Sunteți pe pagina 1din 98

f,frn^[. Cf&imssr$

Edward E" Sffiith

o

o

trfoeM f,.*r*fusoa

effiryd"Utrsm

EDITURA

reuulcA

Rita L. Atkinson

Richard C. Atkinson

University of California, San Diego

Edward E. Smith

University of Michigan

Daryl J. Bem

Cornell University

Colaborator: Susan Nolen-Hoeksema

Stanford University

Introducere

,1

tn

psihologie

Edifia a XI-a

Traducere din limba englezd:

Leonard P. Biiceanu

Gina Ilie

Loredana Gavrilitl

Bucuregti,2002

Prefuld

O datd cu publicarea celei de-a

unsprezecea edilii, Introducere in

psihologie sdrbdtoreSte cea de-a

patra aniversare. in anii care au

urmat primei sale edilii, cea a lui

Ernest R. Hilgard din 1953, aceastd

carte a devenit una dintre cele mai

utilizate din istoria publica;iilor

pentru colegiu; mulli dintre studenli au citit-o, preferdnd-o altor intro-

duceri tn psihologie, Si mulli dintre

cei care publicd in prezent studii

psihologice au folosit drept carte de

cdpdtdi prima ediyie q

acestui

manual. Manuqlul de fald a fost, de

asemenea, tradus tn rtunteroase limbi:

rusd, spaniold, francezd, chinezd,

germand Si portughezd.

Noi considerdm cd succesul

acestei cdrli a fost determinat de con-

tinua preocupare pentrtt prezentarea

cu cdt mai multd claritate Si acuratele

a conceptelor Si a contribuliilor meto-

dologice, evithndu-se insd schemati-

zarea saLt interpretdrile denaturate

ale conceptelor dificile. Acestea fiind obiectivele noastre, am preferat sd

prezentdm mai degrabd lucrdri inte-

grate despre o anumitd temd Si nu

.fragmente sau teorii care sd fie me- ntorizate in vederea exantindrii finale.

intr-adevdr accentttl este pus pe ceea ce se va reline pentru o perioadd mai

fndelungatd, adicd dupd examinarea

finald, qcesta fiind criteriul care a

orientat obiectivele autorilor prezen- tei cdrli. Primul obiectiv vizat este acela de

a oferi astfel o intagine generald

asupra comportamentului uman Si de

a stimula interesul pentru domeniul

psihologiei, dorneniu care este tn ace-

lasi timp extrem de vast Si extrem de

ambilios. Influenlatd la interfa1a cu

Stiinlele naturale de cdtre biologie Si

la interfala cu Stiinlele sociale de

cdtre sociologie Si antropologie, psi- hologia abordeazd problematica

complexd a naturii unxane, conside-

ratd anterior apanajul exclusiv al

literaturii Si filosofiei. Mai presus de

orice, aceastd lucrare tncearcd sd redea farntecul psihologiei ca denrcrs

umanist, prin excelenld intelectual.

Un aI doilea obiectiv este acela de modelare, de fornrure a unei categorii de cititori care sd devind ,,inteligenla consumatoare" de literaturd psiholo-

gicd. Fiecare dintre noi este zilnic

asaltat de declaralii qi afirntalii

referitoare la contportamentul unran

Si tocmai de aceea considerdm cd o introducere tn psihologie ar deter-

minq o atitudine criticd fald de asemenea afirmalii. in momentul in

VIII

I ti rod uce rc irt psi lto lo g i e

care vor auzi despre detectorul de minciuni, despre hipnozd, orientare

sexuald, perceplie extrasenzoriald

S.a.m.d., sperdnt cd ,,absolvenyii"

acestei cdryi iSi vor reaninti cdte pro-

bleme ridicd dovedirea unor astfel de

afirmalii sau iSi vor aminti, cel pulin,

cd aceste dovezi existd Si cd le-au citit

cdndva.

irt al treilea rdnd swttem pre- octtpali de rolul psihologului in

rezolvarea problemelor sociale. ASa

cum demonstreazd numeroasele dis-

culii din aceastd certe, psiltologia a

contribuit adesea la atittgerea unui

asemenea obiectiv, eficienla psihote-

rapiei fn tratarea tulburdrilor com-

portamentale Si ento{ionale fiind rut-

mai un exemplu tn acest serts. Studie-

rea invdldrii a ficut posibild aparilia

instruirii asistate pe calculcttor, cer-

cetarea nrcmoriei a contribuit la con-

Stientizarea riscurilor presupuse de

declaraliile martorilor oculari, cerce-

tdrile din donteniul psihologiei socia-

le au fundamentat metodele de inla- turare a discrimindrii Si de dininuare a cordlictelor intergrupale. Exemple

ca acestea vor fi gdsite in fiecare

capitol al acestei cdrli.

Un psiholog a afirmat cd ,,s-

cretele eforturilor noastre nu trebuie

sd fie rezervate specialiStilor

ponsabilitatea noastrd este mai pulin

aceea de a ne asunta rolul de specia-

listi Si de a fncerca sd aplicdnt noi

insine teoriile psihologice ci, ntai

Res-

degrabd, aceea de a le preda ntai

departe acelora care au fiir-adeviu'

nevoie de ele

altceva mai bun pentru binele .fiinlei

umane

nrult bine poli face prin interntediul

transniterii psihologiei" (Miller,

1969). Stutem intru totul de acord cu

aceste afirma{ii Si, timp de 40 de ani,

Introducere in psihologie a fost ntoda-

litatea noastrd de a transmite psiho-

logict mai depane.

itt cea de-a noua editrie ant

introdus un apendice ntuttit Cum si

citegti un manual: metoda PQRST.

Cititorii au afirmat cd acesta s-a

dovedit a fi extrent de folositor Si de aceea recomanddnt studenlilor sd-l cortsulte trmirte de a irtcepe lectura.

Un alt ajutor in vederea invalarii,

prezentat pentru prima data in

aceastd ediyie, este accentuarea (in-

groSarea) termenilor sau conceptelor

Nu-nti pot irnagirtct

decdt sd descoperi cAt cle

importante, in scopul de a le scoate trt

evidenPd; cititorul care stdpdneSte

semnificayia termenilor accentuati

poate spune cd este pregatit pentnt o examitrure. Urt ajutor sttpliutertar

esre Ghidul de studiu gi programul

modular elaborqt de cdtre John G.

Carlsott, Universitatea din Hawai. Acest tndreptar, care va fi prezettat

in prefayd, poate fi util studenlilor fie

pentru pregdtirea cursurilor obiSnui-

te, fie pentru un ntodul de master.

Cea de-a unsprezecea ediyie a fost

revizuitd Si completatd, cuprinTdnd

Prefald

x

noi inforrnalii fn legdturd cu sistentul

de neurotransmildtori Si neurorecep- tori, teoriile constiinlei, releaua neu- ronald Si conexionismul, diferenlele

intersexuale, itfluenlarea geneticd Si evolulionis td a contp ortamentului, iar

in fiecare secliune a cdrlii a fost integratd diagrama funcliondrii cere-

brale, cu localizdrile specifice ale

cogniliei, emoliilor Si limbajului. Pen-

tru a nu repeta unele lucruri tn fiecare

capitol, vom menliona in continuare

cdteva dintre schimbdrile maiore.

in capitolul /, Psiholo gia ca qtiinld

gi demers umanist, sunt cuprinse disculii critice in legdturd cu deon-

tologia cercetdrii Si o secliune ampld, dedicatd aborddrii interdisciplinare,

in principal Stiin{ei cognitive Si evolu-

lionismultri psihologic. in capitolttl 3,

Dezvoltarea psihologicd, secliunea

referitoare la dezvoltarea cognitivd a

fost rescrisd pentru a furniza o

perspectivd mai clard a teoriilor lui Piaget Si ale aborddrilor alternative ce explicd evolulia modalitdyilor de

tnlelegere a lumii de cdtre copil. Noile cercetdri asupra identitdlii sexuale Si a caracteristicilor sexuale

sunt abordate extensiv tn cadrul dis- culiilor critice reunite sub numele de ,,Se poate preveni sexualisntul speci- fic copildriei prin educalie sexuald? ". Capitolul 5, Perceplia, are drept subiect delimitarea procesdrii ascen- dente (determinatd de stimul) de cea

descendentd (determinatd de cuno$-

tinle Si expectalii) din cadrul pro-

cesului de recunoastere a obiectelor

(rolul delinut de aceste procese in

achizilionarea conceptelor este expLts tn capitolul 9). Acest capitol fantilia-

rizeazd cititorul cu modelttl conexio- nist al structurii recunoctSterii ql

include noi disculii critice in legdtu"d

cu scdderea capacitdlii de recunoag-

tere, secundard diferitelor afecliutti

cerebrctle.

Capitolul 7, invillarea qi condilio-

narea a fost revizttit Si reorganizat in aSa fel incdt sir se acorde importanla cuvenitii cunoscutelor aborddri cont-

portamentalistd, cogt'ritivistd Si eto-

logicd ale fnvdldrii. in capitolul 8,

Memoria discttliile critice suplimen-

tare ilustreazd perspectiva neuronal;t prin de scrierea modelului conexiottist

al mentoriei de lungd duratd. Este, de

asemenea, inclusit o nouit sec{ittne

referitoare la memoria involuntard:

prezentarea dovezilor care atestd cd

nTenTorarea ev enint entelor pre supune

sisteme de stocare diferite fayd de

memo ria aptitudinilor. in capitolul 10, Motivele primare,

sunt prezettate arnple disculii asupra

obezitdlii, anorexiei, bulimiei, precunx

qi o noud secliune referitoare la

perttersiurtile sexuale. Capitolul 1 1,

Emo{ia, prezintd cele mai recente

studii transculturale pe tema expri-

mdrii emoliilor, precum Si o noud secliune referitoare la emoliile afe-

rente precogniliilor.

Capitolul 13, Dezvoltarea persona-

litdlii de-a lungul viefii, care a apdrut

pentru prima datd in cea de-a zecea

edilie a lucrdrii, a fost extins prin

includerea unei importante disculii a

modului tn care factorii genetici,

anfuientali gi

neazd in procesul de fonnare a

culhrali interaclio-

personalitdlii. Acest capitol include o noud secliune referitoare la dezvol-

tarea personalitdlii adolescentului Si

cuprinde fit final o analizd a

.factorilor care contribuie Ia stabili-

tatea personalitdlii Si la schimbdrile

acesteia o dqtd cu maturitatea.

Capitolul 15, Stres gi adaptare, a

fost contplet reorganigtt pentru a

reflecta domeniul tn plind dezvoltare

al psihologiei sdndtdlii; acest capitol

inclttde secliuni noi in care se

abordeazd modtrl in care stresul

afecteazd sdndtatea, modul in care tipul de personalitate mediazd rds-

ptutsul la stres Si eficienla strategiilor

de adaptare la stres. Douit noi

disculii critice stmt ,,Abuzul sexual ca factor major de stres" Si ,,Psihotera-

pia poate influenla evolulia canceru-

lui? "

.

Capitolul 16, Psihologie patologicd,

a fost revizuit pentru a irtclude cele

mai recente cercetdri din donteniul

geneticii Si biologiei. Sec{iunea refe-

ritoare la schizofrenie Si tulbtrdrile

obsesiv-contpulsive a fost rescrisd Si

aufost introduse noi studii de caz.

Capirolul 18, CredinJe qi atitudini

sociale, cuprinde de aceastd datd o

I ti rotluce

re itt ps i ltolo gie

--

disculie exhaustivd (t persistenlei

stereotipurilor chiar ,pi in situalii

neobisnuite. Secliunea referitoare la

atitudini a fost in aSa fel reconceputd

incdt sd cuprindd .funcliile atittt-

dinilor, modul de influenyare e con-

sistenlei atitudinale qi modificdrile atitudinale. Secliunea in care sunt

prezentate relu{iile interpersonale de atraclie-respirtgere cuprhtde o discu-

lie interesantd a alegerii obiectului

iubirii Si teoria celor trei compo- trcnente ale iubirii. Capitolul 19,

Interacliunea gi influenla sociali, con-

line o noud secliune referitoare la

deciziile de gntp Si o disculie criticd

pe tema respectdrii principiilor deon-

tologice in catil experimettelor lui

Milgram pe tema obedienyei.

Autorii acestei cdrli, acwtt cadre

universitare tn diferite institttyii, au

fost colegi la Universitatea Stanfurd,

urtde profesorul Entest R. Hilgard

le-a insuflat entuziasntul pentru sttt-

diul psihologiei. Pdstrdnd Si acunt

legdtura cu aceastd universitate,

autorii au solicitat colaborarea pro-

.fesorultti Susart Nol en-Hoeksenru, al e

cdrei cercetdri vizeaza in principal strategiile de adaptare la stres, tn

vederea elabordrii direcyiilor prirtci-

pale ctle capitolultti 15. Alegereo s-a dovedit a fi destul de inspiratd in

sensul cd noua versiute a capitolului Stres gi adaptare este w1e clirtre

pdrlile cele mai interesante ale

lucrdrii.

Prefald

XI

Alte completdri

Primele completdri prezentate in

aceastd edilie au fost cLr aten[ie

actualizate Si, in acelasi timp, coor-

donate atdt cu kttregul manual, pre-

cum Si unele cu altele incdt sd se

asigure acuratelea Si, prin aceesta,

posibilitatea de folosire eficientd.

Folosirea Ghidului de studiu qi a pro- gramului modular (Unit Mastery Pro-

gram) elaborat de cdtre John G.

Carlson, Universitatea din Manoa-

Hawai, oferd posibilitatea ca la fie- care capitol sd se pund in aplicare

vocabulsrul, ideile principale Si con-

ceptele, constituind asfel un veritabil sistem de asintilare Si fixare a cuno$- tinlelor cuprinse in respectivul capi-

tol. in vederea atingerii aceluiasi

obiectiv, o importantd contribulie o

aduce Manualul de instruire al lui

John G. Carlson si Tracy Trevoruow,

de la aceeasi universitate, care

cuprinde sugestii de lecturi, activitdli

euristice recomandate, disculii qi tntrebdri, liste actualizate de casete

video Si diapozitive adaptate, referi-

toare la anumite tente Si conline Si un

ghid de utilizare a sistenrului preTen-

tctt tn Ghrdul de studiu.

Figele de examinare, elaborate de

cdtre Vivian Jenkins de la Univer-

sitatea din Indiana de Sud, au Jbst trt

mare mdsurd adaptate Si extinse, fiind

ctstfel disportibile afit trt versiune

computerizatd, cdt Si in versiune tipd-

ritd; itemii esenliali, respectiv jumd-

tate din itemii fiecdrui capitol, au fost

validali Si aprobali de cdtre Asocialia Psihologicd. Validitatea itemilor, de-

ntonstratd de itemii-cheie, oferd pro-

fesorilor posibilitatea sd realizeze o

examinare riguroasd a cunoStinlelor

studenlilor. Proporlia itemilor, care a

fost cu atenlie stabilitd, perntite pro- fesorului sd-Si extindd gi sd-gi adap-

teze examinarea in concordan{d cu

specificul claselor. in al doilea rdnd,

ca rdspuns la solicitdrile profesorilor, juntdtate din totalul itemilor au acum

o accentuatd componentd conceptu-

ald; itemii conceptuali, care se gdsesc,

de asemenea, Si in itemii-clteie, tes- teazd nivelul de lnlelegere al aces-

tora, datoritd

faptului cd implicd atdt

a cunoStinlelor,

aplicarea practicd

cdt Si generalizdri ale informaliilor.

in at treilea rdnd, numdrul total al

itemilor afost ntdrit cu 50 96 astfel cd

permite profesorilor sd foloseascd

testul la mai multe examindri, evitdn- du-se repetarea itemilor de la exami-

ndrile anterioare. in aceastd edilie

fiecare capitol conline 150 de iteni,

prin addugarea celor 7 5 de itemi noi

c oresp unzdtori anexei s tati s tice.

Alte instrunrcnte de studiu care ar

putea facilita inlelegerea prezentei

lucrdri sunt: compact-discttl Concep-

tele dinamice din psihologie (extrent

de extensiv Si actual), o cuprinzdtoare

XN

videotecd, progranrc interactive pe

calculator (interesante Si

inovatoare),

precLtm gi ingeniosul Catalog de

psihologie.

Pentru a se acorda importanla

cuvenitd cercetdrii, s-a colabora.t cu

experli din acest domeniu in vederea

revizuirii materialului referitor la

cercetare, asfel incAt fit fiecctre

capitol sunt prezerfiate diverse

contentarii ale unor specialisti in

donteriul cercetdrii. AceSti colabora-

I tt roduce re iu ps iltolo gi e

tori tntpreund cu alli pro/bsiottiSti

care eLt oferit di.ferite sugestii sLurt

enumerati itt prefata. Aceia care

Si-au adus o importantd contribulie

in ediliile anterioare, deSi nu sLult

menlionali, beneficiazd in continuare

de apreci erile noastre.

in afurd de cei menlionali anterior, dorim sd mullunint tuturor celor care Si-au adus contribulia lct elctborarea

acestei noi edilii Si, in special, lui

H arc ottrt B rac e J ov anovi ch.

Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson Edward E. Smith Daryl J. Bem

Cuprins

Panrrn I. PslHoLocrn cr

SrilnTA

Sr

Emisferele cerebrale

53

DEMERSUMAMST

1

Structura emisferelor cere-

CAP. 1. NATURA PSIHOLOGIEI

Perspective in

psihologie

2

4

l

brale

53

Ariile corticale gi funcliile

acestora

Asimetria cerebrald

Obiectivele psihologiei

55

57

Originile diferitelor concep{ii

psihologice

Perspective

Relaliile dintre orientdrile psi-

moderne

hologice

Efectele sec{iondrii

7 conexi unilor interemisferice Specializarea emisferelor

8

cerebrale

13 Discutie criticA: Linbaiil si cre-

60

6l

Metode in

Metoda

psihologie

experimentali

14

L4

ierul

63

Sistemul nervos vegetativ

Cromozomii gi genele

64

Metoda corelafiei

l8

2l

Sistemul endocrin

66

Metoda observaliei

Disculie criticl: Aspectele deonto-

Iogice ale cercetdrii

psihologice 22

24

Ramuri

psihologice

Influenlele genetice asupra com- portamentului

68

68

Specializiri in

psihologie

25

Studiul genetic al comporta- mentului

72

Aborddrile interdisciplinare 27

Imagine de ansamblu asupra

cd(ii

29

31

33

Infl uenlele mediului asupra

acfiunii genelor Rezunntul capitolului

75

75

Rezunwtul capitolului

Recomanddr i b ibliogr afice

78

Recomanddri bibliografice

CAP. 3. DEZVOLTAREA PSIHOLOGICA

80

PInrpI a II.A. PROCESELE DE DEZVOL.

TARE BIOLOGICA$I

PSIHOLOGICA

35

Probleme fundamentale ale

dezvoltarii psihologice

Interac!iunea dintre ereditate

8l

C I*. 2. B AZELI' BIOLOGICE ALE

gimediu

82

PSIHOLOGIEI

36

Stadiile dezvoltdrii gi perioada

Componentele sistemului nervos 38

senzoriald

85

l.leuronii gi

nervii

38

Capac itali le nou-ndscutulu i

87

Potenlialele de acfiune Transmiterea sinaptici

Neurotransmilitorii gi neuro-

40

4l

Auzul

Disculie criticd: A re nou-ndscutul rupacitatea de a ilnita?

88

88

receptorii

Disculie criticd: Psifu tlo gia

43

Vederea

90

Gustul gi mirosul

9l

molecalard

45

Invdlarea gi memoria

92

Organizarea sitemului nervos

Structura creierului

47

48

Temperamentul - Dezvoltarea cognitivd in

94

Stratul intern

48

copilarie

95

Sistemullimbic

50

Teoria stadiali a lui Piaget

95

Disculie criticd: Metode de vizua-

Evaluarea teoriei lui Piaget

l&t

lizare a actttildlii cerebrale

5 I

Alternative la teoria lui Piaget

107

XIV

Int roducere in psihologie

Dezvoltareasocial6acopilului

Comportamentul social tim-

purlu

Atagamentul Identitatea de gen gi compor- tamentul specific sexului

DiscuJie criticd: Educalia senuld paale preveni sexisnul sperifc

copildriei?

- Dezvoltarea in perioada adoles-

cen{ei

Dezvoltarea sexuala

lll

tt2

tt4

Sim{urile cutanate

Simlurile somatice Rezunatul capitolului

Recom anddr i bi bl iogr afice

r82

186

188

t90

116 CAP.5. Pnncrnlu

Funcliile percep{iei

r92

193

 

Localizarea

194

126

Separarea obiectelor

194

Percepgia distantei

r91

127

Percepfia migcdrii

20t

07

Recunoagterea

203

Standardele sexuale gi com-

portamentul

* Conflictele dintre adolescenti 9i pdrinli Dezvoltarea identitdlii

Disculie criticd: Graviditatea in

afuie scenld S i folos irea con-

traceptitelor

Dezvoltarea ca proces permanent

Stadiile timpurii ale recunoag-

129

terii

Stadiul de corespondenld

9i

131 modelele conexioniste

t32

r32

t34

Recunoagterea obiectelor naturale gi procesarea

top-down

Rolulatenliei

Disculie critictr: Tulburdrile de

-Tinere.tea

r36

Perioada adulti

r36

--Bitrdne{ea

r37

Rezumatul capitolului

139

Recomanddri bibliogr afice

141

re('unoa$tere

Constante perceptuale

Constanla luminozitdlii 9i a

culorii

Constanfa formei gi a pozitiei

204

207

210

2t5

2t9

220

22t

22r

   

Constanla mdrimii

222

PARTEA A UI-A. CoN$ruNTA $r PER-

CEPUA

143

Ce,p. 4. PROCESELE SENZORIALE I44

Dezvoltarea perceptuald

Nivelul de discriminabilitate la copii

226

226

Proprietd{i

comune ale moda-

litafllor senzoriale

 

Cregterea copiilor cu stimu-

145

lare controlatd

231

Sensibilitatea Codarea senzorial[

146

R ezuntat ul c ap ito lului

235

150

Reconnnddr i bibliogr afi ce

238

Discufie critic6: P rocese der: izit> nale implicate tn delecfia stihtu-

CAP. 6. CoNgrrrNln $r srARrLE sALE

lilor

152

MODIFICATE

240

Simlul viz"ral

156

Aspecte ale congtiinlei

24r

Lumina gi senzafia vizualf,

156

Congtiinla

242

Sistemul vizual

156

Amintirile precongtiente

244

Receplia vizuald a luminii

r59

Incongtientul

244

Vederea cromaticd

162

Conqtiinla divizatd

245

Simlul auditiv

t69

Disocierea con$tiin!ei

245

Undele sonore Sistemul auditiv Receplia intensitAii sunetului Recepfia in6l{imii sunetului

Disculie criticf, : P rotezarea artifi-

ciald duditivd ti ocalard

Alte modalitii{i senzoriale Simlul olfactiv

Simful gustativ

170 Personalitatea multipld

t7r

Somnul gi visele

246

248

173

Orarele de somn

249

174

Profunzimea somnului

249

TulburSrile de somn

253

176

Visele

255

176

Conlinutul visului

257

179 Disculie critictr: Teorii ale sonnu-

l8l

lui cu vise

257

Cuprins

XV

Substan.tele psihoactive

Sedativele

Opiaceele

Stimulantele

Halucinogenele

Substanlele derivate din

259

261

265

268

270

Schemele cognitive gi concep-

tele abstracte

321

invSlarea prin

inlelegere

329

Convingerile

anterioare

333

Rezumatul capitolului Recomanddri bibliografice JJ8

335

cannabis

Discutie critic6: Dependenla de drog

212

273 Consideralii asupra memorie i

274 Cele trei stadii ale memoriei

CAP.8. MEMORIA

Meditalia

Diferite tipuri de memorie

Forme tradifionale de meditalie

Memoria de scurtd duratd

274

Encodarea Stocarea informali i lor Reactualizarea

Memoria de scurtd duratd gi

gdndirea

Transferul informaliilor d in

memoria de scuttd durati in

memoria de lungd duratd

Meditalie girelaxare

2t5

Efectele meditaliei

276

Hipnoza

277

Induc{ia hipnoticd

277

Sugestiile hipnotice

278

Discufie criticA:,,Observatorul

as(uns"

281

Fenomene Psi

282

Dovezi experimentale

282

Dezbateri privind dovezile

284

Memoria de lungd duratd

Encodarea

Reactualizarea

informa{iilor

340

341

34t

342

343

343

345

348

350

351

353

353

355

Dovezi amuzante

Scepticismul legat de fenomenele Psi R e zurtat u I c ap ito lului

Re c om an ddr i b i b I i ogr afi c e

287 Discr\ie crilicd: Modelele conexi- ofiiste ale nettnriei

288 Stocarea informa{i i lor

290 Interac{iunea intre encodare gi

292 reactualizare

359

362

363

Factori emo!ionali implicali in

uitare

PARTEA A IV-a- iNvAlaREA, MEMoRTA 9I GANDIREA

CAp. 7. irwAlanel gr coNDTTToNAREA

Perspectivele psihologice ale

inv6!irii

366

293 Memoria implicitd

368

294 Memoria in amnezie

368

295

Disculie critictr: I mnezia copild-

'

riei

Memoria implicit6 la subieclii normali

Stocarea informa{iilor qi dife-

rentele de reactualizare

369

372

3t5

Imbun6t6{irea memoriei

375

Structurarea informaliilor in

unitdli

qi

capacitatea de

memorare

375

Imagine mentalf, gi encodare

376

Elaborarea gi encodarea infor- ma{iei

378

Contextul gi reactualizarea

379

Or ganizar ea i n forma{ i i I or

379

Exersarea reactualizirii

380

MetodaRICAR

381

Memoria constructivd Rafionamente simple Stereotipuri

382

383

384

Condilionarea clasicS

297

Experimentele lui Pavlov

297

Fenomene 9i aplica{ii

Predictibilitatea gi factorii

cognitivi

Limitirile biologice

299

302

306

Discutie criticl: Bazele neurolo-

gice ale invdldrii elementare 308

Condilionarea

operantl kgea efectului

Experimentele

Fenomene 9i

310

311

lui Skinner 3I2 aplicalii

315

319

Condilionarea aversivd

Controlul gi factorii cognitivi 321

Limitarile biologice 323

Disculie critici: Ecounnia recon-

^

wnsdrii complexf,

Invdlarea

324

326

XVI

I rtt roduc ere itt psi lto lo gie

Scheme

385

Reatnntttl capitolului

Recomanddri

386

bibliografice 389 Lril{BAJUL categorii conceptelor

390

391

392

392

Cap. 9. GAxornnl $r

Concepte qi

Funcliile

Prototipurile

Ierarhizareaconceptelor 394

Achizi{ionarea conceptelor 395

Combinarea

conceptelor 398

Disculie critica: Ipote za re la t iv i -

rdlii lingvistice

399

Rafionamentul

400

Ra{ionamentul deductiv

400

Ralionamentul

403

Limbaj

inductiv qi comunicare

406

Nivelurile limbajului

406

Elementele componente gi procesele specifice limba-

jului

407

Infl uenlele contextuale asupra

ingelegerii gi producerii lim-

bajului

Dezvoltarea limbajului

4ll

412

Ce anume este achizilionat? 4I3

Procesul invdlarii Factorii ereditari

415

417

Reglarea temperaturii ca sis-

tem homeostatic Setea ca sistem homeostatic

Foamea

Variabilele reglatoare ale foa- mei

443

444

445

446

Detectorii salietatii

447

Mecanismele cerebrale

448

Obezitatea gi anorexia

452

Factorii genetici ai obezitilii

452

Supraalirnentarea

gi obezitatea

455

Dieta qi conffolul greutSlii

451

Anorexia

459

Bulimia

463

Sexualitatea adultului

464

Controlul hormonal

465

Controlul neuronal

461

Primele experien!e

467

Influen{ele culturale

469

Homosexualitatea

47r

Dezvoltarea sexual6 timpurie

474

Hormonii prenatali

474

Raportul dintre hormoni gi mediu

475

Transsexualismul

477

Comportamentul matern

471

Determ inanli i biologici

4'7'7

Disculie criticd: lnstinctele Si conr

Pot alte specii s6 invele limba-

jul uman?

Disculie critici: krcalizrtrea ce re-

po nante nte Ie spe cifi ce re lalie i

mamd-<opil

419

421

423

478

mediu Motive legate de curiozitate 481

Determinanlii de

481

Explorarea gi

manipularea 481

482

Stimularea senzoriali

Principii comune ale diferitelor

limbajului Gdndirea imagisticd

brald o

Imageria vizuall 9i percep{ia 423

Operaliile imagistice

Creativitatea vizuald

424

426

427

motive

485

Rezunwtul capitolului

485

Re c o nt an d d r i b i b I i o gr afi c e

488

Cap.11. Enolrn

490

491

Gdndirea in ac{iune: rezolvarea

de probleme

Strategii de rezolvare a

problemelor

421 Componentele unei emolii

Activarea fiziologicd gi

Reprezentarea unei probleme

429

Expert versrs novice

430

Simularea pe computer

432

Rezunntul capitolului

434

Rec om anddr i b i b I i ogr af c e

437

PARTEA AV-A. Morrvelngr ENroTrA

439

Cep. 10. MorrvELE PRTMARE

440

emo{ia

492

Bazele fiziologice ale emoliei

492

Disculie critictr: Utilizarea acth'd-

r ii pe tt ru det e c ta re a ntinc iuti Ior

494

Intensitatea emo{iilor

Diferenlierea emo{iilor

497

499

501

Procesele cognitive gi erno{ia

Motivele de supraviefuire gi homeostazia Natura hcmeostaziei

Intensitatea gi diferen{ierea

emo{iilor Dimensiuni ale emotiei

50r

503

Cuprins

xvII

Unele implicafii clinice

Separarea emoliei de

procesele cognitive

Expresie gi emolie Comunicarea expresiilor emo-

!ionale

Localizarea cerebrald Intensitatea gi diferenlierea

emo{iilor

505 Diferen{ele de grup

manta testului

gi perfor-

506

Utilizarea testelor in prognoza

507 performan(ei

Disculie critic6: Diferenlele de sex

507 in abititdlile specrfce

509 Natura inteligenlei

Abordarea factoriald a inteli-

510

gen{ei

551

553

553

555

555

Reaclii le generale caracteristice

Abordarea inteligenlei din

stdrii emolionale

5t2

perspectiva procesdrii infor-

Energie gi descircare

5t2

ma{iei

s58

Atenlia gi invdlarea: congru-

Aspecte ale inteligen{ei

560

en{a dispoziliei emo{ionale

Evaluarea gi estimarea: efec- tele dispoziliei emolionale Agresivitatea ca reaclie

emo{iona16

Agresivitatea ca instinct Agresivitatea ca rispuns inv6-

tat

Exprimarea agresivitdlii 9i

catharsisul

Rezumatul capitolului

Re c om an ddr i b i b I i o gr afi c e

513 Disculie criticA: Tipuri ntultiple de

inteligenla

s6I

514 Influenlele genetice gi ambien-

 

tale

562

515

Raporturile genetice 9i inteli-

515

genfa

562

Influenlele ambientale

565

518

Testele de abilitate in perspectivd

567

52r

524

526

Discutie criticl: Rasa Si inteligenla

Rezumatul capitolului

Recom anddr i b iblio g rafic e

569

571

573

Cn p. 13. DnzvorrnnrA PERSoNALI-

PARTEA A VI.A. PERSONALITATE $I

INDIVIDUALITATE 527

TATII DE-A LINGUL VIETII

Copil6ria: formarea personal it61ii

C,l'r. 12. Evllunncl

ABTLTTATILoR

MENTALE Testele de abilitate

lnfluente genetice

Discuf ie criticd: Studiul M inne sota

528 asupra gemenilor cresaqi sepa-

529 rdt

574

575

5'15

579

Aptitudine v e r s us achizilie

530

Generalitate versus specifi ci- tate

534

Caracteristicile unui test efi cient

534

Fidelitatea testului

535

Validitatea testului

536

Omogenitatea procedurii de

testare

Testele de abilitate intelectuall

531

537

Influen{e de mediu

579

Disculie critictr: Angajarea tn

ntwtcd a nnmei Si ingt|irea

copiilor

587

Interac{iuni personalitate-

mediu

589

Influenle culturale

592

Adolescenfa: consffuirea unei

identitali

594

Fondul istoric Metoda