Sunteți pe pagina 1din 19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI

1-19 octombrie 2012

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

REVISTA PRESEI 1-19 octombrie 2012 WALL STREET

Un sediu experimental: cu tevile la vedere si pereti din piatra


In biroul celor de la DCS+Travel Technologies, unul dintre cei mai mari producatori regionali de software pentru industria turismului, iese in evidenta sobrietatea, piatra din care sunt construiti peretii unora dintre sali si, de asemenea, tavanul spart in care poti vedea diferite tevi. De altfel, cladirile in care nu exista un tavan clasic si in care poti vedea finisajele constructiei este una dintre tendintele noi in arhitectura, la astfel de procedee apeland si arhitectii care au realizat restaurantul Loft din Bucuresti sau redactia companiei de presa Mediafax Group. Compania care are 18 angajati ocupa o suprafata de 335 de metri patrati impartita pe doua etaje (4 si 5) intr-o cladire de birouri de la Piata Muncii din Capitala. Sediul DCS+ Travel se afla in aceasta zona din 2010, iar de amenajarea biroului s-a ocupat arhitectul Silviu Mihailescu. Printre avantaje se numara faptul ca suntem foarte aproape de metrou, precum si de alte mijloace de transport in comun, sediul este la intersectia bulevardelor Mihai Bravu, Decebal, Basarabia si Calea Calarasi, sunt multe restaurante in jur, avem sala de fitness in cladire, am avut posibilitatea de a amenaja spatiul cum am dorit, acesta fiind open space la inceput. De asemenea, calitatea instalatiei de climatizare, cladirea este noua (din 2010), luminozitatea biroului si terasele pe care le avem atat la etajul patru cat si la
2

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

cinci. Cred ca singurul dezavantaj ar fi numarul mic de locuri de parcare din zona, spune Alexandra Luca, specialistul in marketing al companiei de software. Cei de la DCS+ Travel Technologies au doua sali de sedinta si una de mese, insa doar o parte dintre angajati iau masa la birou, restul alegand restaurantele din zona. Intr-o cladire cu sala de sport si multe cafenele si restaurante in imprejurimi De asemenea, in cladirea de birouri exista o sala de sport. Cafenele si restaurante sunt destul de multe in zona, insa aceste aspecte nu au contat la alegerea sediului, adauga Luca. Biroul lui Cristian Dinca, fondatorul si directorul general al companiei, este luminos si amenajat intr-un stil elegant combinand lemnul, piatra si sticla. Totodata are un aspect sobru si business-oriented. Este amplasat la etajul al cincilea, in dreapta receptiei, langa sala mare de sedinte. Ca obiecte care il reprezinta as mentiona telefonul mobil, laptopul si tablet, mai spune specialistul in marketing al DCS+ Travel Technologies. Cladirea ideala este...Ce are in plus o cladire de birouri ideala? Probabil mai multe locuri de parcare, afirma Alexandra Luca, adaugand ca in prezent compania are rezervate doua locuri de parcare si ca parcarea masinilor este o problema in zona. DCS+ Travel Technologies este numele sub care este cunoscuta in piata compania DCS Fast Link. Aceasta a fost fondata in 2002 de catre Cristian Dinca (30 de ani), iar anul trecut a ajuns la afaceri de aproximativ 450.000 de euro si profit net in jurul a 20.000 de euro. CRISTINA NEGRARU, 4 octombrie 2012

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

ADEVRUL

Arhitectul Adrian Borda despre urbanismul din Cluj: La noi dezvoltarea imobiliar a fost trm al speculaiei
Dezvoltarea imobiliar a oraului a avut la baz speculaia, a susinut Adrian Borda, coordonatorul echipei care a realizat noua lege" local n construcii. Cu crile pe fa. Aa poate fi caracterizat ultima dezbatere public fcut pe marginea noului Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca, actul care va determina regulile dup care se va construi n ora n urmtorii cel puin 10 ani. Planul, care trebuia finalizat n urm cu doi ani, va intra n vigoare n cel mult dou luni, conform lui Adrian Borda, coordonatorului echipei de arhiteci care a realizat proiectul. Borda a fost cel care a rspuns la ntrebrile ridicate de clujeni i de arhitecii prezeni la dezbatere. Arhitectul nu s-a sfiit s fac o radiografie dur a urbanismului din Cluj: La noi dezvoltarea imobiliar a fost trm al speculaiei. Orice Plan Urbanistic Zonal care d drepturi mai mari de constuire dect cele prevzute n Planul Urbanistic General a fost obinut prin corupie, fie c vorbim despre finanarea campaniilor electorale, fie c vorbim despre alt gen de intervenii. Grosul Planurilor Urbanistice Zonale de la noi au constituit abuzuri". Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care stabilete n detaliu ce se poate construi ntr-o anumit zon din localitate. Regula este c PUZ-ul trebuie s respecte prevederile PUG-ului, care au caracter general. n perioada boomului imobiliar din Cluj (2005 - 2008), cnd au aprut cartiere ntregi nounoue, n Consiliul Local erau avizate aproape n fiecare lun zeci de PUZ-uri care stabileau derogri de la PUG. Cartierul dezastru Cele mai folosite cuvnte pe parcursul dezbaterii au fost cartierul Europa". Totul a pornit de la observaia clujencei Doina Murean: De ce nu sunt mijloace de transport n comun n cartierul Europa?". Tnra zon rezidenial a oraului, aprut n ultimii ani, a fost exemplul care a concetrat haosul i corupia din urbanismul clujean. Astfel, n Europa ntre vile scoase din reviste apar blocuri teleportate parc din comunism. Multe strzi sunt ulie desfundate pe care n loc de crue vezi maini de teren. De asemenea, nu sunt utiliti de genul coli, grdinie, dispensare, magazine etc. Europa este un cartier dezastru, un cartier de victime", a conchis Borda. ntrebat dac noul PUG ne va feri de asemenea abuzuri arhitectul a spus: Nici vorb, dar noul PUG i d un instrument puternic pentru a-i apra drepturile". Fr locuine pe deal Borda a explicat n ce mod noul PUG va face ordine n haosul din urbanismul local: Pentru c n general aceste mizerii urbanistice apar pe cmp, n zone nereglementate,
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

se va institui o procedur foarte detaliat de urbanizare a terenurilor i praguri de control pentru a dezvolta nite structuri urbane corecte". De asemenea, dezvoltarea oraului va fi ndreptat spre interior. Va fi foarte greu s construieti locuine n cmp, pe dealuri, unde nu exist transport, nu exist utiliti, nu exist nimic. Vor exista reglementri care s stimuleze folosirea terenurilor existene n ora (vor exista coeficieni buni de ocupare a terenului i reguli convenabile) n detrimentul dispersiei pe dealuri a construciilor", a explicat Borda. Nu n ultimul rnd, va fi stabilit un destin clar pentru zonele industriale, unele conservndu-i obligatoriu funciunea, altele putnd fi restructurate dup un regulament i o procedur bine definit. Cu noul PUG va fi foarte greu s faci locuine pe dealuri, ns n ora, unde vrem s vin investiiile, va fi mai uor"-Adrian Borda, arhitect. REMUS FLORESCU, 3 octombrie 2012 HOTNEWS

Protest impotriva mutarii Halei Matache. Manifestantii au fost ridicati de jandarmi si dusi la sectie
Cica 50 de persoane au protestat sambata, in fata Halei Matache, impotriva deciziei municipalitatii de a muta cladirea monument istoric cu aproximativ 40 de metri mai in spate. Jumatate dintre protestatari au fost saltati de jandarmi si dusi la sectie. Protestul a fost unul spontan, anuntat pe Facebook, printre participanti numaranduse ONG-isti dar si simpli cetateni. Acestia au acuzat ca jandarmii au refuzat sa se legitimeze, iar atunci cand i-au bagat in duba au folosit violenta si nu le-au spus unde ii duc. "Protestul a fost anuntat pe Facebook, nu are un organizator. Cine avrut sa vina a venit. Cand am ajuns eu acolo erau circa 50 de persoane. Nici nu am apucat sa protestez ca au venit jandarmii si m-au ridicat. M-au prins de mana, cu putere, mi-au intors mana la spate si m-au bagat in duba. Nu au vrut sa ne spuna unde ne duc si au refuzat sa se legitimeze. La sectie, au facut procesele verbale, dar nu le-au citit dupa, ca sa vedem ce au scris acolo. Abia dupa asta ne-au spus ca ne-au dus la sectie pentru tulburarea linistii publice. In sectia de politie am stat circa 40 de minute. Pentru mine a fost o premiera sau fiu ridicata de jandarmi la protest. A fost foarte interesant ca au fost ridicati si oameni care stateau acolo si nu faceau nimic. Nu aveam bannere sau ceva care sa indice ca protestam. Era suficient sa fii acolo ca sa te ridice", a declarat pentru HotNews.ro Doina Vella, Asociatia Pro_Do_Mo.
Protest Hala Matache (Foto HotNews/Facebook)

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

"Au fost ridicate si duse la sectie 23 de persoane. Intai au fost ridicate 3 fete care au refuzat sa paraseasca perimetrul dupa atentionarea jandarmilor, dupa care restul. In total au fost 2 dube mici si o masina mare a Jandarmeriei. Unii dintre protestatari au fost ridicati cu forta. Pe mine m-au ridicat desi stateam deoparte si un jandarm m-a chemat sa vorbesc cu un protestatar care se disputa cu ei. Pe drum m-au bagat la duba. la sectie ne-au facut procese verbale cu avertisment. Nu ne-au dat amenda. A fost neplacut ca ne-au ridicat deoarece toate persoanele care erau acolo nu s-au opus jandarmilor. In plus, ei au refuzat sa se legitimeze", a declarat pentru HotNews.ro Nicusor Dan, presedinte Asociatia Salvati Bucurestiul. O comisie a Ministerului Dezvoltarii a aprobat in urma cu doua saptamani mutarea Halei Matache pentru a face loc diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Hala ar fi urmat sa fie mutata in spatele locatiei actuale cu aproximativ 40 de metri, a declarat pentru HotNews.ro unul dintre membrii comisiei, care a preferat sa-si pastreze anonimatul. Primarul Capitalei Sorin Oprescu a declarat la vremea respectiva ca situatia Halei matache trebuie transata pentru ca in proiectul magistralei rutiere Buzesti - Berzei sunt cheltuieli fantastice. "Sa lamurim o data cu Hala Matache. Nu pot sa o tin, domne, pe loc, sunt niste cheltuieli fantastice, si atunci o sa o mut exact cu 37 de metri si 20 de centimetri mai incolo. Nu fac pe nebunul, chiar asta e distanta. A fost ideea si doi ani ani si jumatate am tot stat in discutii sterile. Am respectat si societatea civila, am prezentat si planurile, daca se poate face. Linia de tramvai avea un circuit, dar nu asta ne impiedica, ci infrastructura. Exista totusi o zona gravitationala de unde curg dejectiile, chiar sub hala este o coloana de drenaj care este facuta undeva din anii 1932-1933. Nu a mai umblat nimeni acolo", a spus primarul general al Capitalei, citat de agentia Mediafax. Imediat dupa ce a fost luata decizia de mutare a Halei, mai multe ONG-uri au protestat in fata Ministerului Dezvoltarii. Urmare a acestor proteste, institutia a decis ca va reanaliza decizia de mutare a cladirii monument istoric. CATIUA IVANOV, 6 octombrie 2012 ADEVRUL

Cum arat Cazinoul din Constana pe interior. Mai are vreo ans?
Simbol al celui mai mare port al Romniei, Cazinoul de pe faleza din Constana oraului a fost ridicat n 1904-1910 la iniiativa regelui Carol I. Totui acest monument, ce ar trebui s fie mndria i punctul de atracie al urbei, este ntr-o avansat stare de degradare. Nimnui nu-i pas! De ani buni autoritile arunc vina dintr-o parte n alta ntr-un rzboi al declaraiilor care nu fac dect ru acestui monument. Turistului nu-i
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

rmne dect s constate i s se vaite: Ce pcat!. i-ar dori, cu siguran, altceva, dar singura alternativ este s umble cteva minute printr-o ruin. Povestea de azi este un reportaj de cltorie n care glasul personajelor principale autoritile locale i centrale vor face parte doar din zgomotul de fond al mrii pe care l auzi cnd te plimbi pe faleza din faa Cazinoului. Astfel cu cteva zile nainte de Ziua Marinei m plimbam prin Constana. Avem doar cteva ore la dispoziie i doream s revd Cazinoul. Strzile din oraul vechi m-au impresionat neplcut. Chiar n perioada n care primarul urbei se mbrca ba n sultan, ba n ar sau n Dumnezeu tie ce alt vestimentaie pentru a promova staiunea Mamaia, pe bulevardul Tomis din centrul oraului trebuia s fiu atent s nu mi pice vreo crmid n cap. Faade drmate i tot felul de construcii n ruin te ntmpin la tot pasul. Din loc n loc gseti cte o teras plin ochi cu turiti, ce par s ignore pericolul la care se expun. Am reuit s m rtcesc un pic i am cobort pe falez ceva mai departe Cazinou, n portul turistic. Aici ambarcaiunile scumpe i terasele de fie contrastau cu rpa ce se deschidea chiar n spatele lor i cu cldirile ponosite dup mal. La ora prnzului erau totui goale. Pesemne cei care i fac vacana pe aici erau obosii i se recuperau. O bucat de istorie ce ar putea aduce bani Am urcat spre Cazinou. Faleza neschimbat i inspir ceva din anii 80. Chiar pn n Cazinou pregtirile erau n toi pentru Ziua Marinei. Muli copii, nsoii de prini i bunici, se uitau la cele cteva ghiulele i torpile aezate n faa podiumului. Vzut de la deprtare cldirea Cazinoului impune respect i elegan. n zona n care se afl astzi mai fusese, ntre 1880-1902, o construcie de lemn, o cazin, cum se numea loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turiti. Construcia unui edificiu cu funcii asemntoare marilor cazinouri europene a nceput prin anul 1904. Iniial, planurile sunt ntocmite de ctre arhitectul Petre Antonescu, care proiecteaz o cldire al crei stil arhitectonic se inspira din tradiiile artei romneti. Dup terminarea fundaiilor, ns, planurile sunt schimbate, Primria ncredinnd modificarea lor unui
7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

arhitect de origine francez (sau elveian), Daniel Renard - care renun la principiile stilului romnesc, n favoarea unui melanj de motive decorative ce ncarc i mai mult greoiul ansamblu. Construit (din 1908) n stil Art Nouveau sub influena cosmopolitan a cazinourilor epocii, edificiul constnean este terminat n 1910, cnd este i inaugurat (n 1912 se fac ultimele retuuri). Ce spun i ce nu fac autoritile La nceputul lui Septembrie, Cazinoul intr din nou n atenia presei. Acelai blci ieftin: PDL Constana cere ministrului Culturii s intervin pentru salvarea Cazinoului din ghearele lui Mazre. tirea meniona c Gigi Chiru, liderul filialei PDL Constana sublinia c ministerul ar trebui s fie interesat i de celelalte monumente din patrimoniul cultural naional, precum Cazinoul din Constana. Scrisoarea pare plin de intenii bune i idei ludabile, dar din pcate face parte din acelai joc politic care a dus patrimoniul cultural naional la pmnt. Sunt menionate i inteniile de vnzare a edificiului de ctre autoritile patronate de Radu Mazre precum i suma de 10 milioane de euro promis de Ministerul Dezvoltrii. Dup cteva zile Ministrul Culturii ncercnd s liniteasc spiritele a declarat cMinistrul Culturii se va implica n reabilitatea Cazinoului. Totui nu promite nimic din dou motive: nu dispune de suma de 10 milioane de euro (cam ct ar costa investiia) i nici nu cunoate cu exactitatea inteniile Primriei Constana n privina vnzrii monumentului. Cert este c dup nfocatele lupte verbale care au durat mai puin de o sptmn, Cazinoul a intrat ntr-un con de umbr. Asta pn ce n port a acostat o nav de croazier plin cu britanci. Ce au spus la vederea Cazinoului turitii venii de peste hotare? C suntem o ar srac i c nu ne preuim istoria... CIPRIAN PLIAU, 8 octombrie 2012 HotNews.ro

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Cele mai frumoase case facute de arhitectii romani. Rezultatele Bienalei de Arhitectura
Uniunea Arhitectilor din Romania a anuntat luni premiile Bienalei de Arhitectura 2012, unul dintre cele mai importante concursuri de gen din Romania. La categoria locuinte, castigatorul este o casa construita din garaje prefabricate din beton, in comuna Bragadiru, langa Bucuresti. Premiul sectiunii cladiri publice (Arhitectura dotarilor comunitare si de productie) a fost castigat de stadionul Cluj Arena si de Pensiunea Atra Doftana de pe Valea Doftanei. La capitolul spatii publice, castigatorul este spatiul amenajat in incinta Bastionului Theresia din Timisoara.
Foto: Pensiune Atra Doftana - arh. Bogdan Babici, Alexandru Maftei

Premiul la categoria "Locuinte" a fost castigat de arhitectii Cristina Constantin si Cosmin Pavel pentru o casa facuta din garaje prefabricate din beton, in comuna Bragadiru, langa Bucuresti. "Martor al "Epocii de Aur" acest modul prefabricat de 3,0 x 5,6 m devenise deja ceva mai mult decat un garaj. Convertit in camara, atelier, birou, fostul garajul era o adevarata prelungire a locuintei de la bloc. Prin recuperare, alaturare, relationare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decat ceea ce au fost menite sa fie la inceput. Proiectul porneste de afara, cu multe curti si o haina modesta. Fostele garajele pot fi recunoscute insa mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge sa contina, sa stranga laolalta lucruri felurite, sa adapostesca altfel. Locuita, casa joasa se aduna in sine pentru a se intoarce catre afara, in limita stransa a zidului de imprejmuire", explica cei doi arhitecti. La categoria "Cladiri publice" (Arhitectura dotarilor comunitare si de productie) au fost premiate doua constructii: - Pensiune Atra Doftana - arh. Bogdan Babici, Alexandru Maftei (Foto UAR). - Cluj Arena - arh. Dragos Serban Tiganas, Florin Marius Dico, Levente Kornis, Cristian Remus Urcan. "Elementul conceptual cel mai important pentru acest proiect este transparenta si conexiunile vizuale intre mediul contextual si interiorul constructiei. La scara orasului ne-am confruntat cu o nevoie de reper contemporan simbolic, pentru care am ales un raspuns fluid si cursiv al formelor, un macrorelief aflat in dialog cu meandra Somesului si organicitatea peisagera a parcului. Volumul e diminuat simtitor pe zonele de contact
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

cu circulatiile de la nord si sud, fragmentand obiectul dupa o strategie de simetrie diagonala.. Taluzul care inconjoara perimetral tribunele face trecerea de la parc la constructive, diminueaza scara si ofera oa a doua promenade din zonele de acces, din care publicul dinafara poate vedea inauntru viata de zi cu zi a arenei. In replica, din interior privirea scapa prin zonele de articulatii ale celor patru corpuri spre zonele inalte ale orasului si peisaj. Si tot conform aceleiasi strategii vizuale a transparentei fatadele sunt translucide permitand vederea nestingherita si surprinzatoare catre imprejurimi prin fasiile tesute sau branhiile din tabla perforata. Imaginea de zi a mizat pe complexitatea si diversitatea conditiilor de insorire si mai ales pe lumina razanta a diminetii si a apusului in lungul raului. Seara, o lumina calda remarca ritmurile structurii si ale fatadelor, iar noaptea, cand spectacolul aprinde arena, aceasta devine cea mai mare lampa din oras si se dematerializeaza prin transparenta", spun arhitectii care au realizat designul stadionului din Cluj. Premiul sectiunii "Spatiu public" a fost castigat de arhitectul Marius Miclaus pentru spatiul public realizat in incinta Bastionul Theresia din Timisoara. "Scopul cel mai important al spatiului public a fost de a deschide oportunitatea pentru socializare, pentru evenimente si de asemenea, de a avea pregatita "infrastructura" pentru a (re) invata cum comunitatea trebuie sa utilizeze spatiul public", explica arhitectul. La sectiunea "Restaurare" au fost desemnati trei castigatori: - Restaurare, consolidare si reabilitare Casa Avramide, Tulcea - arh. Aurel Ioan Eugen Botez, Andrei Atanasiu. - Reabilitare sanctuar si cor la catedrala Sfantul Mihail Alba Iulia - arh. Macalik Arnold. - Consolidare, restaurare si refunctionalizare Palatul Vechi al Bancii Nationale a Romaniei - arh. Gabriel Tureanu. CATIUA IVANOV, 16 octombrie 2012 REVISTA 22

Romnia - drum n lucru. V rugm, ocolii!


S fii turist n Romnia e o adevrat aventur, i nu n sensul bun al cuvntului. Orict bunvoin ai avea, nu poi rmne indiferent la dispreul i lipsa unei minime implicri din partea autoritilor, fenomene de care te loveti la tot pasul. Staiuni fantom n care probabil s-au investit sume enorme, indicatoare ctre nicieri, rezervaii naturale lsate de izbelite iat un tablou sumbru, n faa cruia pn i frumuseea naturii plete. nceput de septembrie, cu temperaturi de var ntrziat ce te mbie la drum. Plec cu nite prieteni s vedem, pentru a doua oar, Transalpina (oseaua din Romnia aflat la cea mai nalt altitudine, 2.145 m, n Pasul Urdele, ntre masivul Parng i Munii Cpnii). Nimic nu pare s se fi schimbat fa de anul trecut, cnd oseaua a fost asfaltat, aproape n ntregime. Poate doar civa parapei n plus, un strat nou de
10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

asfalt acolo unde cel vechi s-a deteriorat i o mulime de maini. Staiunea Rnca este tot un antier n construcie: pensiunile rsar precum ciupercile dup ploaie, dar, n afara drumului naional 67 (Transalpina propriu-zis), nu exist drumuri asfaltate sau trotuare. Se vede cu ochiul liber c aici nimeni n-a auzit de infrastructur, plan de dezvoltare urbanistic etc., ceea ce nu e de mirare, innd cont c pn i oraele mari ale rii sufer la acest capitol! Peisajul, n schimb, este de vis. Munii Parng i se atern la picioare n toat splendoarea lor, pe msur ce lai n urm fostul regat al Olteniei. Foto: Revista 22 Dup ce treci de altitudinea maxim i ncepe coborrea, drumul se ramific: cel din stnga spre Petroani, cel din fa spre Sebe, iar cel din dreapta spre staiunea Voineasa, Valea Oltului etc. Alegem cea de-a treia variant. Mai parcursesem acelai drum n urm cu 2-3 ani. Atunci, trecnd de obria Lotrului i ajungnd la lacul de acumulare Vidra, am vzut c pe malul opus se profilau nite cldiri ce aduceau cu o staiune. Din curiozitate, am decis s mergem ntr-acolo. Am ajuns la un indicator care anuna Staiunea Vidra, 5 km. Dup ce am strbtut drumul ce arta ca dup rzboi, am avut senzaia de ntoarcere n timp. Staiunea era alctuit dintr-un grup de cldiri, vile i hoteluri cu perdele la geam, dar toate nchise i aflate n stare de degradare. n zon exista o prtie de schi neamenajat i un telescaun ruginit i scos din uz. Se pare c, dup 1990, Vidra trebuia s fac parte, alturi de staiunea Voineasa (un alt exemplu al nepsrii i neglijenei autoritilor), dintr-un mare complex turistic destinat att publicului larg, dar i sportivilor de performan, prin crearea unei baze de cantonament. De toate acestea s-a ales, ns, praful. i totui, nu mi-a venit a crede cnd, acum, la 2 ani distan, cu toate c zona este la fel de prsit, indicatorul troneaz n locul bine cunoscut, parc tocmai pentru a-i rde de turitii care, necunoscnd realitatea, aleg s-l urmeze. La o sptmn distan de la aceast incursiune transalpin, am ales s vizitm staiunea Straja. Urmnd cursul sinuos al Jiului, pe valea cu acelai nume, iat-ne ajuni n fostul ora minier Petroani. Aici nc pare s se mai mite cte ceva, dei atmosfera mohort dominat de cei doi coloi de beton ai minei Livezeni, purtnd nsemnul specific cu cele dou ciocane, i chipurile localnicilor mbtrnii parc nainte de vreme stau sub semnul unui destin implacabil ce creeaz impresia de sfrit de lume. Aceeai atmosfer ncremenit o ntlnim, apoi, n Vulcan i Lupeni, dou localiti unde, practic, nu se ntmpl nimic. Ne uitm pe hart. De aici, din Livezeni, ar trebui s se fac un drum spre Straja. Ne aflm pe drumul principal, cu ochii n stnga i-n dreapta s nu ratm indicatorul. Deodat, la o cotitur, apare semnul ieirii din localitate, apoi
11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

imediat un altul cu inscripia Uricani. Nu, nu e bine! Harta nu minte. Oprim i ntrebm un localnic: A, pi ai trecut. Trebuie s v ntoarcei. i vedei c aa, cam dup vreo 2 km, este un semn, deasupra oselei, cu o sgeat spre stnga. Facem calentoars. Cscm ochii i, ntr-adevr, suspendat deasupra strzii principale se afl un banner cu o reclam a staiunii i undeva, minuscul, un vrf de sgeat indicnd direcia de urmat. Bine c am ntrebat, c n-am fi nimerit nicicum! Ajuni n staiune, alt dezamgire. Cteva pensiuni n construcie, o prtie de schi, evident pustie la acea dat (am aflat c iarna colcie de turiti), i o telegondol nou-nou, despre care aflm c urmeaz a fi dat n funciune odat cu deschiderea sezonului rece. n rest, pustiu. Pare c suntem singurii turiti rtcii la Straja. Gsim, n fine, o pensiune cu nume de rezonan bavarez, Edelweiss (Floare de col), unde ntlnim nite oameni calzi, ospitalieri care ne povestesc despre staiune, despre noua telegondol (cic ar mai exista una la Vulcan, care duce spre nicieri), despre mprejurimi. Aflm i secretul florii de col: omul a obinut fonduri europene pentru a ridica pensiunea, cu toate dotrile necesare pentru asigurarea unui confort decent, i, ulterior, s-a asociat cu nite investitori austrieci. Zeiss! Stabilim i cteva obiective pentru a doua zi: rezervaia de zimbri de la Haeg, Castelul Corvinilor din Hunedoara etc. Aadar, din nou la drum: nainte de a intra n oraul Haeg, aflat n chiar inima rii Haegului, de un pitoresc natural ncnttor, un indicator cu simbolul de monument istoric ne atrage atenia. Pe el st scris Cetatea Regal a Haegului. Ne abatem de la drum i urmm indicatorul. Dup civa kilometri dm de un lac de acumulare, dup care drumul se nfund. ntrebm civa pescari, dar rspunsul vine inevitabil: nu cunosc, nu sunt din zon. Dup cteva ncercri euate, ne ntoarcem i intrm ntr-un sat numit Subcetate. Gata, pe-aici trebuie s fie! Ne uitm n zare spre culmile mpdurite ce nconjoar satul, dar nici urm de cetate! ntrebm un stean, ns replica ne descumpnete definitiv: Api, nu-i nicio cetate aici. Numele satului n-are nicio legtur cu asta. Parcurgem drumul napoi spre Haeg. De-aici, de la ieirea spre Simeria, ar trebui s vedem indicatorul ctre rezervaia de zimbri. Ei, a! Oprim la o benzinrie i ne lmurim. Coborm un deal dup care, ntr-adevr, vedem o statuie la marginea oselei, reprezentnd un zimbru i o sgeat care arat drumul prin pdure. n dreapta drumului, chiar vis--vis de aceasta, o hart a zonei. Coborm. Cnd, ce s vezi? Pe hart e desenat traseul spre, ai ghicit?, Cetatea Regal a Haegului. Doar c, n afar de un drum erpuit i, se pare, neasfaltat, nu se precizeaz nicieri distana pn la cetate ori detalii despre aceasta. Alegem drumul (3 km) spre Rezervaia de zimbrii (sic!) Slivu-Haeg. Odat ajuni, pltim taxa de 6 lei pentru aduli. Apoi, vedem c exist un drum bttorit, prin pdure, pe care l urmeaz i ceilali pltitori de bilet. Niciun indicator, niciun pliant, nicio informaie, nimic. Dup vreun sfert de or de mers, zrim un arc mprejmuit cu un gard nalt, dincolo de care se ghicesc animalele. Sunt vreo zece, cu pui cu tot. Aici, ntr-adevr, gseti un panou unde i se explic ce e cu zimbrul, de unde vine el etc. Printre altele, i faptul c e cel mai mare mamifer din Europa, putnd atinge, la maturitate, impresionanta greutate de 900 kg. Nu i aici! Descrierea nu prea seamn cu exemplarele rpciugoase, numai piele i os, pe care le
12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

vedem dup ce escaladm gardul cu inscripia Nu v urcai pe gard. Pericol de accidente!. Dar cum s vezi ce se afl dincolo, dac nu i asumi acest risc? Mister. Ultima oprire important pe traseu, Castelul Corvinilor. N-apucm s intrm bine n Hunedoara, c ne i ntmpin un alt indicator cu nsemnul de monument istoric, evident spre castel. Rsuflm uurai. Cu ceva ani n urm, acestea erau inexistente, iar fr ajutorul localnicilor, cu greu te puteai descurca, mai ales c monumentul este cumva ascuns privirii de fostul combinat siderurgic, odinioar faima oraului, astzi ajuns o groap de gunoi i o surs de venituri pentru hoii de fier vechi. Numai c, la noi, orice minune ine trei zile. Ajungem la un alt indicator, facem stnga, iar aici civa muncitori n salopete (lucrau n zi de duminic!) ne ntmpin cu zmbetul pe buze, artnd spre semnul drum n lucru. Bine-bine, dar sta-i drumul spre castel, pe unde o lum? Nu tim, ocolii! Nu vedei c se lucreaz? Vedem. Din pcate. CRISTINA SPTRELU, 16 octombrie 2012 PUTEREA

Exclusiv PUTEREA! Scrisoare deschis a OAR i UAR ctre Parlament. Motivaia unui gest al arhitecilor romni
Urbanismul i dezvoltarea spaial/teritorial sunt aspecte importante ntr-o Romnie n proces de urbanizare i de racordare la fundamentele Uniunii Europene (asumate de Romnia prin semnarea Agendei Teritoriale Europene, a Chartei de la Leipzig privind oraele Europene Durabile, a Declaraiei de la Toledo privind regenerarea integrat i Conveniei Europene a Peisajului). Discutarea grbit a unei legi care privete gestiunea teritorial, administraia local i regimul proprietii sub presiunea, amintit n dezbaterile din edin, venit din partea unor primari/investitori, de a urgenta finalizarea textului propus de Comisie pentru adoptarea OUG nr. 7/2011, n edine caracterizate printr-o lips de participare a membrilor Comisiei (nefiind prezeni mai mult de jumtate din membri acesteia), sunt elemente care ne ngrijoreaz profund. Calea erban Vod, Foto Puterea

13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Constatm c n Romnia, n 11 ani, legislaia de urbanism a fost modificat prin 10 acte normative (Ordonana 69/2004, Legea 289/2006, Ordonana 18/2007, Legea 168/2007, Ordonana 27/2008, Legea 242/2009, Legea 345/2009, Ordonana de Urgen 7/2011, Legea 162/2011, Legea 221/2011) dei aceasta trebuie s fie una din cele mai stabile legislaii. Constatm c, de regul, n ultimii 35 de ani, interveniile n partea valoroas a oraelor din Romnia s-au fcut avnd ca rezultat scderea calitii acestora. n dezbaterile din cadrul edinei Comisiei pentru administraie public, amenajarea teritoriului i echilibru ecologic, au fost propuse modificri ale Ordonanei 7/2011 invocndu-se necesitatea atragerii investitorilor. n ultim instan, modificrile tind spre reinstaurarea generalizrii urbanismului derogatoriu de dinainte de 2008, mediu propice pentru specula imobiliar i nu pentru dezvoltarea durabil a oraelor i atragerea investitorilor serioi. O adevrat revigorare a pieei imobiliare, urmrit de ctre dumneavoastr, nu va avea loc prin stimularea unei producii cantitative, ci prin creterea calitii mediului construit i ntrirea rolului administraiei de garant al respectrii interesului public. Romnia trebuie s acioneze pentru atragerea investitorilor serioi, dovedind stabilitatea legislaiei n domeniu (deci este de dorit o pstrare ct mai ampl a prevederilor OUG 7/2011), urmrind valoarea mediului construit i natural i predictibilitatea prezervrii acestora. (n.r., n continuare, redm integral coninutul scrisorii). CONSTANTIN HOSTIUC, 16 octombrie 2012 City news.ro

Prima pia a Clujului va fi modernizat


Prima pia din Cluj-Napoca va fi reabilitat pentru prima dat dup 20 de ani. Este vorba despre Piaa Mihai Viteazu, unde n trecut funciona primul trg de vite al Clujului, devenit mai trziu cea mai mare pia de mrfuri din ora. Proiectul urmeaz s fie ales n baza unui concurs de soluii, iar municipalitatea clujean nu exclude pietonalizarea unor artere din piaa central. "Anul acesta vom demara concursul de soluii, iar anul viitor va fi reabilitat ntreaga pia, dup standarde moderne aa cum a fost reabilitat Piaa Unirii sau Piaa Avram Iancu. Doresc ca piaa Mihai Viteazu s nu devin o pia de mna a doua n municipiul Cluj-Napoca. Ea i merit statutul de pia nr.1 n municipiu", a declarat Emil Boc, primarul Clujului. Consilierii locali au alocat sptmna aceasta 50.000 de lei pentru organizarea concursului. Municipalitatea i propune refacerea pavajului, a strzilor, a soclului statuii lui Mihai Viteazu i este deschis la orice alt variant de modernizare a zonei.
14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Aceasta ar fi prima intervenie asupra modului n care arat piaa din ultimii 20 de ani, dup ce un proiect similar a euat n 2009. "Proiectul a euat din cauz c partenerul privat care a ctigat licitaia nu a reuit s implementeze acest proiect i n acest moment exist un litigiu pe rol n acest sens", a explicat Oana Buzatu, purttorul de cuvnt al Primriei Cluj-Napoca. Clujenii spun c acum piaa arat mai bine dect n trecut, dar c e loc de mult mai bine. n opinia lor, piaa ar trebui curat mai des i ntreinut corespunztor. "Piaa este atestat documentar pentru prima oar n anul 1708 i i zicea atunci trgul de vite. n imaginile de la sfritul secolului al XIX-lea gsim aceast pia frumos aranjat ca o pia de mrfuri, unde venea lumea rneasc, cu produse de schimb", a declarat Vasile Lechinan, istoric. Piaa Mihai Viteazu din centrul Clujului poart aceast titulatur de aproape o sut de ani, iar singurele modificri n structura pieei din ultimele decenii sunt fntna artezian i monumentul cu flacra venic. ALEXANDRA PCURAR, 17 octombrie 2012 HotNews.ro

Demolarea casei de pe Kiseleff 39 si ce pateste un primar care emite ilegal o autorizatie de demolare
Curtea de apel Bucuresti a anulat autorizatia de demolare semnata de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, pentru cladirea de pe Soseaua Kiselef nr. 39 pe motiv ca aceasta nu a fost emisa legal, procesul fiind intentat de Asociatia Salvati Bucurestiul. Imobilul, construit in perioada interbelica - o casa frumoasa dupa cum spun majoritatea celor care o stiau - a fost demolat insa in urma cu 2 ani, imediat dupa emiterea autorizatiei de demolare. Principala intrebare este ce se intampla mai departe si cum vor plati cei vinovati. Pana acum, in alte cazuri similare, nimeni nu a patit nimic.

15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Asociatia Salvati Bucurestiul a cerut in instanta, o data cu anularea autorizatiei de demolare, si reconstruirea imobilului. Instanta insa a respins aceasta cerere pe motiv ca imobilul, o data demolat, reconstruit nu ar mai avea aceeasi valoare. ONG-ul sustine ca va cere din nou reconstruirea casei. In plus, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul a declarat pentru HotNews.ro ca va face plangere penala impotriva persoanelor care au semnat autorizatia de demolare sau au avut ceva de aface cu asta: - arhitectul-sef, primarul, secretarul general din Primarie; - persoanele din Directia de Cultura care au semnat avizul; - directorul Mircea Angelescu din Ministerul Culturii care a sustinut ca avizul este legal.
Casa demolata ilegal Foto: Hotnews

Instanta a anulat autorizatia de demolare emisa de Primaria Capitalei pentru imobilul de pe Kiseleff 39 deoarece actul administrativ a fost emis in baza unui aviz emis de Directia de Cultura Bucuresti, nu de Ministerul Culturii cum prevede legea. Inainte ca primarul Sorin Oprescu sa emita autorizatia de demolare, Asociatia Salvati Bucurestiul a descoperit ca avizul a fost emis ilegal, l-a instiintat pe primar si i-a cerut sa nu decida demolarea casei pana Tribunalul Bucuresti nu va decide daca avizul emis de Directia de Cultura este legal sau nu. Pe 22 septembrie 2012, cu o saptamana inainte ca instanta sa se pronunte asupra legalitatii avizului, primarul general a eliberat autorizatia de desfiintare, iar proprietara imobilului, Dumitrescu Tanti-Virginica, s-a grabit sa demoleze. Acum, primarul Sorin Oprescu sustine ca este nevinovat. "Autorizatia a fost emisa in baza avizului Directiei pentru Cultura si Patrimoniului National a Municipiului Bucuresti nr 356/SMI/ 14.07.2010, a carui valabilitate a fost reconfirmata la solicitarea PMB prin adresa Ministerului Culturii si Patrimoniului National nr. 3545/25.10. 2010. Asadar, Primarul General nu s-a grabit sa elibereze autorizatia de desfiintare, ci a respectat termenele legale prevazute de lege pentru eliberarea acesteia", se arata intr-un punct de vedere oficial furnizat de Primaria Capitalei. Mai mult, municiplaitatea sustine ca, nefiind monument istoric, acest imobil putea fi demolat: "Acesta se afla in perimetrul Zonei Protejate nr. 72 - Parcelarea Averescu conform PUZ Zone Construite Protejate si in zona de protectie a imobilelor inscrise in Lista Monumentelor Istorice din 2010 a Municipiului Bucuresti din: Sos.Kiseleff nr. 35, Sos.Kiseleff si Sos.Kiseleff nr.47 - Casa Nicolae Titulescu. Prin urmare imobilul desi a fost construit in perioada interbelica, nu figureaza in Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucuresti actualizata in 2010 si poate fi desfiintat in baza unei autorizatii de desfiintare. Autorizatiile de construire/desfiintare in vederea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora este instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in planurile urbanistice si in planurile de amenajare a teritoriului,
16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

aprobate in conditiile legii, se emit in conformitate cu prevederile art.10 din Legea 50/1991 - republicata cu modificarile si completarile ulterioare, numai cu conditia obtinerii in prealabil a avizelor si a acordurilor specifice din partea autoritatilor care au instituit respectivele restrictii". Potrivit Legii 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii: - autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si de catre prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. - constituie contraventie emiterea de autorizatii de construire/desfiintare in baza unor documentatii incomplete sau elaborate in neconcordanta cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care nu contin avizele si acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii; - in cazul in care o autorizatie de construire/desfiintare se emite in conditiile mentionate mai sus, amenda pe care trebuie sa o plateasca functionarul este cuprinsa intre 5.000 lei si 30.000 lei. Contraventia se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. Nici in cazul urmaririi penale, sansele ca functionarul/primarul care a emis autorizatia de desfiintare in mod ilegal sa fie pedepsit nu sunt foarte mari. In decembrie 2009, intro sambata dimineata, o cladire pe bd. Aviatorilor nr. 92, construita in perioada interbelica dupa planurile arhitectei Henriette Delavrancea a fost demolata. Cu cateva zile inainte de a fi pus la pamant, Ministerul Culturii declansase procedura de clasare a imobilului, iar daca nu ar fi fost demolat, ar fi devenit monument istoric. Primarul Sectorului 1 a semnat pe 13 octombrie 2009 autorizatia de desfiintare si pe 14 octombrie 2009 autorizatia de construire. Deoarece Asociatia Pro_Do_MO (un ONG care are ca obiect protectia patrimoniului) a constatat mai multe ilegalitati in privinta emiterii celor doua acte, a facut plangere penala impotriva primarului sectorului 1, a functionarilor de la Primarie si de la Directia de Cultura Bucuresti nu s-a intamplat nimic. "Am facut plangerea penala in urma cu un an si jumatate. Pana acum nu am primit nici un rapsuns", a declarat presedinta asociatiei, Roxana Wring. Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: - solutia cea mai corecta ar fi sa se infiinteze un Monitor Oficial al autorizatiilor de construire/desfiintare unde sa fie publicate toate aceste acte si la fel ca legile sa intre in vigoare dupa 30-45 de zile. In acest timp cine are suspiciuni prind legalitatea unei autorizatii sa poata contesta ce are de contestat dupa care investitorul sa-si poata face treaba linistit;
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

- avizele emise de Directiile de cultura pentru zonele protejate sa fie afisate online ca sa vezi ce se demoleaza si ce nu si sa poti interveni la timp; - sa-i dai dreptul Inspectoratului de Stat in Constructii sa suspende o autorizatie atunci cand exista suspiciunea de ilegalitate. In felul acesta s-ar putea interveni la timp, nu dupa ce se demoleaza casa. Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo: - casele demolate ilegal ar trebui reconstruite asa cum se intampla la Londra. Acolo nu sunt zeci de procese ci in momentul in care instanta a anulat un permis de demolare este foarte clar ca proprietarul trebui sa readuca imobilul la starea initiala; - reconstruirea casei ar trebui sa se faca pe banii proprietarului sau a functionarilor vinovati. CATIUA IVANOV, 18 octombrie 2012 COTIDIANUL Premii pentru profesionitii din elita arhitecilor

Bienala Naional de Arhitectur Bucureti 2012


Evenimentul cel mai important din lumea arhitecturii romneti se desfoar n perioada 15 octombrie 15 noiembrie, la Muzeul Naional de Istorie a Romniei, Centrul de Cultur Arhitectural, Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu din Bucureti, Casa Mincu, Banca Naional a Romniei i pe strzile adiacente, din Centrul vechi al Capitalei. Expoziia de Proiecte de Arhitectur
de la Muzeul Naional de Istorie Foto: COTIDIANUL

Bienala s-a deschis cu vernisajul Expoziiei de proiecte, nscrise n concursul BNAB, i cu festivitatea de decernare a premiilor i a medaliilor. Din 359 de proiecte nscrise au rmas n concurs 297. Attea proiecte arat deja c suntem o instituie a performanei, a artat prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman. Dr. arh. Viorica Curea, preedintele Uniunii Arhitecilor din Romnia (UAR), a afirmat c aceast ediie a Bienalei reprezint o ncununare a 120 de ani de creaie i experien a arhitecilor romni n societatea romneasc.
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Denumit anterior Bienala de Arhitectur Bucureti (BAB), evenimentul reprezint cel mai important eveniment profesional al "breslei" arhitecilor organizat nentrerupt din 1994. Bienala a avut un concept specific fiecrei ediii, propus de echipa curatorial ca un program cultural complex. Pe lng premiile acordate arhitecilor sau celor implicai n arhitectur ca o recunoatere pentru activitatea profesional, BNAB mai srbtorete o serie de evenimente importante pentru arhitectura romneasc. Este vorba despre 120 de ani de la nfiinarea Societii Arhitecilor Romni, tot 120 de ani de la nfiinarea nvmntului Superior de Arhitectur, prin coala Naional de Arhitectur (15 octombrie 2012) i, nu n ultimul rnd, 160 de ani de la naterea i 100 ani de la moartea arhitectului Ion Mincu, al crui nume l poart Universitatea de Arhitectur i Urbanism din Bucureti. De altfel, anul 2012 a fost declarat Anul Mincu. n cadrul evenimentului au susinut cuvinte de salut comisarul Bienalei, prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman, dr. arh. Viorica Curea, preedintele Uniunii Arhitecilor din Romnia (UAR), primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat n Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional (MCPN) Sergiu Nistor. Au fost acordate premii pe mai multe seciuni: Arhitectura locuinei, Arhitectura dotrilor comunitare i de producie, Arhitectura patrimoniului cultural - proiecte de conservare, reabilitare, conversie i restaurare a patrimoniului cultural construit, Arhitectura spaiului interior, design de produs i scenografie, Arhitectura spaiului public - design urban, amenajri permanente sau temporare ale spaiilor publice, peisagistic. Totodat au fost premiate lucrri aparinnd seciunilor: Planificare spaial, strategii i viziuni urbanistice sustenabile care reuesc s schimbe percepia asupra modului de abordare a dezvoltrii prin documente i studii cu mare putere de comunicare ctre actorii urbani i care reuesc s catalizeze real generarea de arhitectur de calitate, Arhitectura prin imagine - fotografie, arte plastice, graphic-design, film, tv sau alte modaliti vizuale de comunicare, Arhitectura prin cuvnt - publicaii, publicistic, reportaj; Studii i proiecte finalizate i nerealizate, studii i proiecte de sertar, proiecte de idee. Juriul Bienalei a fost unul internaional format din arhiteci strini recunoscui, arhiteci romni din diaspora i arhiteci din Romnia laureai ai ediiilor precedente ale Bienalelor sau ale altor concursuri naionale i internaionale de profil. MAGDALENA POPA BULUC, 18 octombrie 2012
__________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare

19