SPORTUL CU PENE

Istoric
Adevratul strmo al jocului cu mingea cu pene a aprut n Europa, n secolul al XVII-lea, purtnd denumirea Jeu volant adic jocul zburtorului. La nceput s-a practicat ntr-un cadru restrns, n curile regale i domneti, dei mbrcmintea n stil rococo, conform modelului de atunci, influena negativ dinamismul i amplitudinea micrilor. Se spune c regina suedez, Cristina (1626 1689), era o foarte bun juctoare. Se antrena zilnic, ca i sportivii de astzi, pentru a practica un joc sigur, cu lovituri precise i puternice, cu ajutorul crora putea nvinge chiar i adversari de sex opus. Regulamentul jocului (valabil i astzi, cu mici modificri) a fost adus prima dat n Europa de ctre ofierii britanici care au cunoscut n India, n jurul anului 1860, un joc foarte asemntor cu cel de astzi numit Poona. S-a constatat c aceasta este de fapt jocul ,,Oibane, practicat cu cteva sute de ani mai devreme, n Japonia. Badmintonul, joc cunoscut la noi de curnd, are, datorit atractivitaii lui, o mare ,,priz n rndul maselor. Primele ncercri de a organiza regulamentar competiii de badminton s-au fcut de ctre Casa Copiilor din Trgu-Mure n decembrie 1975. La concursul dotat cu cupa ,,30 Decembrie au participat elevi din 16 coli ale municipiului Trgu-Mure. n 1976, Comitetul Judeean U.T.C. Mure organizeaz primul concurs interjudeean de badminton, dotat cu ,,Cupa Mureul, la care au participat peste 100 juctori i juctoare din 12 judee. Tot mai muli tineri si vrstnici au nceput s ndrgeasc i s practice acest joc. Raspndirea lui a avut ca urmare, infiinarea unor secii de badminton pe lang asociaii i cluburi sportive: Timioara, Trgu Mure, Resia, Onesti, Bucureti, Cluj, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Iasi, Botosani, Roman, Gura Humorului, Galati, Braov, Baia Mare. Primele ntalniri internaionale s-au desfurat la Trgu Mure n decembrie 1979, ntre echipele de copii i juniori ale Casei Copiilor din Trgu Mure i formaiile similare din oraul Zsombo a crei echipa reprezentativ era campioana Ungariei la copii.

Federaia Romn de Badminton a fost fondat la 29 ianuarie 1990 i s-a reorganizat n conformitate cu Legea Educaiei Fizice i Sportului nr. 69/2000 .

Pe plan internaional, sportivii romni au participat la Campionatele Balcanice, precum i la cele Europene si Mondiale de Seniori, iar la doar 2 ani dupa infintarea federatiei, Romania a fost prezenta la Jocurile Olimpice de la Barcelona prin sportivul Florin Balaban. Badmintonul din ara noastr a fost prezent si la Campionatele Mondiale i Europene de Juniori iar cele mai bune rezultate au fost obtinute la Campionatele Mondiale de Juniori din China (2000), locul 19 si locul 11 la Campionatul European de Juniori din Polonia (2001).

Regulament
Conform regulamentului oficial de badminton, terenul de joc are mrimea de 13.40 m x 5.18 m la meciurile de simplu i de 13.40 m x 6.10 m la meciurile de dublu. Acelai teren este folosit i pentru meciurile de simplu i dublu, cu diferena c se trag nite linii despritoare vizibile. Terenul este mprit n dou prti egale de un fileu (plas) cu nlimea de 1,5m la mijloc i 1,5m la capete. Culoarea terenului de badminton este de regul fie verde, fie albastr. La jocul de simplu, de fiecare parte a fileului este cate un jucator, iar la jocul de dublu cate doi jucatori. Inainte de inceperea meciului, partile adverse trag la sorti. Castigatorul poate alege sa serveasca, sa primeasca sau sa joace intr-o anumita parte a terenului. Partea care a pierdut poate alege altermativele ramase. Jocul este castigat de partea care care face prima 2 seturi din maxim 3.Un set are 21 de puncte la toate probele. La 20 egal, partea care castiga doua puncte diferenta fata de adversar, castiga setul. La 29 egal, partea care castiga punctul 30, castiga setul. In timpul unui set, cand una dintre parti ajunge la scorul de 11 puncte, se poate face o pauza de maxim 60 secunde. Dreptul de a servi este decis de actiunea jucata anterior. Daca partea aflata la serviciu castiga actiunea de joc, atunci castiga un punct si va servi pentru disputarea urmatorului punct. Daca actiunea de joc este pierduta de partea care a servit, se schimba serviciul si partea care anterior a fost la primire castiga un punct. Mingea este lovita pe rand de partea care serveste si cea care primeste, pana cand se produce o greseala sau mingea nu mai este in joc. Partea care castiga un set serveste prima in setul urmator, iar terenurile se schimba la sfarsitul fiecarui set. Pauza dintre seturi este de maxim 120 secunde. In caz de egalitate la seturi, in setul decisiv, terenurile se schimba cand una din parti a ajuns la 11 puncte. Daca se uita schimbarea terenurilor in setul decisiv si greseala este descoperita, scorul se pastreaza, efectuandu-se schimbarea imediat.

Serviciul este corect cand :

mingea este lovita de sub sold, in momentul contactului cu mingea, partea superioara a rachetei este sub nivelul pumnului care tine racheta, miscarea mainii care tine racheta este continua, fara intreruperi, se realizeaza pe diagonala terenului, in careul corespunzator.

In jocul de simplu, jucatorii vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din dreapta fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar par de puncte in setul disputat si vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din stanga fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar impar de puncte in setul disputat. La serviciu, atat jucatorul care serveste cat si cel aflat la primire trebuie sa fie cu ambele picioare in contact cu solul. In jocul de dublu, jucatorii trebuie sa decida mai intai cine va servi si cine va primi primul serviciu din partea dreapta a terenului, (jucatorul A si jucatorul B, de exemplu). Pozitia jucatorilor partii aflate la serviciu se va schimba cu fiecare punct castigat, parte aflata la primire, pastrandu-si pozitiile de pana la pierderea serviciului, urmand ca la castigarea punctului pe serviciul adversarilor sa serveasca, celalalt jucator din pozitia careului de serviciu dreapta sau stanga, functie de evolutia scorului partii respective, par sau impar. Dupa ce serviciul a fost realizat si returnat, mingea va putea fi jucata de oricare din jucatorii partii care a servit si apoi de partea opusa pana cand se produce o greseala sau mingea inceteaza sa mai fie in joc. Ordinea jucatorilor la serviciu inceputul fiecarui set. si la primire poate fi schimbata la

Oprirea jocului sau/si repetarea actiunii, poate fi facuta numai cu acordul arbitrului, in conformitate cu Regulamentul Jocului de Badminton aprobat de IBF, (ex. daca partea aflata la serviciu executa serviciul inainte a partea de la primire sa fie in pozitie de asteptare a serviciului; daca o minge din alt teren deranjeaza jocul sau daca o minge lovita de o parte, nu din serviciu, ramane agatata pe fileu de parte cealalta a terenului).

Greeli * fluturaul lovete sportivul * corpul sportivului sau racheta sportivului ating plasa * fluturaul atinge pmntul nainte s treac de plas * fluturaul este lovit de dou ori * serva este executat de deasupra taliei * unul dintre juctori lovete fluturaul n terenul advers Dup ncheierea unui schimb de mingi, partea care a ctigat va avea un punct i va servi.

Tehnici, tactici si strategii de joc

In jocul de badminton exista trei probe : simplu ,dublu si dublu mixt. Probele de simplu si dublu pot fi feminine sau masculine iar in proba de dublu mixt joaca un baiat si o fata. Pentru fiecare proba trebuia abordata o tactica de joc. La simplu si dublu feminin se joaca ma mult mingi plasate in colturile terenului si mai putin in forta, fetele avand mai putina forta. Iar la simplu si dublu masculine jocul este mai rapid si mai in forta, jucandu-se mai agresiv. La proba de mixt lucrurile sunt mai complicate, aceasta proba fiind considerata cea mai grea. In jocul de mixt, fata trebuie sa acopere fileul cat mai agresiv, cel mai favorabil fara sa ridice mingea astfel oferind adversarilor posibilitatea de a ataca; daca acest lucru se intampla fata trebuie sa fie in diagonala fata de pozitia de unde va fi lovita mingea, de aceea daca chiar se ajunge in situatia in care sunt fortati sa ridice , fata, de preferinta va ridica in diagonala iar baiatul in lung de linie . Un alt rol este acela ca trebuie sa creeze situatii de ataca partenerului ei. Baiatul, in perechea de mixt acopera restul terenului, el fiind responsabil cu plasarea mingilor cat mai bine, adica fie intre cei doi adversari, fie in latereal pe liinile mediane ale terenului. LOVITURILE Loviturile de baza in badminton sunt: serviciul ,stopul la fileu, stopul din spate, clear-ul,smash-ul si drive-ul.

Serviciul Este folosit la inceperea fiecarui punct, totodata este si factorul care va determina cine va face punct. Contactul dintre racheta si minge trebuie sa se intample sub nivelul solului.

Stopul la fileu Scopul aceastei lovituri este sa treaca cat mai aproape de banda fileului, de obicei stopul se plaseaza cat mai aproape de pozitia in care te aflii, cateodata este plasat si in celelalte parti ale fileului pentru a il oblige pe adversar sa se deplaseze dupa minge.Inaintea unui drive jucatorul trebuie sa fie atent la pozitia sa in teren . Presepunand ca adversaul va ajunge la minge , returul de obicei va fi tot drive.

Cel mai bun moment in care un jucator poate juca drive este atunci cand adversarul nu este in echilibru si nu intr-o pozitie favorabila, adica un este in pozitia de asteptare in mijlocul terenului. Cel mai favorabil este ca drive-ul sa fie plasat in zona libera a terenului, adica cat mai departe de adversar, facandu-l pe acesta sa se intinda dupa ea. Cand jucatorul joaca un drive de langa fileu cel mai bine e ca lovitura sa fie in corpul adversarului, acest lucru va face ca returul sa fie dificil. Stopul din spate Este folosit din spatele terenului, aceasta lovitura este o lovitura de finite si totodata un alt mod de a ataca, de a prelua initiativa. Smash-ul Este, poate, cea mai temuta lovitura din badminton. Ea este folosita deobicei pentru a finalize un punct. Mingea este lovita cat mai de sus cu putinta, cu toata forta.Este important de stiut ca smash-ul iti poate crea un avantaj dar totodata poate crea si adversarului un avantaj, Dupa un smash, adversarul poate sa apere inalt, agresiv sau sa blocheze minge astfel incat sa cada cat mai aproape de fileu. La probele de simplu, de obicei smash-ul este jucat in lung de linie deoarece adversarul trebuie sa acopere toata latimea terenului spre deosebire de probele de dublu unde latimea terenului este acoperita mai usor deoarece sunt 2 jucatori. Smash-ul in corpul adversarului este la fel de efectiv. Deobicei este folosit ca o lovitura de finalizare, nu ca o lovitura de constructie care sa puna adversarul in dificultate. Clear-ul Poate fi o lovitura defensiva cat si ofensiva, scopul ei este sa iti scoti adversarul din pozitia de mijloc. Toate clear-urile trebuie sa parcurga distanta pana intre cele 2 linii din capatul terenului advers. Un jucator poate sa plaseze clear-ul in lung de linie, in diagonala, sau pe mijlocul terenului. Exista 3 feluri de clear: de atac, defensiv si normal. Inaltimea clear-ului este balanta dintre atac si defensiva. Clear-ul normal. Daca clear-ul tau este prea scurt adversarul poate sa il intercepteze si sa atace. Acest clear trebuie sa fie la mijloc: nici prea inalt nici prea jos. Clear-ul defenisiv. Cand un jucator este in difcultate el ar trebui sa joace clear-urile mai inalt pentru a avea timp sa-si revina. Clear-urile

defensive ar trebui sa fie jucate pe mijlocul liniei din spatele terenului nu pe colturi. Clear-ul de atac. Aceasta lovitura este mai joasa decat un clear normal. Scopul acestei lovituri este ca minge sa depaseasca adversarul astfel punandu-l in dificultate. Pericolul folosirii acestei lovituri este ca adversarul, daca este atent, poate sa intercepteze clear-ul. Daca acest lucru se intampla dezavantajul nu mai este al oponentului, este al tau. Clear-ul poate fi jucat in lung de linie, in diagonala sau pe mijlocul terenului. Clear-ul in lung de linie trebuie folosit cel mai des pentru ca te poate feri de anumite lovituri care te pot pune in dificultate (de exemplu smash in lung de linie). Prin jucarea clear-ului in lung de linie, jucatorul isi mentine o pozitie de baza cat mai favorabila pentru a ajunge la urmatoarea minge. Clear-ul in diagonala este un pic mai riscant deoarece este expusa cealalta parte a terenului fata de care te aflii si poti devenii o tinta usoara a atacurilor in lung de linie. Clear-ul in diagonala poate fi o lovitura excelenta pentru a-ti surprinde adversarul. Clear-urile in diagonal, pe backhand-ul adversarului sunt mult mai corecte din punct de vedere tactic decat un clear in diagonala pe forhand. Unul dintre cazurile cand un jucator poate folosi clear-ul in diagonala este daca observa ca oponentul nu acopera acel colt astfel creand discomfort pentru el. Clear-ul pe backhand-ul adversarului. Aceasta tactica este simpla, evidenta si efectiva. Toti jucatorii au probleme mai mari in spatele terenului pe backhand decat pe forhand. Priza de dreapta(forehand)
Aceast priz permite lovituri lejere atunci cnd fluturaul vine spre partea drapt a corpului sau n zona capului. Juctorul ine iniial cu mna stng (n cazul n care este dreptaci) capul rachetei astfel nct coada rachetei s fie paralel cu pmntul i ndreptat ctre abdomenul su. Cu mna dreapt apuc coada rachetei ca i cum ar strnge mna unui prieten aflat n faa lui. Degetul mare i arttorul vor fi poziionate n forma literei V Mnerul rachetei trebuie inut lejer ntre degete pentru mai mult flexibilitate n lovirea fluturaului. Juctorul poate apuca mai din scurt mnerul (mai aproape de tij) pentru mai mult control i acuratee n serviciu sau n loviturile de la mijlocul terenului.

Priza cu reverul (backhand) Aceast priz este util n loviturile de pe partea stng a corpului. Mnerul rachetei se apuc cu mna dreapt exact ca n priza de dreapta, prezentat anterior. innd racheta paralel cu pmntul, rotii mna n direcia opus acelor de ceasornic, astfel nct forma literei V (dintre degetul mare i cel arttor) se se mite ctre stnga. Mnerul rachetei va fi inut, de asemeni, lejer ntre degete. Pentru control sporit i o mai mare acuratee n lovituri, apropiai priza de tija metalic a rachetei (respectiv capul rachetei).

Priza The panhandle Aezai racheta de badminton pe podea i ridicai-o pe jos cu mna dreapt, fr a roti racheta n mn, pur i simplu se pune mna pe mner, se ridic racheta de pe sol i se nfoar uor degetele n jurul mnerului. Aceast priz este folosit n loviturile de smash de dreapta, de lng fileu.

Priza "pe degetul mare Degetul mare al minii se poziioneaz iniial n spatele mnerului rachetei, astfel nct s fie ndreptat ctre capul rachetei, dar uor n diagonal (nu n linie drapt). Doar baza degetului mare va fi n contact cu mnerul rachetei. Strnsoarea rachetei va fi lejer. Acest tip de priz mpiedic flexarea ncheieturii minii i rotaia antebraului, iar micarea corect d impresia de ridicare a rachetei de desupt, mpingnd uor cu baza degetului mare al minii. Astfel, n timpul loviturii, mna este flexat doar de la cot, de sus n jos. Aceast priz permite loviturile de smash cu reverul, de lng fileu

Mentinerea echilibrului n timp ce inem racheta cu o mn, pe cealalt o vom ntinde n lateral pentru a ne menine echilibrul mai bine. Meninerea echilibrului cu mna liber ne va ajuta s ne ntoarcem mai repede n punctul-baz.

Postura corect Aflat n poziie de ready (nainte ca oponentul s serveasc), juctorul ine un picior mai n fa i cellalt mai n spate, deprtate uor (ca n imaginea alturat). Dac fluturaul este servit n fa, lng fileu, ne mpingem n vrful piciorului din spate pentru a ne propulsa greutatea corpului n fa. Dac fluturaul este servit ctre linia de fund a terenului, ne ducem greutatea corporal n spate mpingnd din vrful piciorului din fa. Aceste micri ne ajut s reacionm mai repede atunci cnd fluturaul este servit i s ne mbuntim mobilitatea n teren. Loviturile nalte de dreapta i cu reverul Pentru a stpni lovirea fluturaului din orice poziie, este absolut esenial s nvm tehnicile corecte de joc. Perfecionarea personal n badminton ncepe cu nsuirea noiunilor de baz ale jocului: - Loviturile nalte, pe deasupra capului (overhead) de dreapta (forehand) i cu reverul (backhand). - Loviturile joase, pe sub mn (underarm) de dreapta (forehand) i cu reverul (backhand). 1.Loviturile nalte de dreapta i cu reverul Cnd executm lovituri nalte de dreapta, trunchiul este ndreptat ctre lateral, nu ctre fileu. De exemplu, un dreptaci va ine trunchiul n lateral, cu piciorul stng n fa, iar piciorul drept mai n spate. Picioarele formeaz un unghi ascuit, asemntor cu litera L, ca n imaginea alturat. Aceast poziie ne ofer mai mult flexibilitate n rotirea complet a braului. Pentru a trimite fluturaul dintrun capt al terenului in cellalt, nu avem nevoie de foarte mult for, ci mai degrab de flexibilitate i echilibru.

O lovitur reuit de badminton trebuie s aib: O rotaie complet a minii (rotire din umr) - Ridicai racheta i ducei-o pe spate ct de mult putei. Lund avnt, balansai mna ctre fa i lovii fluturaul. Muli nceptori lovesc fluturaul greit deoarece nu i rotesc braul complet pentru a lovi cu putere maxim. Rotirea trunchiului din talie Pentru a aduga mai mult putere loviturii, vom roti uor talia n timp ce ridicm mna n spate pentru o rotaie complet a acesteia nainte de a lovi fluturaul.

Echilibrul corpului Putem trimite lovituri corecte ale fluturaului doar dac tim s ne meninem corpul n echilibru. Stabilitatea corpului st la baza unei lovituri reuite n caz contrar, ne vom concentra mai mult pe gsirea echilibrului i evitarea unei czturi dect pe lovirea fluturaului. Dup ce lovim fluturaul prin rotaia complet a braului, fora loviturii duce greutatea corpului n fa i, pentru a ne menine echilibrul, trebuie s facem rapid un pas mare n fa. Meninerea echilibrului dup astfel de lovituri nalte ne va permite s revenim rapid n punctul-baz al terenului i s ne pregtim pentru urmtoarea lovitur. Zvcnire din ncheietura minii cnd situaia o cere, putem spori puterea loviturii zvcnind scurt din ncheietura minii. De exemplu, cnd trimitem lovituri nalte de pe linia de fund a terenului sau de lng fileu, putem completa rotaia braului cu zvcnirea scurt a ncheieturii minii. Puterea loviturii este dat de rotirea pe spate a braului, iar zvcnirea din ncheietura minii poate mbunti lovituri nalte (clear/bob) i smash-urile.

2.Loviturile joase(underarm) de dreapta i cu reverul Spre deosebire de loviturile nalte, cele joase se bazeaz pe un alt set de reguli: Nu trebuie s rotim complet braul o rotire complet a braului la o lovitur joas nu genereaz mult for ca n cazul loviturilor nalte. nceptorii n badminton fac des aceast greeal, inspirndu-se din tenis i squash, unde loviturile joase se trimit cu rotatii complete de bra. Zvcnire scurt din ncheietura minii i din cot Puterea unei lovituri joase este dat n primul rnd de zvcnirile scurte ale ncheieturii minii i din rotirea uoar a cotului. Echilibrul corporal pstrarea echilibrului att n lansarea loviturilor scurte, ct i n micarea pe teren este esenial pentru un joc de calitate.

Cerintele fiziologice ale badmintonului

Badmintonul are multe asemanari fiziologice cu alte sporturi cu spirit repetat: durata scurta, activitatea intensa este urmata de perioade de refacere in timpul unui meci. Mai exact meciurile la nivel de elita (performanta) variaza in ceea ce priveste durata intre aproximativ 20 minute pana la 1 ora. Media perioadei de regrupare este de obicei mai mica de 10 secunde fata de perioada de odihna care dureaza in mod obisnuit 15 secunde. Totusi aceste cifre difera in functie de multi factori ce include stilul de joc, tactica si nivelul de competitie. In plus caracteristicile jocului difera intre cele doua sub-discipline ale jocului ( simplu sau atat pentru barbati cat si pentru femei). Badmintonul este un sport exploziv unde puterea, forta, flexibilitatea, viteza de miscare si agilitatea sunt esentiale pentru succesul in competitie. Tehnica de miscare este foarte specializata si este de o importanta vitala in determinarea succesului. Masurile fiziologice demonstreaza de asemenea ca Badmintonul prezinta nivele semnificative de presiune aeroba in timpul jocului. De obicei jucatorii de elita mentin viteza inimii sub 75% din nivelul maxim la disciplinele de dublu si peste 80% la disciplinele de simplu. Nivelul lactozelor din sange rareori depaseste 3-4 mmol l-1 in timpul unui meci simulat. Combinatia acestor cerinte fiziologice si tehnice variate demonstreaza nevoia de evaluare a aptitudinilor de jucatori de elita care insumeaza multi factori. Urmatoarele teste sunt folosite in mod current in evaluarea aptitudinilor concurentilor de elita din acest sport.

TESTE DE EVALUARE A APTITUDINILOR

Urmatoarele teste au fost inventate pentru echipa de badminton din Anglia si pentru Institutul de Sport din Tara Galilor. Testele din teren au fost perfectionate pentru a fi specific acestui sport si pentru a fi prestate cu usurinta de jucatori si antrenori fara a tine seama de accesul acestora la un sprijin de specialitate . Metodele specifice pentru unele din aceste teste ca de exemplu: marcaje pentru teren, testul de cronometrare a rezistentei la oboseala etc pot fi obtinute de la Comisia guvernamentala de specialitate ( www.badmintonengland.co.uk ). Valorile normei fixate sunt rezultatul multor teste experimentate de o echipa de fiziologi in exclusivitate pe jucatorii echipei nationale din perioada 1999 si pana la momentul publicarii.

Metode preliminarii si antropometrie

Teste de antropometrie masa corporala, compozitia pielii, functiunea plamanului, flexibilitatea, capacitatea anaeroba si aeroba sunt experimentate in concordanta cu principiile de baza pertinente de indrumare. Jucatarii sunt instruiti sa se pregateasca pentru testarea aptitudinilor la antrenament usor in ziua dinaintea testarii si sa se asigure ca sunt bine hidratati si au mancat bine inainte de teste.

Teste pentru sarituri

Testele pentru sarituri sunt efectuate folosind procedeele sariturilor in inaltime si a sariturii in lungime de pe loc. Saritura in ianltime se masoara folosind aparatul Vertec Jump USA CA, USA). Contramiscarea este permisa iar mana dominanta se ridica doar la executarea sariturii. Saritura in lungime de pe loc se masoara de la varful piciorului ( considerat punct 0) pana la partea posterioara a piciorului care a parcurs cea mai mica distant pana la aterizare cel mai bun rezultat din cel putin 4 incercari este inregistrat drept rezultat final. Viteza de miscare.Testele de viteza au fost concepute pentru a evalua viteza de miscare in general, cat si viteza specifica pentru badminton. Testul de vitezageneral pretinde ca jucatorii sa faca 10 miscari laterale de-a lungul terenului. Testul specific de badminton solicita un totalde opt miscari executate intr-o succesiune data in toate directiile in jurul terenului.

Schita jumatatii de teren de badminton pentru testul de viteza specific.Numerele indica ordinea miscarii(prezentarea se refera doar la un jucator cu mana dreapta).

Acest test specific pentru badminton necesita miscari de simulare a jocului (adica jucatorii lovesc mingea la fiecare pozitie fara a folosi volantul. Cel mai bun timp atins din doua incercari se inregistreaza ca rezultat final. Experienta a aratat ca rezultatele correlate din cele doua teste de sarituri si de viteza au o semnificatie importanta (P < 0,01 penru barbati si femei). Contrar acestui lucru, rezultatele testului de viteza specific badmintonului par sa fie indepndente de performanta atinsa in testul de sarituri si in testul de viteza. Acest lucru demonstreaza importanta de a face diferenta intre caracteristicile generale si cele specific unde se folosesc miscari de inalta tehnica ce apartin badmintonului.

Capacitatea anaeroba Testul se desfasoara pe jumatate de teren de badminton jucatorii alearga de la linia de serviciu (punct 1 fig) pana in spatele terenului (punct 2 etc) si inapoi catre fileu si si iar inapoi de doua ori in cel mai scurt timp posibil (terminand la punctual 6). Acest lucru se repeat de 8 ori la fiecare tur incepand cu 30 de secunde. Jucatorii trebuie sa se intoarca la linia de

sosire alergand cu spatele, dupa ce ating semnele de marcaj fie calcand pee le sau depasindu-le. Fiecare doza de timp se inregistreaza si se poate astepta ca intr-un curs de 8 reprizesa se remarce o scadere a performantei. Informatiile prezentate in imaginea de mai sus includ media de timp (socotit la toate cele 8 reprize) si indicele de oboseala . (cel mai lent timp cel mai rapid timp) IO = cel mai rapid timp x100

Figura 27.2 Schita unei jumatati de teren de badminton pentru testul de capacitate aeroba in teren. Cifrele indica ordinea miscarii (valabil doar pentru un jucator dreptaci)

Test de performanta aeroba

Cerintele ridicate cu privire la capacitatea aeorba in badminton cuplate cu nevoile specifice de miscare tehnica si economie impugn necesitatea conceperii unui test de acest gen.Un test aerobic intermitent sporit a fost conceput pe cand miscarile din badminton sunt concepute dupa viteza de miscare controlata de o serie de semnale audio. Testul contine o serie de reprize de miscare a 20 secunde fiecare urmate de 10 secunde de refacere. Miscarile sunt facute intr-o ordine standard in anumite puncte de pe teren folosind tehnica de simulare a jocului. Rezultatele testului de capacitate aeroba sunt strans legate de testul de laborator VO2max pentru jucatorii de elitaseniori (P < 0.01) Evident viteza batailor inimii era semnificativ mai mare (195 fata de 190 batai pe minut -1)in cadrul testului de pe teren decat la testul de laborator pentru un grup de 17 jucatori seniori de elita ( Hughes et al 2002)

FEMEI SIMPLU DUBLU Sritura n nlime(cm) Sritura n lungime de pe loc(cm) Testul general de vitez a micrii(s) Testul specific de vitez a micrii(s) REZULTATELE TESTULUI DE CAPACITATE ANAEROB Test de timp mediu(s) Indicele de oboseal(%) REZULTATELE TESTULUI DE PERFORMAN AEROB Atingerea nivelului stadiu Varf HR(bxmin-1) Capacitatea aerob(mlxkg1xmin-1) Grsimea corpului(%) img 27.1 Date normative pentru jucatorii seniori de elita .

BRBAI SIMPLU DUBLU

Capacitatea aeroba

Principiile generale pentru acest test de rutina in laborator au fost descries mai inainte in acest text. Se foloseste un protocol sporit pentru a obtine evacuarea aerului in 8-12 min. Aceasta reprezinta o viteza initiala de 5 km xh-1 m-1 si o inclinatie initiala de 5%. Viteza initiala creste cu un kmxh-1xmin-1 pe o panta cuo inclinatie de 5% pana la evacuarea voita a aerului. Analiza aerului expirat este observata pe tot parcursul testului.

Ritmul inimii se inregistreaza in timpul testului si se determina nivelul maxim al circulatiei sangelui. Acest protocol a fost ales datorita faptului ca sunt folosite viteze mai mari de alergare cu un standard ridicat fata de protocoalele obisnuite, devenind astfel prea dificil pentru indivizii care nu practica un volum mare de alergare s ail include inpropriul antrenament. Am demonstrate ca jucatorii de badminton ating scoruri mai mari VO2max. cu ajutorul acestuiprotocol decat cu cele standard care folosesc viteze mari de alergare.

Evaluari secundare

Pe langa evaluarile de performanta de baza jucatorii primesc de asemenea sievaluari regulate ale flexibilitatii si fortei prezentate de fizioterapeuti si respective de experti in forta si conditie fizica.

REZUMAT Preponderenta testelor de teren subliniaza aici importanta specificului in sport pentru testearea concurentilor in acest sport. Exceptie de la aceasta face testul de capacitate aeroba care este considerat sufficient de important astfel ca o capacitate generala este posibil sa fie corelata cu succesul competitional. Folosirea ambelor teste generale (de ex. capacitatea aeroba, Testul de viteza de miscare general) impreuna cu testele specific (Testul de viteza demiscare specific, Testul de capacitate anaeroba) este recomandata deoarece ajuta la identificarea jucatorilor a caror performanta este limitata din cauza tehnicii de miscare sau de aptitudinile generale.

Echipamentele

Rachetele de badminton Sunt clasificate dupa mai multe criterii: -dupa greutate: toate rachetele au intre 83 -100g. Rachetele mai grele sunt preferate de catre jucatori cu incheieturi puternice pentru a le permite sa loveasca mai puternic mingea. -dupa balans:sunt rachetei: sunt rachete de atac cu capul mai greu si rachete de aparare cu manerul mai greu dar de asemenea sunt si rachete cu capul si manerul de aceeasi greutate. -dupa flexibilitate: fiecare model de racheta are o anumita flexibilitate si e facut din materiale diferite: carbon, titaniu, ceramica, bor,si multe aliaje; la incept erau facute din lemn. -dupa forma capului:sunt rachete ovale si izometrice Lungimea unei rachete nu trebuie sa depaseasca lungimea de 680mm lungime si 230mm latime. Iar capul rachetei are lungimea maxima de 280mm si latimea de 220mm.

Sunt 3 tipuri de rame pentru rachetele de badminton: -ramele grele care genereaza mai multa putere si vibreaza mai mai putin -ramele rigide genereza mai multa putere si transmit vibratia rachetei in brat -ramele mari care au velocitate mai mare si putere mai mare Rachetele de badminton pot fi racordate pana ce cordajul exercita greutati de peste 16kg asupra ramei capului rachetei.

Cordajul Este defapt o impletitura din fire foarte mici. Poate fi sintetic sau Este defapt o impletitura din fire foarte mici. Poate fi sintetic sau natural. Cordajul natural ofera mai multa putere,control si simt. Vibreaza mai incet ,are rezistenta mica si e cel mai scump. Cordajurile sunt de grosimi diferite, cele mai groase oferinda o durabilitate mai mare si control mai bun dar au forta mai putina, iar cele subtiri oferea mai multa putere si energie dar nu rezista mult. Un cordaj racordat la o tensiune mai mare va oferi o precizie mai mare si o forta mai mica iar un cordaj mai slab racordat invers.

Mingile Sunt facute din 16 pene fixate intr-un ,,cap de piele de ied. Interesant este ca cele mai bune mingi sunt facute din aripa stanga a gastelor. Penele pot avea intre 62-70mm iar mingile cantaresc intre 4.74g-5.50g. Viteza mingilor este influentata de temperatura, altitudine si vreme. La temperaturi mai ridicate mingea zboara mai repede pe cand la temperaturi mai joase zboara mai incet. De asemnea la altitudini mai mari zboara mai repede respectiva la altitudini mai mici mai incet. De aceea sunt mingi ce zboara cu viteze diferite. De asemenea se pot indoi varfurile penelor pentru a incetini mingea. Mingile de badminton au fost concepute de catre un dreptaci de aceea toate se invart in zbor in sensul acelor de ceasornic, de aceea jucatorii dreptaci prefera sa loveasca lovituri taiate din coltul de forehand iar cei stangaci de pe backhand . Pantofii sport Exista pantofi sport special conceputi pentru badminton. Acestia ofera o aderenta buna la suprafata terenului pentru a preveni alunecare, absorb socurile protejand picioarele mai ales genunchii si au flexibilitate buna pentru a oferi jucatorului libertate de miscare mai mare.

Alte echipamente Cel mai important este gripul care poate fi sintetic sau din prosop. Gripurile de prosop sunt preferate de majoritate deoarece absorb trasnpiratia si au aderenta insa trebuiesc schimbate mai des deoarece se uzeaza repede si se umplu repede cu germeni. Hainele de badminton trebuie sa fie lejere si confortabile astfel incat sa nu iti restrictioneze miscarile Sosetele recomandate sunte cele de bumbac. Producatori de echipamente In prezent sunt firmele Yonex, Vector, Head, Wilson si BabolaT cele mai raspandite si de succes in lume.