Sunteți pe pagina 1din 36

Urechea

Damian Ioan-Viorel

Profesor Lector univ. Gheoca Dan

Urechea la diferite animale Urechea la om

Iesire

Avand rolul de a receptiona unde sonore din mediul extern, si a elabora pe baza lor, asenzatii auditive, analizatorul acustic detine un rol de seama la animale, in legatura cu orientarea in spatiu si semnalizarea hranei si a pericolelor. La om, in afara acestor roluri, a caror importanta este diminiuata, analizatorul acustic serveste pentru perceperea vorbirii, care sta la baza relatiilor interumane. Segmentul periferic, al analizatorului acustic este constituit din 3 portiuni care respectiv capteaza, transmit si percep unde sonore. Deci practic, numai ultima portiune este receptoare, celelalte avand doar roluri adjuvante.

Urechea externa

Urechea medie

Urechea interna
menu

Urechea externa: * pavilionul urechii * canalul auditiv extern * membrana timpanica

Pavilionul urechii colecteaza si dirijeaza undele sonore spre conductul auditiv extern. La unele animale, pavilionul urechii este mobilin diverse directii, putanduse misca la fel ca o antena de radar, pentru a percepe cat mai bine directia si distanta sursei zgomotului. Undele captate de pavilion sunt transmise de, pe cale aeriana, prin conductul auditiv extern, pana la membrana timpanului.

menu

Urechea medie

Sistem format din: 3 oscioare: ciocanul, nicovala, scarita 2 muschi: muschiul tensor timpanisi muschiul scaritei ligamente care mentin pozitia oscioarelor

menu

Urechea medie
Rolurile urechii medii sunt: Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin : Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei acestora de 1,3 ori Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1 Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3) Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75% Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius se produce: Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic menu

Urechea

Doar 1-3% din energia acustica se transmite medie

50-75% din energia acustica se transmite La nivelul urechii medii

menu

Urechea interna

menu

Cohleea
Este alcatuita din trei canale circulare spiralate alaturate Scala vestibulara Ductul cohlear Scala timpanica Cele trei canale sunt separate de: Membrana Reissner (vestibulara) Membrana bazilara La nivelulductului cohlear se afla organul Corti Scala timpanica si vestibulara contine perilimfa Ductul cohlear contine endolimfa Scala vestibulara comnunica cu fereastra ovala si cea timpanica cu fereastra rotunda. menu

Organul Corti
Este situat in ductul cohlear, acoperit de membrana tenctoriala Terminatiile externe ale celulelor paroase sunt fixate de lamina reticulata sustinuta de celulele cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare lamina reticulata si celule paroase formeaza o unitate compacta Membrana tectoriala este fixata la nivelul limbului spiral si nu se poate deplasa iar varfurile cililor sunt fixati in aceasta. Astfel, deplasarea membranei bazilare impreuna cu celulele paroase determina indoirea stereocililor

menu

Membrana bazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000-30000 fibre bazilare fixate printr-un singur capat la columela (partea centrala a cohleei) Prezinta o elasticitate variabila de la baza si pana la helicotrema deoarece: Lungimea fibrelor creste progresiv >0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf diametrul scade de 100 de ori de la baza spre varf Rezonanta cu frecvente inalte la baza si cu frecvente joase la varf
menu

Undele patrund prin fereastra rotunda si determina vibratia lichidului si a membrnei bazilare Acete unde se deplaseaza de-a lungul cohlei. Atunci cand vibratiile intra in rezonata cu fibrele bazilare se produce maximul de amplitudine a membranei si deasemenea disiparea enegiei undei Undele cu frecventa joasa, 200Hz intra in rezonata maxima la varful cohlee si deci trebuie sa o parcurga in intregime Undele cu frecvente inalta intra in rezonata la baza cohelei astfel ca energia acestora se disipeaza rapid 8000 Hz Undele cu frecventa intermediara vor intra in rezonanta cu membrana bazilara intre vf si baza menu

Celulele paroase

menu

Celulele paroase
Sunt de doua tipuri: Celule paroase interne 3500 Celulele paroase externe 12000 Au diametrul de 8 microni Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din ganglionul spiral Corti Rolul cel mai important il revin celulelor paroase interne care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in functie de directia in care se deplaseaza acestia Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine K in conc crescuta 140 mEq Potetialul endomembranar este de -70 mV Diferenta de potential este de 150 mV Stimularea celulei paroase => influx de K depolarizare =>influx de Ca=>liberare mediator (glutamat)

menu

menu

Caile de conducere Neuron 1 ganglionul spiral Corti Nervul VIII Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup) Neuron 3 nucleul olivar superior Contralateral (majoritatea) Ipsilateral Lemniscul lateral +/-Caile de conducere Neuron 1 ganglionul spiral Corti Nervul VIII Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup) Neuron 3 nucleul olivar superior Contralateral (majoritatea) Ipsilateral

Lemniscul lateral +/- nc lemniscului lateral Neuron 4 coliculul inferior Neuron 5 nucleul geniculat median Radiatiile auditive Cortexul auditiv nc lemniscului lateral Neuron 4 coliculul inferior Neuron 5 nucleul geniculat median Radiatiile auditive Cortexul auditiv

menu

Cortexul auditiv de asociatie


Asociaza diferite frecvente sonore Asociaza sunetele cu informatii din alte regiuni senzoriale Determina tiparele sonore tonale sau secventele complexe Transmit informatia catre aria Wernicke (parte a cortexului auditiv situata in regiunea post a girusului temporal superior Leziuni ale ariei primare : Unilateral: hipoacuzie usoara CL, pierderea capacitatea de a determina Asociaza diferite frecvente sonore Asociaza sunetele cu informatii din alte regiuni senzoriale Determina tiparele sonore tonale sau secventele complexe Transmit informatia catre aria Wernicke (parte a cortexului auditiv situata in regiunea post a girusului temporal superior Leziuni ale ariei primare : Unilateral: hipoacuzie usoara CL, pierderea capacitatea de a determina pozitia sursei in spatiu Bilateral: hipoacuzie grava Leziuni ale ariei secunadare: Pastreaza capacitatea de a auzi si interpreta tipare sonore simple Incapacitetea de a percepe semnificatia cuvintelor (lezarea ariei Wernicke pozitia sursei in spatiu Bilateral: hipoacuzie grava Leziuni ale ariei secunadare: Pastreaza capacitatea de a auzi si interpreta tipare sonore simple Incapacitetea de a percepe semnificatia cuvintelor (lezarea ariei Wernicke

menu

menu

Detectarea directiei sunetelor


Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori: Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor percepute de cele doua canale auditive pentru acelasi sunet Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa mare Grupul median compara intarzierea acelueasi sunet perceput de cele doua canale auditive (neuronii prezinta doua dendrite ipsi si altele contralaterale). Neuroni din marginea nucleului raspund maximal la intervale mici de timp, iar cei din marginea opusa la intervale mari Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente mai mici de 3000Hz Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura diferentierea sunetele care vin din fata respectiv cel din spate prin modificarea calitatii acestora (cresterea intensitatii sunetelor cand acestea provin din fata) Acesta informatie (directia sunetului) este condusa catre cortex posibil pe alte cai decat cea pentru tonuri.

menu

Surditatea
Surditatea nervoasa Pentru sunetele cu frecventa joasa se produce prin expunerea la sunete cu frecventa joasa si intensitate mare Pentru toate sunetele: medicamente toxice: kanamicina, cloramfenicol Nu exista tratament Surditatea de transmisie Leziuni ale urechii medii: ostesleroza, infectii grave sau/si repetate, anchiloza fetei sacritei Se produce o fibrozare si calcifiere excesiva a sistemului Tipano-osicular Tratament : chirurgical +/- protezare auditiva

menu

Aparatul vestibular si echilibrul


Este format dintr-un sistem de canale si cavitati osoase (labirintul osos) care contin canale si cavitati membranoase (labirintul membranos) Parteafunctionala este data de labirintul membranos: Canale semicirculare A, P, L Utricula Sacula In interiorul labirintului membranos se afla endolimfa asemanatoare lichidului cohlear si intre labirntul membranos si peretii ososi se afla perilimfa asemanatoare LCR

menu

menu

Aparatul vestibular se poate imparti in doua parti: -utricula si sacula -canalele semicirculare

Utricula si macula sunt Implicate in detectarea acceleratiei liniare Stabilirea pozitiei capului(gravitatia)

Canalele semicirculare sunt implicate in detectarea acceleratiei angulare

menu

Utricula si sacula
Sunt cavitati membranoase Contin fiecare o arie mica senzoriala (macula)de aproximativ 2 mm situata in plan orizontal pentru utricula si respectiv in plan vertical pentru sacula Fiecare macula este formata din din celule paroase acoperite de de o membrana gelatinoasa (otolitica) care contine cristale mici de carbonat de Ca si proteineotoliti Macula utriculei detecteaza miscarea capului in plan orizontal iar macula saculei in plan vertical

menu

Macula saculei si utriculei


Este formata din celule paroase care prezinta : 50 70 cili numiti stereocili 1 cil voluminos si mai lung numit kinocil Sunt legate in partea superioara prin filamente de atasare subtiri Deplasarea cililor in directia Kinocilului produce deschiderea canalelor de K si de Ca cu producerea depolarizarii celulelor paroase Deplasarea cililor in sens opus kinocilulul determina hiperpolarizarea celulei Celulele paroase descarca neurotransmitator care influenteaza rata de descarcare a fibrelor estibulare nervoase componenta a nervul vestibulocohlear VIII Repaus: 100 imp/sec Depolarizare >100imp/sec Hiperpolarizare < 100 imp/sec

menu

Analizatorul acustic la diferite animale


Delfinii

Broasca raioasa

Pesti

menu

Broasca raioasa cu burta ca focul (Bombina bombina)

-vietuieste in Europa, se diferentiaza de celelalte specii prin felul in care detecteaza sunetele. Daca majoritatea broastelor poseda in organism o ureche medie, pentru a primi si a transmite sunetele catre organismul senzorial al urechii interne, care se afla in conexiune cu creierul, acesta asculta cu plamanii. Undele sonore calatoresc prin gura broastei si reverbereaza in plamani, aflati imediat sub piele. Apoi undele sunt transmise prin tesuturile moi la urechea interna

menu

menu

Simtul auzului,

Spre deosebire de animalele vertebrate terestre,pestii sunt lipsiti de urechea externa,de cea medie si de o parte a urechii interne(melcul sau organele lui Corti) ; ei au numai o ureche interna pereche(otocist) adapostita in cutia craniana(regiunea periotica)formata dintr-un labirint membranos. Lipsa urechii externe si medii pe de o parte ,iar pe de alta parte intortochiata complicatie a urechii interne,pentru care a si primit numele de labirint,au facut pe multi sa presupuna ca pestii nu aud.Cert este ca diverse specii de pesti aud perfect.Ceea ce nu pot distinge pestii prin organul lor auditiv este tonalitatea sau cum spune Matout,pestii aud numai zgomotul muzicii dar nu muzica propriu-zisa.Sigur ca in lumea lor ,in lumea apelor ,ei percep sunetele cu mai multa sensibilitate decat omul ,dar noi suntem obisnuiti sa comparam totul cu simtul nostrum auditiv ceea ce este cu totul altceva.Faptul ca pestii percep anumite sunete este cunoscut. menu

In practica pescuitului,la anumite popoare (Japonia,Ungaria,Romania)se intrebuinteaza ca mijloc de ademenire a pestilor ,diferite zgomote produse de clopotei,tobe,carraitoare,pentru sonm cloncul, care imita zgomotul unei broaste ce sare pea pa etc.Zgomotul acestor obiecte este perceput de pesti prin rudimentara lor ureche.. Neamul ciprinidelor ca si al somnului are simtul auditiv mai evoluat ,receptionand tonurile prin aparatul lui Weber,care se afla in legatura cu vezica aeriana si cu urechea interna.In general pestii percep sunetele joase de 30-3000 vibratiuni pe secunda.De urechea interna, pestele se serveste si pentru simtul echilibrului. Simtul culorii, Experientele lui von Frisch, facute prin dresarea pestilor pentru a cunoaste diverse culori,au demonstrate ca pestii pot distinge anumite culori si in special pe cele rosii,galbene si portocalii.

menu

Pestii care au oasele urechilor asimetrice intampina dificultati in reintoarcerea in reciful din care provin, in special din cauza schimbarilor de recif, au descoperit cercetatorii de la Universitatea James Cook si cei de la Institutului australian de Stiinta Marina

Stresul provocat de schimbarile climatice, precum si incalzirea si cresterea aciditatii apelor marine, ar putea impiedica dezvoltarea oaselor urechilor pestilor tineri, de care acestia au nevoie pentru a se ghida in navigatie

Potrivit cercetatorilor, animalele vertebrate inteleg sunetele prin comparatia diferentelor din semnalul acustic captat intre cele doua urechi, iar ca totul sa decurga normal, structura urechilor trebuie sa fie simetrica. Asimetria oaselor urechilor nu face pesti surzi, dar se pare ca le afecteaza aceasta abilitate de a se ghida. menu

n percepia delfinilor cel mai important rol l are urechea. Acest organ practic nici nu se vede din exterior se pot observa doar dou orificii aflate n spatele ochilor, dar care funcioneaz extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare a undelor sonore n mediul subacvatic, printre care cu posibilitatea de a percepe sunetele n ,,stereo, astfel pot localiza direcia exact de unde provine sunetul respectiv. Urechea interioar a delfinului este nglobat ntr-un esut asemntor spumei, astfel nu preia vibraia craniului. n concluzie, undele sonore interceptate din lateral, nu ajung deodat la ambele urechi, din diferena de timp delfinul poate constata precis direcia din care provin acestea. menu

Aceast calitate este foarte important, deoarece delfinul triete n lumea sunetelor, pe de o parte ntre sunetele emise de alte animale, pe de alt parte ntre cel emise de el nsui. Delfinul se orienteaz cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete, asemenea liliacului. Emite continuu semnale sonore scurte (ultrasunete), care se reflect pe obiectele aflate n preajm.

menu

Definete distana obiectului din diferena de timp dintre momentul de emisie i cel de recepie a unui sunet, iar cu ajutorul auzului stereo i direciei lui aceste sunete sunt practic mici impulsuri emise foarte des, de urechea uman este perceput asemenea scritului unei ui. Aceste sunete sunt produse de orificiul nazal i sunt reflectate de suprafaa concav a craniului, dup care sunt focalizate de lentila acustic, format dintr-un esut adipos, aflat deasupra botului i feei. Aceast formaie asemenea unui ,,pepene, d forma boltit a frunii mai multor specii de delfini. Prin analiza instinctiv a ecourilor auzite, un delfin i poate imagina perfect mediul nconjurtor, astfel poate ocoli obstacolele i poate gsi animalele care pot constitui prad. n procesarea nformaiilor terbuie s ia parte un numr foarte mare de celule nervoase i probabil acesta este motivul principal pentru masa neobinuit de mare a creierului delfinilor (masa creierului unui delfin adult este de 2 kilograme, iar a unui om adult doar de 1,5 kilograme). Nu exist nici un dubiu c delfinul este un animal extrem de menu inteligent, cu o capacitate dezvoltat de nvare.

menu

MULTUMESC PENTRU ATENTIE