P. 1
SOCIOLOGIE-PORTOFOLIU

SOCIOLOGIE-PORTOFOLIU

|Views: 696|Likes:
Published by Andreea Bratu

More info:

Published by: Andreea Bratu on Oct 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2015

pdf

text

original

SOCIOLOGIE FAMILIA CA INSTITUTIE SOCIALA.

MEMBRI ECHIPEI:
Anghel Monica Bojin Alexandra Bratu Andreea Brebene Badea Valentin Burada Liviu Ciobanu Adriana

SOCIALIZAREA Socializarea este procesul prin care se formeaza personalitatea umana,prin care individual invata de la parinti,profesori,prieteni,colegi,din familie,din scoala si din alte institutii,comportamente,abilitati,informatii care il transforma in fiinta sociabila capabila sa traiasca si sa se dezvolte intr-o societate.Majoritatea lucrurilor pe care le facem in viata noastra de zi cu zi sunt rezultatul acestui proces de socializare,de adaptare si asimilare a regulilor si a modelelor pe care ni le ofera institutiile si oamenii cu care intram in contact. (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) TIPURI DE SOCIALIZARE Literatura sociologica defineste sase tipuri majore de socializare,dar cea mai importanta este socializarea primara care are loc in primii azi de viata si se incheie in jurul varstei de sapte ani.In aceasta perioada,copilul invata sa vorbeasca cum sa se comporte in societate si asimileaza valori.In acesti ani de viata,copilul asimileaza principalele elemente ale propriei culture care il vor ajuta mai tarziu sa se comporte in societate.Socializarea se realizeaza in urma actiunii unor agenti de socializare,adica a unor personae,grupuri sau organizatii care intervin in procesul de socializare si care influenteaza ceea ce invata individulvalorile,convingerile si comportamentul acestuia.Dintre agentii de socializare,cel mai important in aceasta perioada este familia.De aceea sintagma ,,a avea cei sapte ani de acasa ,, reflecta importanta acestei etape de socializare (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) AGENTI DE SOCIALIZARE Familia are un rol fundamental in socializarea primara a copilului. Alaturi de scoala si organizatiile de tineret, familia este unul din factorii care se preocupa de educatia omului. Familia exercita o influenta deosebit de adanca asupra copiilor. O mare parte dintre cunostintele despre natura, societate, deprinderile igienice, obisnuintele de comportament, elevul le datoreaza educatiei primite in familie. Din perspectiva sociologica, familia este institutia fundamentala in toate societatile. Familia este un grup social relativ permanent de indivizi legati intre ei prin sange, origine, casatorie sau adoptie care impartasesc responsabilitatea primara pentru reproducerea si ingrijirea membrilor societatii. (http://facultate.regielive.ro/referate/pedagogie/familia_ca_agent_al_socializarii_primar e-59414.html)

INSTITUTIA SOCIALA

Posibile definitii:  tip de grupare sociala foarte raspandita,orice individ poate spune ca are sau a avut o familie  familia poate fi definita atat din punct de vedere social cat si juridic  grup primar,predomina relatiile directe,informale,nemediate(dpdv sociologic)  grup formal,mare incarcatura normativa,reglementat prin legi si acte normative,grup de persoane intre care s-au instituit drepturi,obligatii(dpdv juridic)  ansamblu de relatii sociale reglementate Normele Necesare:  modalitatea incheierii casatoriei  stabilirea paternitatii  drepturile/obligatiile sotilor Tipuri de Familii  De origine-cea in care a fost nascut individul  Conjugala/De Procreare-propria familie  Familiile din comunitate Relatii in cadrul familiei  dintre soti (reglementate prin consens/casatorie)(ascendenti-ascendenti)  dintre parinti-copii(ascendenti-descendenti)  dintre frati(descententi-descendenti)  de rudenie(parintii ascendentilor,socrii,cumnati  Familia este un ansamblu de roluri si statusuri.Comportamentul fiecarui rol este stabilit si controlat de familia de origine si de comunitatea individului.Succesul in indeplinirea unui rol in cadrul unei familii nu este asigurat.Acesta depinde de capacitatea de socializare a rolului.In urma esecurilor sau comportamentului neadecvatjumatate a secolului XX ,au fost organizate institutii care ofera asistenta familiei. Institutii de asistenta :  Consilierat Familial  Asistenta Sociala Specializata  Publicatii de specialitate “Soala Mamelor”

Tipologia Familiei:  Familia nucleara-membrii a cel mult doua generatii care convietuiesc(*amilia conjugala are funtie de procreere *sau familia +alte tipuri de rude-frate,sora,bunicinepoti)  Familia monoparentala-copiii sunt crescuti de un sigur parinte

 Familia extinsa-membrii a mai mult de doua generatii convietuiesc Norme: Tipuri de casatorie:  Casatoria endogama-partener in interiorul grupului de care apartine individul  Casatoria exogama-partener in afara grupului NORMELE DE INCEST reprezinta cea mai importanta norma.Aceasta interzice categoric relatiile sexuale intre rude de gradul unu si doi(parinti si copii,frati si surori,copii si bunici). Dpdv al exercitarii puterii:  Familii patriarhale-Puterea este exercitata de tata  Familii matriarhale-Puterea este exercitata de mama  Familii cu exercitare comuna a puterii,tipica societatii contemporane Dpdv al locatiei:  Patrilocatie-stabilirea noii familii in gospodaria parintilor baiatului  Matrilocatia-stabilirea noii familii in gospodaria pairntilor fetei  Neolocatie-este intemeiata o noua gospodarie,tipica societatii contemporane,depinde se statutul material si de resursele disponibile Factorii care determina alegerea partenerului  Atractia si afectivitatea reciproca  Statusul detinut(educatie,religie,clasa sociala,conditii sociale,economice,culturale)  Proximitatea (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) (“Sociologie generala”- Ioan Mihailescu( (Clopotel.ro - http://www.clopotel.ro/) CASATORIA Una dintre formele cele mai raspandite ale familiei o reprezinta familia conjugala. Casatoria este uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, realizata in conditiile prevazute de lege, in scopul intemeierii unei familii si are un statut reglementat e norme legale imperative .Actul casatoriei, considerat de toti specialistii ca reprezentand “ evenimentul demografic cel mai puternic, influentat de factori sociali, juridici, culturali, psihologici, si morali”. Casatoria poate avea doua aspecte: unul legal ( sanctionarea uniunii conjugale printr-o decizie luata de persoane autorizate – ofiterul starii civile sau persoanele abilitate sa-l inlocuiasca pe acesta in situatii deosebite – si transcrierea acestei decizii in acte de stare civila ) si unul religios ( sanctionarea uniunii conjugale de catre un cleric).

Aspectul social al casatoriei este dat de existenta familiei care are trei functii sociale: - perpetuare a speciei umane -economica -educativa Casatoria si familia cunosc o evolutie in timp, asupra lor punandu-si amprenta transformarile din viata economica si sociala, moravurile, traditiile, obiceiurile. Putem spune ca intre casatorie si familie, pe de o parte si viata sociala in ansamblul ei, pe de alta parte, are loc un permanent proces de influentare, de conditionare, de ajustare. La nivelul vietii de familie, in relatiile dintre parteneri, schimbarile nu au aceeiasi esenta si profunzime ca cele din viata sociala si, mai ales, nu se instaureaza automat. Schimbarile petrecute in modelele familiale sunt si rezultatul actiunii convergente a unor factori culturali, psihologici, morali si juridici. Pentru sociologi si demografi casatoria marcheaza inceputul primei secvente a “ ciclului de viata familiala “ , ea influentand evenimente demografice de maxima importanta, cum ar fi fertilitatea si natalitatea. Viata desfasurata de indivizi in cadrul instiutionalizat al familiei cuprinde doua aspecte esentiale : o latura biologica constanta, ramasa in forma aproape neschimbata de-a lungul timpului si care consta in procrearea si cresterea copiilor, si o latura sociala, vesnic schimbatoare, reprezentand morala, educatia, economia, aspectele juridice si psihice. (http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/sociologia_familiei_casatoria41800.html ) (“Sociologie generala”- Ioan Mihailescu) Divort si casatorie Casatoria este o institutie sociala, ca si divortul. Divortul are ca functie desfacerea ( anularea ) casatoriilor. Desi aparent sunt polare, cele doua institutii functioneaza foarte diferit. Divortul, un eveniment crucial in viata unei femei sau a unui barbat, precum si in cea a copiilor implicate fara voie, este o optiune in care sunt puse in balanta resurse emotionale, morale si materiale. Daca, spre exemplu, casatoriile se pot incheia relativ usor in orice societate, divortul presupune intodeauna si oriunde un procedeu mult mai complicat, existand chiar societati unde este interzis. Acest lucru este firesc pentru ca orice societate cauta sa promoveze prin toate mijloacele institutia familiei si este normal sa fie usurata incheierea casatoriilor sis a fie complicate procedeele pentru obtinerea divortului. Exista mai multi factori care conduc la instabilitatea familiilor: - Varsta : diferentele foarte mari de varsta intre soti ( de cel putin zece – cincisprezece ani ), constituie o sursa majora a instabilitatii. Casatoriile cele mai stabile sunt cele in care barbatul are o varsta cu 2- 4 ani mai mare decat femeia. - Socuri in familie : experientele traumatizante de la nivelul familiei, moartea copiilor, a unor rude foarte apropiate, pierderile materiale importante pot conduce la tensiuni capabile sa creasca instabilitatea familiei.

Nevoia de indepatare a unuia dintre soti de una sau de ambele familii din care provin partenerii : daca unul dintre soti doreste sa traiasca departe de propria families au de aceea a sotului / sotiei, cata vreme celalalt partener nu doreste acest lucru este un al motiv de instabilitate. - Diferente sociale, economice sau culturale majore intre cei doi soti : diferentele semnificative, de orice natura, conduc intodeauna la un potential mare de deficiente de comunicare, de tensiune si de conflict. Regula celor sase luni si a celor trei ani : daca cei doi soti s-au casatorit la mai putin de sase luni sau la mai mult de trei ani de la prima intalnire, acea familie va avea un coefficient mai mare de instabilitate. (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) (http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/sociologia_familiei_casatoria41800.html ) STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI Structura. Caracterizarea structurii familiei poate fi facuta in raport cu doua criterii: A. Cantitativ (componenta numerica si reteaua de statusuri si roluri familiale); B. Calitativ (diviziunea rolurilor in cadrul familiei si modul de exercitare a autoritatii). Din punct de vedere numeric, deosebim: A. Familii extinse (numar mare de membri; aceste familii reunesc mai multe nuclee familiale si mai multe generatii); B. Familii nucleare (familie formata din membrii a cel mult doua generatii care traiesc in aceeasi gospodarie). In ceea ce priveste structura rolurilor in cadrul familiei, deosebim: A. Familii complete (formate din sot, sotie, copii);
B. Familii incomplete/ monoparentale (rezultatul nasterilor in afara casatoriei sau al

-

descompletarii familiei prin divort ori prin decesul unui partener) In raport cu numarul generatiilor prezente in familie, deosebim: A. Familii cu o generatie ( formate din parteneri aflati in perioada prefertila a cuplului sau din cupluri sterile); B. Familii cu doua generatii (formate in mod obisnuit din parinti si copiii acestora sau din bunici si nepoti);

C. Familii cu trei generatii (formate din bunici, parinti, copii); D. Familii cu patru generatii. Structura statusurilor si rolurilor din cadrul familiei cuprinde urmatoarele situatii: sot, sotie, tata, mama, copil, frate, sora, bunic, bunica. In familiile traditionale, reteaua acestor statusuri si roluri e mult mai larga. Exercitarea rolurilor in cadrul familiei este rezultatul unui proces de invatare sociala. In mod obisnuit, odata casatoriti , partenerii voi exercita in noua lor familie rolurile pe care leau vazut exercitate de parinti in familia in care s-au nascut. In exercitarea rolurilor, pe langa influenta parintilor, intervin factori extrafamiliali cum ar fi modelarea personalitatii si comportamentelor indivizilor sub actiunea unor factori comunitali sau societali. Rolurile familiale pot fi exercitate intr-o multitudine de forme, existand totusi anumite marje de variatie, care, odata depasite pot conduce la scaderea solidaritatii familiale sau la destramarea familiei. Structura grupului familial poate fi perceputa si din perspectiva raporturilor de autoritate (adica a dreptului unei persoane de a influenta alte persoane pe baza statusului pe care il detine). In raport cu modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei deosebim: A. Familii cu structuri autoritare (in cazul acestora, barbatul este principalul detinator de autoritate, pozitie conferita, in mod obisnuit, de puterea sa economica mai mare in raport cu sotia si de dependenta economica si sociala a copiilor fata de parinti; pozitia de autoritate a barbatului este legitimata, uzual, de traditie); B. Familii cu structuri egalitare. Functii. Familia este un grup social complex care realizeaza functii multiple. Familia, ca institutie sociala, detine in societate cateva functii principale. Acestea sunt: • Functia de status – se refera la faptul ca, in mod uzual, cele mai importante statusuri ale unei persoane sunt oferite de familie(fiu/fiica, sot/sotie, mama/tata etc ); • • • Functia afectiva – se refera la faptul ca orice fiinta umana isi gaseste echilibrul afectiv, in primul rand , in cadrul familiei; Functia protective – se refera la faptul ca oamenii sunt protejati, in orice societate, in primul rand, de institutia familiei, si mai apoi de alte institutii; Functia economica – se refera la faptul ca familia reprezinta o unitate economica, atat ca productie, cat si ca registru de consum;

Functia de socializare – se asigur invatarea comportamentelor, abilitatilor, informatiilor necesare fiecarei personae pentru a putea sa traiasca si sa se dezvolte intr-o societate; Functia de reproducere – biologica si sociala in acelasi timp, presupunand dezvoltarea demografica a unei societati.

Familia este una din principalele institutii socializatoare ale societatii. In cadrul familiei, copilul isi insuseste normele si valorile sociale si devine apt sa relationeze cu ceilalti membri ai societatii. Socializarea in familie are mai multe componente: A. Normativa (prin care i se transmit copilului principalele norme si reguli sociale); B. Cognitive (prin care copilul dobandeste deprinderi si cunostinte necesare actiunii ca adult); C. Creative (prin care se formeaza capacitatile de gandire creatoare si de a da raspunsuri adecvate in situatii noi); D. Psihologica (prin care se dezvolta afectivitatea necesara relationarii cu parintii, cu viitorul partener cu proprii copii si cu alte persoane). Socializarea in cadrul familiei este esentiala pentru integrarea sociala a copiilor. Esecurile socializari in familie au consecinte negative la nivelul comunitatilor si al societatii. In mod normal, socializarea in familie este convergenta cu normele si valorile promovate la nivel societal. Exista insa si situatii in care socializarea in familie se face in discordanta cu normele si valorile sociale generale. Copiii socializati in acest mod vor fi neintegrati si in conflict permanent cu societatea. Functiile familiei au fost clasificate in diverse moduri. G.P.Murdock distinge patru functii: sexuala, reproductiva, economica si socializatoare. J.Savran deosebeste: functii fizice (cu subtipurile: functie de reproducere, economica si de protectie) si functii culturale (cu subtipurile: functia de educatie si de asigurare a bunastarii membrilor familiei). In chip firesc, familia trebuie sa indeplineasca toate functiile care ii sunt proprii. In realitate insa, familiile indeplinesc in moduri foarte diferite aceste functii. Unele familii pot fi caracterizate ca bogate functional, in timp ce altele prezinta carente functionale importante. Disfunctiile din cadrul familiei au consecinte asupra tuturor membrilor familiei. Carentele in functia de solidaritate afectiva atrag disfunctii in satisfacerea necesitatilor sexual si, in timp, pot conduce la disolutia cuplului familial. Carentele in realizarea functiei economice pot avea efecte negative asupra conditiilor de viata ale membrilor familiei.

Disfunctiile din cadrul familiei devin evidente in conditiile separarii partenerilor, abandonului familial, violentei domestic sau in conditiile delincventei juvenile. Disolutia vizibila a familiei este o etapa foarte avansata a manifestarii unor disfunctionalitati intrafamiliale. Sunt familii carentate functional care continua totusi sa supravietuiasca. (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) (“Sociologie generala”- Ioan Mihailescu) (Clopotel.ro - http://www.clopotel.ro/) DINAMICA STRUCTURILOR FAMILIALE Evolutiile intervenite in structura familiilor, mai ales in a doua jumatate a secolului XX, au condus la o redistribuire a autoritatii in cadrul familiei, in sensul egalizarii relative a pozitiilor de autoritate. Exista,desigur, variatii importante in functie de caracteristicile socioculturale ale cuplurilor.S-a constatat ca posibilitatile de exercitare egalitara a autoritatii cresc pe masura cresterii nivelului de instructie al partenerilor. Tot ca o tendinta comuna este si diminuarea autoritatii parentale asupra copiilor. In comunitatile urbane, parintii in varsta nu mai exercita decat o slaba autoritate asupra copiilor lor; dimpotriva se observa o autoritate inversa a copiilor asupra parintilor deveniti batrani si dependenti. (“Sociologie generala”- Ioan Mihailescu) Familia ca institutie a evoluat permanent de la inceputurile civilizatiei umane,forma actuala reprezentand doar o etapa dealungul evolutiei in structura familiilor. Tipuri de familii de-a lungul timpului:  Poliandrie-femeie cu mai multi soti -descendenta stabilita pe linia materna -putine cazuri,atat in societatile primitive cat si in prezent  Poligamie-barbat cu mai multe sotii -descendenta stabilita pe linia paternitatii -larg raspandita in societatile primitive,in prezent este intanlita in tarile de religie islamica(reglementarile juridice si religioase permit)  Monogamie-cea mai raspandita forma de organizare a familiei -persistenta de-a lungul timpului -Convietuire in cuplu,relatie socio-afectiva dintre doi parteneri (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) In istoria formelor de viata familiala, variatia geografica a cutumelor, moralei, factorilor religiosi, socio-culturali explica existenta unor forme specifice de organizare a vietii familiale, dintre care poligamia si monogamia sunt fundamentale. Criteriul de baza care le desparte se refera la practicile sexuale si maritale dominante, la specificul relatiei barbatfemeie.

Poligamia reprezinta un principiu acceptat de unele popoare, conform caruia casatoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt sex. Ea are doua forme: poliandria si poliginia. Poliandria este definita de Levinson si Malone drept „forma de familie” alcatuita din o femeie-mama, copiii ei si doi sau mai multi barbati. Dar, pentru ca o familie sa fie considerata poliandrica, fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal a cel putin unuia dintre copiii femeii. Barbatii, cel mai adesea, sunt frati sau asociati in diferite „afaceri”. Poliandria este destul de rara, fiind asociata cu conditiile grele ale existentei (barbatii sunt mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata; este acceptat infanticidul fetitelor – ex. populatia Todas). Determinarea paternitatii este o problema, iar sentimentul geloziei trebuie tinut sub control constant. Societati poliandrice cunoscute: Todas (India), Sherpa (Nepal), taranii din Tibet, Kandyan Sindhalese din Sri Lanka si Marquesans din Polinezia. 2. Poliginia – casatorirea unui barbat cu una sau mai multe sotii. Este o forma foarte raspandita, chiar si in societati in care domina monogamia. Este larg practicata in Africa, dar este condamnata de Biserica in tarile de religie crestina. Pentru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie egal distribuita din partea sotului. Monogamia reprezinta forma de casatorie intre un singur barbat si o singura femeie (cea mai raspandita in lume). Se discuta despre 2 tipuri de monogamie: 1. Monogamia seriala – casatoria dintre un barbat si o femeie, permitand recasatorirea dupa divort sau disolutie; 2. Monogamia stricta – casatoria unui singur barbat cu o singura femeie pana la vaduvie, sau chiar mai restrictiva, nepermitand recasatorirea dupa moartea unuia dintre soti. (Regielive.ro - http://facultate.regielive.ro( (Wikipedia.org - http://wikipedia.org/) ALTERNATIVE LA FAMILIA CLASICA Pe langa familia de tip poligam exista si alte alternative ale familei clasice cum ar fi : Familia monoparentala Sintagma “familie monoparentalã” defineşte un tip de famili formatã dintr-un pãrinte şi copilul sau copii sãi, un grup de personae aflate în relaţie de rudenie, rezultatã prin filiaţie directã sau adopţie fiind considerate tot mai mult o alternativa la familia clasica, atat la noi în ţarã cât şi în afara ei, în Marea Britanie existând azi peste un million de familii cu un singur pãrinte, iar numãrul lor continuã sã creascã. Creşterea ratei divortalitãţii, a fertilitãţii ilegitime, schimbãrile valorice de mentalitate din ultimele decenii au fãcut ca acest tip de famlie sã cunoascã o raspândire deosebitã. (Regielive.ro - http://facultate.regielive.ro(

(Wikipedia.org - http://wikipedia.org/) Familia de tip homosexual Casatoria de tip homosexual a devenita legala in unele societati. Este vorba fie de homosexualitatea propriu-zisa, de tip masculin, fie de lesbiansim, in cazul relatiilor dintre femei. Acest tip de familie ridica multe semne de intrebare referitoare la asigurarea functiei de reproducere si, implicit, de socializare. Tendinta spre homosexualitate nu este insa majoritara la nivelul populatiei. (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas) In urma unor studii efectuate s-a stabilit ca cei crescuti in familii heterosexuale parcurg mai usor fazele dezvoltarii, sunt mai fermi in identitatea lor sexuala si se descurca mai bine la scoala, au mai putine turburari emotionale si devin adulti mai maturi. La polul opus se afla copii crescuti de cupluri homosexuale. Fiicele mamelor lesbiene, in comparatie cu cele ale mamelor heterosexuale, se imbraca, se joaca si se comporta intr-o maniera atipica sexului lor si sunt mai aventuriere. In schimb, fiii mamelor lesbiene sunt mai putin agresivi decat baietii obisnuiti, au tendinta sa fie mai protectori decat baietii crescuti in familii heterosexuale si sunt mai putin aventurieri decat cei crescuti de mame heterosexuale. (http://femina.rol.ro/art/8685-64adoptia_copiilor_de_catre_cuplurile_homosexuale.htm) Coabitarea consensuala Presupune ca doua persoane sa traiasca in comun, ca o familie, insa in afara unei casatorii formale. Aceasta este de doua feluri: • Coabitarea consensuala premaritala(cei doi traiesc impreuna o perioada de timp, inaintea casatoriei) • Coabitarea consensuala permanenta(atunci cand cei doi decid sa traiasca permanent in acest fel) Numarul coabitarilor consensuale a crescut aproape constant in ultimele decenii, foarte multe cupluri decizand sa traiasca astfel. (Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas)

FISA BIBLIOGRAFICA

Manualul de sociologie Cls a XI-a, editura Humanitas(Autor

-Olga Stefanescu) • “Sociologie generala”- Ioan Mihailescu
• • • •

Regielive.ro - http://facultate.regielive.ro Wikipedia.org - http://wikipedia.org/
http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/sociologia_familiei_casatoria41800.html )

http://facultate.regielive.ro/referate/pedagogie/familia_ca_agent_al_so cializarii_primare-59414.html • Clopotel.ro - http://www.clopotel.ro/

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->