A.

FUNCTIA REFLEXA A TC

-SE realizeaza prin centrii din substanta cenusie Aici se inched o serie de reflexe de importanta vitala BULB: -R. secretorii si motorii digestive -R respiratorii -R. CV(vegetative) R. masticator R. de clipire PUNTE: R. salivare ( submaxilare si subliguale) R lacrimal Rrespiratorii -R. CV(vegetative) R. masticator R. de clipire MEZENCEFAL: R. pupilar fotomotor (pupilo-constrictor) si de acomodare la distanta (vegetative R statice si sttokinetice (somatice)- mentin pozitia corpului. 0prin cai mot extrapiramidale cu originea la acest nivel Colicilii sunt legati de R de orientare vizuala si auditiva (miscarea ochilor si a capului in directia excitantului. B. FUNCTIA DE CONDUCERE A TR. CEREBRAL -SE REALIZEAZA PRIN SUBST ALBA (-FB SPECIFICE ASCENDENTE, continuarea celor medulare+ fb de la nuclei senzitivi bulbo-mezencefalici. -FB DESCENDENTE provenite din CN superiori sau cu originea in TC) -TRACTURI DE ASOCIATIE-fac legatura intre nuclei TR si fb pedunculilor cerebelosi prin care TR este legat aferent si efferent de CEREBEL CAILE ASCENDENTE NESPECIFICE: -fac parte din substanta reticulata a tc si constituie SISTEMUL RETICULAT ACTIVATOR ASCENDENT (SRAA SAU SAA)- format dintr-un nr mare de neuroni

, care se intend de la bulb pana la thalamus. -acesti neuroni primesc in permanenta informatii extero si interoceptive, prin colateralele desprinse pe tot parcursul cailor ascendente specifice, precum si de la nervii cranieni si viscerali. -aceste informatii difuze si nespecifice ajung la scoarta -au un rol informative redus -provoaca o stare de excitabilitate corticala crecuta, nespecifica, generalizata, numita reactia de trezire Astfel se realizeaza pregatirea scoartei pentru perceperea impulsurilor intero-, proprio- si eteroceptive -in acelasi timp sunt inhibate impulsurile de la alti receptori, pemitand indreptarea atentiei spre stimulul cel mai important dpdv biologic. -astfel scoarta trimite impulsuri catre formatiunea reticulate, mentinanu-se starea de hiperexcitabilitate a acesteia -se realizeaza astfel un circuit cortico-reticulo-cortical prin care scoarta cerebrala isi autointretine tonusul.

NERVII CRANIENI

-sunt 12 perechi de NC cu exceptia N olfactivi (I) si optici (II) -apartin TC Aici se aflka- originea reala pt nervii motori si micsti -nucleii terminali-pt fb sensitive -orogiea aparenta-locul intrarii si iesirii nervilor din nevrax Sunt nrvi-senzitivi -motori -micsti I. N. OLFACTIVI:-senzitivi -conduc impulsurile declansate de miros N. OPTICI: conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la SC

II.

III N. OCULOMOTORI: 1. -prin ram somatica: pun in acctiune o parte din m globilor oculari (m. dreptul superior, dreptul inferior, dr. intern, oblicul inferior) si ridica pleoapa superioara 2. prin ram vegetative-inerveaza m circulari ai irisului si m circulari ai corpului ciliar.

IV. V.

N. TROHLEARI: sunt n motori ai m oblic superior N. TRIGEMEN: sunt micsti Au 3 ramuri

-ram oftalmica-senzitiva-ram maxilara- senzitiva

Ram mandibulara- mixta Fb sensitive inerveaza tegumentul si m fetei Fb motorii inervbeaza m masticatori VI. VII. N. ABDUCENS: n. motori pt m drept extern al gl ocular N. facial: sunt MICSTI -asigura- sensibilitatea gustative -inervatia m mimicii - secretia gl salivare sublinguale si submaxlare -secretia gld lacrimale

VIII. N. VESTIBULO-COHLEARI: sunt senzitivi formati din ram: 1. cohleara (acustica) 2. vestibulara-cond imp la urechea interna pt reglarea echilibrului. IX N. GLOSOFARINGIENI: sunt miscti -asigura-inervatia faringelui, laringelui si a gld parotide -sensibilitate gustative X. N VAG. N. micsti Formati din fb sensitive si motorii care asigura inervatia faringelui, laringelui si a majoritaii org interne (inima, plamani, etc) XI. XII. N. ACCESORI: N motori inerveaza m SCM si trapeze N. HIPOGLOSI; N. motori inerveaza m limbii

CEREBELUL

Siutat in etajul inferior al cutiei craniene, inapoia T C Alcatuit din 3 parti:-2 laterale:-anterior-paleocerebel-posterir neocerebel- aceste parti sunt unite print r-o parte mediana numita vermix -unite cu arhicecrbelul (lobul floculonodular) Este legat de TC prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi (alcatuiti din fb aferente, eferente de proiectie) Este alcatuit din :1. s. alba se afla la interior si este formata din : fb aferente: prov de la MS, TC, SC Fb eferente ce au traseu spre MS, TC, SC Fb intracerebeloase care fac legatura dintre nuclei cerebelosi (fb de asociatie) si comisurale (care leaga cele 2 emisfere cebeloase 2. s. cenusie:- este prezenta la suprafata, formand scoarta cerebeloasa , care este alcatuita din 3 straturi celulare: cel mai important este cel mijlociu- al cel Purkinjecare conecteaza scoarta cerebeloasa cu alte etaje ale nevraxului -la interior formeaza nuclei cerebelosi Cerebelul este conectat in SERIE pe pp cai ascendente si descendente. Primeste aferente sensibilitatea proprioceptiva Trimite eferente-prin fb de origine a sist extrapiramidal., coordonand activitatea motoneuronilor spinali Este informat direc asupra comenzilor corticale si informeaza scoarta asupra executarii lor

Extirparile partiale au aratat ca diversele portiuni ale cereberlului au functii diferite cu atat mai complexe cu cat au aparut mai nou filogenetic. ARHICEREBELUL: are legaturi stranse cu ap. Vestibular si contribuie la reglarea echiluibrului -extirparea lui determina pierderea echilibrului PALEOCEREBELUL: este legat in special de sensibilitatea proprioceptiva -are rol important in reglarea tonusului muscular - extirparea lui determina exagerarea ROT si tulburari de mers. NEOCEREBELUL: participa la reglarea miscarilor fine - extirparea lui este urmata de pierderea preciziei miscarilor fine si tulburari de mers

Extirparea totala a cerebalului este compatibila cu supravietuirea, provocand in primele zile tulburari grave motorii. Ulterior se instaleaza - astazia( imposibilitatea de a sta in picioare daca nu exista o baza de sustinere larga) -astenia (oboseala musculara rapida) -atonia( diminuarea tonusului muscular) Dupa aproximativ o luna tulburarile mentionate dispar progresiv, fiind compensate de activitate scoartei Acest lucru dovedeste ca functiile crebelului poot fi preluate de scoarta cerebrala