Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 21

an univ.

20102011
CURS NR. 4
Analiz a matematic a 1
1.4. Serii de numere reale
Peste tot n aceast a sectiune e : N un num ar natural xat si N
m
=
:. : + 1. .... :. ... (N
0
= N si N
1
= N
+
).
Denitia 1.4.1. Fie
(r
n
)
nNm
: r
m
. r
m+1
. .... r
n
. ...
un sir de numere reale. Acestui sir i se ataseaz a sirul sumelor par tiale
(:
n
)
nNm
: r
m
. r
m
+ r
m+1
. .... r
m
+ r
m+1
+ ...r
n
. ...
cu termenul general
:
n
=
n

k=m
r
n
. \: N
m
.
a) Se numeste serie de numere reale, cu termenul general r
n
, perechea de siruri

(r
n
)
nNm
. (:
n
)
nNm

.
b) Seria de numere reale cu termenul general r
n
se numeste convergenta dac a
sirul sumelor partiale (:
n
)
nNm
este convergent si divergenta dac a sirul sumelor
partiale (:
n
)
nNm
este divergent.
c) Seria de numere reale cu termenul general r
n
are suma : dac a lim
no
:
n
=
: R. n acest caz scriem
r
m
+ r
m+1
+ ... + r
n
+ ... = : sau
o

n=m
r
n
= :.
Convenim s a not am seria de numere reale cu termenul general r
n
cu
o

n=m
r
n
.
Exemplul 1.4.1. S a se studieze, utiliznd denitia, natura si suma urm atoarelor
serii de numere reale:
a)
o

n=1
1
2
n
;
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
2
n
. \: N
+
, adic a
(r
n
)
nN
:
1
2
.
1
4
.
1
8
. ....
1
2
n
....
xn
. ....
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
2
k
. \: N
+
, adic a
(:
n
)
nN
:
1
2
.
1
2
+
1
4
.
1
2
+
1
4
+
1
8
. ....
1
2
+
1
4
+
1
8
+ ... +
1
2
n
. .. .
sn
. ....
1
Determin am limita sirului (:
n
)
nN

:
n
=
n

k=1
1
2
k
=
n

k=1

1
2

k
=
1
2
(
1
2
)
n
1
1
2
1
= 1

1
2

n
=
lim
no
:
n
= 1 R =
seria este convergent a si are suma : = 1, si scriem
o

n=1
1
2
n
= 1, adic a
1
2
+
1
4
+
1
8
+ ... +
1
2
n
+ ... = 1.
b)
o

n=0
1
(: + 1) (: + 2)
;
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
(n+1)(n+2)
. \: N, adic a
(r
n
)
nN
:
1
12
.
1
23
.
1
34
. ....
1
(: + 1) (: + 2)
. .. .
xn
. ....
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=0
1
(k+1)(k+2)
. \: N, adic a
(:
n
)
nN
:
1
12
.
1
12
+
1
23
.
1
12
+
1
23
+
1
34
. ....
1
1 2
+
1
2 3
+
1
3 4
+ ... +
1
(: + 1) (: + 2)
. .. .
sn
. ....
Determin am limita sirului (:
n
)
nN
:
n
=
n

k=0
1
(k+1)(k+2)
=
n

k=0

1
k+1

1
k+2

operatii algebrice
=
cu sume nite
n

k=0
1
k+1

n

k=0
1
k+2
=
=

1
1
+
1
2
+ ... +
1
n+1

1
2
+ ... +
1
n+1
+
1
n+2

= 1
1
n+2
=
lim
no
:
n
= 1 R =
seria este convergent a si are suma : = 1, si scriem
o

n=0
1
(n+1)(n+2)
= 1, adic a
1
12
+
1
23
+
1
34
+ ... +
1
(n+1)(n+2)
+ ... = 1.
c)
o

n=1
ln
: + 1
:
;
Termenul general al seriei este
r
n
= ln
n+1
n
. \: N
+
.
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
ln
k+1
k
. \: N
+
.
Determin am limita sirului (:
n
)
nN

:
n
=
n

k=1
ln
k+1
k
=
n

k=1
(ln(/ + 1) ln(/))
2
operatii algebrice
=
cu sume nite
n

k=1
ln(/ + 1)
n

k=1
ln(/) =
= (ln2 + ... + ln: + ln(: + 1)) (ln1 + ln2 + ... + ln:)
= ln(: + 1) ln1 =
lim
no
:
n
= + =
seria este divergent a si are suma : = +.
o

n=1
ln
n+1
n
= +.
d)
o

n=1
(1)
n
;
Termenul general al seriei este
r
n
= (1)
n
. \: N
+
.
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
(1)
k
. \: N
+
.
Determin am limita sirului (:
n
)
nN
, dac a exist a:
:
n
=
n

k=1
(1)
k
=

0. dac a : = 2

/;

/ N
+
1. dac a : = 2

/ + 1;

/ N
=
@ lim
no
:
n
=
seria este divergent a si nu are sum a.
Seria geometric a. Fie c R. Seria geometric a
o

n=m
c
n
este

convergent a, cu suma : = c
m 1
1q
, dac a c ]1. 1[
divergent a, cu suma : = +, dac a c [1. +[
divergent a si nu are sum a, dac a c ]. 1] .
Pentru : = 0, convenim s a o not am 1 +
o

n=1
c
n
.
Demonstratie. Fie c R. Termenul general al seriei este
r
n
= c
n
. \: N
m
, adic a
(r
n
)
nNm
: c
m
. c
m+1
. .... c
n
....
xn
. ....
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=m
c
k
. \: N
m
, adic a
(:
n
)
nNm
: c
m
. c
m
+ c
m+1
. c
m
+ c
m+1
. .... c
m
+ c
m+1
+ ... + c
n
. .. .
sn
. ....
Determin am limita sirului (:
n
)
nNm
. dac a exist a
:
n
=
n

k=m
c
k
=

c
mq
nm+1
1
q1
, dac a c R` 1
: : + 1, dac a c = 1.
3
Deoarece lim
no
c
n
=

0. dac a c ]1. 1[
1 dac a c = 1
+ dac a c ]1. +[
@ dac a c ]. 1]
=

dac a c ]1. 1[ . atunci lim


no
:
n
= c
m 1
1q
dac a c = 1. atunci lim
no
:
n
= +
dac a c ]1. +[ . atunci lim
no
:
n
= +
dac a c ]. 1] . atunci @ lim
no
:
n
.
Teorema 1.4.1.(operatii algebrice cu serii convergente) Fie
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
dou a serii de numere reale si c R. Dac a seriile
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
sunt convergente atunci seriile
o

n=m
(r
n
+ n
n
) si
o

n=m
c(r
n
) sunt convergente.
n acest caz
o

n=m
(r
n
+ n
n
) =
o

n=m
r
n
+
o

n=m
n
n
;
o

n=m
c(r
n
) = c
o

n=m
r
n
.
Propozitia 1.4.1. Dac a se schimb a ordinea unui num ar nit de termeni ai
unei serii de numere reale, atunci se obtine o nou a serie de numere reale, care
are aceeasi natur a (convergent a sau divergent a) cu seria initial a. n caz de
convergent a, suma noii serii este egal a cu suma seriei initiale.
Dac a se schimb a ordinea unui num ar innit de termeni, rezultatul anterior
nu mai p astreaz a.
Propozitia 1.4.2. Dac a ad aug am suprim am un num ar nit de termeni ai
unei serii de numere reale, atunci se obtine o nou a serie de numere reale, care
are aceeasi natur a (convergent a sau divergent a) cu seria initial a. n caz de
convergent a, suma noii serii este egal a cu suma seriei initiale la care se adun a
se scade suma termenilor ad augati suprimati.
Observatia 1.4.1. Exist a serii pentru care sirul sumelor partiale nu poate
exprimat far a simbolul

. sau pentru care lim
no
:
n
nu poate determinat a prin
metode elementare. Vom studia natura acestor serii utiliznd criterii (criteriile
ofer a natura, dar nu si suma seriei).
Teorema 1.4.2. (Criteriul general CNS al lui Cauchy pentru serii).
Seria de numere reale
o

n=m
r
n
este convergent a dac a si numai dac a
\- 0. :
"
N
m
astfel nct \j N
+
. \: N
m
. : _ :
"
s a avem
4
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ < -.
Teorema 1.4.3.
a) CN de convergent a. Dac a seria de numere reale
o

n=m
r
n
este convergent a,
atunci lim
no
r
n
= 0. Reciproc nu.
b) CS de divergent a. Dac a lim
no
r
n
= 0, atunci seria de numere reale
o

n=m
r
n
este divergent a. Reciproc nu.
Obervatia 1.4.2. La Exemplul 1.4.1. punctul c) cu
o

n=1
ln
n+1
n
se observ a c a
lim
no
r
n
= 0, dar seria este divegent a. Conditia lim
no
r
n
= 0 este numai conditie
necesar a de convergent a, nu si sucient a.
Exemplul 1.4.2. S a se studieze natura seriei
a)
o

n=0
1 + (1)
n
2
;
Rezolvare.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1+(1)
n
2
. \: N.
r
n
=

1. dac a : = 2

/;

/ N
0. dac a : = 2

/ + 1;

/ N
Cum @ lim
no
r
n
(= 0)
CS de divergent a
=
seria
o

n=0
1+(1)
n
2
este divergent a.
b)
o

n=1

1
c
n
+ 1
;
Termenul general al seriei este
r
n
=
n

1
e
n
+1
. \: N
+
.
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1

1
e
k
+1
. \: N
+
.
Nu putem exprima :
n
f ar a simbolul

=nu vom aplica denitia n studiul
convergentei seriei.
Cum lim
no
r
n
= lim
no

1
e
n
+1
= lim
no

1
1 +
1
e
n
= + = 0
CS de divergent a
=
seria
o

n=1

1
e
n
+1
este divergent a.
Denitia 1.4.2. Seria de numere reale
o

n=m
r
n
se numeste serie cu termeni
pozitivi (cu termeni strict pozitivi ) dac a
5
r
n
_ 0. \: N
m
(r
n
0. \: N
m
).
Denitia 1.4.3. Fie
o

n=m
r
n
o serie de numere reale. Seria
o

n=m
r
n
se numeste
absolut convergenta dac a seria
o

n=m
[r
n
[ este convergent a.
Teorema 1.4.4. Dac a seria
o

n=m
r
n
este absolut convergent a atunci ea este
convergent a.
Denitia 1.4.4. Seria
o

n=m
r
n
se numeste semiconvergenta (simplu conver-
genta) dac a este convergent a si nu este absolut convergent a.
Obervatia 1.4.3. Vom enunta criterii pentru serii cu termeni pozitivi (chiar
strict pozitivi). Dac a o serie
o

n=m
r
n
este cu termeni oarecare, atunci atas am
seria modulelor
o

n=m
[r
n
[ . care este o serie cu termeni pozitivi. Aplic am criteriile
seriei
o

n=m
[r
n
[ . si n caz c a se obtine convergent a, deducem c a seria cu termeni
oarecare
o

n=m
r
n
este absolut convergent a.
Teorema 1.4.4. (Criteriul monotoniei, CNS). Fie seria
o

n=m
r
n
cu termeni
pozitivi, cu r
n
_ 0. \: N
m
. Seria este convergent a dac a si numai dac a sirul
sumelor partiale (:
n
)
nNm
este m arginit superior
(mention am c a dac a seria este cu termeni pozitivi, atunci sirul sumelor partiale
este un sir cu termeni pozitivi si monoton cresc ator).
Teorema 1.4.5. (Criteriul comparatiei cu inegalit ati, CS). Fie seriile
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
cu termeni pozitivi.
a) Dac a
0 _
....
n plus
r
n
_ n
n
. \: N
m1
cu :
1
_ :.
si dac a
o

n=m
n
n
este convergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este convergent a.
b) Dac a
n
n
_ r
n
_ 0. \: N
m1
cu :
1
_ :.
6
si dac a seria
o

n=m
n
n
este divergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este divergent a.
Teorema 1.4.5
t(
. (Criteriul comparatiei cu raport, CS). Fie seriile
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
cu termeni strict pozitivi.
a) Dac a
r
n+1
r
n
_
n
n+1
n
n
. \: N
m1
cu :
1
_ :.
si dac a
o

n=m
n
n
este convergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este convergent a.
b) Dac a
n
n+1
n
n
_
r
n+1
r
n
. \: N
m1
cu :
1
_ :.
si dac a seria
o

n=m
n
n
este divergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este divergent a.
Seria armonic a generalizat a. Fie c R. Seria
o

n=1
1
:

este divergent a dac a


c _ 1 si convergent a (chiar absolut convergent a) dac a c 1.
Demonstratie
(
. Fie c R. Termenul general al seriei este
r
n
=
1
:

. \: N
+
.
Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
/

. \: N
+
.
Nu putem exprima :
n
f ar a simbolul

=nu vom aplica denitia n studiul
convergentei seriei.
Cum lim
no
r
n
= lim
no
1
:

+. dac a c < 0.
0. dac a c 0.
1. dac a c = 0.
CS de divergent a
= Seria
o

n=1
1
:

este divergent a pentru c _ 0.


R amne s a studiem natura seriei pentru c 0.
Pentru c = 1 seria armonic a
o

n=1
1
:
este divergent a deoarece sirul sumelor
partiale este divergent (a se vedea Exemplul 1.3.20 din Cursul 3, unde se arat a
c a sirul sumelor partiale nu este sir Cauchy, deci este divergent) sau direct, cu
Criteriul Cauchy de la serii.
Pentru 0 < c < 1= :

< :. \: N
+
=
1
n


1
n
. \: N
+
. Aplic am criteriul
comparatiei cu seria
o

n=1
1
n
si rezult a c a seria
o

n=1
1
:

este divergent a.
Pentru
c 1.
utiliz am c a
Sirul (:
n
)
nN
este sir monoton cresc ator, deoarece
7
:
n+1
:
n
=
1
(n+1)
0. \: N
+
.Atunci :
n
_ :
2
n. \: N
+
.
Ar at am c a sirul (:
n
)
nN
este sir m arginit. ntr-adev ar
0 < :
n
=
n

k=1
1
/

_ :
2
n = 1 +
1
2

1
3

+
1
4

. .. .
2 termeni
+
+

1
5

+
1
6

+
1
7

+
1
8

. .. .
2
2
termeni
+ ... +

1
(2
n1
+ 1)

+ ... +
1
(2
n1
+ 2
n1
)

. .. .
2
n1
termeni
<
< 1 +
1
2

+ 2
1
2

+ 4
1
4

+ ... + 2
n1

1
(2
n1
)
=
= 1 +
1
2

+
1
2
1
+
1
(2
2
)
1
+ ... +
1
(2
n1
)
1
=
= 1 +
1
2

1
2
1
+
1
(2
1
)
2
+ ... +
1
(2
1
)
n1

=
= 1 +
1
2

+
1
2
1

1
1
(2
1
)
n1
1
1
2
1
<
< 1 +
1
2

+
1
2
1

1
1
1
2
1
. \: N
+
= sirul (:
n
)
nN
este m arginit.
Deoarece sirul (:
n
)
nN
este monoton cresc ator si m arginit, rezult a c a este
convergent=pentru c 1, seria
o

n=1
1
:

este convergent a.
Exemplul 1.4.3. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
1
:
3
+ :
2
+ : + 1
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
n
3
+n
2
+n+1
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu denitia. Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
k
3
+k
2
+k+1
. \: N
+
.
Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul comparatiei. Deoarece sirul (r
n
)
nN
contine termeni poz-
itivi si
0
1
n
3
+n
2
+n+1
_
1
n
3
. \: N
+
.
o

n=1
1
n
3
este serie convergent a
ca si serie armonic a cu c = 7 1

C. comparatiei
=
o

n=1
1
n
3
+n
2
+n+1
este
serie convergent a.
b)
o

n=1
1
2
n

n+1
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
8
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
2
n

n+1
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu denitia. Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
2
k

k+1
. \: N
+
.
Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii.
modul 1
(
. Aplic am Criteriul lui Cauchy pentru serii. Veric am dac a
\- 0. :
"
N
+
astfel nct \j N
+
. \: N
+
. : _ :
"
s a avem
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ < -.
Fie \- 0. C aut am :
"
N
+
astfel nct \j N
+
. \: N
+
. : _ :
"
s a avem
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ =

1
2
n+1

n+2
+ ... +
1
2
n+p

n+p+1

=
=
1
2
n+1

1

n+2
+ ... +
1
2
n+p

1

n+p+1
_
1
2
n+1
1 + ... +
1
2
n+p
1 =
=
1
2
n+1
+ ... +
1
2
n+p
=
1
2
n+1

(
1
2
)
p
1
1
2
1
=
1
2
n

1
2

sc ap am de p, r amne n
<
1
2
n
1 < -.
adic a
1
2
n
< - = :
ln
1
"
ln 2
.
G asim :
"
=

ln
1
"
ln 2

+ 1.
=este vericat Criteriul lui Cauchy
=seria
o

n=1
1
2
n

n+1
este converegent a.
modul 2. Aplic am Criteriul comparatiei.
Sirul (r
n
)
nN
contine termeni pozitivi
ncerc am:
0
1
2
n

n+1
_
1

n+1
<
1

n
. \: N
+
.
o

n=1
1

n
este serie divergent a
ca si serie armonic a cu c =
1
2
.

C. comparatiei
= nu putem arma dac a
seria este convergent a sau divergent a.
ncerc am:
0
1
2
n

n+1
_
1
2
n
. \: N
+
.
o

n=1

1
2

n
este serie convergent a
ca si serie geometric a cu c =
1
2
]1. 1[

C. comparatiei
=
o

n=1
1
2
n

n+1
este
serie convergent a.
c)
o

n=1
1
5
n
cos :
n
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
9
r
n
=
1
5
n
....
0
cos :
n
. .. .
m arginit
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu denitia. Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
5
k
cos /
k
. \: N
+
.
Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii.
modul 1
(
. Aplic am Criteriul lui Cauchy pentru serii. Veric am dac a
\- 0. :
"
N
+
astfel nct \j N
+
. \: N
+
. : _ :
"
s a avem
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ < -.
Fie \- 0. C aut am :
"
N
+
astfel nct \j N
+
. \: N
+
. : _ :
"
s a avem
[r
n+1
+ ... + r
n+p
[ =

1
5
n+1
cos (: + 1)
n+1
+ ... +
1
5
n+p
cos (: + j)
n+p

1
5
n+1
cos (: + 1)
n+1

+ ... +

1
5
n+p
cos (: + j)
n+p

=
1
5
n+1

cos (: + 1)
n+1

+ ... +
1
5
n+p

cos (: + j)
n+p

_
1
5
n+1
+ ... +
1
5
n+p
=
1
5
n+1

(
1
5
)
p
1
1
5
1
=
1
45
n

1
5

sc ap am de p, r amne n
<
1
45
n
1 <
1
5
n
< -.
adic a
1
5
n
< - = :
ln
1
"
ln 5
.
G asim :
"
=

ln
1
"
ln 5

+ 1.
=este vericat Criteriul lui Cauchy
=seria
o

n=1
1
5
n
cos :
n
este converegent a.
modul 2. Aplic am Criteriul comparatiei. Deoarece sirul (r
n
)
nN
contine si ter-
meni pozitivi si termeni negativi= nu putem aplica direct Criteriul compara-
tiei. Vom studia absoluta convergent a a seriei cu termeni oarecare
o

n=1
1
5
n
cos :
n
,
adic a vom studia dac a seria
o

n=1

1
5
n
cos :
n

este convergent a.
0 _

1
5
n
cos :
n

_
1
5
n
. \: N
+
.
o

n=1

1
5

n
este serie convergent a
ca si serie geometric a cu c =
1
5
]1. 1[

C. comparatiei
=
o

n=1

1
5
n
cos :
n

este serie convergent a=


o

n=1
1
5
n
cos :
n
este serie absolut convergent a.
Teorema 1.4.6. (Criteriul comparatiei cu limit a, forma tare, CS). Fie
seriile
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
cu termeni strict pozitivi astfel nct
10
lim
no
xn
yn
= | [0. +]
a) Dac a 0 < | < + atunci cele dou a serii au aceeasi natur a;
b) Dac a | = 0 si seria
o

n=m
n
n
este convergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este conver-
gent a;
c) Dac a | = + si seria
o

n=m
n
n
este divergent a atunci seria
o

n=m
r
n
este diver-
gent a.
Teorema 1.4.6
t(
. (Criteriul comparatiei cu limit a, forma slab a, CS).
Fie seriile
o

n=m
r
n
si
o

n=m
n
n
cu termeni strict pozitivi astfel nct
lim
no
xn
yn
= | [0. +]
a) Dac a lim
no
xn
yn
= |
+
[0. +[ atunci
dac a
o

n=m
n
n
(C) atunci
o

n=m
r
n
(C) ;
dac a
o

n=m
r
n
(1) atunci
o

n=m
n
n
(1) ;
b) Dac a lim
no
xn
yn
= |
+
]0. +] atunci
dac a
o

n=m
r
n
(C) atunci
o

n=m
n
n
(C) ;
dac a
o

n=m
n
n
(1) atunci
o

n=m
r
n
(1) ;
c) Dac a 0 < lim
no
xn
yn
_ lim
no
xn
yn
< + atunci
o

n=m
r
n
au aceeasi natur a
~
o

n=m
n
n
.
Exemplul 1.4.3. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
sin
1
n
2
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
= sin
1
n
2
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Cu denitia-NU
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul comparatiei cu limit a. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
11
lim
no
sin
1
n
2
1
n
2
= 1 ]0. +[
o

n=1
1
n
2
este serie convergent a
ca si serie armonic a cu c = 2

C. comparatiei
=
cu limit a
o

n=1
sin
1
n
2
este serie con-
vergent a.
b)
o

n=1
1
n
3
n
2
+11
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
n
3
n
2
+11
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Cu denitia-NU
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul comparatiei cu limit a. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
lim
no
1
n
3
n
2
+11
1
n
2
= 0
o

n=1
1
n
2
este serie convergent a
ca si serie armonic a cu c = 2

C. comparatiei
=
cu limit a
o

n=1
1
n
3
n
2
+11
este serie
convergent a.
c)
o

n=1
1

n+1
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1

n+1
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Cu denitia-NU
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul comparatiei cu limit a. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
lim
no
1
p
n+1
1
n
= +
o

n=1
1
n
este serie divergent a
ca si serie armonic a cu c = 1

C. comparatiei
=
cu limit a
o

n=1
1

n+1
este serie di-
vergent a.
Teorema 1.4.7
(
. (Criteriul n , CS). Fie seria
o

n=m
r
n
cu termeni pozitivi.
a) Dac a c 1 a.. 0 _ lim
no
(:

r
n
) < + atunci
o

n=m
r
n
este convergent a;
12
b) Dac a c _ 1 a.. 0 < lim
no
(:

r
n
) _ + atunci
o

n=m
r
n
este divergent a.
Teorema 1.4.8
(
. (Criteriul de condensare Cauchy). Fie seria
o

n=m
r
n
, cu
termeni pozitivi r
n
0. \: N
m
. Dac a sirul (r
n
)
nNm
este monoton descresc a-
tor, atunci
o

n=m
r
n
are aceeasi natur a
~
o

n=m
2
n
r
2
n.
Teorema 1.4.9. (Criteriul raportului-DAlembert, forma slab a, CS).
Fie seria
o

n=m
r
n
, cu termeni strict pozitivi r
n
0. \: N
m
.
a) Dac a lim
no
xn+1
xn
< 1. atunci seria
o

n=m
r
n
este convergent a.
b) Dac a lim
no
xn+1
xn
1. atunci seria
o

n=m
r
n
este divergent a.
c) Dac a lim
no
xn+1
xn
_ 1. sau lim
no
xn+1
xn
_ 1 atunci nu se poate preciza natura
seriei.
Dac a lim
no
xn+1
xn
. atunci criteriul anterior se numeste forma tare.
Exemplul 1.4.4. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
3
n
n!
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
3
n
n!
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Cu denitia-NU
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
lim
no
xn+1
xn
= lim
no
3
n+1
(n+1)!

n!
3
n
= lim
no
3
n+1
= 0 < 1

C. raportului
=
forma tare
o

n=1
3
n
n!
este
serie convergent a.
b)
o

n=1
:!

2
n

n
;
Aplic am direct criterii.
Aplic am Criteriul raportului, forma tare. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
13
lim
no
xn+1
xn
= lim
no
(: + 1)!

2
n+1

n+1

1
n!

n
2

n
= lim
no
2
n
n
(n+1)
n =
2
e
< 1

C. raportului
=
forma tare
o

n=1
3
n
n!
este serie convergent a.
Teorema 1.4.10 (Criteriul r ad acinii-Cauchy-Hadamard, forma slab a,
CS). Fie seria
o

n=m
r
n
, cu termeni strict pozitivi r
n
0. \: N
m
.
a) Dac a lim
no
n

r
n
< 1 atunci seria
o

n=m
r
n
este convergent a.
b) Dac a lim
no
n

r
n
1 atunci seria
o

n=m
r
n
este divergent a.
c) Dac a lim
no
n

r
n
= 1 atunci nu se poate preciza natura seriei.
Dac a lim
no
n

r
n
atunci criteriul anterior se numeste forma tare.
Observatia 1.4.2. Dac a
o

n=m
r
n
este o serie cu termeni oarecare si
o

n=m
[r
n
[ este
divergent a pe baza criteriului raportului sau criteriului r ad acinii atunci
o

n=m
r
n
este divergent a.
Exemplul 1.4.5. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
n
2
(3+
1
n
)
n ;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
n
2
(3+
1
n
)
n . \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Cu denitia-NU
Etapa 3. Aplic am criterii.
Aplic am Criteriul r ad acinii, forma tare. Deoarece sirul (r
n
)
nN
este cu
termeni strict pozitivi si
lim
no
n

r
n
= lim
no
n

n
2
(3+
1
n
)
n = lim
no
(
n

n)
2
3+
1
n
=
1
3
< 1

C. r ad acinii
=
forma tare
o

n=1
n
2
(3+
1
n
)
n
este serie convergent a.
b)
o

n=0
1
(3 + (1)
n
)
n
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
(3+(1)
n
)
n . \: N.
14
Deoarece N =

2

/;

/ N

'

/ + 1;

/ N

, explicit am
r
n
=

1
4
n
, dac a : = 2

/;

/ N
1
2
n
, dac a : = 2

/ + 1;

/ N
Determin am

lim
e
ko
r
2
e
k
= lim
e
ko
1
4
2
e
k
= 0;
lim
e
ko
r
2
e
k+1
= lim
e
ko
1
2
2
e
k+1
= 0.
= L

(r
n
)
nN

= 0 =

lim
no
r
n
= 0
lim
no
r
n
= 0
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii.
modul 1. Aplic am Criteriul raportului.
r
n
0. \: N.
r
n+1
r
n
. .. .
un
=
1
(3+(1)
n+1
)
n+1
1
(3+(1)
n
)
n
=
(3+(1)
n
)
n
(3+(1)
n+1
)
n+1
=

4
n
2
n+1
= 2
n1
. dac a : = 2

/;

/ N
2
n
4
n+1
=
1
2
n+2
. dac a : = 2

/ + 1;

/ N.
Determin am

lim
e
ko
n
2
e
k
= +;
lim
e
ko
n
2
e
k+1
= 0.
= L

r
n+1
r
n

nN

= +. 0 =

lim
no
xn+1
xn
= 0
lim
no
xn+1
xn
= +
=@ lim
no
r
n+1
r
n
.
Cum lim
no
xn+1
xn
= + 1 si lim
no
xn+1
xn
= 0 < 1 = seria
o

n=0
1
(3+(1)
n
)
n nu se
poate studia cu criteriul raportului.
modul 2. Aplic am Criteriul r ad acinii.
r
n
0. \: N.
n

r
n
. .. .
vn
=
n

1
(3+(1)
n
)
n =
1
(3+(1)
n
)
=

1
4
. dac a : = 2

/;

/ N
1
2
. dac a : = 2

/ + 1;

/ N
Determin am

lim
e
ko

2
e
k
=
1
4
;
lim
e
ko

2
e
k+1
=
1
2
.
= L

r
n

nN

=

1
4
.
1
2

lim
no
n

r
n
=
1
4
lim
no
n

r
n
=
1
2
=@ lim
no
n

r
n
.
Cum lim
no
n

r
n
=
1
2
< 1 = seria
o

n=0
1
(3+(1)
n
)
n este convergent a.
Teorema 1.4.11 (Criteriul Raabe-Duhamel, forma slab a, CS). Fie seria
15
o

n=m
r
n
, cu termeni strict pozitivi r
n
0. \: N
m
.
a) Dac a lim
no
:

r
n
r
n+1
1

1. atunci seria
o

n=m
r
n
este convergent a.
b) Dac a lim
no
:

r
n
r
n+1
1

< 1. atunci seria


o

n=m
r
n
este divergent a.
c) Dac a lim
no
:

r
n
r
n+1
1

_ 1. sau lim
no
:

r
n
r
n+1
1

_ 1 atunci nu se poate
preciza natura seriei.
Dac a lim
no
:

r
n
r
n+1
1

atunci criteriul anterior se numeste forma tare.


Exemplul 1.4.6. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
a

n
. a 0;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
= a

n
. \: N
+
.
= lim
no
r
n
=

0. dac a 0 < a < 1


1. dac a a = 1
+. dac a a 1.
=

dac a a _ 1, atunci seria este divergent a
dac a a ]0. 1[ , atunci seria poate convergent a
Etapa 2. Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii atunci cnd a ]0. 1[ .
modul 1. Aplic am Criteriul raportului.
r
n+1
r
n
= a

n+1

n
= a
1
p
n+1+
p
n
. \: N
+
.
lim
no
r
n+1
r
n
a]0;1[
= 1 =Nu se poate preciza natura seriei.
modul 2. Aplic am Criteriul r ad acinii.
n

[r
n
[ = a
p
n
n
. \: N
+
.
lim
no
n

[r
n
[
a]0;1[
= 1 =Nu se poate preciza natura seriei.
modul 3. Aplic am Criteriul lui Raabe-Duhamel.
:

r
n
r
n+1
1

= :

n+1+

n
1

= :

a
1
p
n+1+
p
n
1

. \: N
+
=
lim
no
:

r
n
r
n+1
1

= lim
no
:

a
1
p
n+1+
p
n
1

= lim
no
a
1
p
n+1+
p
n
1
1

n+1+

n+1+

n
= (lna) ()
a]0;1[
=
=ln a<0
+ 1
=seria este convergent a.
Concluzii:
-dac a a ]0. 1[ = seria
o

n=1
a

n
este convergent a.
16
-dac a a _ 1 = seria
o

n=1
a

n
este divergent a.
Teorema 1.4.12
(
(Criteriul Bertrand, forma slab a, CS). Fie seria
o

n=m
r
n
,
cu termeni strict pozitivi r
n
0. \: N
m
.
a) Dac a lim
no

r
n
r
n+1
1

ln: 1 atunci
o

n=m
r
n
este convergent a;
b) Dac a lim
no

r
n
r
n+1
1

ln: < 1 atunci seria


o

n=m
r
n
este divergent a;
c) Dac a lim
no

r
n
r
n+1
1

ln: _ 1 sau lim


no

r
n
r
n+1
1

ln: _
1 atunci nu se poate preciza natura seriei.
Dac a lim
no

r
n
r
n+1
1

ln: atunci criteriul anterior se numeste


forma tare.
Teorema 1.4.13
(
(Criteriul logaritmic, CS). Fie seria
o

n=m
r
n
, cu termeni
strict pozitivi r
n
0. \: N
m
a..
lim
no
ln
1
xn
ln:
= |.
a) Dac a | 1 atunci
o

n=m
r
n
este convergent a;
b) Dac a | < 1 atunci seria
o

n=m
r
n
este divergent a;
c) Dac a | = 1 atunci nu se poate preciza natura seriei.
Teorema 1.4.14 (Criteriul lui Abel, CS). Fie seria
o

n=m
c
n
n
n
. Dac a
(i) sirul (c
n
)
nNm
este monoton (descresc ator) si m arginit;
(ii) seria
o

n=m
n
n
este convergent a,
atunci seria
o

n=m
c
n
n
n
este convergent a.
Teorema 1.4.15. (Criteriul lui Dirichlet, CS). Fie seria
o

n=m
c
n
n
n
. Dac a
(i) sirul (c
n
)
nNm
este monoton descresc ator cu lim
no
c
n
= 0;
(ii) seria
o

n=m
n
n
are sirul sumelor partiale :
u
n
=
n

k=m
n
k
. \: N
m
sir m arginit,
17
atunci seria
o

n=m
c
n
n
n
este convergent a.
Exemplul 1.4.7. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
sina:
:

. a R
+
este xat si c 0 este xat;
Rezolvare.
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
=
1
:

....
0
sina:
. .. .
m arginit
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu denitia. Sirul sumelor partiale este
:
n
=
n

k=1
1
k

sina/. \: N
+
.
Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am criterii.
Seria este cu termeni oarecare. Aplic am Criteriul Dirichlet. Alegem
(i) c
n
=
1
n

. \: N
+
. Observ am c a sirul (c
n
)
nN
este monoton descresc ator
cu lim
no
c
n
= 0.
(ii) n
n
= sina:. \: N
+
. Studiem dac a sirul sumelor partiale
:
u
n
=
n

k=1
sina/. \: N
+
este sir m arginit. Determin am :
u
n
.
Fie : N
+
. Not am
n
=
n

k=1
cos a/ si 1
n
=
n

k=1
sina/. Atunci

n
+ i1
n
=
n

k=1
cos a/ + i
n

k=1
sina/ =
n

k=1
(cos a/ + i sina/)
=
n

k=1
(cos a + i sina)
k
= (cos a + i sina)
(cos a+i sin a)
n
1
(cos a+i sin a)1
= (cos a + i sina)
(cos an+i sin an)1
(cos a+i sin a)1
= (cos a + i sina)
i)
2 sin
2 an
2
i2 sin
an
2
cos
an
2
2 sin
2 a
2
i2 sin
a
2
cos
a
2
= (cos a + i sina)
sin
an
2
(cos
an
2
+i sin
an
2
)
sin
a
2
(cos
a
2
+i sin
a
2
)
=
sin
an
2
sin
a
2

cos

a +
an
2

a
2

+ i sin

a +
an
2

a
2

.
Deci
n
=
sin
an
2
sin
a
2
cos

an+a
2

si 1
n
=
sin
an
2
sin
a
2
sin

an+a
2

.
Atunci ' =
1
[sin
a
2
[
0 astfel nct
[:
u
n
[ =

sin
an
2
sin
a
2
sin

an+a
2

_
1
[sin
a
2
[
. \: N
+
= (:
u
n
)
nN
este sir m arginit.
18
Conform Criteriului lui Dirichlet, seria
o

n=1
sin an
n

este convergent a.
b)
o

n=1
ln

1 +
1
n
2

sin:;
Indicatie.
c
n
= ln

1 +
1
n
2

. \: N
+
n
n
= sin:. \: N
+
.
c)
o

n=1
cos :
3
n
;
Indicatie.
c
n
=
1
3
n
. \: N
+
n
n
= cos :. \: N
+
.
n acest caz este mai simplu de aplicat criteriul comparatiei pentru
o

n=1

cos :
3
n

.
Teorema 1.4.16 (Criteriul lui Leibniz, CS). Fie sirul de numere reale
(a
n
)
nNm
cu
a
n
0. \: N
m
.
Dac a sirul (a
n
)
nNm
este monoton descresc ator cu lim
no
a
n
= 0 atunci seria
alternant a
o

n=m
(1)
n
a
n
este convergent a. Rezultatul este valabil si pentru seria
alternant a
o

n=m
(1)
n+1
a
n
.
Seria armonic a alternant a generalizat a. Fie c R. Seria
o

n=1
(1)
n
:

este
divergent a dac a c _ 0 si convergent a dac a c 0. Mai mult, pentru c ]0. 1]
seria este semiconvergent a, iar pentru c 1 seria este absolut convergent a.
Exemplul 1.4.8. S a se studieze natura urm atoarelor serii de numere reale
a)
o

n=1
(1)
n
:
2
n
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
= (1)
n
. .. .
m arginit

:
2
n
....
0
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am Criteriul lui Leibniz.
Sirul (r
n
)
nN
este sir alternant, adic a
19
r
n
= (1)
n
:
2
n
....
an>0;VnN

. \: N
+
.
si, mai mult, r
n
= (1)
n
a
n
. \: N
+
, unde

a
n
0. \: N
+
(a
n
)
nN
este sir monoton descresc ator
lim
no
a
n
= 0
C. Leibniz
= seria
o

n=1
(1)
n
n
2
n
este
convergent a.
b)
o

n=1
(1)
n+1
1
:
2
+ 4: + 5
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
= (1)
n+1
. .. .
m arginit

1
:
2
+ 4: + 5
. .. .
0
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am Criteriul lui Leibniz.
Sirul (r
n
)
nN
este sir alternant, adic a
r
n
= (1)
n+1
1
:
2
+ 4: + 5
. .. .
an>0;VnN

. \: N
+
.
si, mai mult, r
n
= (1)
n
a
n
. \: N
+
, unde

a
n
0. \: N
+
(a
n
)
nN
este sir monoton descresc ator
lim
no
a
n
= 0
C. Leibniz
= seria
o

n=1
(1)
n+1
1
n
2
+4n+5
este convergent a.
Este chiar absolut convergent a (seria modulelor se studiaz a cu criteriul comparatiei).
c)
o

n=1
(1)
n
arctg
1
n
cos
1
n
;
Etapa 1. Studiem dac a lim
no
r
n
= 0.
Termenul general al seriei este
r
n
= (1)
n
. .. .
m arginit

arctg
1
n
cos
1
n
. .. .
0
. \: N
+
= lim
no
r
n
= 0 =seria poate convergent a.
Etapa 2. Nu vom aplica denitia n studiul convergentei seriei.
Etapa 3. Aplic am Criteriul lui Leibniz.
Sirul (r
n
)
nN
este sir alternant, adic a
r
n
= (1)
n
arctg
1
n
cos
1
n
. .. .
an>0;VnN

. \: N
+
.
20
Se observ a c a
0 <
1
n
_ 1. \: N
+
arctg e cresc atoare pe ]0;1]
=
0 < arctg
1
n
<

4
. \: N
+
si
0 <
1
n
_ 1. \: N
+
cos e descresc atoare pe ]0;1]
=
cos 0 cos
1
n
cos 1 0. \: N
+
Mai mult
1
n+1
<
1
n
arctg e cresc atoare pe ]0;1]
= arctg
1
n+1
< arctg
1
n
si
1
n+1
<
1
n
cos e descresc atoare pe ]0;1]
= cos
1
n+1
cos
1
n
=
1
cos
1
n+1
<
1
cos
1
n
si deci
a
n
a
n+1
. \: N
+
.
Deci r
n
= (1)
n
a
n
. \: N
+
, unde

a
n
0. \: N
+
(a
n
)
nN
este sir monoton descresc ator
lim
no
a
n
= 0
C. Leibniz
= seria
o

n=1
(1)
n arctg
1
n
cos
1
n
este convergent a.
21

S-ar putea să vă placă și