Proiect de cercetare privind

Violenta domestica

Mai, 2010

CUPRINS
I. II. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI REZULTATE DETALIATE 1. Perceptia asupra agresorului
2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica 3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica 4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica 5. Agresivitatea comportament dobandit 2

6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:

Violenta emotionala Factori temporali Venitul 7. Increderea in autoritatile statului roman

III.

CONCLUZII

I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA
STUDIULUI

Obiectivele studiului:
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realitii violenei n familie, identificarea i analiza tipurilor de violen n familie. Obiectivele principale ale cercetrii: - identificarea percepiilor i atitudinilor femeilor fa de multiplele forme de violen mpotriva femeilor; - estimarea dimensiunii violenei mpotriva femeilior n familie; - identificarea modului n care reacioneaz femeile la actul de violen mpotriva lor; - creionarea unui profil al abuzatorului; - identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate ca si comportament dobandit; - analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv; - evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica.

Metodologia studiului framework

METODOLOGIE
s-a realizat on-line.
5

metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia

LOCATIE
Bucuresti

ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING

Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii
Segment Respondeti cu varsta sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani Structura (Femei/Barbati)
10 60 100

31-40 ani
41-50 ani Respondenti cu varsta peste 50 ani

120
30 30

II. REZULTATE DETALIATE

Perceptia asupra agresorului

Perceptia asupra agresorului (1) Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor
8

Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva utilizeaza un mix intre doua componente psihice identificarea si proiectia impotriva unor factori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa nepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului. Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu un pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.

La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.

Perceptia asupra agresorului (2)

Agresorul in VD este o persoana apropiata

1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani

79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii acestui fenomen sunt persoane apropiate, respectiv soti, intre segmentele esantionului nefiind diferente semnificative in aprecierea distantei intre agresor si victima.

Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiata

Ingrijorator pentru dinamica familiei romanesti este faptul ca aceste date se coroboreaza cu rezultate ale studiilor anterioare care arata ca aproximativ 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.

79,3

19,8

da

nu

Perceptia asupra agresorului (3)

10

Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au fost maltratate fizic de un membru al familiei n primele sase luni ale anului trecut. Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a declarat dragostea. Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o persoana la doua ore. Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vrsta. Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, n primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut sexul si vrsta precizate.

Perceptia asupra agresorului (4)

11

Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data
80 60 40 20 27,3 0 da nu
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta. Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.

71,9

Perceptia asupra agresorului (5)

In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a corecta comportamentul agresiv, respondentii au fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de influenta asupra comportamentului agresorului.

Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor

12

70 60 50 40 30 20 10 0 da nu
0,8

62,8

Iubirea il poate schimba pe agresor

36,4
0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2

Singura categorie de varsta care a valorizat puterea sentimentelor asupra comportamentului agresiv este cea a respondentilor mai tineri de 18 ani. Un procent semnificativ al acestora a fost de parere ca iubirea aratata agresorului ii poate atentua pornirile de violenta.

0,1 0 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani ani

13

Perceptia asupra actelor de violenta domestica

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)

Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

14

Peste 50% dintre respondentii care au raspuns intrebarilor din chestionar au descris violenta domestica in termeni de firesc la nivelul unei familii.

O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta tocirea receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)

Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur

15

52 51 50 49 48 47 46 45 da nu 47,5 51,7

Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice. Si in cazul lor o explicatie poate fi tocirea receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.

Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)

Tinerii resping VD si o critica dur
16
0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0

sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste ani ani ani ani ani 50 ani

Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)

Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al copiilor
17 78,9 % dintre respondenti (fara diferente semnificative intre categoriile de varsta analizate) considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).

78,9

20,2 da nu

Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor. Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:

Sotul Joaca cel mai adesea rolul agresorului care isi rasfrange furia asupra sotiei

Sotia

Copilul

Victima celor mai multe agresivitati Se bucura de intelegere sociala

Este martor al actelor de violenta Uneori este agresat si el de catre parinti

18

Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)

Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD

19

80 70 60 50 40 30 20 10 0

74,4 24,8

Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD

0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani ani

da

nu

Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la care sunt supuse.

Nu s-au inregistrat diferente semnificative la nivelul categoriilor de varsta analizate.

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)

Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat

20 O concluzie importanta a studiului releva o atitudine diferentiata a oamenilor fata de victimele actelor de violenta dupa cum sunt acestea: femei sau barbati.

100 80 92,1 60 40 20 0 da nu 7

Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica. La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat o perceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect, diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie semnificativ mai mica.

Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat

0,95 0,9 0,85 0,8 0,75 0,7 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)

Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca domiciliul

100 80 60 40 20 0 da nu
1 0,99 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94

97,1

Ne-interventionismul, tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari, este un specific consemnat de intreaga literatura de specialitate. Manifestarea de neutralitate este cu atat mai eficienta cu cat reprezentarea sociala a fenomenului, are un grad ridicat de toleranta.

21

2,1
Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca domiciliul

Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o descriere triunghiulara a ei (Mannon l997), avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor, victima si gardianul absent. Este usor de remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiar anihilarea fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare, a ei si a copiilor.

sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)

Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite

22 Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze tacerea asupra lor.

97,5

1,7
da nu

Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite

1 0,99 0,98 0,97 0,96 0,95 0,94 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani ani

Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului agresivitatii domestice.

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)

Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd

23

Femeile incarcerate au fost victimele VD

70 60 50 40 30 20 10 0 da nu
1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

69,8

29,3

69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse. Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive. Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa.

24

Perceptia asupra barbatului ca

subiect in actele de violenta domestica

Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)

Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane neajutorate

70 60 50 40 30 20 10 0 da nu
0,8 0,7

68,6 30,6

Spre deosebire de intelegerea manifestata fata de femei, un procent foarte mic al respondentilor, numai 30,6 %, considera ca barbatii care comit acte de violenta sunt persoane neajutorate.

25

Barbatii care comit VD sunt persoane neajutorate

O diferenta semnificativa se inregistreaza la nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. Spre deosebire de celelalte categorii de respondenti, acestia vad in agresor o persoana lipsita de resurse, explicandu-i comportamentul si prin aceasta lipsa de suport.

0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)

Item 18: Unul dintre principalele motive de divort este VD

0,88 0,86 0,84 0,82 0,8 0,78 0,76 0,74 0,72 0,7 0,68

26

Unul dintre principalele motive de divort este VD

80,2

19

da

nu

sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea. Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.

27

Agresivitatea comportament dobandit

Agresivitatea comportament dobandit (1)

Item 22: Violenta este un comportament invatat
28 78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta.

78,9

20,2

da

nu
1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 sub 18 ani

Violenta este un comportament invatat

18-24 ani

25-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

peste 50

Agresivitatea comportament dobandit (2)

Item 17: Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre

Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in timpul vietii. O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.

29

94,2

Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre

5
da nu

1 0,95 0,9 0,85 0,8 0,75 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Agresivitatea comportament dobandit (3)

91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.

30

Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava infractionalitate (crima) in perioada adulta
1 0,98 0,96 0,94 0,92 0,9 0,88 0,86 0,84 0,82 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

Agresivitatea comportament dobandit (4)

Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor abuzati in copilarie

31

100 80 60 40 20 0 da nu

88,8

Un procent semnificativ al respondentilor (cu o dispunere aproape uniforma pe categoriile de interes) descrie aparitia unui cerc vicios copii abuzati care se transforma in timp in parinti agresivi. Agresivitatea se transforma astfel intr-un instrument dobandit in copilarie in relatia cu parintii, intrument utilizat mai apoi in relatie cu proprii copii.

10,3

Cercetrile au artat c pattern-ul violentei se transmite peste generaii, de la o famile la alta. Uneori, istoria violenei n familie poate fi trasat napoi de-a lungul mai multor generaii. Agresorii au fost crescui n familii n care ei nii au fost agresai sau n care au fost, frecvent, martori la abuzuri comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul i violena erau rspunsul uzual la orice nemulumire, dezamgire, mnie, stres, sentimente de neputin sau imagine de sine deteriorat. Copiii care cresc n aceste familii, atunci cnd i ntemeiaz propriul lor cmin, au tendina puternic s manifeste aceeai conduit. Singurul lor model a fost violena i ei nu au nvat s raspund n alt mod la dificultile vieii. Trebuie menionat i faptul c exist un tipar al provocrii. Victima cunoate bine punctele slabe ale celuilalt i nu pierde ocazia de a le "atinge".

Agresivitatea comportament dobandit (5)

Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila
Copii martori, in astfel de evenimente, sau victime directe, tinta a 32 loviturilor agresorilor, vor avea probabil o perioada mai lunga de angoasa si memoria lor nu va ingadui instalarea uitarii probabil niciodata. In memoria autobiografica ce se construeste dupa virsta de 1 an, ca si in memoria implicita, senzoriomotorie, specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an, se vor pastra urme care se pot manifesta in diferite momente ale vietii individului, cu atat mai insidios, inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la varste mai mici. Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an de viata, experienta din acel timp, pe care am trait-o cu cel care ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact asupra proceselor noastre implicite. Aceasta experienta atinge procese emotionale, comportamentale, perceptive, precum si modelul mental al lumii celorlalti si al propriei lumi.
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50

91,3

8,8
da
1

nu

Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila

0,95 0,9

0,85

0,8

0,75

33

Factori de influenta a comportamentului agresiv:

-Violenta emotionala
-Factori temporali -Venitul

Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) Violenta emotionala

Item 10: Violenta emotionala duce la VD
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 da nu
0,97 0,96 0,95 0,94 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani 1 0,99

98,3

Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii, anxietate, stres posttraumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de somn) sau/si tulburari de: personalitate, comportamentale, alimentare, tentative suicidare, consum de drog.

34

Violenta emotionala duce la VD

0,8

0,98

Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) Factori temporali

Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la sfarsitul saptamanii

70 60 50 40 30 20 10 0

68,6

Consumul de alcool, asocierea responsabilitatilor familiale cu obligativitatea si impunerea de catre femeie a lor, disputele si conflictele legate de sarcinile fiecarui membru al familiei duc la exacerbarea reactiilor agresive primare seara si la sfarsitul saptamanii cand partenerii sunt impreuna.

35

30,6

da nu Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control total asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens, violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple. Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi. Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu, in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat, acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.

Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) Venitul

Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici
36

60 50 40 30 20 10 0 da nu

55,8 43,4

Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.

55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.

37

Increderea in autoritatile statului roman

Increderea in autoritatile statului roman (1)

Item 9: Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD

100 80 60 40 20 0 da nu 11,6 87,6

Asa cum se poate observa din reprezentarile 38 grafice, global, exista o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.

Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD 0,16 0,14 0,12 0,1 0,08 0,06 0,04 0,02 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani

III. Concluzii
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate. 78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica). 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data. 71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta. 50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii. Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice, existand o tocire a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta. Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri. Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica. Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.
39

Concluzii
40

69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse. Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea. 78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta. Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste. 91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational. Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii. Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.

41

Proiect realizat de catre: ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA

Dr. Mirela Zivari Sociolog Adriana Slavitescu Psiholog Daniela Ogiolan Student Psihologie Viorica Comsa

Contact: contact@aitc.ro 021-2102206