n matematic, o mulime se numete nchis ntr-un spaiu topologic (sau n particular ntr-un spaiu metric) dac orice punct

exterior mulimii se gsete la o distan nenul de acea mulime. Prin nchiderea unei mulimi se nelege cea mai mic mulime nchis ce include mulimea dat.O mulime este nchis dac i numai dac i conine toate punctele de acumulare. Complementul, fa de spaiul topologic considerat, al unei mulimi nchise este o mulime deschis.n orice spaiu topologic, mulimea vid ( ) i ntreg spaiul sunt, simultan, mulimi nchise i mulimi deschise. Un spaiu conex nu are alte submulimi simultan deschise i nchisen analiza matematic, prin punct de

acumulare a unei mulimi se nelege un punct care are vecini orict de apropiai n mulimea dat.Mulimea punctelor de acumulare ale unei mulimi se numete derivata acelei mulimi. De notat c un punct de acumulare al unei mulimi nu trebuie neaprat s aparin acelei mulimi (doar mulimile nchise i conin toate punctele de acumulare).Un element al unei mulimi care nu este punct de acumulare al mulimii se numete punct izolat al mulimii.
O mulime este o colecie de obiecte (numite elementele mulimii) de natur oarecare, bine determinate i bine distincte. A, B, C, notaii pentru mulimi; a, b, c, x, y, z, notaii pentru elementele mulimilor; xA x aparine mulimii A; xA x nu aparine mulimii A; pot fi finite (ex. 6,7,8,9,10) sau infinite (1,2,3,4,5,11,12,13,14)

a)

b)

Moduri de definire: sintetic = numind individual elementele sale - ex.: {x, y, z}, A={0, 1, 3, 5, 7}; analitic = specificnd o proprietate pe care o au elementele sale i nu o au alte elemente - ex.: A={x| P(x)}mulimea acelor x pentru care are loc P(x);