Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Dunarea de Jos, Galati Facultatea de Stiinte si Mediu Disciplina: Strategii Educationale

Educatia, Cunoasterea si Intelegerea Mediului Inconjurator

Masterand: Felea D. Sorina Ioana Specializarea: Managementul si Monitorizarea Mediului

Ce Este Educatia Ecologica?


Obiectivele educatiei de mediu in toata lumea sunt asemanatoare: sa mentinem si sa imbunatatim calitatea mediului, sa prevenim problemele mediului in viitor. Pe de o parte, educatia de mediu inseamna informarea si sporirea cunostintelor despre mediul inconjurator. In mod specific, educatia de mediu accentueaza aceste cinci obiective:

Constientizarea: ajuta oamenii sa capete o intelegere si sensibilitate fata de intreg mediul si problemele lui; le dezvolta
abilitatea de a pricepe si de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina si extinde aceste perceptii; contribuie la folosirea acestor abilitati noi in mai multe contexte.

Cunoasterea: ajuta oamenii sa capete o intelegere de baza privind


functionarea mediului, interactiunea oamenilor cu mediul si despre cum apar si cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

Atitudinea: ajuta oamenii sa capete un set de valori si sentimente de


grija pentru mediu, motivatia si devotamentul de a participa la mentinerea calitatii mediului.

Deprinderi: ajuta oamenii sa capete abilitatile necesare identificarii


si investigarii problemelor mediului si sa contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

Participarea: ajuta oamenii sa capete experienta in utilizarea


cunostintelor si abilitatilor dobandite, in vederea unor actiuni pozitive si bine gandite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.

De Ce Educatie Ecologica?
De ce se pune accent pe educatie de mediu? Pentru ca, in prezent, mai mult de 5.3 miliarde de oameni folosesc (abuzand deseori, cu buna stiinta sau fara) resursele naturale ale pamantului. In fiecare colt al lumii, omenii taie paduri, extrag minerale si surse de energie, erodand solul de la suprafata, poluand aerul si apa, creand deseuri primejdioase si producand o ruptura a zonelor naturale intr-un ritm fara precedent in istoria vietii pe pamant. Deoarece cerintele care decurg din suprapopulare si dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni sa-si satisfaca nevoile si dorintele. Si devine de asemenea imposibil sa scape de consecintele degradarii serioase a mediului: disparitia speciilor, extinderea desertului, contaminarea cu pesticide, cresterea problemelor de sanatate, foametea, saracia si chiar pierderea de vieti umane. Multi experti sunt ingrijorati de faptul ca, daca acest ritm de distrugere continua, vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijina viata pe pamant. Educatia privind mediul este un proces care are scopul sa imbunatateasca calitatea vietii prin asigurarea oamenilor cu uneltele de care au nevoie pentru a rezolva si impiedica problemele de mediu. Educatia de mediu poate ajuta oamenii sa castige cunostinte, deprinderi, motivatii, valori si angajamentul de care au nevoie pentru a gospodari eficient resursele pamantului si de asi asuma raspunderea pentru mentinerea calitatii mediului.

Legatura Noastra Cu Mediul Inconjurator


Pamantul este un organism viu. Exact asa cum sistemul biologic al unui corp uman sanatos ii regleaza temperatura, sistemele de control mentin Pamantul in starea in care el poate sa intretine viata. Insa interferenta accidentala sau intentionata a omului cu mediul ar putea provoca schimbari grave incat sa faca posibila transformarea Pamantului intr-o planeta lipsita de viata. Insa ce este mediul? Este tot ce se afla in jurul nostru, vietuitoarele si obiectele. Este esential pentru noi toti, reprezentand hrana, adapostul, apa si spatiul, fara de care nu am putea trai. Este aerul pe care il respiram, soarele care ne da caldura, apa si hrana care ne intretin organismul, reprezinta acoperisul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele si raurile, oceanele si muntii, tot ce se poate vedea, simti, mirosi, auzi sau gusta. Reprezinta viata pentru noi, fara el nu am putea supravietui. Ori de cate ori respiram, suntem legati de plantele ce produc oxigenul pe care il inhalam. Cand bem o ceasca cu lapte suntem legati de vaca care il produce, la fel cum vaca e legata de iarba pe care o paste. Sunt foarte multe cai prin care suntem conectati la plantele si animalele din jurul nostru, dar in majoritatea timpului nu ne gandim la aceste conexiuni. De obicei aceste legaturi sunt greu de observat.Cu toate acestea e important sa constientizam ca avem nevoie de alte fiinte pentru a supravietui, aceste conexiuni fiind esentiale pentru viata. Inca de la aparitia omului pe Terra, el a influentat mediul natural in care traia. La inceput impactul a fost neglijabil, dar odata cu cresterea numarului de indivizi pe glob s-a intensificat poluarea, degradand mediul natural. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, de existenta marilor aglomerari urbane. Poluarea este orice alterare a mediului inconjurator care ii schimba proprietatile initiale. Poluantul este orice substanta (solida, lichida sau gazoasa) sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica sau vibratii) care introdusa in mediu modifica echilibrul acestuia. 3

Impactul omului de-a lungul anilor asupra naturii s-a materializat prin: Modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii, lacuri de acumulare, indiguiri, desecari, defrisari, extractii la zi; Exploatarea puternica a resurselor materiale, ale solului si ale subsolului, precum si a resurselor energetice Modificarea climei in sensul aridizarii ei, prin transformari negative in structura invelisului vegetal si in special prin defrisari Schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor Distrugerea unor numeroase specii de plante si animale prin deteriorarea, schimbarea sau distrugerea ecosistemelor in care fusesera adaptate Schimbarea compozitiei atmosferei, apelor, solului, prin deversari de diverse produse Alterarea fondului genetic natural al vietuitoarelor, in sensul scaderii capacitatii de adaptare, refacere si reproducere. Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita: Dezvoltarii industriei Cresterii demografice Aglomerarii crescande a marilor centre orasenesti Indesirii cailor de transport Defrisarile pe mari intinderi : eroziunea terenurilor Deversarile/emisii de substante nocive in mediu 4

Poluarea aerului Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora. Principalele substante poluante ale atmosferei sunt: dixodul de carbon, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, vaporii de apa, hidrocarburile, freonii (CFC si HCFC), etc. Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. Transporturile sunt o alta importanta sursa de poluare. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele. Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Furtunile de praf se petrec in perioadele lipsite de ploi, cand terenurile afanate din regiunile de stepa pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropical 5

Activitatile "casnice" in scopul carora se ard lemn, carbuni, petrol, si gaze naturale, sunt rezultatul emisiilor de substante toxice Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele.. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi cancerigene. Majoritatea poluanilor sunt eventual "spalai" de catre ploaie, zapada sau ceaa dar dupa ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. In timp ce poluanii se aduna in atmosfera, oxizii de sulf si de azot sunt transformai in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate sa afecteze intregi ecosisteme. In cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de viaa. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili in secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Gazele cu efect de sera reduc caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiaiile Soarelui. Principalii daunatori sunt vaporii de apa (70%), dioxidul de carbon (9%), metanul (7%), oxizii de azot, freonii. Efectul de sera este procesul de incalzire a planetei din cauza radiaiei reflectate de Pamant, care, in condiiile prezenei gazelor cu efect de sera in atmosfera, o parte semnificativa a radiaiei va fi reflectata inapoi spre suprafaa. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4 C pana la 5,8 C pana in anul 2100. Chiar daca aceasta tendina pare a fi o schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul sa fie mai cald decat a fost in ultimii 125.000 ani, schimband probabil tiparul climatic, afectand producia agricola, modificand distribuia animalelor si plantelor si crescand nivelul marii. Stratul de ozon este zona stratosferei terestre, alcatuita in mare parte din ozon si se intinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km altitudine Acest strat absoarbe 97%-99% din radiaiile ultraviolete emise de Soare. Daca toate razele ar ajunge pe Pamant, ar fi daunatoare vieii. Producia excesiva a compusilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compusi folosii pana acum in frigidere, aparate de aer condiionat si in fabricarea produselor pe baza de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamani in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a afectat viaa acvatica si terestra si amenina sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale planetei. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii aerului. 6

Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In Statele Unite, 37% din lacuri si estuare si 36% din rauri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau inotului in cea mai mare parte a anului. In arile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata in rauri si golfuri, creand un risc major pentru sanatatea umana.

Poluarea apei

Apele menajere se formeaza in locuinte prin folosirea apei potabile la prepararea hranei, la spalatul vaselor, al rufelor sau la intretinerea curenta a cladirilor. Apele uzate publice se formeaza in bai publice piscine, ape rezultate de la spalatul strazilor a autovehiculelor. Industria folosete cantitati importante de apa pentru diferite procese tehnologice deversand in emisar ape puternic impurificate. Felul i gradul de impurificare sunt specifice fiecarei ramuri de activitate industriala dar caracteristica lor comuna este prezenta impuritatilor in concentratie mare i aproape totdeauna a unor substante daunatoare atat florei i faunei acvatice cat i omului. Poluarea industriala are diverse aspecte legate de procesul tehnologic de productie astfel incat in emisar pot fi deversate ape uzate incarcate cu diveri compui chimici, ape cu temperaturi mai ridicate decat cea a mediului, ape incarcate cu diverse substante organice sau suspensii. Agricultura genereaza ape uzate prin poluarea cu substante chimice si devine ingrijoratoare pe de o parte datorita suprafetelor intense pe care se folosesc aceste substante iar pe de alta parte datorita marii stabilitati in timp a acestora. Ingrasamintele chimice cum ar fi fosfaii si nitraii folosii sunt varsate in lacuri si rauri. Acestea se combina cu fosfaii si nitraii din apa menajera si maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga "sufocanta" din cauza algelor care sunt in descompunere si care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea pestilor si a altor forme de viaa acvatice. Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pamantul si namolul duse de apa de pe dealurile defrisate, pamanturile arate sau de pe terenurile de construcie pot sa blocheze cursul apelor si sa omoare vegetaia acvatica. Chiar si cantitai mici de namol pot sa elimine unele specii de pesti. Deversarea in emisar a apelor uzate in care sunt prezente cantitati mari de substante poluante prin natura i concentratia lor provoaca aparitia unor efecte negative asupra florei i faunei cat i asupra intregii economii aflate in aval de punctul de descarcare. 7

Poluarea solului Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor si animalelor. Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. In agricultura, solul este tratat cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide, iar acestea omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni in California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de ingrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. In consecina, se folosesc tot mai multe ingrasaminte, ceea ce duce la poluarea raurilor si lacurilor in perioadele cu inundaii. Irigaia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. Descompunerea acestora si acumularea de substante toxice ce se infiltreaza in straturile inferioare ale solului, dauneaza fertilitatii acestuia si a substantelor organice si minerale. Din nefericire, pot patrunde si mai adanc si pot ajunge la panza freatica si polua astfel apele subterane. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse.

Gandeste Verde
A avea un comportament ecologic inseamna a fi atent cu lucrurile pe care le faci, acestea nu trebuie sa dauneze mediului in care traiesti. Trebuie sa gandesti global si sa actionezi local. Sunt lucruri atat de simple care nu-ti vor afecta modul de viata sesizabil, dar vor avea un impact pozitiv asupra mediului. Pentru a reduce impactul pe care il avem zilnic asupra mediului, putem pune in aplicare cativa pasi simpli pentru a trai o viata mai sanatoasa pe o planeta mai sanatoasa. Pasi mici pentru schimbari mari: Sa reducem consumul de resurse Sa reducem cantitatea de deseuri pe care o producem Sa reducem cantitatea de energie pe care o consumam Sa reducem cantitatea de combustibili pe care o folosim Sa reducem poluarea Sa reutilizam cat de mult posibil: cutii de platic sau de carton, pungi de plastic sau carton, plicurile de hartie, etc. Sa reciclam si sa folosim cat mai multe produse reciclate

A gandi verde inseamna a fi constient de conexiunile pe care le ai cu mediul inconjurator si de a reflecta asupra daunelor pe care le produci, voluntar sau nu, asupra naturii in fiecare zi din viata ta!

Stiati C?
? Pentru a produce 700 de pungi de hartie folosite la cumparaturi este nevoie de un copac de 20-30 de ani. ? Pungile de plastic nu sunt biodegradabile si in plus plasticul are la baza o resursa neregenerabila petrolul. Ajunse in ocean, aceste pungi determina moartea animalelor marine care se incurca in ele sau le inghit. Cerneala folosita pentru imprimarea pungilor contine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat in aer odata cu arderea pungilor. ? Sticlele si borcanele aruncate anual ar putea umple fostele turnuri gemene din New York la fiecare doua saptamani. Energia economisita recicland o singura sticla ar putea lumina un bec de 100W timp de patru ore. ? Astazi se gasesc mai multe substante chimice intr-o casa comuna decat existau intr-un laborator mediu in urma cu 100 de ani. ? O treime din gunoiul adunat anual si mai mult de jumatate din plasticul aruncat anual estereprezentat de ambalaje. Aproximativ 30% din plasticul produs este folosit pentru ambalare. ? Anual, peste tot in lume, se arunca in jur de 28 de miliarde de sticle care vor ramane in pemanenta pe suprafata Pamantului. ? Pentru a se descompune, aluminiului ii trebuiesc 400 de ani. Energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu ajunge pentru functionarea unui televizor timp de trei ore. Recicland aluminul se reduce poluarea aerului cu 95%. Pentru a produce aluminiu din aluminiu reciclat se foloseste cu 90% mai putina energie. ? Pentru o tona de hartie se consuma 10-17 copaci. ? In medie un functionar de birou poate recicla suficienta hartie anual pentru a salva cel putin un copac. Daca vei arunca o privire in cosul de gunoi dintr-un birou oarecare vei gasi probabil foi cu antet, fotocopii, scrisori nefolositoare, ziare, doze de aluminiu, PET-uri, etc. - majoritatea acestora sunt materiale 100% reciclabile. ? Mai mult de 200 milioane de tone de pesticide sunt folosite anual numai in California. ? In SUA, aproximativ 70% din metale sunt folosite o singura data. ? Cantitatea de deseuri menajere in marile orase, inclusiv in tara noastra, variaza intre 450 si 1060 kilograme\locuitor\an. ? In SUA, intr-un an obisnuit, se extrag din deseuri peste 27 milioane tone de hartie, circa 3,6 milioane tone de materiale plastice, 48 miliarde cutii de conserve, 26 milioane tone butelii diferite.

10