Argument

Tema proiectului este : Elemente de referinta si de programare . Proiectul contine doua capitole.In primul capitol Introducere am prezentat: definitii,ale elementelor de referinta si ale elementelor de programare ,precum si partile lor componente. In capitolul II Elemente de executie , care contine trei parti am prezentat clasificarea elementelor de executie ,rolul lor precum si functionarea acestora. Un salt calitativ n constructia aparaturii de reglare automata s-a facut odata cu introducerea circuitelor integrate n structura echipamentelor. n aceste conditii s-au putut realiza aparate cu functiuni noi si performante mbunatatite pentru domenii foarte largi ale conditiilor ambiante de functionare. Automatizarea celor mai variate tehnologii a nceput s se afirme, pe fondul electronizrii i cibernetizrii, n deceniul al 5-lea al secolului XX, iniial n domeniul automatizrii proceselor de producie continue, cu precdere n industriile siderurgic, metalurgic, chimic, petrochimic i a materialelor plastice. Aceast categorie de procese a fost automatizat cu ajutorul sistemelor de automatizare electronice cu semnal unificat, n cadrul crora dispozitivele de msur, traductorii i regulatoarele erau i sunt n continuare electronice. Din momentul n care au fost descoperite i aplicate soluii antigrizutoase, la nceput n industria minier i apoi n celelalte domenii, n care,din motive diverse exist pericol de explozie, sistemele de automatizare pneumatice, la care suportul semnalului de reglaj era aerul comprimat, au fost nlocuite cu sisteme electronice de automatizare n sistem unificat, n care semnalul de reglare este electric. Aceasta modalitate de automatizare, o prim etap de dezvoltare a conceptului, constituie ceea ce s-a numit "automatizare rigid" sau cablat i este aplicabil unor procese cu desfurare invariant; desigur, ea nu este n msur s rspund cerinelor majoritii proceselor i mai cu seam a celor cu structur discret caracteristice sistemelor de arme, respectiv complexului militar. Sub imperiul unor astfel de cerine s-a dezvoltat automatizarea "cu program" sau automatizarea flexibil, n care implicarea informaticii joac un rol important. n prezent se manifest tendina ctre soluiile de automatizare complex, n care intervin, n structuri ierarhizate, dispozitive automate, calculatoare electronice de proces i mai ales calculatoare numerice i sisteme de roboi. Avand in vedere considerentele teoretice, cele de ordin practic si intreaga activitate depusa in elaborarea acestui proiect, consider ca am invatat foarte multe lucruri ineresante in clasa a XI-a si mai ales in timpul realizarii acestui proiect.

Cap. I

Introducere

Prin intermediul elementelor de referinta si programare se stabileste marimea de intrare a sistemului , adica marimea de referinta , proportionala cu valoarea prescrisa a marimii de iesire in cazul sistemelor de stabilizare sau legea de variatie a marimii de intrare , in conformitate cu programul dorit de variatie a marimii reglate - la sistemele de reglare cu program. Elementele de referinta in cazul echipamentelor electrice sau electronice de automatizare sunt formate , de obicei , dintrun potentiometru alimentat cu o tensiune constanta.Cursa potentiometrului poate fi etalonata in unitati ale marimii reglate. Tensiunea culeasa intre cursor si un capet al infasurarii potentiometrului , proportionala cu cursa butonului de referinta , este transformata in semnal unificat , prin intermediul unui circuit electronic. Elementele de referinta din sistemele pneumatice sunt formate dintrun buton cu surub , pentru ajustarea distantei obturator ajutaj la un amplificator pneumatic. Cursa butonului de referinta se poate etalona in unitati ale marimii reglate. La sistemele de reglare simple , cum sunt cele cu actiune directa , cat si la unele regulatoare bipozitionale , elementul de referinta este format dintrun buton cu surub , prin care se tensioneaza un resort. Un exemplu de utilizare a unui element de referinta cu aceasta constructie , in cadrul unui regulator bipozitional de temperatura , este dat in figura 1. In majoritatea sistemelor de reglare cu echipamente unificate si specializate , elementul de referinta este inclus in regulator ( formeaza o unitate constructiva cu regulatorul). Elementele de referinta realizate ca unitati constructive distincte se intalnesc in cadrul sistemelor unificate de automatizare. Elementele de programare din sistemele unificate electrice si electronice au in componenta un potentiometru la care cursorul se deplaseaza dupa o lege prestabilita . In figura 2 este prezentata schema de principiu a elementului de programare din cadrul unui sistem unificat . Cap II Programul propriu-zis este realizat cu ajutorul unui conductor flexibil Cf , fixat pe tamburul T.Modul de amplasare a conductorului flexibil pe tambur corespunde legii de variatie a semnalului de intrare xi . Conductorul flexibil lipit pe tambur indeplineste functia de cursor al potentiometrului P. Tamburul se roteste cu viteza constanta , fiind actionat de un micromotor sincron M , prin intermediul unui reductor de turatie R d . Tensiunea u culeasa intre conductorul flexibil ( care face contact cu tija metalica M ) si borna b a potentiometrului se va modifica dupa un program impus prin modul de amplasare a firului flexibil pe tambur. Apoi tensiunea u este transformata un circuit electronic unificat ( intensitatea curentului electric variind intre 2 si 10 mA ) Elementele de programare pneumattice sunt realizate cu ajutorul unei came profilate , prin care se modifica , dupa o lege data , distanta obturator- ajutaj la un amplificator pneumatic.

Elemente de executie

Rolul elementelor de executie este de a amplifica in putere comanda primita de la regulator , actionand nemijlocit asupra instalatiei automatizate , prin intermediul marimii de executie x m . Ele se aleg in asa fel , incat sa dezvolte o putere la iesire sufficient de mare pentru a se asigura manipularea organelor de reglare conform cu comanda primita la intrare . Dupa natura dispozitivului care realizeaza forta sau cuplul pentru deplasarea organului de reglare , deosebim : -elemente de executie electrice - elemente de executie pneumatice - elemente de executie hidraulice Elementele de executie se pot realiza in doua moduri : -elemente de executie in circuit deschis , reprezentand dispozitive de actionare a organului de reglare, fara controlul pozitiei acestuia ; -elemente de executie in circuit inchis , reprezentand servomecanisme.In conformitate cu semnalul de comanda xc primit , un sevomecanism pozitioneaza organul de reglare , controland in permanenta daca pozitia acestuia corespunde comenzii xc .

Cap II-a- Elemente de executie hidraulice

Rolul organelor de reglare este de a modifica sectiunea de trecere a unui fluid printro conducta . Cele mai raspandite organe de reglare sunt : robinetele si clapetele . Robinetele de reglare sunt cele mai raspandite organe de reglare. In figura 2este data schema unui robinet de reglare foarte simplu . Debitul fluidului se ajusteaza prin modificarea sectiunii de trecere dintre ventilul 1 si scaunul robinetului 2 . Tija 3 a ventilului iese din corpul 4 al organului de reglare , prin presgarnitura 5. Ventilul de reglare se deplaseaza cu ajutorul parghiei 6, la care se cupleaza elementul de executie.Diametrul interior D , al sectiunii , in punctul de racordare a corpului robinetului cu conducta , este standardizat si se numeste diametru conventional de trecere al robinetului . De obicei , el se alege egal cu diametrul interior al conductei pe care se monteaza robinetul . Robinetele de reglare de tipul celui din figura 2 au dezavantajul ca datorita caderii de presiune pe ventila pare o forta axiala, care reprezinta un efect nedorit al instalatiei automatizate asupra elementului de executie ( figura 3 a) . Pentru diminuarea acestui efect se utilizeaza robinete de reglare cu doua scaune si doua ventile ( figura 3 b ). Fortele ce se exercita asupra celor doua ventile sunt de sens contrar , astfel incat rezultanta lor are influenta neglijabila asupra elementului de executie. Clapetele de reglare ( figura 9 )se utilizeaza pentru modificarea debitelor de gaze si aer , la presiuni statice mici.Clapetele se pot realiza in mai multe variante constructive :clapete circulare ( figura 4 a ) , clapete dreptunghiulare ( figura 4 b ) , clapete de tip jaluzele ( figura 4c ) .

Robinet de reglare ( figura 5 ) dispozitiv actionat mecanic care modifica valoarea debitului unui fluid intr-un sistem de comanda a proceselor. El este constituit dintr-un

element cuplat la un element de actionare capabil sa modifice pozitia organului de inchidere a robinetului, ca raspuns la un semnal al sistemului de comanda. Robinet cu membrana robinet in care un organ de inchidere flexibil izoleaza fluidul de mecanismul de actionare si garanteaza etanseitatea fata de mediul ambiant. Robinet cu sertar ( figura 8 ) robinet al carui organ de inchidere este un sertar paralel sau in forma de pana care se deplaseaza paralel cu planul scaunelor de etansare. Robinet cu ventil ( figura 6 ) robinet cu corp drept al carui organ de inchidere se deplaseaza pe o directie perpendiculara fata de planul scaunelor de etansare. Robinet cu sfera robinet al carui organ de inchidere trebuie sa fie o sfera cu trecere la interior sau un segment de suprafata sferica. Axa suprafetei sferice coincide cu axa arborelui Robinet fluture ( figura 7 ) robinet cu un corp circular al carui organ de inchidere este un disc rotitor sustinut de un arbore si ghidaje. Robinet cu obturator (cep) robinet al carui organ de inchidere poate fi cilindric sau in forma de segment de sfera excentric. Corpul robinetului - parte a robinetului care este limita primara ce contine fluidul sub presiune. Corpul robinetului contine sectiunile de trecere a fluidului si extremitatile de racordare la conducte. Capac - parte a robinetului care contine etansarea tijei. Acest capac poate fi separat sau poate sa faca parte integranta din corpul robinetului. Piese interioare (trim) piesele interioare ale unui robinet care se gasesc in contact cu fluidul reglat. Organe de inchidere sunt:, de exemplu, scaunul, colivia, tija si elementele de legatura ale tijei cu organul de inchidere. Corpul, capacul, capacul inferior, garniturile nu fac parte din echipamentul intern. Scaunele robinetului suprafete de etansare corespunzatoare, in interiorul corpului robinetului care stabilesc un contact total, cand robinetul de reglare este in pozitia inchisa. Organ de inchidere piesa mobila a robinetului care este plasata in locul de trecere a debitului pentru reducerea acestuia. Organul de inchidere poate fi un cep, o sfera, un fluture, un ventil, un sertar, o membrana, etc. Tija a robinetului (sau ax) element care traversand capacul leaga actionarea de organul de inchidere si-l pozitoneaza. In cazul robinetelor cu actionare prin rotatie, in locul termenului tija trebuie sa se foloseasca termenul ax.

Actionare - dispozitiv sau mecanism care transforma un semnal intr-o miscare corespunzatoare, comparand pozitia mecanismului intern de reglare (organ de inchidere) al robinetului. Semnalul sau forta de actionare pot fi pneumatice, electrice, hidraulice, sau combinatii intre acestea. Bloc de putere parte a actionarii care converteste energia fluidului, electrica, termica, mecanica in deplasarea tijei actionarii pentru a dezvolta o forta sau un cuplu. Arcada structura care asambleaza rigid blocul de putere al actionarii la robinet.. Tija a actionarii componenta care transmite miscarea blocului de putere la tija robinetului (sau la ax). Dimensiune nominala (DN) simbol numeric al dimensiunii, comun tuturor componentelor uunui sistem de conducte cu exceptia acelora definite prin diametrul exterior sau prin dimensiunea filetului. Este un numar intreg de referinta (aproximativ corespunzator diametrului interior de racordare la conducta, exprimat in mm) raportat numai in mod aproximativ la dimensiunile de fabricatie. Dimensiunea nominala este specificata prin DN, urmata de un numar ales din seria urmatoare: 10, 15, 20, 25, 32, 40, 50, 65, 80, 100, 125, 150, 200, 250, 300, 350, 400, etc. Definitia dimensiunii nominale este conform standardului ISO 6708. Presiune nominala (PN) simbol numeric care este un numar intreg de referinta. Ansamblul echipamentului de aceeasi dimensiune nominala (DN), definit prin acelasi numar PN, trebuie sa aiba dimensiuni de racordare compatibile. Presiunea de utilizare maxima admisa este functie de materialele de constructie si de temperaturile de utilizare si trebuie sa fie aleasa din tabelele de dependenta presiune/temperatura din standardele corespunzatoare. Fiting orice element care micsoreaza sau mareste, cot, teu sau curba din vecinatatea imediata a unei conexiuni extreme a robinetului de reglare sau care este racordat direct la el.

Cap. II-b Elemente de executie electrice

Cele mai simple elemente de executie electrice sunt electroventile .( figura 10 ) . Ele sunt elemente de executie bipozitionale , adica pot mentine organul de reglare numai in doua pozitii : inchis sau deschis. Un electroventil este format dintrun electromagnet cu o armatura mobila , legata de ventilul organului de reglare . Atunci cand trece curent prin electromagnet , armatura mobila este atrasa de miez si ventilul se deplaseaza , deschizand sau inchizand organul de reglare dupa cum acesta este in pozitie normala inchis , respectiv deschis. Cand se

intrerupe curentul prin bobina electromagnetului , un resort readuce armatura , deci si ventilul , in pozitia initiala . In figura 11 este prezentat un tip de electroventil utilizat frecvent in instalatiile frigorifice si de conditionare a aerului. In pozitie normala resortul 1 tine apasat ventilul 2 pe scaunul 3 . Ventilul este realizat dintrun disc montat in partea inferioara a piesei 4 din material feromagnetic . Atunci cand bobina 5 a elecroventilului este parcursa de current , piesa 4 este atrasa spre zona centrala a bobinei , deci ventilul se departeaza de scaun . Cand se intrerupe curentul prin bobina , resortul 1 readuce piesa 4 si ventilul 2 in pozitia normala . In cazul robinetelor foarte mari sau al clapetelor , cand cursa elementului de obturare ( ventil, clapeta 0 este mare , cand si in cazul pozitionarii continue a organului de reglare , se utilizeaza elemente de executie cu motor electric . Cele mai raspandite motoare electrice in elementele de executie sunt motoarele bifazate de mica putere. Motorul electric este cuplat cu un reductor deturatie , prin care se actioneaza organul de reglare.El are montate pe arborele de iesire ale ansamblului motor- reductorlimitatoare de cursa .Acestea sunt reglate sa actioneze in pozitiile complet inchis si complet deschis ale organului de reglare . In figura 12 este prezentata schema unui element de executie bipozitional , cu actionarea organului de reglare prin intermediul unui motor electric bifazat. Motorul M actioneaza prin intermediul reductorului R ed , clapeta C. Cand motorul nu functioneaza , organul de reglare este complet inchis sau complet deschis , deci unul din limitatoarele de cursa LC 1 sau LC2este actionat ( adica , are contactul deschis ) . Comanda inchiderii si deschiderii organului de reglare se da prin contactele C1,respectiv C2, aceste contacte pot fi contacte de butoane sau contacte ale unor relee de comanda. Presupunem ca anterior sa actionat contactul C1 si s-a produs inchiderea completa a organului de reglare , actionandu-se limitatorul LC1. In aceasta situatie , releele R1 si R2 sunt eliberate , deci contactele lor sunt in pozitie normala , contactul LC 1este deschis , iar LC2 este inchis . Daca se actioneaza din nou contactul C1 , nu se produce schimbarea starii elementului de executie , deoarece contactul LC 1 este deschis . Daca se actioneaza contactul C2 , releul R2 cupleaza si contactele sale comuta . Contactul IR2 porneste motorul M in sensul deschiderii organului de reglare , contactul 2R2 blocheaza releul R1 , iar contactul 3R2 este de autoretinere. Motorul functioneaza pana cand organul de reglare ajunge in pozitia complet deschis . In aceasta pozitie contactul limitatorului de cursa LC2 se deschide , releul R2 elibereaza si motorul M se opreste. In noua situatie LC1 este inchis si LC2 este deschis , deci elementul de executie va reactiona numai la o comanda de inchidere a contactului C1. Elementele de executie pentru pozitionarea continua a organului de reglare pot fi : -in circuit deschis -in circuit inchis ( servomecanisme ) Schema unui element de executie cu pozitionare continua a organului de reglare , in circuit deschis , se obtine din schema data in figura 12 prin suprimarea contactelor de automentinere 3R1 si 3R2. In acest caz motorul M functioneaza , intrun sens sau altul , cat timp este mentinut inchis contactul C1 sau contactul C2. Actionarea simultana a releelor R1 si R2 nu este posibila datorita contactelor de interblocare 2R1 si 2R2.

In schemele de reglare automata cu elemente de executie electrice , cu pozitionare continua a organului de reglare , cel mai frecvent se utilizeaza servomecanismele .In figura 13 este data schema de principiu a unui servomecanism cu motor bifazat. Motorul bifazat actioneaza organul de reglare prin intermediul reductorului de turatie R ed , deplasand in acelasi timp si cursorul potentiometrului P. Tensiunea u r data de potentiometru este proportionala cu cursa organului de reglare. Tensiunea de comanda u c , transmisa de regulator , impreuna cu tensiunea de reactie u r se aplica la cele doua intrari ale amplificatorului diferential A. Se stie ca un amplificator diferential amplifica diferenta tensiunilor aplicate la cele doua intrari . Tensiunile de iesire ue1 si ue2 sunt egale cu zero atunci uc=ur.Daca uc este diferita de ur , ele variaza in antifaza : daca ue1>0, atunci ue2<0 si invers. Deci , se constata ca un servomecanism realizeaza o pozitionare a cursei organului de reglare , deplasarea obtinuta la iesire fiind proportionala cu tensiunea de comanda aplicata la intrare.

Cap II-c- Elemente de executie pneumatice

Elementele de executie pneumatice sunt larg utilizate in industrie datorita unor avantaje pe care le prezinta , cum sunt : gabarit mic, simplitate in constructie , siguranta in functionare ,etc. Elementele de execuie pneumatice cu membran transform energia potenial a aerului sub presiune n energia mecanic la deplasarea liniar a unui organ de execuie cu care se face intervenia n procesul automat.Alimentarea elementelor de execuie pneumatice se face cu energie de la regulatoarele pneumatice (0.2 1 bar), sau electronice, prin intermediul convertorului electro-pneumatic. Cele mai raspandite elemente de executie pneumatice sunt cu membrana si resort ( figura 14).Presiunea de comanda pc , se transmite deasupra membranei 1 , deplasand tija 2. La capatul acestei tije se cupleaza organul de reglare . Forta exercitata de aerul comprimat cu presiunea pc este compensata de forta dezvoltata de resortul 3. Datorita frecarilor uscate , cat si datorita imperfectiunii elementelor elastice , precizia de pozitionare a organului de reglare , cu elementul de executie prezentat nu este mare . Pentru marimea preciziei de pozitionare se utilizeaza elemente de executie incircuit inchis , numite servomecanisme pneumatice sau elemente de executie cu mecanism de pozitionare .

Figura 2-Schema de principiu a elementului de programare din cadrul unui system unificat

Figura 3-Robinet de reglare

Figura 4-Robinete de reglare

Figura 5-Clapete de reglare

Figura 11-Electroventil

Figura 12 Schema unui element de executie bipozitional

Figura 13 Schema de principiu a unui servomecanism

Figura 14 Element de executie cu membrane si resort

Figura 6 - robinet cu ventil

Figura 7 robinet fluture

Figura 8 robinet cu sertar

Figura 9 Clapete de reglare

Figura 10 - Electroventile de siguranta