P. 1
Contabilitatea Mijloacelor Fixe

Contabilitatea Mijloacelor Fixe

|Views: 1,382|Likes:
Published by maria_trancau

More info:

Published by: maria_trancau on Oct 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2015

pdf

text

original

Tema: Contabilitatea mijloacelor fixe 1. Noţiune de mijloace fixe. Constatarea şi evaluarea mijloacelor fixe. 2.

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe. 3. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe. 4. Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe.

1. Noţiune de mijloace fixe. Constatarea şi evaluarea mijloacelor fixe.
Contabilizarea mijloacelor fixe se ţine în conformitate cu S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Mijloacele fixe - activele materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei), planificate pentru utilizare în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, în prestarea serviciilor mai mult de un an, destinate închirierii sau în scopuri administrative. În raport cu componenţa natural-substanţială, mijloacele fixe se subdivizează în următoarele grupe:  clădiri - blocuri ale secţiilor de producţie, biroului întreprinderii şi altor subdiviziuni (serviciul medical, caselor de odihnă etc.);  construcţii speciale - poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale întreprinderii; baraje, estacade, fântâni arteziene şi alte feluri de fântâni, îngrădituri etc.;  instalaţii de transmisie - reţele electrice, transmisiile, conductele cu toate dispoziţiile intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase (abur, apă, aer comprimat etc.); maşini şi utilaje, care, la rândul lor, se subîmpart în: a)maşini şi utilaje de forţă - motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu abur, gaze, hidraulice, motoare cu ardere internă, motoare electrice, maşini electrice (generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare şi transformatoare de forţă etc.; b)maşini şi utilaje de lucru - maşini şi aparate, utilaje cu ajutorul cărora se acţionează pe calea chimică, mecanică, termică asupra materiei prime, materialelor de a le transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate (utilaj de evidenţă a produselor fabricate, controlului calităţii, produselor etc.); c)aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator - aparate şi instalaţii destinate măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacităţii, aparate pentru încercarea materialelor, executarea experienţelor, analizelor etc.; d)tehnică de calcul - computere, calculatoare de comandă, calculatoare şi dispozitive analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatură) etc.; e)alte maşini şi utilaje - maşini şi utilaje care nu intră în grupele enunţate (utilajele staţiilor telefonice, instalaţiile televiziunii industriale, maşinile de pompieri) etc.; mijloace de transport - transportul auto, căii-ferate, aerian, navele (maritime şi fluviale), precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.; unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe - obiecte cu destinaţie de a executa unele operaţii de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor lichide, pulverulente, butoaie, bidoane, containere, obiecte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii şi nu prezintă ambalaj), unelte de tăiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale şi mecanizate, pentru executarea lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat. animale de producţie şi reproducţie - animalele de muncă (bovine şi alte animale de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepe de prăsilă, scroafe de prăsilă şi vieri, oi şi berbeci pentru reproducţie etc.); 1

plantaţii perene - ariile de livezi, vii, alte plantaţii perene fructifere sau decorative fără valoarea terenurilor ocupate cu acestea; alte mijloace fixe - fondurile de bibliotecă, investiţiile, valorile de muzeu, exponatele lumii animale în menajerii, investiţii ulterioare în mijloacele fixe arendate. În funcţie de apartenenţă, distingem mijloace fixe proprii (care aparţin întreprinderii date ca patrimoniu) şi închiriate (ce aparţin altei persoane juridice sau fizice, dar temporar sunt folosite de întreprinderea dată, în conformitate cu contractul de închiriere). Constatarea (recunoaşterea) mijloacelor fixe achiziţionate sau create drept active materiale pe termen lung înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile respective. Constatarea mijloacelor fixe are o deosebită importanţa în determinarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii, deoarece conducerea întreprinderii trebuie să determine investiţiile capitale efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect: care prezintă sau un element de active sau de cheltuieli. Problema în cauză poate fi soluţionată respectând anumite cerinţe. Obiectul se constată un element de active materiale pe termen lung, dacă el • are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an; • se află în posesia întreprinderii (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa sau la etapa de creare şi nu este destinat vânzării. Aceste cerinţe se consideră realizate dacă 1) există o certitudine întemeiată că, în urma utilizării activului, întreprinderea va obţine un avantaj economic; 2) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine. Mijloacele fixe pot fi evaluate la valoarea de intrare (iniţială) sau la valoarea de bilanţ (ulterioară). Evaluarea iniţială. Această evaluare are loc în momentul constatării obiectului respectiv drept activ la valoarea de intrare. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale, taxele de import şi alte taxe nerecuperabile prevăzute de legislaţie pentru obiectele cumpărate, cât şi cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în starea de lucru pentru a fi utilizat după destinaţie. Rabatul comercial oferit de către întreprinderea-vânzător cumpărătorului se scade din valoarea de cumpărare a activului. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe o constituie pentru: • obiectele create de întreprindere - costul efectiv, inclusiv taxele şi impozitele prevăzute de legislaţie; • clădirile şi construcţiile speciale construite prin modul de antrepriză - valoarea contractuală negociată de ambele părţi; • obiectele procurate de la persoane juridice şi fizice terţe: - clădirile şi construcţiile speciale - la valoarea de achiziţionare, inclusiv cheltuielile la reparaţia şi aducerea acestora în starea de lucru; - maşinile şi utilajele la valoarea de cumpărare (fără rabatul oferit de către furnizor), inclusiv cheltuielile la achiziţionarea acestora (asigurare, taxa vamală, alte impozite şi taxe, cheltuieli de transport), cheltuielile de montare, instalare şi experimentare. Dacă la transportare sau la montare maşina sau utilajul este parţial deteriorat, atunci cheltuielile pentru remanierea deteriorării nu se includ în valoarea de intrare, ci se trec la cheltuielile de reparaţie. Mijloacele fixe achiziţionate pe calea schimbului sunt evaluate în următoarea succesiune: • la valoarea venală a activului primit sau a celui oferit în schimb, corectată cu suma plătită sau încasată a mijloacelor băneşti; • la valoarea de bilanţ a activelor ce urmează să fie schimbate; • la valoarea contractuală. Valoarea venală – suma cu care un activ ar putea fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente. 2

Mijloacele fixe intrate cu titlu gratuit sau sub formă de subvenţii de stat sunt evaluate la valoarea venală. La această valoare se adaugă şi cheltuielile pentru aducerea activelor respective la starea de lucru. În lipsa valorii venale, valoarea de intrare a activelor se determină de o expertiză independentă sau în baza datelor documentelor de primire-predare. Evaluarea ulterioară. După ce mijlocul fix a fost constatat (înregistrat la intrări) pe parcursul perioadei de utilizare, el poate fi evaluat după două metode: 1) recomandată de S.N.C. 16; 2) alternativă admisibilă. Prima metoda prevede ca activul să fie evaluat la valoarea iniţială diminuând-o cu suma uzurii calculate. În afară de aceasta, întreprinderea periodic trebuie să verifice dacă valoarea de bilanţ a activului respectiv n-a devenit mai mare ca valoarea de recuperare. Valoarea de recuperare – suma pe care întreprinderea presupune să o recupereze ca rezultat al utilizării activului, inclusiv valoarea rămasă în cazul ieşirii acestuia. Dacă apare această situaţie, valoarea de bilanţ a activului trebuie să fie micşorată până la valoarea de recuperare. Suma diminuării se consideră drept cheltuieli ale activităţii de investiţii. Metoda alternativă admisibilă prevede de a evalua activele pe parcursul utilizării acestora la valoarea de reevaluare. Aceasta prezintă valoarea venală a obiectului diminuată cu suma uzurii calculate la data întocmirii bilanţului.

2. Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Modul de reflectare în evidenţa contabilă a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de achiziţionare şi creare: în urma construcţiei, procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice, primirii cu titlu gratuit, depunerii de fondatori sub forma de aport în capitalul statutar, stabilirii plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii, achiziţionării prin schimb etc. Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii în funcţiune a obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine în fişe de inventar. Evidenţa sintetică a intrării mijloacelor fixe se ţine în diferite registre, în funcţie de căile de intrare a acestora. În Planul de conturi, pentru evidenţa mijloacelor fixe la unităţile economice este folosit contul 123 “Mijloace fixe”. Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice şi juridice sunt reflectate în contabilitate în felul următor: • Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj şi data punerii în funcţiune coincide cu momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum şi cheltuielile de procurare şi aprovizionare, sunt incluse nemijlocit în debitul contului 123 ”Mijloace fixe”. • Atunci când mijloacele fixe nu necesită montaj, iar data procurării acestora nu coincide cu momentul punerii în funcţiune (de exemplu: conform condiţiilor tehnice de exploatare a mijloacele de transport auto noi, ele pot fi incluse în componenţa mijloacelor fixe numai după rodaj). Alt exemplu: întreprinderea a procurat în ianuarie anul curent un set de mobilă şi l-a instalat în luna februarie, atunci cheltuielile acumulate la achiziţionare sunt iniţial colectate în contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”. • La procurarea mijloacelor fixe ce necesită o perioada îndelungată până la punerea în funcţiune (construcţia caselor, construcţia drumurilor, podurilor, fântânilor şi altor obiecte), cheltuielile de achiziţionare iniţial sunt colectate la contul sintetic 121 ”Active materiale în curs de execuţie”: Dt 121 Ct 211, 213, 214, 531, 533, 124, 521

3

La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj, se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. Punerea în funcţiune a utilajului (înregistrarea lui în componenţa mijloacelor fixe): Dt 123 “Mijloace fixe” Ct 121 “Active materiale în curs de execuţie”, Prin urmare, întreprinderea începe calcularea uzurii pe tipurile respective de mijloace fixe, în conformitate cu metoda aleasă, din momentul procurării şi punerii în funcţiune. Procurarea mijloacelor fixe de la furnizori pe bază de facturi se reflectă astfel: Dt 123 “Mijloace fixe” , la valoarea fără TVA Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, la suma TVA Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Mijloace fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii se evaluează la valoarea coordonată de conducerea întreprinderii cu fondatorii. La primirea mijloacelor fixe după înregistrarea întreprinderii se întocmeşte formula contabilă: Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” sau Dt 123 “Mijloace fixe” Ct 313 “Capital nevărsat” . La intrarea mijloacelor fixe de la fondatori la majorarea capitalului statutar: Dt 121, 123 Ct 537 Toate cheltuielile aferente montării obiectelor primite se acumulează în debitul contului 121 “Active materiale în curs de execuţie”: Dt 121 Ct 211, 213, 214, 531, 533, 124, 521 Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la evidenţa nemijlocit în contul mijloacelor fixe: Dt 123 “Mijloace fixe”, Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” În momentul punerii obiectului în funcţiune întreprinderea determină: durată de funcţionare utilă (DFU) a acestuia, valoarea rămasă probabilă (VR), valoarea uzurabilă (VU), stabileşte metoda de calculare a uzurii, în baza căreia se calculează norma anuală şi suma uzurii. Durata de funcţionare utilă a unui obiect sau a unui grup de obiecte omogene constituie: • perioada pe parcursul căreia întreprinderea prevede utilizarea activului; • cantitatea de unităţi de producţie, sau a volumului de servicii, pe care întreprinderea prevede să le obţină din utilizarea a obiectului. Valoare rămasă – suma (valoarea bunurilor materiale utilizabile) pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a activului. Valoarea uzurabilă – valoarea de intrare a obiectului diminuată cu valoarea rămasă în momentul achiziţionării activului.

3. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcţionare utilă. Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe serveşte ca element de bază la calcularea uzurii. Ea se determină: a) după experienţa întreprinderii, la folosirea unui obiect similar; b) în caz de lipsă de experienţă la folosirea obiectului achiziţionat, se ia ca bază experienţa altei întreprinderi în utilizarea unui atare obiect sau similar; c) la lipsa experienţei întreprinderii - se recurge la o expertiză independentă. Problema duratei de funcţionare utilă este soluţionată nu numai de către contabili, ci, în primul rând, de specialişti competenţi în evaluarea obiectelor respective, pentru determinarea duratei de utilizare a maşinilor, utilajelor - ingineri, mecanici, tehnologii, a clădirilor şi 4

construcţiilor speciale - ingineri-constructori. Durată de funcţionare utilă este indicată în politica de contabilitate. Concomitent cu determinarea duratei de funcţionare utilă, întreprinderea mai calculează valoarea rămasă probabilă (valoarea metalului uzat - la scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport; a materialelor de construcţie - la demolarea clădirilor, construcţiilor etc.). Uzura mijloacelor fixe se determină şi se contabilizează de către toate întreprinderile indiferent de forma proprietăţii - asupra tuturor mijloacelor fixe aflate în exploatare, reparaţie, rezervă sau în timpul modernizării, chiar şi în timpul staţionării. În cazul casării obiectelor de mijloace fixe, până la expirarea duratei de funcţionare utilă, uzura necalculată se constată drept cheltuială (se trece la cheltuielile perioadei curente ale activităţii de investiţii). Uzura mijloacelor fixe se calculează lunar. În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” se recomandă următoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: a) liniară; b) în raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de producţie); c) degresivă cu rată descrescătoare: d) soldului degresiv. Ultimele două metode fac parte din metodele accelerate. E de menţionat că în baza calculării uzurii mijloacelor fixe după primele trei metode, este pusă valoarea uzurabilă, iar după a patra metodă - valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totuşi valoarea rămasă probabilă este necesară pentru a determina uzură obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utilă. Metoda liniară. În conformitate cu această metodă, valoarea uzurabilă a obiectului va fi decontată (repartizată) uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii uzurabile către numărul anilor (perioadelor gestionare) ale duratei de funcţionare utilă. Uzura = VI – VR /DFU Exemplul 1 Să admitem că întreprinderea a pus în funcţiune un utilaj, a cărui valoare de intrare este de 60 000 lei, valoarea rămasă probabilă - 3 000 lei, durata de funcţionare utilă - 5 ani. Suma uzurii anuale constituie 11 400 lei [(60 000 - 3 000) : 5]. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Calculul uzurii utilajului conform metodei liniare (lei) Perioadele de gestiune La data punerii în funcţiune La sfârşitul anului: 1 2 3 4 5 Valoarea de intrare 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 Suma uzurii anuale 11 400 11 400 11 400 11 400 11 400 Uzura acumulată 11 400 22 800 34 200 45 600 57 000 Valoarea de bilanţ 60 000 48 600 37 200 25 800 14 400 3 000

Conform tabelului, pe parcursul duratei de funcţionare utilă în fiecare an la consumuri sau cheltuieli se trece una şi aceeaşi sumă a uzurii - după exemplul nostru - 11 400 lei, iar lunar - 950 lei (11 400 : 12). Suma uzurii acumulate creşte uniform cu 11 400 lei, iar valoarea de bilanţ se micşorează cu aceeaşi suma până se egalizează la sfârşitul anului cinci cu valoarea rămasă probabilă - 3 000 lei. 5

Metoda în raport cu volumul de produse (piese) fabricate (de producţie). Uzura calculată, conform cerinţelor acestei metode, se determină ţinând cont numai de volumul de produse, articole, piese, kilometrajul parcurs etc. Conform acestei metode la punerea în funcţiune a obiectelor se calculează uzura pentru o unitate. Uzura /un. = VU / CP; VU – valoarea uzurabilă, CP – capacitatea de producţie Respectiv uzura pentru perioada curentă se va calcula: Uzura = Volumul de produse fabricat * Uzura /un Exemplul 2 Să admitem că utilajul nostru pus în funcţiune are capacitatea de a fabrica 500 000 piese. Întreprinderea efectiv a fabricat piese în anul: întâi 75 000 doi 120 000 trei 135 000 patru 90 000 cinci 80 000 Rezultatele calculelor vor fi următoarele (tabelul 2): Tabelul 2 Calculul uzurii utilajului conform metodei în raport cu volumul de producţie (lei) Perioadele de gestiune Valoarea Volumul Uzura Uzura Valoarea de intrare producţiei anuală acumulat de bilanţ fabricate ă La data punerii în 60 000 60 000 funcţiune La sfârşitul anului: 60 000 75 000 8 550 8 550 51 450 1 2 60 000 120 000 13 680 22 230 37 770 3 60 000 135 000 15 390 37 620 22 380 4 60 000 90 000 10 260 47 880 12 120 5 60 000 80 000 9 120 57 000 3 000 Uzura lunară va fi determinată de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii prestate din luna gestionară. Mărimea uzurii acumulate va varia în raport cu modificarea volumului de producţie, iar valoarea de bilanţ se va micşora întocmai cu aceeaşi sumă până se va egaliza cu valoarea rămasă probabilă. Această metodă poate fi aplicată la calcularea uzurii utilajelor tehnologice, care, nemijlocit, participă la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor. Metode accelerate. La baza acestor metode este pusă teoria ce prevede obţinerea unui volum mai mare de produse şi servicii în primii ani de funcţionare a mijloacelor fixe, iar în a doua jumătate a duratei de funcţionare utilă - obţinerea unui volum mai mic. Respectiv, obiectele (maşinile, utilajele) în a doua jumătate a duratei de funcţionare se supun mai des reparaţiilor. Din această cauză, uzura calculată în primii ani e mai mare, iar în anii ulteriori - mai mică. Metoda degresivă cu rata descrescătoare (cumulativă). În baza acestei metode, uzura este determinată prin produsul unui coeficient şi a valorii uzurabile. Acest coeficient se calculează prin raportul numărului de ani a duratei de funcţionare (în ordinea descrescătoare) către suma anilor duratei de funcţionare utilă (numărul cumulativ). Uzura = VU * (DFU descreştere / S) unde S –suma anilor Exemplul 3 Tabelul 3 Calculul uzurii utilajului după metoda degresivă cu rata descrescătoare 6

(lei) Perioadele de Valoarea gestiune de intrare La data punerii în funcţiune La finele anului: 1 2 3 4 5 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 Suma uzurii anuale Uzura Valoarea acumulat de bilanţ ă 19 000 34 200 45 600 53 200 57 000 60 000 41 000 25 800 14 400 6 800 3 000

5 : 15 x 57 000 = 19 000 4 : 15 x 57 000 = 15 200 3 : 15 x 57 000 = 11 400 2 : 15 x 57 000 = 7 600 1 : 15 x 57 000 = 3 800

Calculele ne demonstrează că cea mai mare sumă a uzurii (19 000 lei) revine anului întâi, din an în an fiind micşorată treptat, iar valoarea de bilanţ, respectiv se micşorează în primul an cu cea mai mare suma, apoi din an în an cu sume mai mici, devenind egală la sfârşitul anului cinci cu valoarea rămasă probabilă. Metoda soldului degresiv. Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculează în baza normei de uzură prevăzută după metoda liniară, majorată nu mai mult de două ori. Norma de uzură = 100% / DFU Exemplul 4 Să admitem că întreprinderea a hotărât să dubleze aceasta normă, ea devenind egală cu 40 % (2 x 20 %), sau exprimată în coeficient 0,4. Metodei în cauză îi este inerentă următoarea particularitate: uzura se calculează din valoarea de intrare sau din altă valoare (corectată, reevaluată). Numai în ultimul an de funcţionare se ia în considerare valoarea rămasă probabilă. Calculele respective pot fi ilustrate în tabelul 4. Tabelul 4 Calculul uzurii utilajului după metoda soldului degresiv (lei) Perioadele de Valoarea Suma uzurii anuale Uzura Valoarea gestiune de intrare acumulat de bilanţ ă La data punerii în funcţiune 60 000 60 000 La finele anului: 60 000 (0,4 x 60 000) = 24 000 24 000 36 000 1 2 60 000 (0,4 x 36 000) = 14 400 38 400 21 600 3 60 000 (0,4 x 21 600) = 8 640 47 040 12 960 4 60 000 (0,4 x 12 960) = 5 184 52 224 7 776 5 60 000 4 776 57 000 3 000 Calculele mărturisesc că suma uzurii în primul an se determină din valoarea de intrare a obiectului (60 000 lei), iar pentru fiecare an ulterior, baza de calculare a uzurii o serveşte valoarea de bilanţ la finele anului precedent: pentru anul doi de utilizare - 36 000 lei (60 000 24 000); pentru anul trei - 21 600 lei (36 000 - 14 400) şi a. m. d. Uzura ultimului an (cinci) se calculează ca diferenţa dintre valoarea de bilanţ la finele anului patru şi valoarea rămasă probabilă - 4 776 lei (7 776 - 3 000). Prevederile S.N.C. 16 pune la dispoziţia întreprinderii mai multe metode de calculare a uzurii. Întreprinderea de sine stătător alege acea metoda din cele examinate care corespunde 7

intereselor ei şi situaţiei financiare. În acest scop există mai multe recomandări sau argumente, din punct de vedere economic. Principala regulă în soluţionarea acestei probleme constă în următoarea: uzura calculată pe parcursul duratei de funcţionare utilă trebuie să corespundă schemei privind obţinerea avantajului economic (beneficiului) din utilizarea activului respectiv. Suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în componenţa consumurilor sau cheltuielilor întreprinderii, în funcţie de destinaţia lor: Dt 712 “Cheltuieli comerciale” – la suma uzurii mijloacelor fixe ce deservesc procesul de desfacere a produselor finite, mărfurilor Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – la suma uzurii mijloacelor fixe oferite în arenda curentă Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” - la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – la suma uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie generală a întreprinderii Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe”

4. Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe.
În caz de necesitate, unele obiecte de mijloace fixe pot fi plasate dintr-o secţie în alta. Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un bon de transfer intern al mijloacelor fixe. La operaţiile transferului intern nu se întocmesc formule contabile, deoarece ele rămân în cadrul întreprinderii. Însă, pentru corectarea sumei uzurii calculate, e necesar în evidenţa analitică (fişele de inventar sau lista de inventar) şi în calculul uzurii să fie reflectate subdiviziunea şi secţia în care a fost plasat obiectul respectiv. În procesul desfăşurării activităţii de producere a întreprinderii, mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii totale, comercializării, transferului cu titlu gratuit, schimbului, lichidării, delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale etc. La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe. Problema privind casarea unui sau altui obiect de mijloace fixe, din cauza uzurii complete, o soluţionează fiecare întreprindere în dependenţă de cazul concret. În conformitate cu procesulverbal de casare a mijloacelor fixe şi fişei de inventar a obiectului ieşit în evidenţă, este necesar să fie reflectată casarea sumei privind uzura calculată, intrarea valorilor materiale şi cheltuielile efective privind ieşirea. Exemplul 5 Este casat utilajul a cărui valoare constituie 90 000 lei, durata de funcţionare utilă - 10 ani, valoarea rămasă probabilă - 3 000 lei, iar valoarea materialelor efectiv primite - 3 300 lei; suma uzurii calculate - 87 000 lei, cheltuielile la scoaterea din uz - 1455 lei, inclusiv: • salariul muncitorilor privind demontarea utilajului 1 000 lei • contribuţii pentru asigurările sociale la salariile calculate 230 lei • prime de asigurare medicală la salariile calculate 35 lei • serviciile transportului auto propriu 190 lei Conform condiţiilor exemplului, suma uzurii este calculată în mărimea valorii uzurabile 87 000 lei. Înregistrările contabile: 1) Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit: Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” 87 000 lei Ct 123 “ Mijloace fixe” 87 000 lei 2) Înregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixe: Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la suma totală a cheltuielilor 1455 lei Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor 8

Ct Ct Ct

muncitorilor privind demontarea utilajului 5331 - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile calculate 5333 – la suma primelor de asigurare medicală – 35 lei 812 “Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propri

1 000 lei 230 lei 190 lei

3) Înregistrarea materialelor la intrări: Dt 211 “Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite 3 300 lei Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea rămasă probabilă calculată la punerea în funcţiune a utilajului 3 000 lei Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” - la suma ce depăşeşte valoarea materialelor efectiv primite asupra valorii rămase probabile 300 lei Prin urmare, valoarea materialelor efectiv primite, ce depăşeşte valoarea rămasă probabilă în mărime de 300 lei, se constată ca venit din activitatea de investiţii. Când valoarea materialelor primite din scoaterea din uz a mijloacelor fixe e mai mică decât valoarea rămasă probabilă, diferenţa se constată ca cheltuieli. Să presupunem că în exemplul dat sunt primite materiale în sumă de 2 800 lei, atunci reflectarea acestei operaţii va fi: Dt 211 “Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite 2 800 lei Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la diferenţa depăşirii valorii rămase probabile peste valoarea efectivă a materialelor primite 200 lei Ct 123 “Mijloace fixe” - cu valoarea rămasă probabilă 3 000 lei Întreprinderea care predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă casarea lor la valoarea de bilanţ. Exemplul 6 Este predat cu titlu gratuit un strung, a cărui valoare de intrare constituie 35 000 lei, suma uzurii calculate - 20 000 lei. Strungul a fost predat la valoarea de 18000 lei. La demontare au avut loc următoarele cheltuieli: • salariul muncitorilor 200 lei • contribuţiile pentru asigurările sociale şi prime de asigurare medicală 53 lei Înregistrările contabile vor fi: Decontarea uzurii calculate: Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” 20 000 lei Ct 123 “Mijloace fixe” 20 000 lei Se trece la cheltuieli valoarea de bilanţ a strungului predat cu titlu gratuit : Dt 722 “Cheltuieli ale activităţii financiarei” 15 000 lei Ct 123 “Mijloace fixe” 15 000 lei Cheltuielile apărute la predarea strungului se reflectă astfel: Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 253 lei Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariului calculat muncitorilor 200 lei Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariul calculat 53 lei La predarea mijloacelor fixe cu titlu gratuit de la valoare de bilanţ se calculă TVA – 20%: Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 3600 lei 3600 lei

9

Dacă pe parcursul perioadei de utilizare a mijloacelor fixe unele obiecte nu se folosesc, ele pot fi vândute. Preţul de vânzare se negociază de ambele părţi (vânzător şi cumpărător), însă el se stabileşte la nivelul celui de piaţă, adică se determină după cererea şi oferta pe piaţa obiectelor respective. Vânzarea mijloacelor fixe se perfectează cu factură fiscal ă sau factură. Exemplul 7 Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de mijloace fixe, a cărui valoare de intrare este de 50 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 10 ani, valoarea rămasă probabilă de 2 000 lei. Obiectul a fost folosit 6 ani şi 4 luni, uzura a fost calculată după metoda liniară, suma uzurii calculate pe un an constituie 4 800 lei [(50 000 - 2 000) : 10], iar în 6 ani şi 4 luni 30 400 lei [(4 800 x 6) x (4 800 : 12) x 4], valoarea de bilanţ la momentul vânzării - 19 600 lei (50 000 - 30 400). Preţul de vânzare - 23520 lei, inclusiv TVA – 20% (19600 + 3920). 1) Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului: Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” 30 400 lei Ct 123 “Mijloace fixe” 30 400 lei 2) Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut: Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 19 600 lei Ct 123 “Mijloace fixe” 19 600 lei 3)Înregistrarea creanţei cumpărătorului: Dt 229 “Alte creanţe pe termen scurt” 23520 lei Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” 19 600 lei Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 3920 lei 4) Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător: Dt 242 “Conturi curente în valută naţională” 23520 lei Ct 229 “Alte creanţe pe termen scurt” 23520 lei.

10

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->