Sunteți pe pagina 1din 10

1 DECEMBRIE 1918

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Unirea de la Alba-Iulia
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezint evenimentul principal al istoriei Romniei i, totodat, realizarea unui deziderat al locuitorilor granielor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Romnia. Ziua de 1 Decembrie a devenit dup evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naional a Romniei. Adunarea de la Alba-Iulia s-a inut ntr-o atmosfer srbtoreasc. Au venit 1228 de delegai oficiali, reprezentnd toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate romneti, apoi episcopii, delegaii consilierilor, ai societilor culturale romneti, ai colilor medii i institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriai, ai Partidului Social-Democrat Romn, ai organizaiilor militare i ai tinerimii universitare. Toate pturile sociale, toate interesele i toate ramurile de activitate romneasc erau reprezentate. Dar pe lng delegaii oficiali, ceea ce ddea Adunrii nfiarea unui mare plebiscit popular era afluena poporului. Din toate unghiurile rilor romne de peste Carpai, sosea poporul cu trenul, cu cruele, clri, pe jos, mbrcai n haine de srbtoare, cu steaguri tricolore n frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a inuturilor, n cntri i plini de bucurie. Peste o sut de mii de oameni sau adunat n aceast zi spre a fi de fa la actul cel mai mre al istoriei romnilor. Spectacol simbolic i instructiv: mulimea imens urc drumul spre Cetuie printre irurile de rani romni nvemntai n sumanele de ptur alb i cu cciulile otenilor lui Mihai Viteazul. Pe porile Cetuii, despuiate de pajurile nemeti, flfie Tricolorul romn. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul i se adun pe Cmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvnttorii explic poporului mreia vremurilor pe care le triesc. n acest timp, n sala Cazinei militare, delegaii in adunarea. Pe podium, ntre steagurile tuturor naiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de snge la desvrirea acestui act mre, iau loc fruntaii vieii politice i intelectuale a romnilor i delegaii Bucovinei i Basarabiei, care au inut s aduc salutul rilor surori, intrate mai dinainte n marea familie a statului romn. ntr-o atmosfer nltoare, n mijlocul aprobrilor unanime i a unui entuziasm fr margini, Vasile Goldi, cel care a redactat textul Rezoluiei Unirii, aduce la cunotina poporului coninutul documentului (n. r.: Vasile Goldi - fost deputat n Parlamentul de la Budapesta, deputat n Parlamentul Romniei, ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Romnul, cel care n calitate de preedinte al delegaiei ardelene a adus la cunotina Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia).

Anul 1918 reprezinta n istoria poporului romn anul triumfului idealului national, anul ncununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar. Acest proces istoric, desfasurat pe ntreg spatiul de locuire romnesc, a nregistrat puternice seisme n 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei si Munteniei n 1859, proclamarea independentei absolute a tarii de sub dominatia otomana, consfintita pe cmpul de lupta de armata romna n razboiul din 1877-1878, precum si adunarile reprezentative, democratic alese ale romnilor din teritoriile aflate sub stapnirea straina de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia din 1918.Aceste memorabile momente din 1918 au facut ca jertfa ostasilor romni n primul razboi mondial sa nu fi fost zadarnica. Ceea ce la 1600 prin fapta Viteazului fusese doar o clipa de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasa realizare a acestui popor. n aceasta zi scria Nicolae Iorga a sosit un ceas pe care-l asteptam de veacuri, pentru care am trait ntreaga noastra viata nationala, pentru care am muncit si am scris, am luptat si am gndit. A sosit ceasul n care cerem si noi lumii dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul ostenelilor noastre. Organizati n state separate din punct de vedere politic, amenintati mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, cu parti din teritoriul stramosesc Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) si rus, romnii si-au pastrat dintotdeauna constiinta ca apartin aceluiasi popor, ca au aceiasi geneza. Aceasta constiinta a unitatii de neam a romnilor a fost consolidata de permanentele si multiplele relatii politice, militare, economice si culturale ntre tarile romne de-a lungul ntregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea denumit si secolul nationalitatilor a adus n spatiul romnesc o noua realitate, cea a natiunii romne, n cadrul careia s-a cristalizat constiinta unitatii nationale, a constiintei destinului comun trecut, prezent si viitor.

Cei dinti care au pus n aplicare dreptul la autodeterminare au fost romnii dintre Prut si Nistru. Primul pas a fost facut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 cnd Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie 1918 cnd s-a adoptat declaratia de independenta. ncununarea acestor actiuni s-a mplinit la 27 martie/9 aprilie 1918, cnd Sfatul Tarii de la Chisinau, ales prin vot universal, direct, egal si secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu Romnia a Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia) n hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare si Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldave. Armata romna care, la nceputul anului 1918, intrase n Basarabia nu a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Tarii si n-a instalat un regim de dictatura militara. Ea a fost chemata numai pentru restabilirea ordinii si a linistei, pentru protejarea regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de alimente si armament romnesti create acolo n timpul refugiului n Moldova si a cailor de comunicatii. Prezenta militara romneasca a reusit sa mpiedice actiunile bolsevicilor, ce urmareau instaurarea puterii sovietice n Basarabia. Acelasi rol de protectie l-au ndeplinit si trupele romne intrate n Bucovina la cererea Consiliului National Romn, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unitatilor militare austriece si a bandelor de ucraineni, mpiedicnd totodata intentiile Consiliului National Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Interventia armatei romne s-a facut dupa ce Constituanta adunare din 14/27 octombrie 1918 a decis unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari romnesti ntr-un stat national independent, n deplina solidaritate cu romnii din Transilvania si Ungaria.