Geo Utility

I
GeoUtility
GeoUtility
Parte I GeoUtility 2010 1
1 Blocuri................................................................................................................................... 1 2 Taylor ................................................................................................................................... 4 3 Puturi ................................................................................................................................... 4
Pnz freatic .......................................................................................................................................................... 5 Pnz artezian .......................................................................................................................................................... 6
4 Ancoraje ................................................................................................................................... 7 5 Seismic Spectrum ................................................................................................................................... 7 6 mpingere ................................................................................................................................... 14 7 Pmnturi armate ................................................................................................................................... 14 8 Sarcina limit ................................................................................................................................... 16 9 Calcul................................................................................................................................... 16 piloti 10 Clasificarea solurilor ................................................................................................................................... 16 11 Calculul Kh ................................................................................................................................... 17 12 Bariere pentru stnci ................................................................................................................................... 18 13 Converter ................................................................................................................................... 22 14 DrawSection pentru Autocad ................................................................................................................................... 23 15 Tasri................................................................................................................................... 25 16 SMC (Soil material Classification) ................................................................................................................................... 27
Parte II Contact
30
2009 Geostru Software
GeoUtility
GeoUtility 2010
GeoUtility 2010
Colectie software suport pentru profesionistii din sectorul geologic si geotehnic.
1.1
Blocuri Blocuri
GeoUtility 2010
Aceste verificri au fost realizate n ipoteza de echilibru limit si n particular referindu-se la formularea de mai jos, care presupune prezenta mpingerii hidrostatice, n fractura ce delimiteaz amonte volumul de roc, si prezenta fortei seismice. Mai jos sunt descrise semnificatiile parametrilor si a mrimilor ce intervin n scrierea ecuatiilor utilizate pentru rezolvarea problemei: Aria=f (y e,y i,
s, h, l, a,d )
a'=f (y e,y i, s, h, l, a,d ) g = Greutatea volumic a rocii y e= nclinatia fetei externe y i = nclinatia fetei interne d = nclinatia la captul blocului s = Grosimea blocului h = nltimea blocului l = Ltimea blocului k = Coeficientul de intensitate seismic a= nclinatia bazei blocului Rq= Rezultant ancoraj b = nclinatie rezultant ancoraj j = Unghi de frecare de baz a discontinuittilor Sw= mpingerea apei pe discontinuitatea amonte x g = Abscis baricentru bloc yg = Ordonat baricentru bloc x t = Abscis punct de aplicatie rezultant ancoraj yt = Ordonat punct de aplicatie rezultant ancoraj yw= Ordinata punto di applicazione spinta acqua gw= Greutatea volumic a apei Hw= nltimea apei n fisura de tensiune JRC= Parametru adimensional reprezentativ al rugozittii JCS= Indic rezistenta la compresiune a fisurii sn = Tensiunea normal la baza blocului
Scriind ecuatiile de echilibru si lund pentru rezistenta la forfecare pe discontinuitatea de baz relatia Mohr-Coulomb, cu indicatiile de mai sus, putem ajunge la relatiile care exprim factorul de sigurant la alunecare, forta extern stabilizant necesar pentru a asigura o valoare asignat a factorului de sigurant la alunecare, factorul de sigurant la rsturnare. 1a) Fatctor de sigurant la alunecare
2a) Forta extern stabilizant necesar pentru asigurarea unui factor de sigurant la alunecare (Fs) asignat.
GeoUtility
3a) Factor de sigurant la rsturnare
Come gi precisato nelle verifiche, tenuto conto nel particolare contesto in cui si colloca lintervento, si ritenuto opportuno assumere, cautelativamente, condizioni che in generale risultano sicuramente gravose (frattura di monte completamente riempita dacqua, presenza di forza dovuta ad azioni sismiche), ma che non opportuno escludere. La procedura utilizza una fase preliminare di progetto sviluppata imponendo un assegnato valore al fattore di sicurezza allo scorrimento e calcolando il valore totale della forza esterna necessaria. Calcolato lo sforzo nel tirante di progetto viene definito il numero di tiranti e stabilita la posizione degli stessi. A questo punto, riferendosi alla configurazione finale di progetto, sono di nuovo calcolati i fattori di sicurezza allo scorrimento ed al ribaltamento. Per il calcolo dello sforzo nel tirante di progetto si seguita la procedura di seguito riportata. Riferendosi alla seguente notazione:
D= Diametro della fondazione lf= Lunghezza della fondazione g= Peso unit di volume della roccia di ancoraggio K= Coefficiente funzione dell'angolo di attrito roccia di ancoraggio t= Profondit media tirante d= Diametro del tirante sys= Tensione corrispondente al limite elastico convenzionale dell'acciaio tc0= Tensione tangenziale ammissibile per elementi non armati a taglio
Procedura foloseste o faz preliminar de proiect dezvoltat impunnd o valoare asignat factorului de sigurant la alunecare si calculnd valoarea total a fortei externe necesare. O dat calculat efortul n ancorajul de proiect este definit numrul de ancoraje si stabilit pozitia acestora. n acest punct, referindu-se la configuratia final a priectului, sunt din nou calculati factorii de sigurant la alunecare si rsturnare. Pentru calculul efortului n ancorajul de proiect s-a urmrit procedura de mai jos. Se face referire la urmtoarele notatii:
D= Diametrul fundatiei lf= Lungimea fundatiei g= Greutatea volumic a rocii de ancoraj K= Coeficient functie de unghiul de frecare roc de ancoraj t= Adncime medie ancoraj d= Diametru ancoraj sys= Tensiune corespunztoare limitei elastice conventionale a otelului tc0= Tensiune tangential admisibil pentru elemente nearmate la forfecare
Se calculeaz eforturile furnizate de urmtoarele relatii: 1b) Tesiune limit ultim ancoraj n terenuri necoezive
GeoUtility 2010
2b) Aderenta otel - beton
tad =3tc0
3b) Resistent armtur
Se presupune ca Efort de Proiect: minimul dintre eforturile Nfu, Nad e Nyf care este aplicat un factor de sigurant unde n general coeficientul de sigurant
gf
gf:
gf= 2.0 ancoraje temporare gf= 2.5 ancoraje permanente
1.2
Taylor Taylor
Metoda lui Taylor permite calcularea pentru anumite valori a unghiului de rezistent la forfecare si de nclinatie a taluzului, nltimea critic, Hc, pentru un cerc de ruptur trecnd prin piciorul taluzului. Hc = (c/(gamma))*Ns fiind indicat cu: Ns c gamma Factor de stabilitate Coeziune Greutate volumic
Ns a fost calculat din diagrama lui Taylor Verificarea a fost efectuat cu formula: Fs = Ns * c / (gamma * Hc)
1.3
Puturi Puturi
Program puturi ncercri de drenaj
GeoUtility
NCERCRILE DE DRENAJ sunt utilizate pentru a calcula propriettile hidraulice ale unui acvifer freatic sau artezian care sunt definite ca transmisivitate si coeficien de nmagazinare. Transmisivitatea T defineste printr-o valoare - parametru conditiile permeabilittii verticale a coloanei lotologice-stratigrafice si este definit ca produs al grosimii acviferului si permeabilitatea materialelor constitutive ale acviferului. Coeficientul de nmagazinare CI este volumul de ap care poate fi disponibil ntr-un acvifer si eliberat sub influenta gravittii de acest acvifer. Acesta este dependent de tipul de pnza de ap (freatic sau artezian), de permeabilitatea mediului. Pentru pnze freatice CI = 30 - 40 % pentru aluviuni nisipoase cu pietris si uneori prfoase. Pentru pnze arteziene n presiune CI este foarte sczut = 10-3 - 10-6 Probele de curgere pot fi realizate pe puturi singulare sau puturi cu piezometre radiale. Datele probelor de curgere sunt reprezentate n general pe grafice la scar logaritmic si servesc pentru a defini propriettile hidraulice si hidrogeologia subteran a unui acvifer.
1.3.1
Pnz freatic
PUT N PNZ FREATIC FR PIEZOMETRE Date de intrare: Scurgere maxim drenat (l/sec) Nivel static de la niv. solului Nivel dinamic de la niv. solului Grosimea acviferului = 45 l/sec = 5 m (cota stabil a pnzei) = 11 m (cota dinamic la curgere) = 10 m
Date de iesire: Transmisivitate (mp/sec) Permeabilitate (m/sec)
= 0,0107142900 = 0,0010714290
PUT N PNZ FREATIC CU DOU PIEZOMETRE Date de intrare: Scurgere maxim drenat (l/sec) Nivel piezometru N. 1 = 2,5 l/sec =0,80 m
GeoUtility 2010
Nivel piezometru N. 2 Distanta Put-Piezometru1 Distanta Put-Piezometru2 Grosimea acviferului
= 0,25 m =9 m = 18 m = 10 m
Date de iesire: Transmisivitate (mp/sec) Permeabilitate (m/sec)
= 0,0005289029 = 0,0000528903
1.3.2
Pnz artezian
PUT N PNZ ARTEZIAN CU PIEZOMETRU Date de intrare: Scurgere maxim drenat (l/sec) Grosimea acviferului Coborre ciclic Timp t 0 n sec. Raza de actiune dup 1 zi (m) = 39 l/sec = 70 m = 3,2 m = 15200 sec (timp de pompare) = 834
Timp (ani) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Coborre n m 10,61 11,57 12,14 12,54 12,85 13,10 13,31 13,50 13,66 13,81
Raza de actiune n timp (m) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

15942 22545 27612 31884 35647 39050 42179 45091 47826 50413
GeoUtility
1.4
Ancoraje Calculul lungimii fundatiei

Lungimea fundatiei este maximul dintre: Lungimea necesar pentru a garanta echilibrul dintre efortul aplicat ancorajului si rezistenta lateral a terenului. Lungimea necesar pentru a garanta aderenta mortar teren Pentru echilibru ntre sarcina aplicat si rezistenta terenului, se poate scrie:
Lf = Nfu/ (Dmedia) media= tKstg() + ca Nfu= NeFs Nfu Ne Fs D t Ks ca

Efort normal ultim al terenului de fundare Tensiunea proiectului Factor de sigurant la tensiunea ultim a ancorajului Diametrul fundatiei Adncime medie fundatie Coeficient de mpingere Unghi de frecare teren ancoraj Adeziune
Pentru conditiile de aderent mortar teren
Lf=Ne/(dc) d c
suma diametrelor toroanelor tensiunea admisibil de aderent
1.5
Seismic Spectrum Cenni teorici
Il programma si rif alla Ordinanza n. 3274 del 20/03/03 della Presidenza del Consiglio dei Ministri Primi elementi in materia di criteri generali per la classificazione sismica del territorio nazionale e di
GeoUtility 2010
normative tecniche per le costruzioni in zona sismica. Queste norme disciplinano la progettazione e la costruzione di nuovi edifici soggetti ad azioni sismiche, nonch la valutazione della sicurezza e gli interventi di adeguamento su edifici esistenti soggetti alle stesse sollecitazioni. Per poter definire l'azione sismica di progetto le norme stabiliscono 5 categorie di profilo stratigrafico del suolo di fondazione (le profondit sono riferite al piano di posa delle fondazioni):
A-
Formazioni litoidi o suoli omogenei molto rigidi caratterizzati da valori di VS30 superiori a 800 m/ s, comprendenti eventuali strati di alterazione superficiale di spessore massimo pari a 5 m.
B-
Depositi di sabbie o ghiaie molto addensate o argille molto consistenti, con spessori di diverse decine di metri, caratterizzati da un graduale miglioramento delle propriet meccaniche con la profondit e da valori di VS30 compresi tra 360 m/s e 800 m/s (ovvero resistenza penetrometrica NSPT > 50, o coesione non drenata cu > 250 KPa).
C-
Depositi di sabbie e ghiaie mediamente addensate o argille di media consistenza, con spessori variabili di diverse decine fino a centinaia di metri, caratterizzati da valori di VS30 compresi tra 180 m/s e 360 m/s (15 < NSPT > 50, 70 < cu > 250 KPa).
D-
Depositi di terreni granulari da sciolti a poco addensati oppure coesivi da poco a mediamente consistenti, con spessori variabili di diverse decine fino a centinaia di metri, caratterizzati da valori di VS30 < 180 m/s (NSPT < 15, cu < 70 KPa).
E-
Profili di terreno costituiti da strati superficiali alluvionali, con valori di VS30 simili a quelli dei tipi C o D e spessore compreso tra 5 e 20 m, giacenti su di un substrato di materiale pi rigido con VS30 > 800 m/s.
Per l'applicazione delle stesse norme, inoltre, il territorio nazionale viene suddiviso in zone sismiche, ciascuna contrassegnata da un diverso valore dellaccelerazione orizzontale massima (ag) su suolo di categoria A. Questi valori da adottare in ciascuna delle zone sismiche, espressi come frazione della gravit g, sono:
Zona 1 2 3 4
Valori di ag 0,35g 0,25g 0,15g 0,05g
Lo spettro di risposta elastico costituito da una forma spettrale (spettro normalizzato), considerata
GeoUtility
indipendente dal livello di sismicit, moltiplicata per il valore dell'accelerazione massima (amax = agS) del terreno che caratterizza il sito. Le espressioni che definiscono lo spettro di risposta elastico della componente orizzontale definito dalle espressioni seguenti:
0 < T < TB
T (h 2,5 - 1) S e (T ) = a g S 1 + TB
S e (T ) = a g S h 2,5
TB = T < TC
TC = T < TD
T S e (T ) = a g S h 2,5 C T
TD = T
T T S e (T ) = a g S h 2,5 C 2 D T
dove: S fattore che tiene conto del profilo stratigrafico del suolo di fondazione; fattore che tiene conto di un coefficiente di smorzamento viscoso equivalente espresso in punti percentuali, diverso da 5 ( = 1 per = 5%): ,
h=
T TB, TC, TD
10 0,55 5+x
periodo di vibrazione dell'oscillatore semplice; periodi che separano i diversi rami dello spettro, dipendenti dal profilo stratigrafico del suolo di fondazione.
I valori di TB, TC, TD per le componenti orizzontali del moto e per le categorie del suolo di fondazione sono i seguenti:
Categoria di suolo A B, C, E D
S 1,00 1,25 1,35
TB 0,15 0,15 0,20
TC 0,40 0,50 0,80
TD 2,0 2,0 2,0
GeoUtility 2010
10
Lo spettro di risposta elastico della componente verticale definito dalle espressioni seguenti:
0 < T < TB
T (h 3,0 - 1) S ve (T ) = 0,9a g S 1 + TB
S ve (T ) = 0,9a g S h 3,0
TB = T < TC
TC = T < TD
T S ve (T ) = 0,9a g S h 3,0 C T
TD = T
T T S ve (T ) = 0,9a g S h 3,0 C 2 D T
con i valori dei parametri che definiscono la forma spettrale riportati di seguito:
Categoria di suolo A, B, C, D, E
S 1,00
TB 0,15
TC 0,40
TD 2,0
Lo spettro di risposta elastico dello spostamento si pu ottenere per trasformazione diretta dello spettro di risposta elastico delle accelerazioni:
T S De (T ) = S e (T ) 2p
Ai fini del progetto, le capacit dissipative delle strutture possono essere messe in conto attraverso un fattore riduttivo delle forze elastiche, denominato fattore di struttura q. Lo spettro di progetto per lo stato limite ultimo per le componenti orizzontali, pertanto, viene definito dalle seguenti espressioni:
0 < T < TB
T S d (T ) = a g S 1 + TB
2,5 q - 1
11
GeoUtility
S d (T ) = a g S
TB = T < TC
2,5 q
S d (T ) = a g S
TC = T < TD
2,5 TC q T
S d (T ) = a g S
TD = T
2,5 TC TD q T2
Invece lo spettro di progetto per lo stato limite ultimo per la componente verticale dato dalle seguenti espressioni, dove q assume il valore di 1,5 per qualunque tipologia strutturale e di materiale:
0 < T < TB
T S vd (T ) = 0,9a g S 1 + TB
3,0 q - 1
S vd (T ) = 0,9a g S
TB = T < TC
3,0 q
S vd (T ) = 0,9a g S
TC = T < TD
3,0 TC q T
S vd (T ) = 0,9a g S
TD = T
3,0 TC TD q T2
Lo spettro di progetto per lo stato limite di danno pu essere ottenuto riducendo lo spettro di risposta elastico secondo un fattore pari a 2,5.
Per gli edifici in cemento armato il fattore di struttura q dato dalla seguente espressione: q = qoKDKR dove: qo legato alla tipologia strutturale, KD un fattore che dipende dalla classe di duttilit e KR un fattore che dipende dalle caratteristiche di regolarit dell'edificio.
GeoUtility 2010
12
I valori di qo sono i seguenti:
Tipologia Strutture a telaio Strutture a pareti Strutture miste telaio-pareti Strutture a nucleo
qo 4,5a u/a 1 4,0a u/a 1 4,0a u/a 1 3,0
Il fattore KD vale: CDA (Classe di duttilit alta) CDB (Classe di duttilit bassa) Il fattore KR vale: Edifici regolari in altezza Edifici non regolari in altezza KR = 1,0 KR = 0,8 KD = 1,0 KD = 0,7
a1
il moltiplicatore della forza sismica orizzontale per il quale il primo elemento strutturale raggiunge la sua resistenza flessionale au il moltiplicatore della forza sismica orizzontale per il quale si verifica la formazione di un numero di cerniere plastiche tali da rendere la struttura labile. Procedendo ad un'analisi non lineare, il valore di u/ 1 il seguente:
edifici a telaio di un piano edifici a telaio a pi piani, con una sola campata edifici a telaio con pi piani e pi campate edifici a pareti non accoppiate edifici a pareti accoppiate o miste telaio pareti
a u/a 1 = 1,1 a u/a 1 = 1,2 a u/a 1 = 1,3 a u/a 1 = 1,1 a u/a 1 = 1,2
Per gli edifici in acciaio il fattore di struttura q dato dalla seguente espressione:
q = YRqo
13
GeoUtility
dove qo il valore di riferimento di q dipendente dalla tipologia strutturale e dai criteri di dimensionamento adottati (classe di duttilit), R un coefficiente di riduzione che tiene conto delle risorse di
duttilit locale delle membrature impiegate. qo viene riportato nella seguente tabella:
TIPOLOGIA STRUTTURALE
CLASSE DI DUTTILITA' BASSA ALTA 5 a u/a 1 4 5 a u/a 1 -----
Strutture intelaiate Controverti reticolari concentrici Controverti eccentrici Strutture a mensola o a pendolo invertito
4 4 4 2
Per una analisi non lineare il valore di a u/a 1 il seguente:
edifici a telaio di un piano edifici a telaio a pi piani, con una sola campata edifici a telaio con pi piani e pi campate edifici con controventi eccentrici
a u/a 1 = 1,1 a u/a 1 = 1,2 a u/a 1 = 1,3 a u/a 1 = 1,2
In accordo con la categoria delle membrature in cui sono collocate le zone dissipative, YR ha il valore seguente:
duttili plastiche snelle
YR = 1,00 YR = 0,75 YR = 0,50

fattore di struttura q si
Per gli edifici con strutture miste acciaio-cemento armato per il calcolo del applicano le prescrizioni precedenti.
Per gli edifici in muratura, infine, il fattore di struttura q calcolato in base al tipo di tecnica costruttiva utilizzata:
GeoUtility 2010
14
edifici in muratura ordinaria edifici in muratura armata
q = 1,5 q = 2,0 3,0.
1.6
mpingere mpingere
Calcularea mpingerii acrive n conditii seismice mpingerea activ n conditii seismice se calculeaz dup teoria Mononobe & Okabe (1926-1929) pe baza unei analize pseudo-statice ca extensie a teoriei lui Coulomb pentru un teren nesaturat n absenta coeziunii. Pe lng fortele existente n conditii statice, asupra panei de ruptur actioneaz fortele pseudo-statice orizontale si verticale, legate de masa panei acceleratiilor ah = khg si av = kvg. Datele cerute pentru determinarea mpingerii si a dimensiunii panei de ruptur fat de orizontal sunt: H nltimea peretelui; g greutatea volumic; f unghi de rezistent la forfecare; q unghi de nclinatiea al fetei interne fat de vertical; d unghi de frecare teren-zid; kh si kv coeficienti seismici orizontal si vertical.
1.7
Pmnturi armate Ziduri din pmnt armat
Zidurile din pmnt armat folosesc tehnica de a pune ranforsri, constituite n principal din bare, fsii metalice, folii de geotextile sau geogrile, n pmntul de umplere cu care se realizeaz zidul. Pmntul de umplere este constituit de obicei din materiale granulare iar ranforsrile, fie c sunt bare, fsii metalice sau folii de geotextile, sunt legate de nvelis sau fac parte din acesta, ca si n cazul geogrilelor care de obicei sunt mpturate pentru a constitui nvelisul. Acesta este important pentru c, pe lng faptul c reprezint un element de impact vizual mai mult sau mai putin plcut, acesta constituie un impediment pentru eroziunea ranforsrilor. Proiectul unui pmnt armat pleac de la consideratia c ranforsrile trebuie s reziste la mpingere
15
GeoUtility
activ a lui Rankine sau Coulomb prin intermediul rezistentei care se dezvolt la o adncime z de la terasament prin prezenta frecrii d dintre renforsare si teren si prin prezenta presiunii verticale g z care actioneaz pe aceasta. Se presupune c tensiunile de ntindere/tractiune induse asupra ranforsrii prin efectul mpingerii actioneaz pn dincolo de extensia penei de ruptur. Pe fiecare fsie i va actiona un efort de tractione/ntindere egal cu T i = Ac qi unde: Ac = aria fsiei, calculul este referit la un metru adncime tinnd cont de spatiul s dintre ranforsri (bare sau fsii metalice) qi = presiunea lateral indus de mpingere si de eventuale suprasarcini pe terasament. Evident trebuie verificat urmtoarea egalitate:
cu Pah mpingerea activ orizontal. Lungimea Le ranforsrilor, de calculat pe lng dimensiunea penei corespunztoare fiecrei ranforsri, va fi n asa fel nct se va dezvolta o rezistent la frecare F, egal cu T i . Aceast lungime depinde de coeficientul de frecare f = tangd dintre sol si ranforsare, cu d cota unghiului de rezistent la forfecare a terenului. Pentru fsiile metalice si foliile de geotextile rezistenta se dezvolt pe cele dou fete la contactul cu terenul, n timp ce pentru bare pe suprafata lateral, iar aceasta este egal cu presiunea normal pe ranforsare g z multiplicat cu coeficientul de frecare f . Vom avea: Pentru fsii Pentru bare Pentru folii Fr = 2(g z) tangd (bLe) T i Fr = pD(g z) tangd (Le) T i Fr = 2(g z) tangd (1Le) T i
Unde b reprezint ltimea fsiilor metalice de grosime t, n timp ce D este diametrul barelor. n general cu s este notat distanta dintre fsii sau bare metalice iar calculul este efectuat pentru numrul de bare sau fsii care se ncadreaz ntr-un metru. Din conditia de egalitate cu T i se determin lungimea Le, efectiv la smulgerea ranforsrii, eventual incrementat cu un coeficient de sigurant Fs. Pentru fiecare tipologie de ranforsare, o dat determinat efortul de treaciune/ntindere, este efectuat verificarea la tensiunea maxim de tractiune care nu trebuie s depseasc valoarea admisibil sau ultim de rezistent a materialului din care este constituit ranforsarea. n cazul depsirii acestei valori, va trebui incrementat sectiunea ranforsrii sau rezistenta acesteia si repetat calculul. Lungimea total L0, necesar pentru a depsi pana de ruptur si pentru a dezvolta rezistenta la frecare, va fi dat de: L0 = Lr + Le Cu Lr ltimea penei de mpingere activ, calculat, n general, n functie de prima ranforsare, unde dimensiunea penei este cea mai mare. Acum sunt efectuate verificrile de ruptur pentru sarcina limit a terenului de fundare pe care se
GeoUtility 2010
16
pmntul armat, precum si verificarea la alunecare de-a lungul bazei.
1.8
Sarcina limit
Sarcina limit fundatii

Calcularea sarcinii limit pentru fundatii de suprafat si a coeficientului de subzidrie cu metodele: Terzaghi Meyerhof Hansen Eurocod 7
1.9
Calcul piloti
Calcul piloti de fundatie

Calcul metric piloti de fundatie, programul este foarte detaliat n efectuarea calculului. Prevede cercuri de rigidizare si etrier cu pas variabil, segmente fr etriere, etc.
1.10
Clasificarea solurilor Clasificarea solurilor
17
GeoUtility
Ordonanta 3274 din 20/03/03 a Presedintelui Consiliului Ministrilor (Italia) a introdus noua normativ tehnic n privinta proiectrii antiseismice. Dintre nouttile importante relative metodologiilor de calcul a structurilor a fost introdus folosirea coeficientilor pentru determinarea spectrului elastic de rspuns care depind de clasificarea solurilor, pentru definirea actiunii seismice de proiect, n 5 categorii principale (de la A la E) la care se adaug alte 2 (S1 si S2 pentru care se cer studii speciale pentru definirea actiunii seismice de considerat), diferentiate pe baza parametrului Vs30, a NSPT sau cu (tabelul 1). TIP DE TEREN PROFIL STRATIGRAFIC PARAMETRII Vs30m/s NSPT
cu kPa
Formationi litoide sau soluri A > 800 foarte rigide B Depozite de nisip si pietris < 800 cu ndesare ridicat > 360 C Depozite de nisip si pietris < 360 cu ndesare medie > 180 D Depozite de terenuri < 180 granulare de la afnate... E Profiluri de teren constituite din strate superficiale S1 Terenuri cu cel putin 10 m < 100 de argile/mluri. S2 Terenuri supuse lichefierii---tabelul 1: categoria solurilor de fundare (O.PC.M. 3274; parametrului Vs30
> 50 < 50 > 15 < 15
> 250 < 250 > 70 < 70
< 20 > 10
D.M. 14.09.05); cu evidentierea
Parametrul Vs30 reprezint viteza medie de propagare a undelor S n 30 de m adncime (sub planul de fundare) si este calculat cu ajutorul urmtoarei expresii: Vs30=30/i=1,N h1/V1 unde h1 si V1 indic grosimea n metri respectiv viteza undelor de forfecare (pentru deformari de forfecare <10-6) a stratului i dintr-un total de N straturi prezente in cei 30 de metri. Programul efectueaz clasificarea pe baza Vs30 introdus.
1.11
Calculul Kh KH
Pentru analiza pilotilor supusi fortelor orizontale si n verificare la ncovoiere trebuie cunoscut coeficientul de reactiune orizontal. n programul urmtor modulul este determinat de formula lui Chiarugi Maia conform creia
GeoUtility 2010
18
Kh se determin n functie de: modulul edometric, modulul elastic al pilotului, diametrul pilotului, coeficientul lui Poisson. Metoda Chiarugi Maia kh = Edom / (D * (1 - Ni * Ni)) * (((Edom * D * D * D * D) / (Ep * j)) ^ (1 / 12))
Edom: Ni: Ep: D: J:
Modulul edometric Coeficientul lui Poisson Modulul elastic al sectiunii, dac din beton armat {Ep= 18000 * Sqr(Rck)} Diametrul pilotului Momentul de inertie al sectiune dac este circular {j = pi * D ^ 4 / 64}
Module elastice n kg/cm; lungimi n cm Dac variaz cu adncimea n mod liniar (terenuri normal consolidate) kh = kh * z / D z: Adncimea (calculat la jumtatea stratului)
1.12
Bariere pentru stnci

Bariere pentru blocarea cderilor de stnci, rigide sau elastice Barierele pentru stnci cu retea sunt, n general, compuse dintr-o structur de interceptare, o structur de sustinere, o structur de legtur si o structur de fundatie. Acest bariere se mpart n dou categorii: 1. bariere cu deformabilitate limitat (rigide), proiectate pentru a opri stnca n spatii reduse; 2. bariere cu deformabilitate crescut (flexibile), proiectate pentru a opri stncile cu energii ridicate Barierele cu retea ofer un impact ambiental limitat, cu o invadare limitat a ambientului n faza de lucrri, rapiditate de executie a lucrrii, posibilitatea de amplasare a barierei la orice nltime, o scdere considerabil a riscului la amplasarea pe mai multe rnduri, adaptare la profilul terenului, ntretinere facil. Lucrarea de aprare trebuie s fie n msur s reziste impactului si s disipeze energia cinetic a blocului. 1) Bariere cu deformabilitate limitat n cea mai mare parte a cazurilor stnca loveste reteaua care, deformndu-se, disipeaz energia cinetic a impactului. Energia disipat se poate calcula folosind urmtoarea relatie:
19
GeoUtility
1 2 2 M A f Al 1) E d (kgcm ) = Nf L
unde: M Af (cm2) Df (cm) Al (cm) ap (%) L (cm) Nf = modulul elastic al corzilor, n general luat ca 220.000 kg/cmq; = p x (Df / 2)2, aria transversal a corzilor; = diametrul corzilor; = (ap / 100) x L, alungirea maxim a corzilor; = alungirea maxim a coardei, de obicei egal cu 8; = lungimea total a unei coarde; = numr de corzi implicate n impact;
2) Bariere cu deformabilitate ridicat Cnd energia disipabil de retea este mai mic dect cea prevzut pentru impactul cel mai violent (Ed < Ecmax), se utilizeaz barierele elastice n care intr n functiune disipatorii de energie. Un disipator const dintr-un nod de coard de otel nchis ntr-un bloc de frictiune. Cnd are loc impactul dintre stnc si retea, nodul tinde s alunece n interiorul blocului de frictiune, disipnd prin frecare o fractiune din energia cinetic a stnci de impact. Energia dispersat de disipatori este dat de formula:
2 ) E f (kgcm ) =
unde: Ecmax Ed Lc Nd
E cmax - E d Lc Nd
= fractiune din energia cinetic nedisipat de deformarea retelei; = lungimea nodului, n general 90 cm; = numr de disipatori care intr n functiune.
Presiunea exercitat de blocuri n strngre este dat de:
3) Ps (kg/cm 2 ) =
unde: Ca (cm) Sc (cm2) 0,2)] x l l (cm)
Ef Ca Sc
= coeficientul de frecare otel-otel, egal cu 0,2; = suprfata de contact coard-bloc, egal cu [2 / 3 (p Df) (0,2 x = lungimea de contact coard-bloc.
3) Impactul este absorbit de contrafise Dac stnca face impact o contrafis de otel care sustine reteaua, trebuie verificat cantitatea de energie care poate fi disipat n impact si necesitatea eventualelor ancoraje. Energia cinetic disipat este dat de:
GeoUtility 2010
20
4 ) E dp (kgcm ) =
H3 1 F2 2 3 Ma Ja
unde: F (kg) elastic; Mra (cm3) Sa (kg/cm2) H (cm) Ma (kg/cm2) Ja (cm4) = Mra x Sa / H, forta maxim absorbit de contrafis n faza = modulul de rezistent al otelului; = rezistenta la ntindere a otelului; = nltimea suprateran a contrafisei; = modulul elastic al otelului; = momentul de inertie al otelului.
Deformatia corespondent maxim a otelului este dat de:
H3 4 ) D max (cm ) = F 3 Ma Ja
n cazul n care deformarea contrafiselor rmne n faz elastic, energia cinetic absorbit de ancoraje este dat de:
4 ) E da
1 2 M f A f D ef 2 (kgcm ) = H
Na
unde: Mf (kg/cm2) Def (cm) a contrafisei; q () Na = modulul elastic al coardei; = Dmax/cos2q, alungirea coardei relativ maximei deformri elastice = Unghiul dintre ancoraj si contrafis; = numrul de ancoraje solicitate.
Dac este luat n considerare deformarea maxim care poate fi absorbit de corzi se obtine:
4 ) E da
unde:
1 2 M f A f D efmax 2 (kgcm ) = H
Na
Defmax (cm) = (Almax/100) x Lt, alungirea maxim suportabil de coarda de otel; Almax (%) = alungirea procentual maxim a coardei; Lt (cm) = lungimea total a coardei.
Taluzuri si ziduri pentru blocarea cderilor de stnci Braierele pentru blocuri de stnci din pmnt armat, cu structur trapezoidal, constituite
21
GeoUtility
din material grosier eventual armate cu geogrile, servesc pentru a proteja infrastructuri cu extindere notabil, avnd n vedere faptul c dezvoltarea longitudinal a lucrrii poate depsii 100 de m, cu nltimi de 6, 8 m si ltimi de 10, 12 m la baz si 4, 5 m la vrf. n completarea lucrrii, n zona amonte imediat, un sant, o sptur modelat, care serveste pentru a ncetini blocurile de roci n cdere si pentru a le aduna. Zidurile rigide, folosite pentru a crea un obstacol pentru stnci de pn la 2m3 sunt dimensionate ca un zid de greutate supus actiunii dinamice a stncii. n general si acestea au un sant amonte. Exist si structuri mixte n care taluzul este sustinut amonte de un zid sau o gabionad. n cazul taluzurilor, adncimea de penetrare poate fi calculat cu urmtoarea formul a lui Kar (1979). Se calculeaz mai nti variabila Z cu formula:
E 27183 N m 5) Z = E s a
unde:
1,25
P V 2,31 d 1000
1,25
s (kPa) = rezistenta la compresiunea simpl a structurii;; N = factor de form egal cu 1 pentru stnci ascutite sau cu 0,72 pentru stnci cu form plat; Em (kPa) = modulul de elasticitate al stncii; Ea (kPa) = modulul de elasticitate al structurii (folositi modulul de elasticitate al otelului); P (kg) = greutatea stncii; d (m) = diametrul maxim al stncii; V (m/s) = viteza de impact a stncii. Se calculeaz adncimea de penetrare folosind:
6 ) z (cm ) = 2 d
se
z 2 d
7 ) z (cm ) = d (Z + 1)
se
z >2 d
Avnd n vedere faptul c sunt posibile ambele solutii, se procedeaz lund n considerare valoarea cea mai mare si verificnd satisfacrea conditiei z/d, altfel se va lua ca rezultat cealalt valoare calculat a lui z. n cazul unei structuri din zidrie sau din beton, se foloseste:
120328 8) Z = s
E N m E a
1,25
P 2,8 d
V 1000
1,8
Forta de impact a unei stnci asupra unei structuri poate fi calculat plecnd de la experientele lui McCarty & Carden (1962), Karr (1979), Knight (1980):
9 ) F = 2,022
mV T
GeoUtility 2010
22
unde: m (kgf) g (m/s2) T (s) = masa blocului stncos egal cu P/g; = accelerati gravitational; = durata impactului.
Valoarea lui T este dat de:
10 ) T = 33,35
unde z este dat n m iar V n m/s.
z V
Solicitarea maxim asupra structurii, fie aceasta un taluz sau un zid, va fi:
11) s s kg/cm 2 =
1000 F d2
Uneori, amonte, taluzurile sunt sustinute de un zid din beton sau de o structur din zidrie, drept pentru care n calcul se foloseste fomula 5) de mai sus. Dac rezult c stnca penetreaz o adncime mai mare dect grosimea zidului, trebuie calculat viteza rezidual:
1,25 12 ) Vr (m s ) = V1,25 - Vm
unde Vm (m/s) este viteza minim necesar pentru a traversa zidul. Vm se calculeaz lund valoarea grosimii zidului n locul parametrului z de la formula 6) sau 7), conform raportului (grosime zid/d), deci se determin Z si se calculeaz Vm din formula 8). Penetrarea stncii, cu viteza rezidual Vr, n taluz, se calculeaz cu formula 5).
1.13
Converter Converter
Software pentru conversia unittilor de msur, forte, presiuni, greutti, lungimi, suprafete, volume, unghiuri, Euro si coordonate cartografice De la Gauss-Boaga la geografice - De la geografice la Gauss-Boaga). Note pentru transformarea coordonatelor cartografice: Formulele implementate n program se refer la Cartografia Oficial Italian. Coordonatele Nord au origine n ecuator (ca si sistemul de referint european U.T.M.), n timp ce pentru coordonatele Est sunt valabile urmtoarele conventii, n functie de fusul (fiecare de 6) unde se gseste punctul.
23
GeoUtility
1) Fus I: Meridian central la 9 de meridianul Greenwich. Originea conventional a coordonatelor Est: 1500 km la VEST de Meridianul central. 2) Fus II: Meridian central la 15 de meridianul Greenwich. Originea conventional a coordonatelor Est: 2500 km la VEST de Meridianul central.
1.14
DrawSection pentru Autocad

GEOSTRU DrawSection pentru Autocad Programul este o utilitate pentru Autocad care permite producerea, n mod automat, a sectiunilor de teren plecnd de la o planimetrie la curbe de nivel. Pentru ca programul s restituie o sectiune, curbele de nivel trebuie obligatoriu s fie linii frnte a cror elevatie s corespund cotei.
INSTALARE 1) Copiati n fisierul de Autocad documentul acad.dvb. Puteti gsi fisierul de Autocad facnd click dreapta > Proprietti > Find destination 2) Din meniul Tools din Autocad selectionati Macro, iar apoi Macro (Alt+F8) Veti vizualiza fereastra de mai jos:
GeoUtility 2010
24
Gsiti modulul acad.dvb!Modulo1.aggiungi_menu si executati-l cu comanda Run Aceast operatiune va fi executat la prima utilizare.
SETRI Pentru folosirea modulului Geostru DrawSection Autocad se cer: Autocad versiunea 2002 sau succesiv (nu Light) Separator ale cifrelor zecimale conform setrilor internationale "."
Pentru a trasa o sectiune procedati dup cum urmeaz: Din meniul Geostru, pe bara de instrumente a Autocad, selectionati Sectiune, programul cere punctul de nceput si apoi punctul final al sectiunii. nceputul si sfrsitul liniei de sectiune poate fi pus la orice distant fat de curbele de nivel.
25
GeoUtility
Apoi programul cere locul de desenare a sectiunii. Punctul care se indic reprezint punctul din stnga jos a desenului sectiunii. Din meniul Geostru se poate personaliza desenul sectiunii prin intermediul optiunilor.
EXPORTUL SECTIUNILOR PENTRU ALTE PROGRAME GEOSTRU Slope Stability si GeoRock cer introducerea sectiunii topografice. Din meniul Geostru > Export se poate exporta sectiunea desenat n Autocad n formatul cerut de programele respective (.edp)
1.15
Tasri Fundatii de suprafat
Tasri elastice Tasrile unei fundatii dreptunghiulare de dimensiuni BxL asezat pe suprafata unui semispatiu elastic pot fi calculate pe baza unei ecuatii bazate pe teoria elasticittii (Timoshenko si Goodier (1951)):
GeoUtility 2010
26
(1-2)
unde: q0 - intensitatea presiunii de contact; B' - dimensiunea minim a ariei de reactiune; E si m - parametrii elastici ai terenului; Ii - coeficientii de influent dependenti de : L'/B', grosimea stratului H, coeficientul lui Poisson m , adncimea planului de fundare D. Coeficientii I1 si I2 se pot calcula folosind ecuatiile furnizate de Steinbrenner (1934) (V. Bowles), n functie de raportul L'/B' si H/B, folosind B'=B/2 e L'=L/2 pentru coeficientii relativi centrului si B'=B e L'=L pentru coeficientii relativi marginii. Coeficientul de influent IF deriv din ecuatiile lui Fox (1948), care arat c tasarea se reduce cu adncimea n functie de coeficientul lui Poisson si de raportul L/B. Pentru a simplifica ecuatia (1-2) se introduce coeficientul IS:
Tasarea stratului de grosime H este:
Pentru o mai bun aproximare a tasrilor se subdivide baza de sustinere astfel nct punctul s fie n corespondent cu un vrf extern comun mai multor dreptunghiuri. n practic se multiplic cu un factor egal cu 4 pentru calculul tasrilor la centru si cu un factor egal cu 1 pentru tasrile la margine. n calculul tasrilor se consider o adncime a bulbului tensiunilor egal cu 5B, dac substratul este stncossi se afl la o adncime mare. Este considerat substrat stncos stratul care are o valoare a E egal cu de 10 ori cea a stratului de deasupra sa. Modulul elastic pentru terenuri stratificate este calculat ca medie ponderat a modulelor elastice ale stratelor. FUNDATII DE ADNCIME Tasarea vertical a fost calculatcu metoda Davis-Poulos, conform creia pilotul este considerat rigid (nedeformabil) imers ntr-un mediu elastic, semispatiu sau strat cu grosime definit. Se presupune c interactiunea pilot-teren este constant pe segmente de-a lungul a n suprafete cilindrice n care este divizat suprafata lateral a pilotului. Tasarea suprafetei generice i datorat ncrcrii transmise de pilot de-a lungul suprafetei jpoate fi exprimat:
27
GeoUtility
avnd indicat cu: tj = Incrementul de tensiune relativ punctului mediu al fsiei. E = Modulul elastic al terenului. B = Diametrul pilotului. Ii,j = Coeficientul de influent. Tasarea total se obtine nsumnd W i,j pentru toate cele j suprafete.
1.16
SMC (Soil material Classification)

Un terreno un aggregato naturale di grani minerali che possono essere allontanati con una semplice agitazione meccanica o con una agitazione in acqua. I termini pi frequenti per descrivere un terreno sono: ghiaia, sabbia, limo, argilla. Allo stato naturale i terreni sono costituiti da una miscela di due o pi di questi costituenti. Le ghiaie e le sabbie sono conosciute come terreni a grana grossa, i limi e le argille come terreni a grana fine. Un'altra distinzione che si pu fare quella fra terreni coerenti e terreni incoerenti: i primi presentano una resistenza non trascurabile alla trazione, quando sono asciutti, mentre perdono ogni consistenza dopo impregnazione in acqua; i secondi presentano resistenza e trazione sempre nulle. I terreni a grana grossa vengono riconosciuti basandosi principalmente sulle dimensioni dei grani; la ghiaia ha grani di diametro maggiore di 2 mm, mentre la sabbia da grani di diametro compreso tra 2 e 0,063 mm. Fra i terreni a grana fine sono i limi a rappresentare la parte pi grossa e a possedere poca o nulla plasticit e coesione. I limi, dal punto di vista granulometrico, sono quelli compresi tra il limite inferiore delle sabbie e 0,002 mm. Le argille invece sono un aggregato di particelle minerali lamellari microscopiche e submicroscopiche, caratterizzate dalle tipiche capacit colloidali della plasticit, coesione e capacit di assorbire ioni. Distinguere un limo da un'argilla basandosi solo sulle dimensioni delle particelle non possibile dato che le propriet fisiche significative dei due materiali sono legate solo indirettamente alle dimensioni delle particelle stesse, perci in posto generalmente si utilizzano altri criteri. Per poter dare una descrizione adeguata dei terreni si utilizzano alcune prove di classificazione che portano a definire le propriet indici.
PARTI COSTITUENTI IL TERRENO Le caratteristiche dei terreni dipendono sostanzialmente dalle fasi che li costituiscono. Infatti la struttura di un terreno la conseguenza di processi di interazione tra le stesse particelle e l'ambiente circostante. Le fasi (figura 1) di cui costituito un terreno sono:
GeoUtility 2010
28
fase solida, rappresentata dalle particelle minerali fase liquida, rappresentata dall'acqua interstiziale fase gassosa, rappresentata dall'aria
Figura 1 - Sezione schematica di un campione di terreno
La fase gassosa generalmente si ritiene priva di peso a differenza della fase solida e della fase liquida che sono dotate di peso. Di solito la densit dell'acqua (gw) viene assunta pari a 1 g/cm3 anche se questo valore corretto alla temperatura di 4C. GRANDEZZE INDICE Le propriet indici stabiliscono importanti caratteristiche dei terreni ed esprimono relazioni esistenti tra le varie fasi e i rispettivi pesi e volumi. Propriet indici fondamentali sono le seguenti: Indice dei vuoti e = volume dei vuoti riferito al volume della fase solida. Risulta maggiore di 1 quando il volume dei vuoti maggiore del volume delle particelle solide ed una misura di densit quindi una delle caratteristiche pi importanti per la definizione di un terreno. Porosit n = volume dei vuoti riferito al volume totale. Come l'indice dei vuoti, la porosit una misura della densit del terreno, per trova maggiore applicazione nei problemi di filtrazione. Di solito espresso in percentuale. Peso di volume secco gd = rapporto tra peso dell'intero campione e volume totale. Peso di volume saturo gsat = rapporto tra peso dell'intero campione e volume totale. Peso specifico dei grani G = rapporto tra peso di volume della parte solida e peso di volume dell'acqua.
29
GeoUtility
Contenuto d'acqua w = rapporto fra peso della fase liquida e peso della fase solida. Solitamente espresso in percentuale e viene talvolta indicato come percentuale di umidit. Questo indice significativo per i terreni poich pu stabilire correlazioni con il comportamento meccanico.
RELAZIONI ESISTENTI FRA LE PROPRIETA' Tra le varie propriet indici esistono varie correlazioni riportate nella seguente tabella:
Contact
30
Contact
GeoStru Corporation
Web: www.geostru.com E-mail: romania@geostru.com

Geo Utility

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geo Utility

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

2009 Geostru Software

2009 Geostru Software

3a) Factor de sigurant la rsturnare

2b) Aderenta otel - beton

gf= 2.0 ancoraje temporare gf= 2.5 ancoraje permanente

2009 Geostru Software

Date de iesire: Transmisivitate (mp/sec) Permeabilitate (m/sec)

2009 Geostru Software

Nivel piezometru N. 2 Distanta Put-Piezometru1 Distanta Put-Piezometru2 Grosimea acviferului

Date de iesire: Transmisivitate (mp/sec) Permeabilitate (m/sec)

Raza de actiune n timp (m) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ancoraje Calculul lungimii fundatiei

Lf = Nfu/ (Dmedia) media= tKstg() + ca Nfu= NeFs Nfu Ne Fs D t Ks ca

Pentru conditiile de aderent mortar teren

Seismic Spectrum Cenni teorici

2009 Geostru Software

Valori di ag 0,35g 0,25g 0,15g 0,05g

2009 Geostru Software

S 1,00 1,25 1,35

TB 0,15 0,15 0,20

TC 0,40 0,50 0,80

TD 2,0 2,0 2,0

2009 Geostru Software

2009 Geostru Software

2009 Geostru Software

I valori di qo sono i seguenti:

qo 4,5a u/a 1 4,0a u/a 1 4,0a u/a 1 3,0

2009 Geostru Software

CLASSE DI DUTTILITA' BASSA ALTA 5 a u/a 1 4 5 a u/a 1 -----

Per una analisi non lineare il valore di a u/a 1 il seguente:

a u/a 1 = 1,1 a u/a 1 = 1,2 a u/a 1 = 1,3 a u/a 1 = 1,2

duttili plastiche snelle

YR = 1,00 YR = 0,75 YR = 0,50

2009 Geostru Software

edifici in muratura ordinaria edifici in muratura armata

q = 1,5 q = 2,0 3,0.

Pmnturi armate Ziduri din pmnt armat

2009 Geostru Software

pmntul armat, precum si verificarea la alunecare de-a lungul bazei.

Sarcina limit fundatii

Calcul piloti de fundatie

Clasificarea solurilor Clasificarea solurilor

2009 Geostru Software

> 50 < 50 > 15 < 15

> 250 < 250 > 70 < 70

D.M. 14.09.05); cu evidentierea

Edom: Ni: Ep: D: J:

Bariere pentru stnci

2009 Geostru Software

Presiunea exercitat de blocuri n strngre este dat de:

2009 Geostru Software

Deformatia corespondent maxim a otelului este dat de:

2009 Geostru Software

Valoarea lui T este dat de:

2009 Geostru Software

DrawSection pentru Autocad

2009 Geostru Software

2009 Geostru Software

Tasri Fundatii de suprafat

2009 Geostru Software

Tasarea stratului de grosime H este:

SMC (Soil material Classification)