Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Comisia Europeană: JUST/C 1/MG/vf/l 333893 S

    Încărcat de

    Nistor Ionel
    4 vizualizări2 pagini
    http://youtu.be/-TiLeehk7og -I- CARE ESTE DEFINITIA DEMOCRATIEI PENTRU ACESTI CRIMINALII CARE CONDUC ROMANIA ,SI CARE AU SUPUS UN POPOR INTREG LA FOAME ,SARACIE SI BOALA TIMP DE 23 DE ANI !-" T R E Z I T I -V A R O M A N I ! Primele concepte si practici democratice dateaza din antichitate, când au aparut primele forme de organizare si conducere a societatii. Termenul „democratie” îsi are originea în limba greaca, unde demos = popor, iar kratos = putere, autoritate, în secolul al V-lea î.Cr. si de atunci pâna în urma cu un secol a ramas un concept politic. Aceasta înseamna ca democratie însemna o democratie politica. Astazi, însa, vorbim de asemenea despre democratie în sens nonpolitic sau subpolitic, atunci când vorbim despre democratie sociala, democratie industriala si democratie economica. Conceptul de democratie sociala- de democratie în sens social, ca stare a societatii- poate fi regasit înca de la Tocqueville. Asadar, o democratie socia la este o societate al carei etos cere membrilor sai sa se perceapa ca fiind egali la nivel social. În conceptia politicienilor democratia este regula generala a statului si a vietii; pentru ca numai ea este expresia omului si a raspunderii lui fata de el însusi. O democratie veritabila asigura dreptul la viata particulara a fiecarei fiinte umane; drepturi si libertati politice ca libertatea gândirii, exprimarii, organizarii si religiei; alegerea reprezentantilor poporului prin alegeri libere, prin vot universal, egal direct si secret; guvern al majoritatii cu respectarea drepturilor minoritatilor; egalitate în fata legii a tuturor cetatenilor indiferent de natiune, sex, limba, credinta; un sistem juridic independent; dreptul fiecarui cetatean de a fi judecat public de catre un tribunal impartial pe baza procedurii legii. În functionarea democratiei este necesara o cultura politica, ce presupune cunoasterea problemelor politice de catre cetateni, implicarea lor în rezolvarea problemelor fundamentale ale vietii sociale. Aceasta cultura politica este cultivata de la vârste fragede, înca de la nivelul învatamântului prescolar în cadrul activitatilor de educatie civica si continuata la celelalte trepte de scolarizare. Democratia participativa în sistemul de învatamânt presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor si în conducerea scolii, prin participarea directa(discutii de grup în consiliile elevilor, adunari generale sau parlamentare ale elevilor) sau indirect, prin delegatii sau reprezentanti alesi. -II- Forma statului Forma de stat desemneaza modul de organizare a puterii, structura interna si externa, continutul puterii. Din acest punct de vedere, ne vom opri asupra urmatoarelor laturi componente: forma de guvernamant; regimul politic; structura de stat. A. Forma de guvernamant Forma de guvernamant presupune evidentierea modului de constituire a autoritatilor publice, de desemnare a sefului statului si de exercitare a puterii prin intermediul acestor institutii. Din punct de vedere al formei de guvernamant, statele se impart in monarhii si republici. Inca din antichitate au existat preocupari pentru definirea formei de guvernamant si consecintele organizarii diferitelor state in diferite forme de guvernamant. In acest sens, Aristotel facea urmatoarea clasificare a formei de guvernamant: monarhie – care are tendinta de a degenera in tiranie; aristocratie – ce are tendinta de a degenera in oligarhie; democratie – care poate degenera in demagogie. Aceste concluzii la care a ajuns marele invatat sunt observatii ale sale asupra unei lumi la inceputurile dezvoltarii statale, nici una din aceste forme nu este perfecta, ea putand degenera in contrariul sau. Cicero pledeaza pentru forma mixta de guvernamant, plecand de la experienta statui roman. Aceasta forma mixta ar fi, in conceptia lui Cicero, regimul senatorial al epocii

    Titlu original

    1333893.PDF (2)

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    http://youtu.be/-TiLeehk7og -I- CARE ESTE DEFINITIA DEMOCRATIEI PENTRU ACESTI CRIMINALII CARE CONDUC ROMANIA ,SI CARE AU SUPUS UN POPOR INTREG LA FOAME ,SARACIE SI BOALA TIMP DE 23 DE ANI !-" T R E Z I T I -V A R O M A N I ! Primele concepte si practici democratice dateaza din antichitate, când au aparut primele forme de organizare si conducere a societatii. Termenul „democratie” îsi are originea în limba greaca, unde demos = popor, iar kratos = putere, autoritate, în secolul al V-lea î.Cr. si de atunci pâna în urma cu un secol a ramas un concept politic. Aceasta înseamna ca democratie însemna o democratie politica. Astazi, însa, vorbim de asemenea despre democratie în sens nonpolitic sau subpolitic, atunci când vorbim despre democratie sociala, democratie industriala si democratie economica. Conceptul de democratie sociala- de democratie în sens social, ca stare a societatii- poate fi regasit înca de la Tocqueville. Asadar, o democratie socia la este o societate al carei etos cere membrilor sai sa se perceapa ca fiind egali la nivel social. În conceptia politicienilor democratia este regula generala a statului si a vietii; pentru ca numai ea este expresia omului si a raspunderii lui fata de el însusi. O democratie veritabila asigura dreptul la viata particulara a fiecarei fiinte umane; drepturi si libertati politice ca libertatea gândirii, exprimarii, organizarii si religiei; alegerea reprezentantilor poporului prin alegeri libere, prin vot universal, egal direct si secret; guvern al majoritatii cu respectarea drepturilor minoritatilor; egalitate în fata legii a tuturor cetatenilor indiferent de natiune, sex, limba, credinta; un sistem juridic independent; dreptul fiecarui cetatean de a fi judecat public de catre un tribunal impartial pe baza procedurii legii. În functionarea democratiei este necesara o cultura politica, ce presupune cunoasterea problemelor politice de catre cetateni, implicarea lor în rezolvarea problemelor fundamentale ale vietii sociale. Aceasta cultura politica este cultivata de la vârste fragede, înca de la nivelul învatamântului prescolar în cadrul activitatilor de educatie civica si continuata la celelalte trepte de scolarizare. Democratia participativa în sistemul de învatamânt presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor si în conducerea scolii, prin participarea directa(discutii de grup în consiliile elevilor, adunari generale sau parlamentare ale elevilor) sau indirect, prin delegatii sau reprezentanti alesi. -II- Forma statului Forma de stat desemneaza modul de organizare a puterii, structura interna si externa, continutul puterii. Din acest punct de vedere, ne vom opri asupra urmatoarelor laturi componente: forma de guvernamant; regimul politic; structura de stat. A. Forma de guvernamant Forma de guvernamant presupune evidentierea modului de constituire a autoritatilor publice, de desemnare a sefului statului si de exercitare a puterii prin intermediul acestor institutii. Din punct de vedere al formei de guvernamant, statele se impart in monarhii si republici. Inca din antichitate au existat preocupari pentru definirea formei de guvernamant si consecintele organizarii diferitelor state in diferite forme de guvernamant. In acest sens, Aristotel facea urmatoarea clasificare a formei de guvernamant: monarhie – care are tendinta de a degenera in tiranie; aristocratie – ce are tendinta de a degenera in oligarhie; democratie – care poate degenera in demagogie. Aceste concluzii la care a ajuns marele invatat sunt observatii ale sale asupra unei lumi la inceputurile dezvoltarii statale, nici una din aceste forme nu este perfecta, ea putand degenera in contrariul sau. Cicero pledeaza pentru forma mixta de guvernamant, plecand de la experienta statui roman. Aceasta forma mixta ar fi, in conceptia lui Cicero, regimul senatorial al epocii

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări2 pagini

    Comisia Europeană: JUST/C 1/MG/vf/l 333893 S

    Încărcat de

    Nistor Ionel
    http://youtu.be/-TiLeehk7og -I- CARE ESTE DEFINITIA DEMOCRATIEI PENTRU ACESTI CRIMINALII CARE CONDUC ROMANIA ,SI CARE AU SUPUS UN POPOR INTREG LA FOAME ,SARACIE SI BOALA TIMP DE 23 DE ANI !-" T R E Z I T I -V A R O M A N I ! Primele concepte si practici democratice dateaza din antichitate, când au aparut primele forme de organizare si conducere a societatii. Termenul „democratie” îsi are originea în limba greaca, unde demos = popor, iar kratos = putere, autoritate, în secolul al V-lea î.Cr. si de atunci pâna în urma cu un secol a ramas un concept politic. Aceasta înseamna ca democratie însemna o democratie politica. Astazi, însa, vorbim de asemenea despre democratie în sens nonpolitic sau subpolitic, atunci când vorbim despre democratie sociala, democratie industriala si democratie economica. Conceptul de democratie sociala- de democratie în sens social, ca stare a societatii- poate fi regasit înca de la Tocqueville. Asadar, o democratie socia la este o societate al carei etos cere membrilor sai sa se perceapa ca fiind egali la nivel social. În conceptia politicienilor democratia este regula generala a statului si a vietii; pentru ca numai ea este expresia omului si a raspunderii lui fata de el însusi. O democratie veritabila asigura dreptul la viata particulara a fiecarei fiinte umane; drepturi si libertati politice ca libertatea gândirii, exprimarii, organizarii si religiei; alegerea reprezentantilor poporului prin alegeri libere, prin vot universal, egal direct si secret; guvern al majoritatii cu respectarea drepturilor minoritatilor; egalitate în fata legii a tuturor cetatenilor indiferent de natiune, sex, limba, credinta; un sistem juridic independent; dreptul fiecarui cetatean de a fi judecat public de catre un tribunal impartial pe baza procedurii legii. În functionarea democratiei este necesara o cultura politica, ce presupune cunoasterea problemelor politice de catre cetateni, implicarea lor în rezolvarea problemelor fundamentale ale vietii sociale. Aceasta cultura politica este cultivata de la vârste fragede, înca de la nivelul învatamântului prescolar în cadrul activitatilor de educatie civica si continuata la celelalte trepte de scolarizare. Democratia participativa în sistemul de învatamânt presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor si în conducerea scolii, prin participarea directa(discutii de grup în consiliile elevilor, adunari generale sau parlamentare ale elevilor) sau indirect, prin delegatii sau reprezentanti alesi. -II- Forma statului Forma de stat desemneaza modul de organizare a puterii, structura interna si externa, continutul puterii. Din acest punct de vedere, ne vom opri asupra urmatoarelor laturi componente: forma de guvernamant; regimul politic; structura de stat. A. Forma de guvernamant Forma de guvernamant presupune evidentierea modului de constituire a autoritatilor publice, de desemnare a sefului statului si de exercitare a puterii prin intermediul acestor institutii. Din punct de vedere al formei de guvernamant, statele se impart in monarhii si republici. Inca din antichitate au existat preocupari pentru definirea formei de guvernamant si consecintele organizarii diferitelor state in diferite forme de guvernamant. In acest sens, Aristotel facea urmatoarea clasificare a formei de guvernamant: monarhie – care are tendinta de a degenera in tiranie; aristocratie – ce are tendinta de a degenera in oligarhie; democratie – care poate degenera in demagogie. Aceste concluzii la care a ajuns marele invatat sunt observatii ale sale asupra unei lumi la inceputurile dezvoltarii statale, nici una din aceste forme nu este perfecta, ea putand degenera in contrariul sau. Cicero pledeaza pentru forma mixta de guvernamant, plecand de la experienta statui roman. Aceasta forma mixta ar fi, in conceptia lui Cicero, regimul senatorial al epocii

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 2

    COMISIA EUROPEAN

    DIRECIA GENERAL JUSTIIE Direcia C: Drepturi fundamentale i cetenia Uniunii Unitatea CI : Drepturi fundamentale i drepturile copilului ef de unitate

    Ref. Ares(2012)1226717 - 17/10/2012

    Bruxelles,
    JUST/C 1/MG/vf/l 333893s

    Dlui Nistor Ionel ni storionel999@yahoo.com

    Stimate Domnule Nistor Ionel, V mulumim pentru e-mailul dumneavoastr din data de 11 septembrie 2012. n mesajul dumneavoastr v exprimai nemulumirea c, din cauza erorilor medicale, sntatea dumneavoastr s- deteriorat i c nu ai fost despgubit pentru daunele suportate, ntruct ai pierdut procesul intentat mpotriva spitalului n cauz. Plngerea dumneavoastr adus n faa Curii Europene a Drepturilor Omului a fost declarat inadmisibil. V-ai mai adresat Comisiei Europene prin scrisoarea din data de 14 mai 2012. Am analizat plngerea dumneavoastr i v-am rspuns prin scrisoarea din data de 25 iunie 2012. ' Plngerea dumneavoastr a fost reanalizat i nu pot dect s confirm, aa cum s-a menionat anterior, c nu a fost posibil s se stabileasc, pe baza informaiilor furnizate, nicio legtur ntre situaia la care v referii i punerea n aplicare a legislaiei Uniunii Europene. In ceea ce privete plngerea dumneavoastr referitoare la inadmisibilitatea deciziei luate de Curtea European a Drepturilor Omului, trebuie s v aduc la cunotin c aceast curte nu este o instituie a Uniunii Europene. Curtea European a Drepturilor Omului este o instan nfiinat de Consiliul Europei pentru a asigura respectarea drepturilor prevzute de Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (cunoscut n mod curent sub denumirea de Convenia european a drepturilor omului)1. Comisia European, n calitate de instituie a Uniunii Europene, nu are niciun fel de competene n ceea ce privete procedurile n faa Curii Europene a Drepturilor Omului i, n consecin, nu este n poziia de a lua nicio msur necesar n legtur cu aceast parte a plngerii dumneavoastr.

    '

    httpV/www.echr.coe.int/ECHR/homepage en.

    Commission europenne, B-1049 Bruxelles / Europese Commissie, B-1049 Brussel - Belgium. Telefon: (32-2) 299 11 11 Birou: M059 5/66. Telefon: linie direct (32-2) 2956860. Fax: (32-2) 2967623.

    Cu toate c m ntristeaz situaia n care v aflai, trebuie s v informez c, din motivul menionat mai sus, Comisia European nu poate interveni n favoarea solicitrii dumneavoastr. Cu deosebit consideraie,

    Emmanuel Crabit

    S-ar putea să vă placă și