JUDEUL ALBA

Capitole:
Click aici pentru fotografii din Alba

Judet:
Pagina principala

Judeul ALBA
GEOGRAFIE
Asezare. Judetul Alba e asezat n coltul S-V al bazinului transilvanean si la una dintre cele mai nsemnate raspntii de drumuri:1) drumul Muresului, care intra n Ardeal prin defileele dintre muntii Apuseni si Poiana-Ruscai; 2) drumul Turnului Rosu, care, venind de peste Carpati, se ntlneste cu drumul Muresului chiar n capitala judetului (Alba-Iulia); 3) drumul Trnavelor, care taie Ardealul prin mijloc, venind dinspre Moldova; 4) drumul Tarii Crisurilor, care, pe valea Crisului Alb, suie din cmpia Tisei, strabate Muntii Metalici si, pe valea Ampoiului, ajunge tot la Alba-Iulia. Judetul Alba este astfel tipul judetelor de raspntie. Suprafata. 2.433 km. nfatisarea pamntului. Judetul Alba este o ntlnire a mai multor unitati de relief. Prin mijlocul tinutului trece un fel de culoar larg si lung, format din sesul si terasele Muresului. n apusul acestui culoar de cmpie, lantul calcaros la Trascaului, foarte crestat si de mica naltime, ascunde ruinele vulcanilor de altadata si bazinele interioare ( Zlatna, Rosia, Bucium, etc.) ale Muntilor Metalici. n sudul aceluiasi culoar, Muntii Sebesului si trimit ultimele lor ramificatii, care se ridica deasupra sesului ca niste dealuri cuprinse ntre 600 si 800 m. n fine, n rasarit se nalta marginea abrupta a podisului Transilvaniei, sculptata de numerosi afluenti scurti ai Muresului. Clima si ape. Raspntie de relief si de drumuri, e firesc sa se ntlneaca pe teritoriul judetului si foarte multe ape : aproape pe toate le aduna Muresul, flotabil n aceasta portiune a cursului sau. Cei mai nsemnati afluenti ai acestuia sunt : Ampoiul, Sebesul si Trnava. Vegetatia. Padurile de fagi si de conifere acopera nca portiuni ntinse din Muntii Metalici, Trascau si Sebes. n regiunea exploatarilor aurifere (Rosia, Abrud, Zlatna,etc.) ele au fost nsa de mult taiate. Aceeasi soarta au avut-o cele de stejar, de pe podis si din cmpia Muresului. n partea de nord a judetului stepa a patruns n domeniul forestier. Bogatii naturale. Judetul A. mparte cu judetele vecine vestitul cadrilater aurifer. Filoanele de aur, argint, plumb si cupru strabat massa andesitelor din care sunt claditi muntii acestei regiuni. Tot n acest tinut sunt demn de mentionat mina de mercur de la Valea Dosului si zacamintele de sare (si poate si de gaz metan) din partea lui rasariteana.

ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Asezat n inima daciei Traiane, judetul A. a fost stabatut, n epoca romana, de cele trei drumuri ale legiunilor care convergeau la Apulum (Alba-Iulia de azi), capitala Daciei Apulensis si sediu al legiunii XIII, Gemina. Unul dintre aceste drumuri ducea catre miazanoapte la Napoca-Cluj, al doilea cobora prin Arcidava, de-al lungul Oltului, la Oescus, unde ntlnea drumul roman paralel cu Istrul, al treilea ducea la Sarmisegetuza. n cuprinsul judetului, romanii au executat ntinse exploatari aurifere. Dupa invazia Ungurilor n Transilvania, pe locul vechiului Apulum, se ridica sub influenta episcopului catolic instaurat aici o cetate nfloritoare. Ea ajunge curnd cetatea de scaun a voevodului transilvan - mai trziu, dupa dezastrul de la Mohaci, principe autonom si a dietei sale. Judetul A. si vede hotarele, din timpuri ndepartate, ntnzndu-se pna la marginea de miazazi a Transilvaniei. n limitele teritoriului de azi, nflorea nca n sec XIII- sub impulsul vietii saxone cetatea Sebesului. n sec XVI, Vintul de Jos si un grup de sate din apropierea sa, devin posesiune a domnilor Tarii Romnesti. La capatul aceluiasi secol, Mihai si facea intrarea n trumf, n cetatea de scaun a Transilvaniei : 1 Noiembrie 1599.

La 10 Iulie 1600, dieta presta lui Mihai juramntul de credinta. Din acele timpuri Alba-Iulia ncepe a capata n ochii Romnilor de pretutindeni un caracter simbolic. La Mirislau, n cuprinsul actualului judet, Mihai e nfrnt de Basta si pierde pentru ntia oara principatul transilvan : 14 septembrie 1600. A fost preludiul caderii sale. Mitropolia romneasca, creata sub impulsul lui Mihai, n Alba-Iulia, nca din 1596, avea sa duca, dupa caderea sa, o existenta de restriste, de durere dar si de mari creatiuni culturale. n 1700, mitropolitul Atanasie Anghel mplineste n Alba-Iulia actul de unire al acestei Mitropolii cu biserica Romei. n nchisoarea Albei-Iulii au patimit eroii romnismului Horia, Closca si Crisan n 1784, Avram Iancu n 1849. Pe Dealul Furcilor din apropierea cetatii s-a consumat si tragica zi de 28 februarie 1784, martirul lui Horia si Closca. n aceeasi cetate nsa, Cetate a visurilor noastre s-a mplinit la 1 Decembrie 1918 actul reparatoriu al Unirii. n aceeasi cetate, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand I si regina Maria desavrseau prin actul ncoronarii, rascumpararea a o mie de ani de suferinta si de jertfa. Monumente istorice. Catedrala ncoronarii din Alba-Iulia, resedinta episcopiei militare ortodoxe, a fost construita n 1922 pentru ncoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romniei ntregite. Este de fapt o copie din beton a bisericii domnesti din Trgoviste, s-a adaugat un turn nalt, iar de jur mprejur un portic cu frumoase arcade. Catedrala Karlsburg din Alba Iulia, si ia numele de la mparatul Carol VI al Austriei, care a construit-o la nceputul sec XVIII ; poarta de la intrare este monumentala. Deasupra portii se afla celulele unde au fost nchisi, n 1784, Horia, Closca si Crisan. Biserica episcopiei catolice din Alba Iulia, construita la nceput n stil romanic, n piatra, a fost reconstruita n stil gotic de Ioan Corvinul, voevodul Ardealului. Turnul, mai recent, este n stilul Renasterii. n interior sunt mormintele, tot n stilul Renasterii, al lui Ioan Corvinul si al fratelui sau, al voevodului Ioan Zapolya, al reginei Izabella, al cardinalului Andrei Bathory, ucis de Secui si nmormntat de Mihai Viteazul, al lui Mihail Apaffi. Palatul episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia, care este o parte din vechea resedinta a principilor Transilvaniei. Institutul Bathyaneum din Alba-Iulia, ntemeiat de episcopul Ignatiu Bathyana, n sec XVIII, are o splendida biblioteca, cu numeroase carti rare, manuscrise, incunabile, documente istorice. Mnastirea greco-catolica, naltata de episcopul Petru Pavel Aron, n urma darmarii celei vechi, restaurate de Mihai Viteazul. Biserica Luterana (saseasca) din Sebes, construita n sec XV, unul dintre cele mai caracteristice monumente gotice din Transilvania. Biserica romneasca din Lancram, refacuta, a fost - n sec XVI resedinta unor episcopi romni. Biserica romano-catolica din Sntimbru, n stil gotic, naltata de Ioan Corvinul. Biserica romano-catolica din Teius. Biserica romneasca din Teius, ridicata pe la 1660 Ruinele castelului din Vintul-de-Jos.

POPULATIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A. numara 213.795 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi, dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. 2. 3. 4. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Orasul Alba-Iulia Orasul Abrud Orasul Aiud Orasul Sebes Plasa Abrud Plasa Aiud Plasa Ighiu Plasa Ocna-Muresului Plasa Sebes Plasa Teius Plasa Vintul-de-Jos Numarul locuitorilor Total 231.8 33.6 12.46 2.456 9.478 9.213 180.2 20.52 26.79 30.46 22.15 29.47 24.93 25.86 Barbati 106.17 17.495 6.626 1.301 5.66 4.502 88.676 9.957 13.325 14.998 10.918 14.314 12.38 12.784 Femei 107.6 16.11 5.831 1.155 4.412 4.711 91.52 10.57 13.65 15.64 11.24 15.16 12.55 13.08

Total rural

b) Pe grupe de vrsta: Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani Locuitori 213.795 54.995 73.91 Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani 70 de ani si peste Vrsta nedeclarata Locuitori 49.79 27.335 7.032 733

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Anual

Cifre absolute Excedent natural 1.785 2.033 2.215 1.405 1.728 1.546 1.91

Proportii la 1.000 locuitori Excedent natural 8,2 9,4 10,2 6,4 7,8 7,0 8,5

Nascuti vii 1930 - 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 214.812 216.98 218.565 220.311 221.652 233.601 6.028 6.111 6.526 5.878 5.904 5.721 6.048

Morti 4.243 4.078 4.311 4.473 4.176 4.175 4.138

Nascuti vii 27,6 28,4 30,1 26,9 26,8 25,8 27,0

Morti 19,4 19,0 19,9 20,5 19,0 18,8 18,5

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Alba a fost de 225.402 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 213.795 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 11.607 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 5,4%.

NFIARE SOCIAL
Platou care unduieste lin, cobornd din muntii Apuseni, desenati albastri n zare, catre lunca placuta a Muresului, de unde, se ridica iarasi spre miazazi. Adaposteste ntre clinurile dealurilor, sate curat romnesti de plugari nstariti si, spre apus, catre creste, Motii padurari si ciobani, care-si poarta resemnati saracia ntre muntii despaduriti si steampurile care spala aurul din nisipurile Ampoiului. Printre ei, s-au asezat n trgulete, populatiuni eteroglote : Sasii, la Sebes, spre miazazi, Ungurii la Aiud si la Zlatna. n mijlocul judetului, pe Mures, la ncrucisarea drumurilor care strabat Ardealul de la Rasarit la apus si de la miazazi la miazanapte, putin mai jos de varsarea Trnavelor si foarte aproape de gura Ampoiului si a Dobrei, este capitala judetului : Alba- Iulia. Aradul, Deva, Orastiile se leaga prin ea, pe sosea, cu Sighisoara, Trgul Muresului si Reghinul. Tot prin ea se leaga Dejul, Clujul si Turda cu Brasovul si Sibiul. La o jumatate de ceas de ea, cu trenul, spre rasarit, importantul centru de comunicatie al Teiusului leaga, la fel, drumurile de fier. Orasel fara mare nsemnatate economica sau culturala, Alba Iulia a dobndit totusi, prin pozitia ei privilegiata o nsemnatate politica deosebita n istoria Ardealului. Romanii au avut aici un castru Apulum , prin care supravegheau caile de acces spre Transilvania de rasarit. Stapnirile urmatoare nu l-au parasit, ci au facut din orasel un centru politic si militar n stare sa tina cumpana ntre diferitele elemente politice ale vietii Ardealului si sa faca fata navalirilor din orice directie. Spiritul acestui trgulet, fara alt farmec aparent dect al mprejurimilor, se dezvaluie si vibreaza adnc n sufletul romnesc de ndata ce urci drumul cetatii. Aici, la Apulum, a pus, pe un sipot recladit din temelie, Legiunea XIII-a Gemina, pecetea nedezmintita a ngemanarii celor doua spite ale neamului romnesc. Aici s-a ncoronat la 1599 Mihaiu-Voda, Domnul romn al Ardealului, dupa izbnda de la Selimbar. Aici, n afara portii din afara cetatii, unde s-a ridicat un monument fara masura cu jertfa, si-au vazut zdrobite si risipite oasele, Horia si Closca. Tot aici a fost purtat mai trziu, n triumf, spre derdere, Iancu Craiul Muntilor , care amenintase de la Vidra, iarasi, cetatea nstrainata. Aici a fost, n timpul persecutiilor lui Tisza, locul unde s-a otelit rezistenta partidului national romn, prin ntlnirea Blajului cu Sibiul. Spre Alba-Iulia au pornit, ntr-un singur gnd, armatele romnesti n razboiul de ntregire, si tot catre ea si-au ndreptat ostasii cazuti, ultimul lor gnd Si apoi, cnd a venit ceasul judecatii, aici s-a ntrunit Adunarea Nationala a Romnilor, care a hotart unirea de veci a Ardealului cu Romnia. Si tot aici, ntre zidurile albe ale catedralei cladita ntre pridvoare, n odihnitorul stil al mnastirilor romnesti, alaturi de zidurile negre ale vechii catedrale franciscane, s-a ncoronat n 1922, Ferdinand ntregitorul, Rege al tuturor Romnilor. Marturiile legate de framntarea veacurilor de numele acestui oras, amintirea durerilor si a bucuriilor, a avnturilor si jertfelor, a prefigurarilor si a mplinirii neamului romnesc, fac din cetatea Alba-Iulia centrul mistic al neamului romnesc, inima nevazuta a Romniei.

ECONOMIA
Judet de raspntie tipica, Alba se caracterizeaza printr-o veche economie mixta : exploatarea aurului si argintului, a pietrei de constructie, a padurilor si cresterea vitelor n munte ; sare, n marginea dealurilor, cereale si zarzavaturi n sesul larg al Muresului, culturi amestecate (pometuri, vii renumite si porumbisti) n regiunea deluroasa. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 343.300 ha. Suprafata arabila este de 112.870 ha, adica 32,87% din suprafata judetului si 0,38% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 921 ha, adica 0,82%, iar mica proprietate 111.949 ha, adica 99,18%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 73.907 ha astfel repartizate : Grul ocupa 35.088 ha, cu o productie de 378.396 chint. (prod. media la ha 10,8 chint). Porumbul ocupa 35.514 ha, cu o productie de 422.232 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.).

Ovazul ocupa 3.123 ha, cu o productie de 21.674 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.). Orzul ocupa 1.715 ha, cu o productie de 17.866 chint. (prod media la ha 10,4 chint.). Secara coupa 463 ha si hrisca 4 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8.258 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupa 1.897 ha, cu o productie de 62.753 chint. fn (media la ha 33,0 chint.) si 1.092 chint samnta (media la ha 0,6 chint). Lucerna ocupa 1.150 ha, cu o productie de 43.784 chint. fn. Plantele alimentare ocupa 2.359 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.415 ha, cu o productie de 107.602 chint. (media la ha 76,0 chint.). Varza ocupa 408 ha, cu o productie de 36.019 chint. (media la ha 88,2 chint.). Cartofii printre porumb dau o productie de 21.378 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 7.734 chint. Plantele industriale ocupa 711 ha. Din aceasta suprafata cnepa ocupa 545 ha, cu o productie de 1.070 chint. fuior si 3.036 chint. samnta. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (343.300 ha), ogoarele sterpe ocupa 27.635 ha. Fnetele naturale ocupa 45.771 ha, cu o productie de 956.613 chint. (prod. medie la ha 20,9 chint.). Pasunile ocupa 37.732 ha. Padurile ocupa 81.249 ha. Livezile de pruni ocupa 1.563 ha cu o rpoductie de 41.575 chint. (prod. medie la ha 26,6 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 1.468 ha. Vita de vie ocupa 3.025 ha (din care viile pe rod 2.512 ha) cu o productie de 81.031 hl (prod. medie la ha 32,2 hl). Cresterea animalelor. n judetul A. se gaseau n anul 1935 : C ai 7.010, boi 55.577, bivoli 2.671, oi 180.324, capre 8.928, porci 22.055, stupi sistematici 2.418, stupi primitivi 4.625. Industrie. Industrie extractiva. a) Mine de aur si de argint : Minele de aur ale Statului din Rosia-Montana, uzinele metalo-chimice ale statului din Zlatna, Mina soc. Industria Aurului la Bucium, minele Soc. Breaza-Zlatna la Trimpoaele, Almas si Zlatna, Minele Soc. Aurifera la Bucium si Valea-Dosului, Min soc. Pyrit la Almasul-Mare si alte mine particulare la Rosia Montana, Bucium, Corna, Techereu si Almasul-Mare ; b) Mina de mercur a Soc. Aurifera la Valea Dosului ; c) Mina de sare C.A.M. la Ocna-Muresului ; Alimentara 6 mori sistematice, 2 fabrici de spirt ; Textila 1 tesatorie mecanica, 1 fabrica de closuri de palarii, 1 de ciorapi ; Chimica 1 uzina de creozotat traverse, 1 fabrica de soda caustica si bicarbonat de sodiu, 1 de acid sulfuric, sulfati si sulfuri, 1 de sapun ; Metalurgica 1 fabrica de masini, 2 de cutite si articole de otel, 1 de articole de lacatuserie ; Pielariei : 1 fabrica de piele, 2 de ghete ; Lemnului 3 fabrici de cherestea, 6 de tmplarie, mobile si binale ; 1 de lazi ; Alte industrii 1 fabrica de hrtie, 2 de caramizi si tigle, 1 fabrica de produse de hrtie. Comert. Comert cu lemne de foc, cherestea, animale, fructe, vinuri ( de Aiud) si produse industriale ale fabricilor din judet (ciorapi, soda, hrtie, produse chimice). Drumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km, 056 m mpartita astfel : Drumuri nationale 178 km, 211 m, (pietruiti si pavati) din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 174 km 663 m, iar restul de 3 km 584 m fiind ntretinut de comunele urbane. Drumuri judetene 361 km 561 m, din care administratia judetului ntretine o retea de 337 km 881 m, (pavati), iar 3 km 900 m (pavati) - de comunele urbane. Drumuri comunale 209 km 248 m. Lungimea podurilor este de 4.645,06 metri repartizata astfel : poduri nationale 1862,04 m, judetene 2.253,57 m si comunale 529,45 m.

Prin judet trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Sibiu - Sebes Alba - Turda Sebes Deva - Arad - Frontiera Turda Cmpeni Abrud - Alba- Iulia Brad Abrud Teius Brad - Copsa Mica Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale simple, 21 km linii secundare simple si 48 linii nguste. Itinerarii principale: Exprese : Bucuresti Arad Decebal (Budapesta Viena Paris) Rapide : Bucuresti Arad - Decebal si Bucuresti Oradea - Episcopia Bihorului (Bucuresti Viena Paris) Accelerate Bucuresti - Oradea Halmeu (Praga), Bucuresti Arad. Statii importante : Teius, Alba Iulia, Vintul-de-Jos, Zlatna, Aiud, Abrud. Statiuni climatice, balneare, turism. Abrud, statiune climatica. Altitudine 609 m. Anotimp 15 iunie 15 septembrie, gara locala pe linia ngusta Turda. Serviciul postal n localitate, medici, farmacie, hoteluri, restaurante. mprejurimi frumoase: Excursii la Rosia-Montana (10 km), la Cmpeni (13 km), Blajeni ( 22 km), Zlatna (30 km), Brad, 840 km), toate centre romnesti, care se pot vizita cu automobilul, cele mai multe pe soseaua nationala. Ocna Muresului (Uioara), statiune balneara, situata la hotarul dintre judetele Alba si Turda, ntre dealuri plantate cu vii. Altitudine 250 m. Climat cald. 1 mai- 15 septembrie. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicatiuni : reumatism, guta, anemie, boli de femei. Stabilimente balneare moderne pentru bai reci, calde si aburi, bazin de not. Gara locala pe linia Razboieni- Uioara. Oficiu P.T.T., medic oficial, farmacie. Hoteluri, vile, locuinte la sateni, restaurante. Plimbari n parc si la saline. Excursii pe muntii Trascaului si peste munti, spre valea Ariesului. Alte atractii tursitice : Formatiunile bazaltice de la cele doua Detunate (1.669 si 1.265 m naltime), cheile Rmetilor, drumurile de munte care strabat judetul de la Alba spre Zlatna-Abrud, pe valea Ampoiului, de la Alba- Iulia spre Aiud Rimetea si Aiud-Ponor-Bucium- Sasa si n fine, de la Alba-Iulia spre Vint, pe valea Muresului, spre Orastie. Alpinism. Din Magina, Cacova sau Poiana n muntii Trascaului, n Cheia Poienii, urcus pe Rachisul, din Coltesti n muntii Bedeleului, urcus pe Piatra Scaunului ; din Sebesel, la vrfurile Magurul, Naia, Godeanul si Surianul. Din Abrud, la Detunate, la Muntele Vulcan si la Cheia Rmetilor. O casa de adapost a soc. turistice Fratia Munteana sub Detunata goala.

CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 173.731 locuitori, din care 64,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 71,1% barbati stiutori de carte si 57,1% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolara Totalul stiutorilor de carte 1. 2. Extrascolara Primara Mediul urban 100,0 1,9 65,1 Mediul rural 100,0 1,4 91,6

3. 4. 5. 6.

Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

24,1 4,7 2,9 1,3

5,0 1,3 0,6 0,1

nvatamnt. Populatia scolara a judetului (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 51.732 locuitori (6.819 mediu urban si 44.913 mediu rural). Scoli superioare : Academie teologica romano-catolica la Alba-Iulia. Scoli secundare. 4 licee de baieti (din care doua confesionale), 1 liceu de fete, 1 liceu comercial, 2 scoli normale de nvatatori (din care 1 confesionala), 2 gimnazii mixte, 3 gimnazii de fete, 1 gimnaziu comercial, 1 gimnaziu industrial de baieti, 2 scoli de ucenici. Scoli primare 241, din care 224 rurale si 17 urbane (204 scoli de stat si 37 confesionale), cu un numar total de 34.168 elevi (30.513 mediu urban si 3.655 mediu rural) si cu 543 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 33, din care 21 rurale si 12 urbane, (29 de Stat si 4 confesionale) cu un numar total de 1.805 copii (1.134 mediu urban si 671 mediu rural) si cu 34 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. n judetul A. se remarca activitatea Asociatiei pentru literatura si cultura poporului romn Astra , cu filiale la AlbaIulia, Abrud, Aiud, Sebes, Ighiu, Ocna-Muresului, Vintul-de-Jos. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are un camin cultural n satul Rimetea. n judet mai sunt 27 cercuri culturale si pe lnga fiecare scoala cte o biblioteca populara. La Alba-Iulia se mai afla : Muzeul Unirii, Muzeul arheologic, Institutul Batthyaneum (cu muzeu si biblioteca), Soc. Filarmonica Harmonia , Asociatia generala a romnilor uniti si Fratia ortodoxa romna. La Abrud: Soc. culturala romna, Soc. corala Armonia , Sectiunea Touring Clubului Romn . La Aiud. Casina Romna, Casina Maghiara, Soc. de Lectina a industriasilor maghiari, 2 societati corale. 1 teatru la Alba-Iulia, 5 cinematografe, 8 societati sportive si 5 societati de vnatoare.

RELIGIE
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 50,1% sunt ortodocsi si 31,6 greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 98 biserici ortodoxe, 69 greco-catolice, 7 romano-catolice, 29 reformate, 5 evanghelico-luterane, 7 unitariene, 8 case de rugaciune baptiste si 3 sinagogi. Mnastiri: 1 la Cioara (ortodoxa) si 1 la Sebes (romano-catolica). Institutii bisericesti. Resedinta episcopiei militare ortodoxe. Resedinta episcopiei romano-catolice de Alba-Iulia. Protopopiate ortodoxe la : Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Sebes. Protopopiate greco-catolice la Alba-Iulia, Abrud, Aiud, Ocna-Muresului, Sebes. Judetul Alba se afla n jurisdictia Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului si a Arhiepiscopiei greco-catolice de Alba-Iulia si Fagaras.

ADMINISTRATIE
Organizare administrativa. Capitala judetului Alba este orasul Alba-Iulia. Judetul are 4 orase ( Alba-Iulia, Abrud, Aiud si Sebes ) si 151 sate, mpartite astfel: Plasa Abrud . 7 sate Plasa Auid 33 sate Plasa Alba-Iulia .. 18 sate Plasa Ocna-Muresului .. 21 sate Plasa Sebes .. 21 sate Plasa Teius 20 sate Plasa Vintul-de-Jos .. 13 sate Plasa Zlatna 18 sate Organizare sanitara. 4 spitale de stat si 6 dispensare de stat. Serviciul sanitar al judetului, Serviciile sanitare ale oraselor Alba-Iulia, Aiud, Sebes. Asistenta si prevedere sociala Casa Asigurarilor Sociale la Alba-Iulia si 4 oficii. Are organizatii medicale n Alba-Iulia, Zlatna, Teius, Petresti, Sebes, Vintul-de-Jos, Abrud, Ocna-Muresului, Aiud si Rosia-Montana, cu un total de 15 medici. Reuniuni feminine de binefacere n Alba-Iulia, Abrud, Aiud si Sebes. n Alba-Iulia mai activeaza si Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. Misiunea sociala , 1 azil de meseriasi batrni, 1 camin de ucenici. n Aiud : 1 azil de saraci al parohiei reformate.

PRINCIPALELE ASEZARI

Alba-Iulia, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Abrud, comuna urbana n N-V judetului, centru de industrie aurifera, situat la 65 km de resedinta judetului, la 282 km de Brasov si la 414 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Turda-Abrud. Are 2.323 locuitori. Comert de lemne de foc, cherestea, animale. Banca Auraria , Banca Comercia , Banca populara Izvorul Mntuirii . Scoala normala de nvatatori, 1 gimnaziu de fete, 3 scoli primare, 1 gradina de copii.

1 biserica ortodoxa, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 reformata, 1 unitariana. Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Inspectorat minier, Oficiu PTT, Serviciu sanitar. Apaduct, canalizare, lumina electrica, abator comunal, pavaje din piatra cubica, trotuare asfaltate. Soc. culturala romna, Soc. corala Armonia , Sectiunea Touring Clubului Romn . Sfatul negustoresc, Reuniunea meseriasilor romni, Asociatia ciubotarilor. Aiud, comuna urbana, asezata n N. judetului, la 29 km de resedinta judetului, 248 km de Brasov si la 380 km de Bucuresti. Are 9.435 locuitori. 1 moara sistematica, 1 uzina de creozotat traverse pentru caile ferate, 1 tesatorie mecanica, 1 fabrica de masini, 2 fabrici de cutite si articole din otel, 1 de articole de lacatusarie, 1 de caramizi si tigle, 1 de produse de hrtie. Comert nsemnat cu vinuri, cereale si animale. Liceul de baieti Titu Maiorescu, Liceu de baieti reformat, Scoala normala de baieti reformata, gimnaziu industrial de baieti, 3 scoli primare, 3 gradini de copii. 1 capela ortodoxa, 1 biserica greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 reformata, 1 evanghelica, 1 unitariana, 1 casa de rugaciune baptista, 1 izraelita. 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat greco-catolic. Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Penitenciar, Politie, Perceptie fiscala, Serviciul apelor, Oficiu de asigurari, Regiune agricola, Ocol silvic,, Oficiu PTT, Serviciu sanitar. Asociatia meseriasilor si comerciantilor romni, Soc. Plugarilor si muncitorilor romni, Asociatia cojocarilor, tabacarilor, croitorilor, cizmarilor, restauratorilor si hotelierilor. Uzina electrica, Strand comunal, Abator comunal. Spital de stat, Sanatoriu pentru tuberculosi. Sebes, comuna urbana aproape de varsarea Sebesului n Mures, la 13 km de resedinta judetului, 203 km de Brasov si 335 km de capitala. Statie c.f. pe lina Sibiu- Alba Iulia. Are 9.250 locuitori. 1 fabrica de ciorapi, 1 de closuri de palarii, 1 de ghete, 2 de cherestea, 2 de tmplarie, mobile si binale, 1 de lazi si 1 atelier mecanic. Comert de animale, piei, cereale, lna si lemne. Blciuri anuale. 29 ianuarie, 3 mai si 24 august. Banca Romna Sebesana, Banca Poporului, Casa de Pastrare. 1 gimnaziu mixt de stat, 1 gimnaziu mixt confesional, 2 scoli de ucenici, 3 scoli primare, 2 gradini de copii. 2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 evanghelica, 1 reformata, 1 sinagoga. Primarie, Pretura, Judecatorie mixta, Politie, Perceptie fiscala, Directie Silvica regionala, Ocol silvic, Oficiul Casei de Asigurari Sociale, Oficiu PTT, Serviciu sanitar.

Reuniunea meseriasilor si comerciantilor romni, Reuniunea meseriasilor si comerciantilor sasi, Reuniunea economica. Uzina electrica, pavaj, trotuare. Spitalul Casei Centrale a Asigurarilor Sociale. Rosia, n N.-V. judetului, aproape de Abrud. Cuprinde cele mai vechi exploatari aurifere (galerii din vremea Romanilor) si cele mai multe societati pentru extragerea aurului. Teius, pe Mures, nod de cale ferata. Vintul-de-Jos. Pe valea Muresului, n S.-V. judetului. Are un castel din sec XVI. Zlatna, centru aurifer, pe valea Ampoiului si exploatari de aragonit.

FOTOGRAFII

Nu exist fotografii pe moment.

napoi

[ Informatiile si datele care constituie textul de prezentare a acestui judet sunt reproduse partial dupa Volumul II, Tara Romneasca, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Nationale, 1938, lucrare elaborata sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]