an univ.

20102011
CURS NR. 5
Analiz a matematic a 1
2. Multimile R
n
. R
n
. : N

2.1. Structuri algebrice pe R

n
. R
n
. : N

Fie \: N

.denim
R
n
=

x; x = (r
1
. .... r
n
) . r
i
R. \i = 1. :

.
R
1
= R se reprezint a geometric prin axa numerelor reale;
R
2
se reprezint a prin multimea punctelor unui plan raportate la un sistem
de axe ortogonale;
R
3
se reprezint a prin multimea punctelor din spatiu raportate la un sistem
de axe ortogonale;
R
4
. R
5
. ... -nu mai sunt posibile reprezent ari spatiale.
Denim egalitatea a dou a :-uple prin
x = y = [r
1
= n
1
. .... r
n
= n
n
] .
Teorema 2.1.1. \: N

. (R
n
. +. . R) este spatiu liniar peste R, unde operatiile
standard sunt
(adunarea :-uplelor)
+ : R
n
R
n
R
n
.
\(x. y) (R
n
)
2
. (r
1
. .... r
n
) + (n
1
. .... n
n
) = (r
1
+n
1
. .... r
n
+n
n
).
(nmultirea :-uplelor din R
n
cu scalari din cmpul R)
: KR
n
R
n
.
\(c. x) R R
n
. c (r
1
. .... r
n
) = (cr
1
. .... cr
n
).
Teorema 2.1.2. \: N

. (R
n
. '. `) este spatiu liniar euclidian, unde produsul
scalar standard este
'. ` : R
n
R
n
R
denit prin \x = (r
1
. .... r
n
) R
n
, \y = (n
1
. .... n
n
) R
n
:
'x. y` = r
1
n
1
+... +r
n
n
n
.
Observatia 2.1.1. Numai pentru : = 1. R
1
= (X. +. . _. C1) este corp comu-
tativ total ordonat. Pentru : _ 2. nu se poate deni pe R
2
o relatie de ordine
total a.
Fie \: N

.denim
R
n
=

x; x = (r
1
. .... r
n
) . r
i
R. \i = 1. :

.
1
2.2. Structuri de convergent a pe R
n
. R
n
. : N

Teorema 2.2.1. Fie \: N

. Atunci functiile
||
1
: R
n
R, |x|
1
= [r
1
[ +... +[r
n
[ =
n

i=1
[r
i
[ ;
||
2
: R
n
R, |x|
2
=

[r
1
[
2
+... +[r
n
[
2
=

i=1
[r
i
[
2
1
2
;
||
1
: R
n
R, |x|
1
= max [r
1
[ . .... [r
n
[ = max [r
i
[ ; i 1. 2. .... :
sunt norme pe R
n
, numite respectiv norma modul, norma euclidiana, norma
maximum. Deci (R
n
. ||
1
) . (R
n
. ||
2
) . (R
n
. ||
1
) sunt spatii normate. Mention am
c a norma euclidian a este indus a de produsul scalar standard, adic a
|x|
2
=

'x. x`. \x R
n
.
Particularizare : = 1(||
1
= ||
2
= ||
1
= [[). : = 2. : = 3.
Teorema 2.2.2

. Fie \: N

. Atunci, pentru j N

, functia
||
p
: R
n
R, |x|
p
=
p

[r
1
[
p
+... +[r
n
[
p
=

i=1
[r
i
[
p
1
p
este o norm a pe R
n
. Deci

R
n
. ||
p

este spatiu normat.

Teorema 2.2.3. Fie \: N

. Atunci functiile
d
1
: R
n
R
n
R, d
1
(x. y) = [r
1
n
1
[ +... +[r
n
n
n
[ =
n

i=1
[r
i
n
i
[ ;
d
2
: R
n
R
n
R, d
2
(x. y) =

[r
1
n
1
[
2
+... +[r
n
n
n
[
2
=

i=1
[r
i
n
i
[
2
1
2
;
d
1
: R
n
R
n
R, d
1
(x. y) = max [r
1
n
1
[ . .... [r
n
n
n
[ = max [r
i
n
i
[ ; i 1. .... :
sunt metrici pe R
n
, numite respectiv metrica modul, metrica euclidiana, met-
rica maximum. Deci (R
n
. d
1
) . (R
n
. d
2
) . (R
n
. d
1
) sunt spatii metrice. Mai mult,
metricele d
1
. d
2
. d
1
sunt induse de normele ||
1
. ||
2
. ||
1
. adic a
d
1;2;1
(x. y) = |x y|
1;2;1
. \(x. y) (R
n
)
2
.
Particularizare : = 1(d
1
= d
2
= d
1
). : = 2. : = 3.
Teorema 2.2.4

. Fie \: N

. Atunci pentru j N

, functia
d
p
: R
n
R
n
R, d
p
(x. y) =
p

[r
1
n
1
[
p
+... +[r
n
n
n
[
p
=

k=1
[r
i
n
i
[
p
1
p
;
este o metric a pe R
n
. Deci (R
n
. d
p
) este spatiu metric. Mai mult, metrica d
p
este indus a de norma ||
p
. adic a
d
p
(x. y) = |x y|
p
. \(x. y) (R
n
)
2
.
Denitia 2.2.1. Fie a R
n
si r 0. Multimea
o (a. r) =

x R
n
; |x a|
1;2;1
= d
1;2;1
(x. a) = r

este sfera cu centrul n a si de raz a r. Multimea

2
1(a. r) =

x R
n
; |x a|
1;2;1
= d
1;2;1
(x. a) < r

este interiorul sferei (sfera deschisa) cu centrul n a si de raz a r. Multimea

1
0
(a. r) =

x R
n
; |x a|
1;2;1
= d
1;2;1
(x. a) _ r

este sfera nchisa cu centrul n a si de raz a r. Multimea

x R
n
; |x a|
1;2;1
= d
1;2;1
(x. a) r

este exteriorul sferei cu centrul n a si de raz a r.

n functie de ce distant a se alege se obtine un anume tip sfer a.
Exemplul 2.2.1. Se reprezint a grac sferele o (a. r) . 1(a. r) . 1
0
(a. r), a R
n
,
r 0. corespunz atoare pentru d
1
. d
2
. d
1
(||
1
. ||
2
. ||
1
) n cazurile : = 1.
: = 2. : = 3.
: = 1.
d
1
: R R R, d
1
(r. n) = [r n[ ;
d
2
: R R R, d
2
(r. n) = [r n[ ;
d
1
: R R R, d
1
(r. n) = [r n[ ;
||
1
: R R, |r|
1
= [r[ ;
||
2
: R R, |r|
2
= [r[ ;
||
1
: R R, |r|
1
= [r[ ;
o
1;2;1
(a. r) = r R; [r a[ = r = a r. a +r
este sfera cu centrul n a si de raz a r.
1
1;2;1
(a. r) = r R; [r a[ < r = ]a r. a +r[
este interiorul sferei (sfera deschis a) cu centrul n a si de raz a r.
1
0
1;2;1
(a. r) = r R; [r a[ _ r = [a r. a +r]
este sfera nchis a cu centrul n a si de raz a r.
: = 2.
d
1
: R
2
R
2
R, d
1
((r
1
. r
2
) . (n
1
. n
2
)) = [r
1
n
1
[ +[r
2
n
2
[ ;
||
1
: R
2
R, |(r
1
. r
2
)|
1
= [r
1
[ +[r
2
[ ;
Fie a = (a
1
. a
2
) R
2
si r 0.
o
1
(a. r) =

x R
2
; [r
1
a
1
[ +[r
2
a
2
[ = r

este sfera cu centrul n a si de raz a r.

1
1
(a. r) =

x R
2
; [r
1
a
1
[ +[r
2
a
2
[ < r

este interiorul sferei (sfera deschis a) cu centrul n a si de raz a r.

1
0
1
(a. r) =

x R
2
; [r
1
a
1
[ +[r
2
a
2
[ _ r

este sfera nchis a cu centrul n a si de raz a r.

3
d
2
: R
2
R
2
R, d
2
((r
1
. r
2
) . (n
1
. n
2
)) =

[r
1
n
1
[
2
+[r
2
n
2
[
2
;
||
2
: R
2
R, |(r
1
. r
2
)|
2
=

[r
1
[
2
+[r
2
[
2
.
Fie a = (a
1
. a
2
) R
2
si r 0.
o
2
(a. r) =

x R
2
;

[r
1
a
1
[
2
+[r
2
a
2
[
2
= r

este sfera cu centrul n a si de raz a r.

1
2
(a. r) =

x R
2
;

[r
1
a
1
[
2
+[r
2
a
2
[
2
< r

este interiorul sferei (sfera deschis a) cu centrul n a si de raz a r.

1
0
2
(a. r) =

x R
2
;

[r
1
a
1
[
2
+[r
2
a
2
[
2
_ r

este sfera nchis a cu centrul n a si de raz a r.

d
1
: R
2
R
2
R, d
1
((r
1
. r
2
) . (n
1
. n
2
)) = max ([r
1
n
1
[ . [r
2
n
2
[) ;
||
1
: R
2
R, |(r
1
. r
2
)|
1
= max ([r
1
[ . [r
2
[)
Fie a = (a
1
. a
2
) R
2
si r 0.
o
1
(a. r) =

x R
2
; max ([r
1
a
1
[ . [r
2
a
2
[) = r

este sfera cu centrul n a si de raz a r.

1
1
(a. r) =

x R
2
; max ([r
1
a
1
[ . [r
2
a
2
[) < r

este interiorul sferei (sfera deschis a) cu centrul n a si de raz a r.

1
0
1
(a. r) =

x R
2
; max ([r
1
a
1
[ . [r
2
a
2
[) _ r

este sfera nchis a cu centrul n a si de raz a r.

Teorema 2.2.5.
a) d
1
_ d
1
_ :d
1
;
b) d
1
_ d
2
_

:d
1
;
c) d
2
_ d
1
.
Utiliznd inegalit atile anterioare, se arat a c a \a R
n
, \r 0 au loc
a
1
) 1
1

a.
r
n

1
1
(a. r) 1
1
(a. r) ;
b
1
) 1
1

a.
r
p
n

1
2
(a. r) 1
1
(a. r) ;
c
1
) 1
1
(a. r) 1
2
(a. r) .
Se reprezint a grac incluziunile n cazul : = 2.
4
Exemplul 2.2.2. Se arat a c a \a = (a
1
. .... a
n
) R
n
, \r 0 au loc
a) 1
1
(a. r) =
n

j=1
]a
j
r. a
j
+r[ =
= ]a
1
r. a
1
+r[ ]a
2
r. a
2
+r[ ... ]a
n
r. a
n
+r[
(este un interval deschis :-dimensional);
b) 1
0
1
(a. r) =
n

j=1
[a
j
r. a
j
+r] ;
c) o
1
(a. r) =
n

j=1
a
j
r. a
j
+r .
Exemplul 2.2.3

. Fie \: N

. S a se arate c a functia
d : R
n
R
n
R, d (x. y) =
n

j=1
1
2
j

[r
j
n
j
[
1 +[r
j
n
j
[
este o metric a pe R
n
, dar nu este indus a de nici o norm a de pe R
n
.
Denitia 2.2.2. O multime 1 _ R
n
se numeste mul time deschisa n R
n

dac a 1 = O sau
dac a 1 = O si \a 1. r
a
0 a..

x R
n
; |x a|
1;2;1
< r

_ 1.
Exemplul 2.2.4. . S a se precizeze care dintre multimile
= [0. +[ ]0. +[
1 = R]1. +[
C =
+1

n=0
(]:. : + 1[ ]:. : + 1[)
sunt deschise n R
2
.
Denitia 2.2.3. Fie a = (a
1
. .... a
n
) si b = (/
1
. .... /
n
) . Se numeste interval
:dimensional deschis multimea

r R
n
; a
i
< r
i
< /
i
. i = 1. :

.
Teorema 2.2.5. (R
n
. T ) este spatiu topologic.
Topologia T este format a din toate multimile deschise n sensul denitiei ante-
rioare, si este indus a si de d
1
. si de d
2
. si de d
1
. T se numeste topologie uzuala
pe R
n
.
Denitia 2.2.3. O multime \ _ R
n
se numeste vecinatate n R
n
a punctului
a R
n
dac a
r 0 a..

x R
n
; |x a|
1;2;1
< r

_ \.
Not am cu 1 (a) multimea tuturor vecin at atilor punctului a R
n
.
5
Exemplul 2.2.5. S a se precizeze care dintre multimile
= [2. 0[ ]1. 3[
1 = ]. 0[ [2. +[
C = ]0. 2[ R
1 =

(r. n) R
2
; (r + 1)
2
+ (n 2)
2
_ 13

1 = ]. 0] [0. 3]
1 = [0. +[ ]. 1]
sunt vecin at ati n R
2
ale punctului a = (1. 2), respectiv ale punctului a =
(1. 0). Reprezentare grac a.
Observatia 2.2.4.

R
n
. T

este doar spatiu topologic. Topologia uzuala T pe

R
n
este multimea format a din toate multimile deschise n R
n
.
(nu preciz am aici denitia multimii deschise n R
n
; nu preciz am nici denitia
vecin at atii unui "punct" din R
n
).
Exemplul 2.2.6. S a se precizeze care dintre multimile
= [0. +] ]0. +[
1 = ]0. +] R
C = R]1. 1[
sunt deschise n R
2
.
Exemplul 2.2.7. S a se precizeze care dintre multimile
= ]2. 4[ R
1 = R ]. 0[
C =

(r. n) R
2
; r
2
< n

1 =

(r. n) R
2
; (r + 1)
2
+ (n 2)
2
_ 13

1 = ]. 2] [2. +]
1 = [2. +] [. 0]
sunt vecin at ati n R
2
ale "punctului" a = (1. +), respectiv ale "punctelor"
a = (+. ). a = (1. ). Reprezentare grac a.
Denitia 2.2.4. O multime _ R
n
este marginita dac a poate inclus a ntr-o
sfer a deschis a, mai precis dac a
a R
n
si r 0 astfel nct _

x R
n
; |x a|
1;2;1
< r

sau
' 0 astfel nct _

x R
n
; |x
R
n|
1;2;1
< '

sau
' 0 astfel nct |x|
1;2;1
< '. \x .
Numai pentru : = 1. notiunea de m arginire coincide cu cea dat a n (R. +. . _. C1)
cu inf si sup.
Exemplul 2.2.8. S a se studieze m arginirea urm atoarelor multimi din R
2
6
= [2. 0[ ]1. 2[
1 = [0. 1] [1. +[
C =

(r. n) R
2
;
x
2
4
+n
2
_ 1

1 =

(r. n) R
2
; r
2
_ n

.
Reprezentare grac a.
Observatia 2.2.5. Pentru denitiile punctelor interioare, exterioare, frontier a,
aderente, de acumulare, izolate si a multimilor corespunz atoare-vezi spatii topo-
logice.
Exemplul 2.2.9. S a se determine int
X
, fr
X
, ext
X
, ad
X
, ad
X
(
0
),
iz
X
,
X
pentru A, unde A = R
2
este considerat cu topologia uzual a:
a) =

(r. n) R
2
; r
2
+n
2
< 1. r +n < 1. n 0

;
b) =

(r. n) R
2
; r
2
+n
2
_ 1. r +n _ 1. n _ 0

;
c) =

(r. n) R
2
; r
2
+n
2
_ 1. r +n < 1. n 0

;
d) =

(r. n) R
2
; r
2
+n
2
_ 1. r +n _ 1. n _ 0. r < 1

;
2.3. Siruri de : -uple reale: m arginire, limite, siruri Cauchy
Peste tot n aceast a sectiune e : N un num ar natural xat si N
m
=
:. :+ 1. .... :. ... (N
0
= N si N
1
= N

).
Denitia 2.3.1. Se numeste sir de :-uple de numere reale o functie
1 : N
m
R
n
. 1 (/) =

r
k
1
. .... r
k
n

.
:upla x
k
=

r
k
1
. .... r
k
n

R
n
se numeste termenul de rang / al sirului (/ N
indice de sir, : N
2
indice de :-upl a). Not am sirul prin

x
k

k2Nm
. Descriem

x
k

k2Nm
: (r
m
1
. .... r
m
n
) .

r
m+1
1
. .... r
m+1
n

. ....

r
k
1
. .... r
k
n

. ...
Se numeste sub sir al sirului

x
k

k2Nm
restrictia functiei 1 la o submultime
num arabil a a N
m
.
Observatia 2.3.1. Deoarece pentru : _ 2 pe R
n
nu se poate introduce o relatie
de ordine total a, nu putem introduce notiunea de siruri monotone de :-uple.
Denitia 2.3.2. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Sirul

x
k

k2Nm
se numeste sir marginit dac a multimea termenilor sirului este m arginit a n R
n
,
adic a dac a
' 0 astfel nct

x
k

1;2;1
< '. \/ N
m
.
(toti termenii sirului sunt ntr-o sfer a deschis a de centru
R
n si raz a ').
Teorema 2.3.1. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale
x
k
=

r
k
1
. .... r
k
n

R
n
. / N
m
indice de sir, : N
2
indice de :-upl a.
Atunci urm atoarele armatii sunt echivalente:
7
(i)

x
k

k2Nm
este sir m arginit;
(ii) \, 1. .... : sirul

r
k
j

k2Nm
este sir m arginit.
Exemplul 2.3.1. S a se studieze m arginirea sirurilor
a) (r
n
. n
n
) =

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. \: N

;
b) (r
n
. n
n
. .
n
) =

(:)
n
.
1
:
2
.
:
2
: + 1

. \: N

.
Rezolvare. Am renotat la exercitiu indicele de sir cu :.
a) (r
n
. n
n
) =

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. \: N

.
Descriem sirul:
((r
n
. n
n
))
n2N
:

1
1
2
+ 1
.
(1)
1
1

2
2
2
+ 1
.
(1)
2
2

. ....

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. ....
Sirul ((r
n
. n
n
))
n2N
este m arginit dac a:
sau multimea termenilor sirului este m arginit a n R
2
.
sau sirurile (r
n
)
n2N
si (n
n
)
n2N
sunt m arginite.
Aici
r
n
=
:
:
2
+ 1
. \: N

.
-monotonia
r
n+1
r
n
=
: + 1
(: + 1)
2
+ 1

:
:
2
+ 1
< 0. \: N

=
=sirul este monoton descresc ator.
-reprezint grac
-sirul este m arginit
0 < r
n
_
1
2
. \: N

.
n
n
=
(1)
n
:
. \: N

.
Deoarece N = 2/; / N

' 2/ + 1; / N, explicit am
n
n
=

1
:
, dac a : = 2/; / N

1
:
, dac a : = 2/ + 1; / N.
-se studiaz a monotonia pe subsiruri si se arat a c a
inf
n2N

n
n
= 1; min
n2N

n
n
= 1 = n
1
;
sup
n2N

n
n
=
1
2
; max
n2N

r
n
=
1
2
= n
2
.
-reprezint grac
-sirul este m arginit
1 _ n
n
_
1
2
. \: N

.
Atunci sirul ((r
n
. n
n
))
n2N
este m arginit, deoarece
(r
n
. n
n
)

0.
1
2

1.
1
2

.
Interpretez geometric.
8
Denitia 2.3.3. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Spunem c a
sirul

x
k

k2Nm
are limita x

n
, si not am lim
k!1
x
k
= x sau x
k
x, dac a
\\ 1 (r) . /
V
N
m
a.. \/ N
m
. / _ /
V
= x
k
\.
Teorema 2.3.2. (de unicitate a limitei unui sir) Dac a un sir de :-uple de
numere reale

x
k

k2Nm
are limit a n

R

n
. atunci aceasta este unic a.
Denitia 2.3.4. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Spunem c a
sirul

x
k

k2Nm
este convergent dac a are limit a n R
n
. Spunem c a sirul

x
k

k2Nm
este divergent dac a sau nu are limit a sau are limit a si aceasta este n

n
`R
n
.
Teorema 2.3.3. (de caracterizare a convergentei unui sir)
lim
k!1
x
k
= x R
n
=
\- 0. /
"
N
m
astfel nct \/ N
m
. / _ /
"
=

x
k
x

1;2;1
< -
Teorema 2.3.4. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale
x
k
=

r
k
1
. .... r
k
n

R
n
. / N
m
indice de sir, : N
2
indice de :-upl a.
Atunci urm atoarele armatii sunt echivalente:
(i)

x
k

k2Nm
este are limita x = (r
1
. .... r
n
);
(ii) \, 1. .... : sirul

r
k
j

k2Nm
are limita r
j
.
n caz de existent a
lim
k!1
x
k
=

lim
k!1
r
k
1
. .... lim
k!1
r
k
n

Exemplul 2.3.2. S a se studieze limitele sirurilor:

a) (r
n
. n
n
) =

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. \: N

.
b) (r
n
. n
n
) =

:
2 + (1)
n
.
:
2
1 :

. : N
2
;
c) (r
n
. n
n
) =

3
n
:
n
.
n

k=0
1
/!

. : N

;
d) (r
n
. n
n
. .
n
) =

:.

1 +
1
:

n
. cos
2
:

. : N

;
e) (r
n
. n
n
. .
n
) =

1
:!
.
(1)
n
:
2
.

:
: + 1

. : N

;
f ) (r
n
. n
n
. .
n
) =

1
2: + (1)
n
.
:
2
: + 1
.
1
:
:

. : N

.
Rezolvare. Am renotat la exercitiu indicele de sir cu :.
a) (r
n
. n
n
) =

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. \: N

.
9
Descriem sirul:
((r
n
. n
n
))
n2N
:

1
1
2
+ 1
.
(1)
1
1

2
2
2
+ 1
.
(1)
2
2

. ....

:
:
2
+ 1
.
(1)
n
:

. ....
Sirul ((r
n
. n
n
))
n2N
are limit a dac a sirurile (r
n
)
n2N
si (n
n
)
n2N
au limit a. n
acest caz
lim
n!1
(r
n
. n
n
) =

lim
n!1
r
n
. lim
n!1
n
n

.
Aici
r
n
=
:
:
2
+ 1
. \: N

.
lim
n!1
r
n
= 0.
n
n
=
(1)
n
:
. \: N

.
Deoarece N = 2/; / N

' 2/ + 1; / N, explicit am
n
n
=

1
:
, dac a : = 2/; / N

1
:
, dac a : = 2/ + 1; / N.
Trecem la limit a pe subsiruri

lim
k!1
n
2k
= lim
k!1
1
2k
= 0;
lim
k!1
n
2k+1
= lim
k!1
1
2k+1
= 0
N=f2k;k2N

g[f2k+1;k2Ng
=
multimea punctelor limit a ale sirului (n
n
)
n2N
este
L

(n
n
)
n2N

= 0 =

lim
n!1
n
n
= liminf
n!1
n
n
= 0 (cel mai mic punct limit a)
lim
n!1
n
n
= limsup
n!1
n
n
= 0 (cel mai mare punct limit a)
=
lim
n!1
n
n
= 0.
Deci lim
n!1
(r
n
. n
n
) = (0. 0) .
Interpret am geometric.
b) (r
n
. n
n
) =

:
2 + (1)
n
.
:
2
1 :

. : N
2
;
Descriem sirul:
((r
n
. n
n
))
n2N2
:

2
2 + (1)
2
.
2
2
1 2

3
3 + (1)
3
.
3
2
1 3

. ....

:
2 + (1)
n
.
:
2
1 :

. ....
Sirul ((r
n
. n
n
))
n2N2
are limit a dac a sirurile (r
n
)
n2N2
si (n
n
)
n2N2
au limit a. n
acest caz
lim
n!1
(r
n
. n
n
) =

lim
n!1
r
n
. lim
n!1
n
n

.
Aici
r
n
=
:
2 + (1)
n
. \: N
2
.
Deoarece N
2
= 2/; / N

' 2/ + 1; / N

, explicit am
r
n
=

:
3
, dac a : = 2/; / N

:
1
, dac a : = 2/ + 1; / N

.
Trecem la limit a pe subsiruri
10

lim
k!1
r
2k
= lim
k!1
2k
3
= +;
lim
k!1
r
2k+1
= lim
k!1
2k+1
1
= +
N2=f2k;k2N

g[f2k+1;k2N

g
=
multimea punctelor limit a ale sirului (r
n
)
n2N2
este
L

(r
n
)
n2N2

= + =

lim
n!1
r
n
= liminf
n!1
r
n
= + (cel mai mic punct limit a)
lim
n!1
r
n
= limsup
n!1
r
n
= + (cel mai mare punct limit a)
=
lim
n!1
r
n
= +.
n
n
=
:
2
1 :
. \: N
2
.
lim
n!1
n
n
= .
Deci lim
n!1
(r
n
. n
n
) = (+. ) .
Interpret am geometric.
c) (r
n
. n
n
) =

3
n
:
n
.
n

k=0
1
/!

. : N

;
Descriem sirul:
((r
n
. n
n
))
n2N
:

3
1
1
1
. 1 +
1
1!

3
2
2
2
. 1 +
1
1!
+
1
2!

. ....

3
n
:
n
. 1 +
1
1!
+... +
1
:!

. ....
Sirul ((r
n
. n
n
))
n2N
are limit a dac a sirurile (r
n
)
n2N
si (n
n
)
n2N
au limit a. n
acest caz
lim
n!1
(r
n
. n
n
) =

lim
n!1
r
n
. lim
n!1
n
n

.
Aici
r
n
=
3
n
:
n
. \: N

.
Atunci
0 <
3
n
:
n
=

3
:

n
<

3
4

n
. \: N

. : _ 5;
lim
n!1

3
4

n
= 0
Crit. Clestelui
=
lim
n!1
r
n
= 0.
n
n
= 1 +
1
1!
+... +
1
:!
. \: N

=
lim
n!1
n
n
= c.
Deci lim
n!1
(r
n
. n
n
) = (0. c) .
Interpret am geometric.
d) (r
n
. n
n
. .
n
) =

:.

1 +
1
:

n
. cos
2
:

. : N

;
Descriem sirul:
((r
n
. n
n
. .
n
))
n2N
:

1.

1 +
1
1

1
. cos
2
1

2.

1 +
1
2

2
. cos
2
2

. ....

:.

1 +
1
:

n
. cos
2
:

. ....
Sirul ((r
n
. n
n
. .
n
))
n2N
are limit a dac a sirurile (r
n
)
n2N
, (n
n
)
n2N
si (.
n
)
n2N

au limit a. n acest caz

11
lim
n!1
(r
n
. n
n
. .
n
) =

lim
n!1
r
n
. lim
n!1
n
n
. lim
n!1
.
n

.
Aici
r
n
=
n

:. \: N

.
lim
n!1
r
n
= 1.
n
n
=

1 +
1
:

n
. \: N

=
lim
n!1
n
n
= c.
.
n
= cos
2
:
. : N

=
lim
n!1
.
n
= 0.
Deci lim
n!1
(r
n
. n
n
. .
n
) = (1. c. 0) .
Interpret am geometric.
Teorema 2.3.5. (operatii algebrice cu siruri convergente) Fie

x
k

k2Nm
si

y
k

k2Nm
dou a siruri de :-uple de numere reale si ` R.
a) Dac a sirurile

x
k

k2Nm
si

y
k

k2Nm
sunt convergente atunci sirurile

x
k
+y
k

k2Nm
si

` x
k

k2Nm
sunt convergente. n acest caz
lim
k!1

x
k
+y
k

= lim
k!1
x
k
+ lim
k!1
y
k
lim
k!1

` x
k

= `

lim
k!1
x
k

.
b) Dac a sirul

x
k

k2Nm
este convergent atunci sirul

x
k

1;2;1

k2Nm
este con-
vergent. n acest caz
lim
k!1

x
k

1;2;1
=

lim
k!1
x
k

1;2;1
.
Teorema 2.3.6. (criteriul major arii de convergent a, CS) Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Dac a exist a un sir

n
k

k2Nm
de numere reale
pozitive si un :-upl a x R
n
astfel nct

x
k
x

1;2;1
_ n
k
. \/ N
m
. / /
0
.
lim
k!1
n
k
= 0
atunci lim
k!1
x
k
= x.
Denitia 2.3.4. Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Spunem c a
sirul

x
k

k2Nm
este sir Cauchy ( sir fundamental ) dac a
\- 0. /
"
N
m
astfel nct \j N

. \/ N
m
. / _ /
"
s a avem

x
k+p
x
k

1;2;1
<
-.
Teorema 2.3.7. (Criteriul Cauchy de convergent a a sirurilor de n-uple
de nr. reale, CNS) Fie

x
k

k2Nm
un sir de :-uple de numere reale. Sirul

x
k

k2Nm
este sir convergent = este sir Cauchy.
12
2.4. Serii de :-uple de numere reale
...
13