lir',! iil,rltt:;for liating Disorders in Adolescent Girls" (,,Personalita-

(1ee2). 101

te gi vulnerabilitSli comportamentale asociatecu un risc crescut al problemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente',), lounnl of Abnormal Psychology102 (1993). 39. Bdielelul de gaseani care se considera gras a fost pacientul dr. William Feldman, pediatru la Universitateadin Ottawa. 40. Observat de Sifneos,,,Affect,Emotionai Conflict, and Deficit,,. 41. Fragmentul cu neacceptarea Ben este din ,,The Social World of lui Peer-RejectedChildren" (,,Universul social aI copiilor respinsi de colegi") de StevenAsher si Sonda Gabriel, lucrare prezentati la intilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniul educalional, San Francisco(martie 1989). 42. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social: Asher 9i Gabriel, ,,The Sociai World of Peer-ReiectedChildren,,. 43. Constatdrilein privinla competenteiemotionaie slabe a copiilor neindrdgiti sint din ,,SocialCognition and SociometricStatus,,(,,Cunoagtereasociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i Esther Feldman, din Steven Asher gi John Coie (ed.), peer Rejection Childin hood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei), Cambridge University, Press,New York, 1990. 44. Emory Cowen si alfii, ,,Longterm Follor,v-up of Early Detected Vulnerable Children" (,,Studiu pe termen lung al copiilor detectali de psychotimpuriu ca vulnerabili"), lournal of Clinicnl nnd Constrlting togy 47 (Is73). 45. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi Steven Asher, ,,Friendship Adjustment, Group Acceptance and Social Dissatisfactionin Childhood" (,,Adaptirile la prietenie, acceptareain grup 9i nemultumirile sociale in copiiirie"), lucrare prezentatd la furtrunirea anual5 a Asocialiei cer.cetdtorilor americani din domeniul educalional, Boston (1990). 46. Pregdtireacopiilor respingidin punct de vedere social:StevenAsher 9i Gladys Williams, ,,Helping Children Without Friends in Home and School Contexts" (,,Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si la scoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrentsnnd (Dezuoltnrcn Tcnclrcrs socinld copiilor:inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc. a sori),University of lllinois Press,Urbana and Champaign, 1987. 47. Rezultatesimilare:StephenNowicki, ,,A Remediationprocedure for Nonverbal Processing Deficits" (,,Un procedeu de remediere a deficienlelor nonverbale"), manuscris nepublicat, Universitatea Duke (1989). 48. Doud cincimi sint alcoolici:un sondai fdcut la Universitatea Massachusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp(13 shireGazette nov. 1993). 49. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui Harvey Wechsler, director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrul Universititii Harvard pentru sinitate publicd (aug. 1994).

408

Note

Note

409

un viol: raport Pre50. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd columbia asupra dependenlei 9i conzentat de Centrul universitar sumului exagerat de substanle nocive (mai 1993)' adeceselor:Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul inSf . lrincipala cerluza a Asocialiei Americane de Psihologie (aug' 1994)' trunirii anuale sint din Meyer 52. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini cercetare a consumului de droguri 9i Glantz, geful Institutului de alcool. of Sub53. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation (,'inceperea consumului de .idol"'"""t"" stance Abuse in Early Psychology4 substanle nocive incS din prima adolesce^le")' Health YorkTimes(26 apr' 54. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New Moss 9i a[ii' "Plas55. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard Activity in Responseto Ethanol Challenge in Men at ma GABA-like ca reaclie la Hign nirk for Alcohoiism" (,,Ac1iunea plasmei GABA birbalilor predispugi la alcoolism") ' Biological PsyetJnol in cazul chiatry 27(6)(martie 1990). Harden ti Robert 56. Deficienla iob.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip Function, Cardiovascular Reactivity' and Behavior Pihl,,,Cognitive reactivii" n.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (,,Func!ia cognitivS' comPortamentul la bXielii care risci sd detatea cardiovJsculard 9i 101 (1995)' vini alcoolici"), lottnal ofAbnornulPsychology Transmission of Depression 57. Kathleen Merikangas 9i al;ii, ,,Familial aland Alcoholism" (,,Tensiunile din familie care duc la depresie 9i (apr' 1985)' Psychiatry of coolism"), Archiues General 58. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii' and. Psycho59. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian, "Psychiatric dynamicFactorsinCocaineAddiction"(,,FactoripsihiatricigipsiWashton 9i hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold manualul (Cocainn: Mark Gold (ed.), tocnfueiA Clinician'sHandbook Press,New York, 1987' Guilford clit'ticianttlui), Universitatea 60. Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' avute cu Peste cei 200 de pade i4edicini Harvard, in conversaliile cienli pe care i-a tratat impotriva dependenlei de heroinS' de Tim Shriver' 51. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 copiilor Yale asupra Progresecolaborator la Centrul de studiere.a si lor invitdrii sociale emolionale' and Early 62. Impactul emolional al sdriciei: ,,EconomicDeprivation (,,1-ipsurileeconornice9i dezvoltarea in Cnitanooa Development" Children and copiliria timpurie';) 9i ,,Povertv Experiences of Young ("Experie,niele sirdciei la the Quality of Th"i, Ho*" Environments" si Patricopiii rnici si caiitateamediului familial") de cireg Duncan

(r9e4).
1e90).

rl

l

I 1

cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_ rate apirute in Child Deoelopment (apr. 1994). 63. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy, The Inaulnerable Child (Copilul inzsulnerabil), Guilford press, New york, 19g7.Am scris despre copiii care reusescin ciuda tuturor nealunsurilor in The New (13 YorkTinrcs oct. 1987). 64. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. Kessler si alfii, ,,Lifetime and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disorders in the U.S." (,,O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devreme a tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-), Archipes of General (ian. 1994). Psychiatry 65. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale din SUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de Sdndtate Mintali - Violenld si Stres Traumatizant; numdrul cazurilor studia_ te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Neglijerii Copiilor. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat ci la fete proporti a estede 3,2o/", la biieti de 0,6% inir-un anumit an: iar David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman, ,,Children as Vic_ tims of Violence: A National Survey,, (,,Copiii victime ale violenfei: un sondaj la nivel nafional"), pediatrics (oct. l9g4). 66. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele de prevenire au fost ficute de David Finkelhor, sociolog la 0niversita_ tea din New Hampshire. 67. Cifrele asupra numirului victimelor, c'pii molestati, sint preluate dintr-un interviu cu Malcolm Gordon, psiholog la Instituhrl Natio_ nal de Sdndtate Mintald - Violenti gi Stres Traumatizant. 58. W.T. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competentei sociale de cdtre gcoali, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,, (,,Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului,,) din J. David Hawkins 9i alfii, Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1, San Francisco, 1992. Jossey-Bass, 69. W.T. Grant Consortium, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,,, p. 136. Capitolul 16. $colarizarea emoliilor 1. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc NeruyorkTt_ mes(7 nov.1993). 2. Karen F. Stone si Harold Q. Dillehunt, Self Science: The SttbjectIs Me (Stiirt!a Sinelui: sttbiectulsint ur), Coodyear publishing io., Santa Monica, 1978. 3. Comisia pentru Copii ,,Guide to Feelings,, (,,Ghidul sentimente_ lor"), Secortd SIclt 4-5 (1992),p. 8+. 4. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui, vezi de ex., Daniel Solomon si alfii, ,,EnharrcingChildren's prosocial Behavior in the Classroom,,

4 10

Not e

Note

477

(,,Int5rireacomportamentului prosocial la clasi al copiilor")' ArneliResearch can Educationttl /orrrnnl(iarna 1988)' Head Start: raport al Fundaliei Ypsilanti asuPra cerceta5. Avantajele rii scopului educafional,Michigan (apr' 1993)'. Horv 6. Orarui emofional: Carolyn Saarni, ,,Emotional Competence: Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane') osimn elop fll r e am R.e. Thompson, So cio mot ionaI D ezt nrcnt eb askaSymp on Motiaatiotr36 (1990)' Todny'-s 7. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' de Children:Criating a'Futttre abeneratiortin Crisis(Copiiidin ziua for in aiitor pentru o generafie crizd),Times Books' New rmui azi: crearea York,1'992. s 8. Hamburg, Today' Children,pp' 17t-172' Children,p'I82' 9. Hamburg, Today's (3 mart. 10. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New YorkTr'es 1992). emolionali ca principal factor preventiv: 11. Programelede alfabetizare That Care' alfti, Communities Hawkins 9i alfii' 12. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i Tlnt Care. Comnuities allii' 13. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i Positive Social Development and Health Practice in ,,Promoting ioung Urb"an Adolescents" (,,Promovarea unei dezvoltdri sociale mepozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din in Decision-making theMidd-le iiul urban") ain M. J. Eiias (ed.), Social (Hotdririle de ordin socialitt cadrul gimnazirrlul)' Aspen PubliSchool shers, Gaithersburg, 7992. 14.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni'TheSpirit Crown, New York' 1'993' of Commtmity(Spiritrtlcorntmitdlii), Religiotts 15. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: credinlareligioasd urna' ;t Htunanism (JohnDezoey: Dernocrntic Faith and Columbia University Press,New York' 1991' nismti democrsfic), Edrr1.6.A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Bantam, New York' 199L' (Edttcnrea caracteruhri), cating Chnracter for The 17. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' QtickeningofAmerica(RitmtrltotmnirapidnlAmericii)'Jossey-Bass' San Francisco,1994. ls.Cultivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJii,CharacterBuildingfor ciui(Eormaren caractenllrli Cittil Society Pentruo societnte a Democratte, Communitarian Network, Washington' DC' 7994' ld demouaticd),The Nation 19. O cregterecu 3% a numirului crimelor: ,,Murders Across Violent Crime Is Down" ("NumXrul Rise by 3 Percent,but Overall delictele crimeio, cregte la nivel nalional cu 3%, dar in ansamblu (2 New YorkTinrcs mai 1994)' violente sint in scddere"),Tht

20. Cregtereadelincventei juvenile: ,,Serious Crimes bv Iuveniles Soar,, (,,Delicte grave sdvirsite de minori"), Associated press (25 iul.1994). Anexa B. Pecelile minlii emolionale

1. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de ,,incongtient expe_ riential" cu mai multe ocazii in The Nezuyork Tinressi mare purt" u acestuirezumat se bazeazdpe conversaliilepe care le_amavut cu el, pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu, ,,Integration of the Cognitive and Psychodynamic Unconscious,, (,,Integr"areasub_ co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic',), American p syihologist 44 Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky, iott re {mnrter Than You Think (Epti mai de;tept decit crezi), Simon & Schuster, New York, 1993. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_ lului meu de ,,minte emolionali", interpretirile imi apartin. 2. Paul Ekman, ,,An Argument for the liasic Emotionr,, 1,,Un u.grr_ ment pentru existenfa emotiilor fundamentale,,),Cognition and Emo_ tion, 6, 1992,p. 175.Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emotii este ceva mai lungd, dar acesteasint cele care ne intereseazi aici. 3. Ekman, op. cit., p. 187. 4. Ekman,op.cit.,p.1.89. 5. Epstein,1993,p.55. 6. J. Toobey gi L. Cosmides, ,,The past Explains the present: Emotional Adaptations and the Structure of Ancestral Environments,, (,,Trecu_ tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului ancestral"), Ethology and Sociobiology, pp.4l&4-Ig. 17, _ 7. Poate.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic. Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJau studiat psihofiziologia emofiei. Continui sd aibd loc o dezbatere in termeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod fundamental aceeagipentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_ care. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri, am prizentat cazul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogiemajo_ ri in parte.

Multumiri

Soliei mele Tara Bennett-Goleman, psihoterapeut, care a fost un partener de o creativitate extraordinard incd din fazele de conceplie care au condus la scriereaacesteicirti. Adaptarea sa la curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor gi interactiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr. Prima datd am auzit aceastdexpresie, ,,alfabetizare emolionald", de la Eileen Rockefeller Growald, care pe vremea aceea era fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtdlii. In cadrul unei conversalii intimpldtoare, ea mi-a trezit interesul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceastd carte. De asemenea, sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a permis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd ,,alfabetizarea emofionald", drept pentru care sint recunoscdtor incurajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman, pre;edinte al Institutului, precum gi colaboriiii permanente cu David Sluyter, director de programe. Rob Lehman este cel care la inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte despre alfabetiz area emof ionaI d. Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJ anilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sint trecute in revistd gi sintetizate aici. Lui Peter Salovey de la yale ii datorez conceptul de ,,inteligenld emolionald".De asemenea, am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confidenliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori 9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdrii incd ndscinde a alfabetizirii emolionale. Permanentele lor eforturi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a recrea mediul gcolar, transformindu-l in unul mai uman, a fost o sursi de inspirafie pentru mine. Printre ei se numdrd Mark Creenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinqton; Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii je dezr.oltare din Oakland, California; Tim Shriver de la Centrul

414

Mullumiri

Multumiri

475

Yale de studiere a copilului; Roger Weissberg de la Universitatea Illinois din Chicigo; Maurice Elias de la Rutgers; Shelly Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in grup din Boulder, Colorado; lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone de la Nueva School din Hillsborough, California; M.eo*.t Lantieri, director la Centrul Nalional din New York de Lindei Rezolvare Creatoare a Conflictelor; 9i lui Carol A. Kusche de la Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle' De asemenea,sint indatorat irnmod special celor care au revizuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner de la Universitalea Harvard; lui Peter Salovey de la Catedra de psihologie a Universitdiii Yale; lui Paul Ekman, director al Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California din San Francisco; lui Michael Lerner, director la Commonweal din Bolinas, California; lui Denis Prager, directorul Programului de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. 9i Catherine T' MacArthur; lui Mark Gerzon, director al Common Enterprise din Boulder, Colorado; lui Mary Schwab-Stone, doctor la Centrul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind Yale; lui David Spiegel, doctor la Departamentul de psihiatrie al Universit5lii trleaicite Stanford; lui Mark Greenberg, director, al programului Fast Track, al Universitdlii din Washington; lui -shoiho.tu Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard; lui foseph LeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii New York; lui Richard Davidson, director al Laboratorului de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin; lui Paul Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes, California; fessicdi Brackman, lui Naomi Wolf, gi mai ales lui Fay Goleman' Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am primit de la Page DuBois, savant grec de la Universitatea din Califomia de Sud; de la Matthew Kapstein, specialist in eticl 9i religie la Universitatea din Columbia; de la Steven Rockefeller, bioa [raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl; Ioy-Nolan Howe 9i idunat exemple de situalii emolionale; Margaret Annette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Programei de afa6etizare emofional5. Sam 9i Susan Harris au furnizat aparatura absolut necesari. Editorii mei de la The New York Timesmi-au fost de un real sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descoperiri isupra emofiilor, toate acesteaap5rind in paginile ziarului 9i fiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte.

Toni Burbank, editorul meu de la Bantam Books,mi-a oferit entuziasmul gi acuitatea sa in a,mi dovedi o gindire gi o rezolvare cit mai transantS. Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd, iubire si inteligenli, toate acesteacontribuind in mod creator de-a lungul intregului proiect.

Cuprins

Proaocarea lui Aristotel Partea intii. Creierul emolional 1. Pentru ce existd sentimentele? ..... Cind pasiunile coplegescraliunea Cum s-adezvoltatcreieiul

17 18
. .... .. .. .:
aA

ir
li I

il
I

2. Anatomia unui blocaj emolional Locul tuturor pasiunilor Releaua neurali Santinela emofionali Specialistul in memorie emolionalA Alarmele neurale demodate Cind emoliile sint rapide 9i confuze Manager emofional Armonizarea emoliilor 9i a gindurilor Partea a doua. Natura inteligenlei emofionale

28 29 31 32 35
5/

38 40 43

49 3. Cind a fi degtept e o prostie 51 Inteligenla emolionalA gi destinul 53 Un alt fel de inteligenld Spock vs. Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' . . . . J/ 59 Emofiile pot fi inteligente? .... 62 IQul ;i inteligenla emofionali: tipuri pure
4. Cunoagte-te pe tine insuli . Ptrtimasul qi indiferentul Omul fdrtr sentimente Lludind sentimentele viscerale Golirea incongtientului .....

65 58 70 72 74 77 80 87 93 100

5.lnrobit de patimi
Anatomia miniei . Calmarea nelinigtii: cine, eu sd-mi fac griji? .. Abordarea melancoliei Cei ce reprimi: negareajovialS . . . .

11.8

Nole

Nofe

419

6. Aptitudinea de a stdPini Controiarea impulsurilor: testul pr5iiturii . .. . ' Dispozilii proaste, gindire proasti Cutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive Optim.ismul: marele motivator ... Transa: neurobiologia miiestriei invdtatui si transa: un nou model de educalie

103 106 109 112 114 117 1,2r t24 126 128 129 131 134 L36 141 t43 149 1,52 155 157

Partea a patra. Oaze de oportunitili 1.2.Creuzetul familiei Pe propriile picioare - HEART START Dobindirea elementelor emolionale fundamentale Cum poli creqte o brutd : lUaltratarea disparitia empatiei
Z5I L,73

237
z5v

240

7. Rddicinile empatiei emPatia Cum actioneazd
Copilul bine racordat Prelul racordirii gregite Neurologia empatiei Empatia 9i etica: rXdicinile altruismului Viala f.lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd; moralitatea sociopatului 8. Artele sociale Manifestati-vX emoliile Expresivitatea 9i contaminarea emolionald Originile inteligenlei sociale . Semnele incompetenlei din punct de vedere social . ,,Nu te putem suferi": pragul abordirii . '.. . Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz . Partea a treia. Inteligenla emotionali aplicati

243 13. Trauma 9i reinvdlarea emolionalS 246 Groaza inghelatd in memorie Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd . . . . .. . 248 251 Reinvitarea emotionald 252 emo!ional Reeducarea-creieruh"ri u5 Reinvdtarea emolionali 9i refacereadupi o traumd 258 Psihoterapia ca educafie emolionali
1 4 . T e m p e r a m e n t u l n u e s t e p r e d e sti n a t ... Neurochimiatimiditatii Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel - imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil Copildria: o 9ansi unic5 . $ansecruciale Partea a cincea. Alfabetul emotional ...... '. '.. . '.... . .... .. . . . . . ".. .. . '. .. 261 263 266 269 272 274

9. Dugmani intimi . Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie Neajunsurile din c5snicie Ginduri toxice . Potopul: scufundarea cdsniciei Barbalii:sexul vulnerabil ..... Al lui 9i al ei: sfat matrimonial CeartasXndtoaii .... .

r63
L64 168 172 174 176 t77 L79 185 187 193

10.Conducind cu inima .. .. ... es o Cri t ic a t e s luibi ..' ........
Cum te descurci cu diversitatea Talentul organizatoric 9i IQ-ul grupului 11. Minte 9i medicin5 Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' ' Emoliile toxice: date clinice . Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv.' Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale Spre o medicind cdreiasd-i Pese

279 15. Coshrrile analfabetismului emolional .... 280 O senzafie emolionalS neplAcutd 283 imblinzirea agresivitdfii 287 bitdugilor .... Scoala 289 Prevenirea depresiei 290 Prelul lumii moderne: numdrul mare de depresii 292 Traiectoria depresiei la tineri 294 Cum se ajunge la deprimare 296 Scurtcircuitarea depresiilor 297 Tulburirile de alimentatie 300 Doar cei singuri r:nunti la 9coali 303 Antrenarea pentru prietenie ..... 304 Biutura si drogurile:dependenlaca automedicalie ........'.. S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv . . . 308
16. $colarizarea emoliilor Leclia despre cooperare U n p u n c t d e c o n t r o v e r s e...... Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnit ingrijoririle zilei ... ABC-ul inteligenlei emolionale Alfabetizarea ernolionali in cadrul oragului Alfabetizare emolionali deghizatd

lee
204 206 209 218 224 226

314 316 317 319 320 32r
JLJ

326

420

Nofc 330 332 335 336 337 342

. " ''" " 3 2 7 Oraru iemo tion al . . . .. " " este totul Sincronizarea '.. " ' Alfabetizareaemolionald ca mijloc de prevenire Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului. '" " '''" Co inu nite licd ror alepas i. . ''" ' O misiune extinsd pentru gcoli .. " '" Oare alfabetizarea emo;ionald conteazS? " " " " ' Caracterul,moralitatea gi arta democratiei .. ' Un ultim cuvint

.... 343

Anexa A. Cee s te e m o fi a ? Anexa B. Pecelileminlii emolionale . Anexa C. Circuitul neural al fricii

..' .....345 ... ' 348 .. . .. . . 355

Anexa D. Consorliul W. T. Grant: comPonente ;ictive .. . ... .. . 359 ale programelorde prevenire . .... . 361 Anexa E. Programa $tiinlei Sinelui Anexa F. invdfarea sociald9i emolionald: rezultate . ... 363 Not e. . M t illum ir i .... ... 369 .......... 413

Editor: Gn. Ansrx'r CURTEA VECHE PUBLISHING str. arh. Ion Mincu 11,Bucuregti .26, tel./ fax: (07)222.57 (01)222 .65 -47 e-mail: arsene@rnc.ro web: www.curteaveche.ro

rf,rFqrr
lagi Tipografra.illUlllPRllfI
Cale. Chidniulul 22, !t 6, l.tl 6600 tof . 032-2112:15. 235384 ld. 032-211252

d

,l|ll!iluil[uilil]il,