Tema 3. Bncile comerciale: particularitile organizrii i funcionrii lor 1. Esena i principlalele operaiuni ale bncilor comerciale 2.

Organizarea bncilor comerciale. Particularitile licenierii bncilor comerciale in R.M 3. Reorganizarea i lichidarea bncilor comerciale 1. Esena i principlalele operaiuni ale bncilor comerciale La ora actual sistemul bancar se caracterizeaz printr-o mare diversitate a instituiilor bancare i de credit, care pot fi grupate dup o mulime de criterii. Astfel, n peisajul bancar actual, alturi de banca central funcioneaz bncile de depozit sau bncile comerciale orientate spre activiti pe termen scurt, i instituiile bancare pe termen lung. n categoria acestora putem ncadra: bncile de afaceri sau bncile de investiii (Frana i S.U.A.) i bncile de pia (Marea Britanie). Singura ar care face excepie la aceast clasificare este Germania, datorit bncilor sale universale. n ultimele dou decenii, ca urmare a globalizrii financiare, asistm la o dezvoltare a vocabularului din acest domeniu, reinnd atenia urmtorii termeni: banc universal i banc specializat; banc de gros sau cu amnuntul, bnci ntreprinderi sau bnci particulare; bnci de reea sau de pia; banca global, banc la distan, banc cibernetic; banc multimedia, banc digital, banc virtual. n faa varietii i complexitii sporite a operaiunilor financiare, multe dintre bnci ndeplinesc caracteristicile bncilor universale. Potrivit definiiei date de dicionar, banca universal este o banc apt de a ndeplini toate activitile, att la nivel naional ct i internaional (n englez se utilizeaz termenul full service bank, care desemneaz particularitile bncilor globale). Aceast definiie necesit dou completri: a) n primul rnd, nu exist bnci total universale, iar unele bnci desfoar activiti care nu au, ntotdeauna, legtur cu domeniul financiar; b) n al doilea rnd, definirea bncii universale ridic semne de ntrebare cu privire la criteriile n funcie de care se desemneaz coninutul activitii. Referitor la acest aspect, precizm c pentru definirea coninutului bncii universale, se pot utiliza mai multe criterii. Criteriul semantic este acela n funcie de care se desemneaz aspectul instituional al activitii bancare care decurge din operaiunile de schimb de moned dintre ri. Criteriul dimensiune este cel n funcie de care, la modul general, bncile universale sunt considerate a avea o mare dimensiune. Asupra acestui aspect, Comisia bancar din Frana a fcut unele precizri indicnd faptul c o banc universal poate fi de mic dimensiune (chiar banc local), fr ca aceasta s aib activitate internaional. Criteriul legislaiei i al reglementrilor conduce la luarea n considerare a termenului banc n sensul strict sau mai larg al bncii i al filialelor sale. Analiza legislaiei bancare din rile dezvoltate evideniaz o serie de aspecte dup cum urmeaz: n Frana, legea bancar din 1984 a abrogat statutul bncilor de afaceri i al bncilor de credit, pe termen mediu i lung, i a adoptat principiul bncii universale (care poate constitui depozite de orice form, pe orice perioad de timp i care desfoar toate operaiunile de credit, fr limitarea clientelei). Potrivit reglementrilor bancare din Frana, banca universal poate ndeplini un numr mare de activiti conexe, precum: gestiunea valorilor mobiliare, gestiunea patrimoniului, servicii ctre ntreprinderi, inginerie financiar, activitatea de bnci-asigurri, activiti imobiliare, activiti de voiaj. Dac analiza se situeaz n peisajul anglo saxon, n ri precum Marea Britanie i S.U.A. care se afl la originea tuturor marilor transformri financiare, atunci se pot constata urmtoarele aspecte: conceptul de banc universal este absent n S.U.A., unde Glass Stegall Act din 1933 a fost abrogat n anul 1999. n Marea Britanie, n anul 1979, prin Banking Act, s-a dat pentru prima dat o definiie instituiei bancare. Un alt criteriu de maxim importan l constituie specificul activitii practice n funcie de care profesia bancar este dificil segmentabil, ntruct i extrage esena din faptul c un anumit monopol tehnic i-a fost delegat prin lege. Acest monopol n-a disprut, dar tehnicile sunt att de 1

sofisticate, iar ofertele ca i tehnicile sunt diversificate, ceea ce face ca noiunea de banc universal s fie impracticabil. Banca universal poate fi privit i analizat i ca rezultat al globalizrii financiare, i de asemenea, ca rezultat al condiiilor existente la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX. n funcie de legislaia n vigoare din diferite ri i de particularitile activitii practice, se pot distinge urmtoarele tipuri de instituii, care se circumscriu termenului de banc universal, astfel: bncile mixte de tip german; versiunea britanic a bncilor universale n care filialele sunt gestionate de o manier distinct; holdingurile bancare americane; conglomeratele bancare japoneze. Referitor la bncile mixte germane, acestea i au originea n specificul economiei de la nceput de secol, cnd s-a instituit o osmoz ntre sistemul industrial i cel bancar, ceea ce a condus la nregistrarea celui mai semnificativ progres din Europa. Bncile au intervenit n ntreprinderi, fie prin acordarea mprumuturilor pe termen lung, fie prin constituirea de fonduri proprii, ceea ce a permis scoaterea ntreprinderilor din starea de dificultate. n prezent, ponderea bncilor germane n structurile ntreprinderilor industriale sau comerciale este sporit; marile bnci sunt prezente n 300 400 de consilii de supraveghere ale societilor. n faa transformrilor din peisajul financiar mondial, au devenit tot mai universale, ptrunznd i n domeniul imobiliar, cel al asigurrilor i al prelurilor de participaie. Fuziunea dintre bncile i industria german prezint o similitudine cu cazul japonez, ntruct i n Japonia, la sfritul secolului al XIX-lea, bncile au acceptat riscurile marilor ntreprinderi, contribuind la construcia unor gigani industriali financiari, care sunt n prezent urmaii acelor ntreprinderi zaibastu. n contextul economiei japoneze, s-a dezvoltat o structur tricefal, grupul respectiv avnd n centru fie o ntreprindere industrial, fie o banc, iar al 3-lea element specific fiind o societate de comer. n S.U.A., prin Bank Holding Companies Act din 1956 i 1970, este consacrat, separarea activitilor bancare, de cea comercial i industrial. Ca urmare a acestui cadru strict al reglementrilor, inovaiile financiare de diferite tipuri s-au multiplicat cu rapiditate n S.U.A. comparativ cu Europa. Dei n S.U.A. diversificarea activitii bancare este admis n plan geografic, din punct de vedere al activitii aceasta nu era nc asigurat, pn n anul 1999 ntruct Glass Stegall Act a fost n vigoare pn n acel moment. Singura banc din S.U.A. care a reuit s se declare universal este Citicorp, (prin fuziunea din 1998, dintre societatea Travelers i grupul Citigroup), dorind s ofere astfel, clientelei din ntreaga lume toate tipurile de produse bancare pentru o categorie larg de beneficiari. n structura sistemelor bancare din toate rile s-au conturat, alturi de banca central, bncile depozit, universale sau comerciale i bncile specializate, prima categorie reprezentnd principala component a sistemelor bancare contemporane. Operaiunile bncilor comerciale Utilizarea termenului de banc universal este frecvent ntlnit, pentru a desemna faptul c bncile respective efectueaz toate tipurile de operaiuni bancare, desfurnd o gam diversificat de activiti, cu posibiliti de modificare n funcie de cerinele pieei i propria strategie. Pentru a analiza operaiunile pasive i active ale bncilor comerciale este necesar cunoaterea structurii bilanului bancar, care reflect, n pasiv, constituirea resurselor, respectiv datoriile bncii fa de exterior, iar n activ utilizrile resurselor. Structurarea elementelor n activ i pasiv se realizeaz n funcie de destinaie i grad de exigibilitate. Dintre principalele componente ale activului bilanier, se remarc plasamentele, care au o pondere sporit, reprezentnd ntre 70 i 80% din totalul activelor. n structura plasamentelor, pe primul loc se situeaz creditele i avansurile acordate clienilor, care din punct de vedere al scadenei, pot fi pe termen scurt (sub 1 an) sau pe termene mai mari. Numerarul ca post bilanier cuprinde soldurile care au scaden sub 90 zile, respectiv numerarul i soldurile cu banca central. Bncile comerciale desfoar i activiti internaionale concretizate n relaiile cu bnci corespondente, cu organisme financiare internaionale, cu agenii de rating i cu agenii de garantare a creditelor de export. n cadrul acestor operaiuni se remarc serviciile de decontare pentru agenii economici care 2

desfoar activiti de comer exterior. De asemenea, bncile comerciale efectueaz operaiuni de decontri externe n relaiile cu persoanele fizice, cu cele bugetare sau cu organizaiile nonprofit. n plus, fa de activele i pasivele enumerate, bncile comerciale ofer scrisori de garanie i acreditive clienilor si, respectiv efectueaz operaiuni extrabilaniere. Riscurile asociate acestor operaiuni sunt asemntoare celor care rezult din acordarea creditelor, mai cu seam riscul lipsei de lichiditi, atunci cnd banca este nevoit s efectueze o plat n numele unui client. n funcie de elementele din bilan, pot fi identificate operaiunile de activ i de pasiv ale bncilor, astfel: Operaiunile de activ sunt: a) operaiuni de creditare i b) operaiuni de plasament pe baza depozitelor bancare. n cadrul operaiunilor de creditare, se difereniaz dou categorii distincte i anume: creditarea agenilor economici i creditarea persoanelor fizice. Creditele acordate agenilor economici pot fi analizate n funcie de destinaie: respectiv credite pentru constituirea unor active fixe i credite pentru activitatea de exploatare. Creditele pentru procurarea de active fixe (pentru procurarea de echipament) au o pondere redus i sunt acordate, n general, pe termen scurt. Creditarea activitilor de exploatare se realizeaz, sub forma creditrii creanelor i a creditelor de trezorerie. Operaiunile pasive ale bncilor comerciale pot fi grupate n: a) formarea fondurilor proprii b) constituirea depozitelor c) operaiuni de refinanare. a) Formarea fondurilor proprii prezint importan prin modul de constituire a capitalului social, prin emisiunea i subscrierea de aciuni. Potrivit reglementrilor bancare, capitalul social al unei bnci trebuie vrsat integral i n form bneasc, la momentul subscrierii, fiind obligatorie meninerea unui nivel minim al capitalului social. Pentru majorarea capitalului social, bncilor le este permis, pe lng subscrierea de noi aporturi n form bneasc i utilizarea altor surse precum: primele de emisiune sau de aport dividendele din profitul net cuvenit acionarilor, dup plata impozitului pe dividende rezervele constituite din profitul net i diferenele favorabile din reevaluarea patrimoniului. Fondul de rezerv, ca element al fondurilor proprii se constituie prin repartizarea de ctre bncile romneti a 20% din profitul brut, pn cnd fondul egaleaz capitalul social. Procentul de repartizare este de 10% pn cnd fondul a ajuns de dou ori mai mare dect capitalul social, pentru ca dup atingerea acestui nivel alocarea unei sume pentru fondul de rezerv s se realizeze din profitul net. Impunerea acestor proporii prin legislaie constituie o modalitate de prevenire a riscurilor antrenate de activitatea de creditare. Ponderea pe care o dein fondurile proprii n totalul resurselor este relativ limitat fiind cuprins ntre 8% i 10% indiferent de tendinele care s-au manifestat de-a lungul timpului n managementul bancar. b) Constituirea depozitelor (acceptarea depozitelor) reprezint cea mai important operaiune de pasiv a bncilor de depozit, fiind o principal modalitate de mobilizare a capitalurilor disponibile temporar n economie i de fructificare a acestora prin intermediul bncilor. Ponderea depozitelor bancare n resursele bncii reflect att ncrederea deponenilor n instituia respectiv, respectiv gradul de siguran pentru fondurile depuse, precum i nivelul de remunerare corespunztor, sub forma ratei de dobnd bonificate. Astfel, n activitatea bancar practic, se disting: depozitele la vedere, depozitele cu preaviz, depozitele la termen. Depozitele la vedere se concretizeaz prin elasticitate, ceea ce semnific faptul c depuntorii pot utiliza fondurile atunci cnd doresc. Depozitele cu preaviz, mai puin utilizate, presupun c deintorii pot retrage fondurile cu condiia ntiinrii bncii despre aceast intenie, ntr-un anumit termen, prevzut n contract n momentul ncheierii acestuia. 3

Depozitele la termen, difereniate pe perioade fixe, care pot merge de la o lun pn la 5 ani, constituie pentru banc o modalitate sigur de valorificare a resurselor, prin acordarea de credite ale cror condiii sunt corelate cu durata i mrimea resurselor. Practica bncilor comerciale din rile dezvoltate evideniaz c principala form de atragere a depozitelor o constituie conturile de depozit de investiii i conturile de economii, care stimuleaz procesul de economisire. c) Operaiunile de refinanare intervin atunci cnd bncile i consum fondurile proprii i resursele atrase prin depozite i constau n procurarea resurselor de la banca central. Operaiunile concrete prin care se realizeaz refinanarea sunt rescontarea i lombardarea. Prin rescontare bncile comerciale cedeaz, nainte de scaden, bncii centrale portofoliul de efecte comerciale, acceptate de la agenii economici prin scontare, obinndu-se astfel disponibilitile care le sunt necesare. Suma mobilizat la banca central reprezint valoarea nominal a efectelor comerciale diminuat cu mrimea rescontului (Vn rs% nz/360), calculat ca dobnd perceput de banca central pentru operaiunea de rescontare. Rata de dobnd practicat de banca central n relaiile cu bncile de depozit reprezint taxa oficial a scontului, fiind, n general cea mai redus rat a dobnzii din economie. Bncile mai pot mobiliza resurse de la banca central i prin operaiunile de lombardare, care sunt credite pe gaj de efecte publice (obligaiuni i bonuri de tezaur). Referitor la efecte comerciale sau publice prin cedarea crora bncile de depozit pot obine resurse de la bncile de emisiune, trebuie remarcat faptul c numai o parte dintre aceste titluri sunt acceptate la scontare sau drept garanii, n funcie de calitatea lor i participanii la procesul cambial. Astfel, se poate stabili distincia ntre creanele negociabile i cele nenegociabile. Bncile comerciale efectueaz i o alt categorie de operaiuni, necuprinse n bilan, denumite operaiuni de comision, n cadrul crora sunt incluse: operaiuni de remitere de sume bneti; operaiuni de incasso, prin care bncile primesc i remit documente pentru ncasare de la diferii clieni; operaiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client cumprtor ntrun cont de depozit bancar la dispoziia bncii furnizorului; operaiuni de mandat, prin care bncile comerciale efectueaz unele operaiuni (inerea de registre, realizarea unor pli) n numele clienilor lor. n R.Moldova, activitatea bncilor comerciale este reglementat de Legea Instituiilor finnaciare. n conformitate cu aceasta Banca Naional este investit cu dreptul exclusiv de a elibera licene bncilor. Suma minim subscris i depus in capitalul bncii se stabilete in cuantum de 100 de milioane delei. Aciunile se achit integral cu mijloace bneti. Bncile sint organizate ca societi pe aciuni conform legislaiei despre societile pe aciuni. Banca dispune de independen juridic, operaional, financiar i administrativ fa de orice persoan, inclusiv fa de Banca Naional, de Guvern i de alte autoriti ale administraiei publice, dac legislaia nu prevede altfel. Nici o persoan nu poate ingrdi independena bncilor, nu poate influenaadministratorii in exercitarea funciilor, nu poate interveni in activitatea vreunei bnci, cu excepiaexecutrii unor obligaii sau imputerniciri specifice prevzute de legislaie. Banca este in drept s incheie contracte, s posede i s dispun de bunuri mobile i imobile i sfie parte in proces. Bncile pot deschide filiale i reprezentane pe teritoriul Republicii Moldova i al altor state numai cu aprobarea prealabil a Bncii Naionale, in condiiile stabilite de actele normative adoptate de aceasta. Administrarea instituiilor financiare i operaiunile lor trebuie s fie efectuate in strictconformitate cu principiile de administrare i principiile contabile recunoscute,cu cerinele legii i aleactelor normative emise de Banca Naional. Instituiile financiare trebuie s menin in permanen un capital adecvat i resurse lichide suficiente in corespundere cu tipul activitii lor financiare i s asigure diversificarea activelor potrivitriscului pierderilor. Activiti financiare permise bncilor Bncile pot desfura, in limita licenei acordate, urmtoarele activiti: a) acceptarea de depozite (pltibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fr dobind; 4

b) acordarea de credite (de consum i ipotecare, factoring cu sau fr drept de regres, finanareatranzaciilor comerciale, eliberarea garaniilor i cauiunilor etc.); c) imprumutarea de fonduri, cumprarea ori vinzarea, in cont propriu sau in contul clienilor (cuexcepia subscrierii valorilor mobiliare), de: - instrumente ale pieei financiare (cecuri, cambii i certificate de depozit etc.); - futures i opioane financiare privind titlurile de valoare i ratele dobinzii; - instrumente privind rata dobinzii; - titluri de valoare; d) acordarea de servicii de decontri i incasri; e) emiterea i administrarea instrumentelor de plat (cri de credit sau de plat, cecuri de voiaj,cambii bancare etc.); f) cumprarea i vinzarea banilor (inclusiv a valutei strine); g) leasing financiar; h) acordarea de servicii aferente la credit; i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu excepia celor de la lit. a) i b); j) operaiuni in valut strin, inclusiv contracte futures de vinzare a valutei strine; k) acordarea de servicii fiduciare (investirea i gestionarea fondurilor fiduciare), pstrarea iadministrarea valorilor mobiliare i altor valori etc.; l) acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiii i acordarea de consultaii privindinvestiiile; m) subscrierea i plasarea titlurilor de valoare i aciunilor, operaiunile cu aciuni; n) orice alt activitate financiar permis de Banca Naional. Interzicerea operaiunilor i activitilor anticompetitive Instituiilor financiare li se interzice: a) angajarea in tranzacii i operaiuni care le-ar putea acorda cu titlu individual sau citorva dintre ele opoziie dominant pe piaa monetar, pe piaa financiar i cea valutar; b) angajarea in activiti de manipulare care ar conduce la avantaje necinstite pentru ele i pentru teri. Nici o instituie financiar nu are dreptul de a cere vreunei persoane s incheie contracte de servicii financiare i de alt natur sau procurri de bunuri de la afiliatele sale ca o condiie pentru a incheia contracte cu ea privind acordarea de servicii financiare. Nici o banc i nici o instituie financiar afiliat bncii nu poate: a) acorda unei persoane credite peste limitele stabilite de Banca Naional sau subscrie, plasa valorimobiliare sau facilita finanri din partea unor teri ctre aceast persoan pentru a o ajuta s-i achiteobligaiile ctre afiliat; b) subscrie sau plasa valori mobiliare ale unei persoane i acorda totodat credite acestei persoane caea s-i plteasc datoria, dobinda sau dividendele la astfel de valori mobiliare; c) subscrie, plasa sau distribui valori mobiliare, cu excepia valorilor mobiliare de stat, i, in decursul a 60 de zile de la vinzare cumpra sau recomanda altora, in calitate de manager de active sau de consultant inprobleme de investiii, s le procure. Nici o banc nu poate cumpra de la o afiliat a sa: a) active ale acestei afiliate; b) valori mobiliare care urmeaz a fi subscrise, plasate sau distribuite de aceast afiliat ori valorimobiliare care au fost subscrise, plasate sau distribuite de ea in decursul anului precedent. Nici o banc nu poate acorda credite sau facilita primirea de credite pentru cumprarea unor valori mobiliare subscrise, plasate sau distribuite de ctre o afiliat a sa. Msuri de pruden Bncile sint obligate s respecte urmtoarele limite maxime prevzute de Banca Naional: a) indicii maximi i poziiile care urmeaz s fie respectate de ctre banc cu privire la activele sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilaniere i la diferite categorii de capital i rezerve;

b) suma maxim a creditelor acordate i contractate, raportat la capitalul reglementat, pe care o bancare dreptul s o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate in relaii speciale cu banca; c) suma maxim a creditelor acordate i contractate, raportat la suma total a creditelor bncii, de care pot beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane aflate in relaii speciale cubanca). Conform regulamentelor Bncii Naionale, bncile trebuie s respecte cerinele privind: a) suma minim a resurselor lichide sau a unor categorii specifice de astfel de resurse raportat la valoarea ori la schimbarea valorii activelor (inclusiv garanii i gajuri primite) ori la unele categorii specificeale acestora sau raportat la valoarea ori la schimbarea valorii pasivelor sau la unele categorii specifice ale acestora; b) suma total maxim de investiii in imobil sau categoriile specifice ale acestora; c) clasificarea i evaluarea activelor, precum i provizioanele specifice de risc ce trebuie fcute, pebaza unor astfel de clasificri i evaluri, pentru acoperirea eventualelor pierderi legate de credite itermenele cind dobinzile de la aceste credite nu mai pot fi considerate ca venit decit dac sint pltite de fapt; d) acordarea unor anumite tipuri i forme de credite i investiii; e) armonizarea termenelor i dobinzilor la active i pasive; f) poziiile neasigurate in valut strin, metale preioase sau pietre preioase ce depesc o anumitlimit. Banca nu poate distribui capital dac Banca Naional consider c in consecin capitalul reglementat va fi mai mic decit capitalul minim necesar. Banca nu poate acorda credite garantate cu aciunile emise de ea. Nici o instituie financiar nu se poate angaja direct in activiti de intreprinztor sau in serviciialtele decit cele financiare. Documentele instituiilor financiare Instituia financiar trebuie s intocmeasc i s in la sediul su central urmtoarele documente: a) statutul i regulamentele, modificrile la ele; b) registrul acionarilor si, inclusiv numrul de aciuni inregistrate pe numele fiecrui acionar, conform Legii cu privire la piaa valorilor mobiliare; c) procesele-verbale ale edinelor i deciziile consiliului su; d) procesele-verbale i deciziile adunrilor generale ale acionarilor; e) registrele contabile care reflect clar i corect activitatea instituiei respective, operaiunileefectuate, situaia sa financiar; f) evidena zilnic detaliat a operaiunilor efectuate pentru fiecare client, soldurile conturilor lui; g) alte documente prevzute de prezenta lege i de actele normative ale Bncii Naionale. 2. Licenierea i organizarea bncilor comerciale Banca Naional a Moldovei, n conformitate cu articolele 5, 11 i 44 ale Legii cu privire la Banca Naional a Moldovei i articolul 4 al Legii instituiilor financiare, are dreptul exclusiv de a elibera licene bncilor. Nici o persoan nu este n drept s practice activiti financiare, enumerate la articolul 26 al Legii instituiilor financiare, fr licena Bncii Naionale a Moldovei. Banca strin, care dorete s deschid sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie s primeasc licena Bncii Naionale a Moldovei. Bncile se constituie sub form de societi pe aciuni conform legislaiei despre societile pe aciuni. Cererea pentru eliberarea licenei Pentru eliberarea licenei de a desfura activiti financiare in conformitate cu art.26, se depune la Banca Naional, in modul stabilit de ea, o cerere scris, la care se anexeaz: a) date despre calificarea i experiena administratorilor viitoarei instituii financiare, activitatea lorprofesional din ultimii 10 ani; b) date despre capitalul viitoarei bnci care se prevede s fie pltit; 6

c) business-planul viitoarei bnci cuprinzind structura organizatoric, tipurile de activiti financiarepreconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru urmtorii 3 ani etc.; d) informaii privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercial sauprofesional din ultimii 10 ani i cota de participare a fiecrei persoane care intenioneaz s dein 5 la sutsau mai mult din aciunile cu drept de vot ale bncii. In scopul aplicrii acestei prevederi asupra persoanelorafiliate, cota de participare a acestora se stabilete prin agregarea cotelor lor; e) orice alte informaii prevzute de regulamentele Bncii Naionale. Contractul de constituire privind organizarea bncii, n care se reflect caracterul bncii, se indic mrimea capitalului, care se preconizeaz de introdus, tipurile de aciuni, datele de identificare ale tuturor acionarilor-fondatori cu indicarea cotei lor de participare anunate n procente i sum, responsabilitatea prilor pentru ndeplinirea hotrrilor adoptate i organele care soluioneaz conflictele aprute n legtur cu contractul dat. Contractul de constituire trebuie s fie ntocmit n conformitate cu art.33 din Legea privind societile pe aciuni. Statutul bncii n trei exemplare, aprobat de adunarea de constituire a acionarilor. Regulamentele interne Listele membrilor consiliului bncii, organului executiv i comisiei de cenzori, cu indicarea remunerrii acestora Contractele de angajare la serviciu a conductorului organului executiv i contabilului-ef ai viitoarei bnci. De indicat numele consultantului juridic, n caz dac solicitantul va decide de a-l angaja pe acesta. Scrisoare din partea organelor de administrare local privind acceptarea de ctre ele a siturii viitoarei bnci pe teritoriul respectiv. Certificatul referitor la denumirea bncii emis de Asociaia Naional de Terminologie a Republicii Moldova. Confirmarea scris semnat de fondatorii, preedintele i vicepreedinii bncii cu privire la faptul, c au examinat business-planul i sunt de acord cu rolul lor n implementarea prevederilor acestuia. In cazul in care Banca Naional consider c informaiile de baz sint insuficiente pentru eliberarea licenei, poate cere solicitantului date suplimentare. Cererea de eliberare a licenei pentru filialele i sucursalele unei bnci strine se depune de ctre aceasta in modul stabilit prin regulamentele Bncii Naionale. In termen de 3 luni de la data primirii cererii in condiiile art. 6, Banca Naional o aprob preliminar sau o respinge, aducind in scris la cunotina solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera licentrebuie s fie motivat. Ca motiv d e respingere a cererii poate servi i faptul c informaia depus esteinsuficient pentru a se constata c solicitantul corespunde cerinelor Banca Naional elibereaz licen numai dac este pe deplin convins c: a) banca se va conforma condiiilor prezentei legi; b) calificarea, experiena i integritatea moral a administratorilor i acionarilor cu cote substanialecorespund business-planului i activitilor financiare pentru care banca va primi licen; c) situaia financiar a bncii va fi satisfctoare. Dup aprobarea preliminar a cererii, Banca Naional stabilete urmtoarele cerine pentruprimirea licenei: a) depunerea capitalului iniial, care nu trebuie s fie mai mic decit capitalul minim necesar; b) angajarea de specialiti; c) incheierea de contract cu o firm de audit; d) inchirierea sau cumprarea de utilaj pentru efectuarea operaiunilor bancare i de edificii bancare. Dac in decursul unui an banca nu indeplinete cerinele enumerate, aprobarea preliminar acererii se anuleaz. Dac cerinele enumerate sint satisfcute, Banca Naional elibereaz licena in termen de o lun. 7

Bncii strine se acord licene pentru filiale i sucursale dac: a) in ara de origine banca strin este autorizat pentru activiti de atragere a depozitelor sau a altorfonduri rambursabile; b) autoritile competente din ara de origine care supravegheaz activitatea financiar a bncii strinela sediul ei central au aprobat in scris eliberarea unei astfel de licene; c) Banca Naional constat c banca strin este supravegheat adecvat, in mod consolidat, deautoritile competente din ara de origine. Instituiile financiare care practic unele activiti financiare i care nu sint calificate ca bancpotrivit prezentei legi primesc licen in modul stabilit de Banca Naional. Banca Naional nu elibereaz licen in cazul cind capitalul bncii ce se constituie nu corespundecuantumului capitalului minim prevzut la art.5 plus cheltuielile necesare pentru constituirea bncii. Cheltuielile legate de constituirea bncii se efectueaz in limita prevzut in business-planul elaborat inconformitate cu prevederile art.6 alin.(1) lit.c). Licena se elibereaz pe un termen nedeterminat i este netransferabil. Pentru fiecare filial sau o alt subdiviziune separat a bncii in care se va desfura activitatea pebaza licenei, bncii i se elibereaz copii autorizate de pe aceasta. Taxa pentru eliberarea licenei se stabilete la valoarea de 50000 de lei. Taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe licen, pentru reperfectarea licenei/copieiautorizate de pe aceasta, precum i cea pentru eliberarea duplicatului licenei/copiei autorizate de pe aceastase stabilesc la valoarea de 450 lei. Sumele taxelor indicate se vars la bugetul de stat i sint nerambursabile incazul in care banca/filiala sau o alt subdiviziune separat a bncii nu ii incepe activitatea sau inceteaz sfuncioneze. Structura organizatoric a bncilor Organele de conducere ale bncii sint adunarea general a acionarilor, consiliul, organul executivi comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al bncii care exercit funcii de supraveghere,elaboreaz i asigur aplicarea politicii bncii. Atribuiile consiliului se stabilesc in statutul bncii iregulamentele interne ale acesteia. Organul de control al bncii este comisia de cenzori, care exercit controlul activitii ei. Consiliul bncii Consiliul bncii este format dintr-un numr impar de membri, dar nu mai puin de trei. Membriiconsiliului sint alei de adunarea general a acionarilor bncii pentru un termen de pin la 4 ani. Membriiconsiliului pot fi redesemnai pentru un no u termen. Adunarea general a acionarilor bncii poate stabiliremunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor consiliului trebuie s fie persoane care nu sintafiliate bncii, cu excepia afilierii determinate de calitatea de membru al consiliului bncii. Comisia de cenzori este alctuit dintr-un numr impar, dar nu mai puin de 3 membri alei deadunarea general a acionarilor bncii pentru o perioad de pin la 4 ani. Membrii consiliului bncii nu potfi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Majoritatea membrilor comisiei de cenzori trebuie s fiepersoane care nu sint angajai ai bncii. Comisia de cenzori: a) stabilete pentru banc proceduri de eviden i de control contabil in temeiul regulamentelorBncii Naionale, supravegheaz respectarea lor i controleaz conturile i alte documente ale bncii; b) controleaz respectarea legilor i a regulamentelor aplicabile bncii i prezint consiliului bnciirapoartele respective; c) prezint avize in problemele solicitate de consiliul bncii i in alte probleme pe care le considernecesare. Comisia de cenzori se intrunete in edine ordinare o dat in trimestru i in edine extraordinare,la convocarea consiliului bncii sau a doi membri ai si. Deciziile se iau cu votul majoritii membrilor carenu sint in drept s se abin de la votare. Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere al societatii si se tine cel putin o data pe an. (LEGEA SA, cap.8, art.50) 8

(2) Hotaririle adunarii generale a actionarilor in problemele ce tin de atributiile ei sint obligatorii pentru persoanele cu functii de raspundere si actionarii societatii. In cazul in care numarul actionarilor societatii nu este mai mare de unu, hotarirea adunarii generale a actionarilor se considera hotarirea unipersonala luata de acest actionar (in redactia Legii Nr.737-XIV din 17 decembrie 1999). (3) Adunarea generala a actionarilor are urmatoarele atributii exclusive: a) aproba statutul societatii in redactie noua sau modificarile si completarile aduse in statut, inclusiv cele ce tin de schimbarea claselor si numarului de actiuni autorizate spre plasare, de convertirea, denominalizarea, consolidarea sau impartirea actiunilor societatii, cu exceptia modificarilor si completarilor prevazute la art.65 alin.(2) lit. f) si lit. g); b) hotaraste cu privire la modificarea capitalului social, cu exceptia cazurilor prevazute la art.43, alin.(2) (in redactia Legilor Nr.1401-XIV din 7 decembrie 2000; Nr.802-XV din 5 februarie 2002); c) aproba regulamentul consiliului societatii, alege membrii lui si inceteaza inainte de termen imputernicirile lor, stabileste cuantumul retributiei muncii lor, remuneratiilor anuale si compensatiilor, precum si hotaraste cu privire la tragerea la raspundere sau eliberarea de raspundere a membrilor consiliului societatii; d) aproba regulamentul comisiei de cenzori, alege membrii ei si inceteaza inainte de termen imputernicirile lor, stabileste cuantumul retributiei muncii lor si compensatiilor, precum si hotaraste cu privire la tragerea la raspundere sau eliberarea de raspundere a membrilor comisiei de cenzori; e) confirma organizatia de audit si stabileste cuantumul retributiei serviciilor ei; f) hotaraste cu privire la incheierea tranzactiilor de proportii prevazute la art.83 alin.(2); g) aproba clasele si numarul de obligatiuni autorizate spre plasare; h) examineaza darea de seama financiara anuala a societatii, aproba darea de seama anuala a consiliului societatii si darea de seama anuala a comisiei de cenzori; i) aproba normativele de repartizare a profitului societatii; j) hotaraste cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societatii; k) hotaraste cu privire la modificarea tipului societatii, reorganizarea sau lichidarea ei; l) aproba bilantul de divizare, bilantul consolidat sau bilantul de lichidare al societatii; m) hotaraste in orice alte probleme prevazute de prezenta lege. (4) Adunarea generala a actionarilor, daca statutul societatii nu prevede altfel, de asemenea aproba: a) directiile prioritare ale activitatii societatii; b) modul de instiintare a actionarilor despre tinerea adunarii generale, precum si modul de prezentare actionarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunarii generale pentru a se lua cunostinta de ele; c) regulamentul organului executiv al societatii si deciziile privind numirea conducatorului acestuia sau incetarea inainte de termen a imputernicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retributiei muncii 9

lui, remuneratiei si compensatiilor, privind tragerea lui la raspundere sau eliberarea de raspundere; d) darile de seama trimestriale ale organului executiv al societatii; e) hotaririle privind deschiderea, transformarea sau lichidarea filialelor si reprezentantelor, privind numirea si eliberarea din functie a conducatorilor lor. (5) Chestiunile prevazute la alin.(3) nu pot fi transmise spre examinare altor organe de conducere ale societatii, iar chestiunile prevazute la alin.(4) pot fi transmise spre examinare numai consiliului societatii in temeiul hotaririi adunarii generale a actionarilor. (6) Adunarea generala a actionarilor nu este in drept sa hotarasca cu privire la chestiuni care, conform prezentei legi sau statutului societatii, nu tin de atributiile ei, cu exceptia cazului prevazut la alin.(7). (7) Daca alte organe de conducere ale societatii nu pot solutiona o chestiune ce tine de atributiile lor, ele sint in drept sa ceara adunarii generale a actionarilor solutionarea acestei chestiuni. (8) Chestiunea privind aprobarea claselor si numarului de actiuni autorizate spre plasare se expune intr-un punct separat al ordinii de zi a adunarii generale a actionarilor (introdus prin Legea Nr.200-XVI din 28 iulie 2005). Consiliul societatii reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale si, in limitele atributiilor sale, exercita conducerea generala si controlul asupra activitatii societatii. (art. 65) Consiliul societatii este subordonat adunarii generale a actionarilor. (2) Consiliul societatii are urmatoarele atributii exclusive: a) decide cu privire la convocarea adunarii generale a actionarilor; b) aproba valoarea de piata a bunurilor care constituie obiectul unei tranzactii de proportii; c) decide cu privire la incheierea tranzactiilor de proportii prevazute la art.83 alin. (1); d) incheie contracte cu organizatia gestionara a societatii; e) confirma registratorul societatii si stabileste cuantumul retributiei serviciilor lui; f) decide cu privire la marirea capitalului social in cazurile prevazute la art.43 alin.(2), precum si modifica in legatura cu aceasta statutul societatii; g) aproba prospectul de emisiune suplimentara de actiuni, rezultatele emiterii suplimentare de actiuni, precum si modifica in legatura cu aceasta statutul societatii; h) decide, in cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezerva si a celui suplimentar, precum si a mijloacelor fondurilor speciale ale societatii; i) face, la adunarea generala a actionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale si decide cu privire la plata dividendelor intermediare; j) aproba fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societatii; k) decide cu privire la aderarea societatii la asociatie sau la o alta uniune; l) decide in orice alte probleme prevazute de prezenta lege si de 10

statutul societatii. (3) La atributiile consiliului societatii se refera de asemenea solutionarea chestiunilor aratate la art.50 alin. (4), daca statutul societatii sau hotarirea adunarii generale a actionarilor prevede aceasta. (4) Chestiunile ce tin de competenta consiliului societatii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societatii, cu exceptia cazului prevazut la art.69 alin. (3). (5) Consiliul societatii prezinta adunarii generale a actionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa si la functionarea societatii, intocmit in conformitate cu legislatia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societatii si cu regulamentul consiliului societatii, precum si informatia privind remunerarea persoanelor cu functii de raspundere (in redactia Legii Nr.802-XV din 5 februarie 2002). (6) Imputernicirile consiliului societatii nu pot fi delegate altei persoane. (7) Daca consiliul societatii nu se infiinteaza sau imputernicirile lui au incetat, imputernicirile consiliului, cu exceptia celor de pregatire si desfasurare a adunarii generale a actionarilor, le exercita adunarea generala. Organul executiv al societatii (art. 69) (1) De competenta organului executiv tin toate chestiunile de conducere a activitatii curente a societatii, cu exceptia chestiunilor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau ale consiliului societatii. (2) Organul executiv al societatii asigura indeplinirea hotaririlor adunarii generale a actionarilor, deciziilor consiliului societatii si este subordonat: a) consiliului societatii; si b) adunarii generale a actionarilor, daca aceasta este prevazut de statutul societatii. (3) Daca consiliul societatii nu a fost infiintat sau imputernicirile lui au incetat, imputernicirile de pregatire si tinere a adunarii generale a actionarilor le exercita organul executiv al societatii. (4) Organul executiv al societatii poate fi colegial (comitet de conducere, directie) sau unipersonal (director general, director). Din organul executiv al societatii nu pot face parte persoanele specificate la art. 31 alin. (12). Persoanele deja alese (numite) vor fi revocate din functie (in redactia Legii Nr.1401-XIV din 7 decembrie 2000). (5) Statutul societatii poate prevedea existenta concomitenta a doua organe executive aratate la alin (4). In acest caz, organul executiv unipersonal indeplineste si functia de conducator al organului executiv colegial. (6) Organul executiv al societatii prezinta autoritatilor administratiei publice centrale sau locale fondatoare rapoartele privind activitatea economico-financiara a societatii, in care cota statului reprezinta 50% plus o actiune, si, dupa caz, rezultatele auditului independent al rapoartelor financiare anuale (introdus prin Legea Nr.154-XVI din 21 iulie 2005). Activitatea organului executiv al societatii (1) Organul executiv al societatii functioneaza in baza legislatiei, statutului societatii si regulamentului organului executiv al societatii. 11

(2) Conducatorul organului executiv al societatii este in drept, in limitele atributiilor sale, sa actioneze in numele societatii fara mandat, inclusiv sa efectueze tranzactii, sa aprobe statul de personal, sa emita ordine si dispozitii. (3) Sedintele organului executiv colegial al societatii se convoaca de conducatorul acestuia. (4) La sedintele organului executiv colegial al societatii se incheie proces-verbal, care va fi semnat de conducatorul acestui organ si prezentat, dupa caz, consiliului societatii, comisiei de cenzori si organizatiei de audit ale societatii. (5) Organul executiv al societatii va prezenta trimestrial consiliului societatii sau adunarii generale a actionarilor darea de seama asupra rezultatelor activitatii sale. (6) Imputernicirile organului executiv al societatii pot fi delegate organizatiei gestionare in temeiul hotaririi adunarii generale a actionarilor si contractului de administrare fiduciara. (7) Organizatia gestionara a societatii nu poate fi persoana afiliata a societatii, a registratorului sau a organizatiei de audit a societatii. (8) Organizatia gestionara a societatii nu este in drept sa incheie cu societatea alte contracte, in afara de contractul de administrare fiduciara. Comisia de cenzori a societatii exercita controlul activitatii economicofinanciare a societatii si se subordoneaza numai adunarii generale a actionarilor. (1) Comisia de cenzori a societatii exercita controlul obligatoriu al activitatii economico-financiare a societatii timp de un an. (2) Controalele extraordinare ale activitatii economico-financiare a societatii se efectueaza de comisia de cenzori: a) din initiativa ei; b) la cererea actionarilor care detin cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale societatii; c) la hotarirea adunarii generale a actionarilor sau decizia consiliului societatii. (3) Persoanele cu functii de raspundere ale societatii sint obligate sa prezinte comisiei de cenzori toate documentele necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv sa dea explicatii orale si scrise. (4) In baza rezultatelor controlului, comisia de cenzori intocmeste un raport care va cuprinde: a) numele si prenumele membrilor comisiei de cenzori care au participat la control; b) motivele si scopurile controlului; c) termenele in care s-a efectuat controlul; d) aprecierea plenitudinii si autenticitatii datelor reflectate in documentele primare, registrele contabile si darile de seama ale societatii; e) aprecierea conformitatii tinerii evidentei contabile si intocmirii darilor de seama cu cerintele legislatiei; f) informatia despre fapte de incalcare a cerintelor legislatiei, statutului si regulamentelor societatii de catre persoanele cu functii de raspundere ale societatii, precum si despre prejudiciul cauzat de aceste persoane; g) date despre circumstantele care au impiedicat efectuarea 12

controlului; h) recomandari pe marginea rezultatelor controlului; i) anexe. (5) Raportul se semneaza de toti membrii comisiei de cenzori a societatii care au participat la control. Daca cineva dintre membrii comisiei nu este de acord cu raportul acesteia, el va expune opinia sa separata care se va anexa la raport. (6) Rapoartele comisiei de cenzori a societatii se remit organului executiv si consiliului societatii, precum si persoanelor aratate la alin.(2) lit.b). Raportul de activitate al comisiei se prezinta adunarii generale a actionarilor. (7) Comisia de cenzori este in drept: a) sa ceara convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor in cazul descoperirii unor abuzuri din partea persoanelor cu functii de raspundere ale societatii; b) sa participe, cu drept de vot consultativ, la sedintele organului executiv si ale consiliului societatii, la adunarea generala a actionarilor. (8) Imputernicirile comisiei de cenzori a societatii pot fi delegate organizatiei de audit in baza hotaririi adunarii generale a actionarilor sau contractului de audit. Deschiderea filialelor de ctre bncile comerciale din R.Moldova Bncile pot deschide filiale numai cu aprobarea prealabil a Bncii Naionale a Moldovei n condiiile stabilite de prezentului regulament. Filiala bncii are dreptul s desfoare activitile financiare permise bncii din data obinerii copiei autorizate de pe licena bncii. Pentru a deschide filial banca trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) s posede i s menin capitalul de gradul I i coeficientul capitalului normativ total corelat cu activele ponderate la risc n conformitate cu exigenele Regulamentului cu privire la suficiena capitalului ponderat la risc b) s activeze minimum un an dup primirea licenei de a desfura activiti financiare i cel puin o dat s fie supus inspeciei de ctre inspectorii Bncii Naionale a Moldovei; c) s ndeplineasc prevederile legilor Republicii Moldova i ale actelor normative ale Bncii Naionale a Moldovei; d) s nu fie obiectul aplicrii msurilor de remediere din partea Bncii Naionale a Moldovei. Pentru obinerea aprobrii prealabile, la Banca Naional a Moldovei se prezint urmtoarele documente n limba de stat a Republicii Moldova: a) cerere pentru obinerea aprobrii prealabile adresat Guvernatorului Bncii Naionale a Moldovei, semnat de preedintele consiliului bncii; b) extrasul din procesul-verbal al organului de conducere, la care a fost luat hotrrea privind deschiderea filialei; c) regulamentul cu privire la organizarea i funcionarea filialei, aprobat de consiliul bncii; d) documentele ce confirm dreptul de proprietate sau locaiune (arend) asupra spaiului destinat filialei; e) informaia cu privire la sediul viitoarei filiale; f) informaia cu privire la conductorul filialei, ntocmit n conformitate cu prevederile regulamentului cu privire la exigenele fa de administratorii bncii g) datele referitoare la modificri n business-planul bncii, legate de deschiderea filialei. h) n cazul n care se ntroduc modificri n regulamentul intern cu privire la organizarea i funcionarea filialei, banca prezint Bncii Naionale a Moldovei n termen de 15 zile de la luarea deciziei corespunztoare:

13

1) extrasul din procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau edinei consiliului bncii, la care s-a luat aceast decizie; 2) redacia nou a regulamentului cu privire la organizarea i funcionarea filialei; 3) n cazul schimbrii sediului filialei decumentele ce confirm dreptul de proprietate sau locaiune (arend) asupra spaiului destinat filialei. Banca Naional a Moldovei este n drept s cear prezentarea unei informaii suplimentare, n cazul n care informaia prezentat este insuficient pentru a lua o decizie viznd cererea. n termen de 10 zile de la data nregistrrii de ctre Camera nregistrrii de Stat a filialei sau a modificrilor n regulamentul cu privire la organizarea i funcionarea filialei, banca prezint Bncii Naionale a Moldovei copia deciziei Camerei nregistrrii de Stat, dup care n registrul bncilor se nscrie denumirea i adresa filialei. n decurs de 30 zile din ziua primirii pachetului de documente n volumul complet, Banca Naional a Moldovei elibereaz aprobarea preliminar privind deschiderea filialei sau avizul modificrilor n regulamentul cu privire la organizarea i funcionarea filialei sau respinge cererea, aducnd n scris la cunotina solicitantului decizia sa. n cazul n care se dizolv filiala, banca prezint Bncii Naionale a Moldovei n termen de 30 zile din data lurii deciziei corespunztoare: a) scrisoare cu privire la ncetarea activitii filialei; b) extrasul din procesul-verbal la care s-a luat decizia cu privire la dizolvarea filialei; c) informaia detaliat cu privire la transmiterea angajamentelor filialei. n cazul n care angajamentele filialei se transmit altei bnci, confirmarea scris a acesteia din urm privind preluarea angajamentelor. Anual la situaia din 31 decembrie, banca prezint Bncii Naionale a Moldovei lista filialelor cu indicarea denumirii acestora, sediului, numelui conductorului filialei. Lista filialelor se prezint pn la data de 15 a lunii urmtoare perioadei gestionare. 3. Reorganizarea i lichidarea bncilor comerciale Bncile comerciale din R.Moldova pot fi reorganizate prin contopire sau absorbie. Orice contopire sau absorbie a bncilor se efectueaz cu permisiunea scris a Bncii Naionale. Contopirea este procesul de reorganizare, care are ca efect ncetarea existenei a dou sau mai multe bnci (bncile contopite) n rezultatul creia este nfiinat o nou banc (banca succesoare). La contopirea bncilor, toate drepturile patrimoniale i obligaiile fiecreia din bncile contopite trec, potrivit actului de transfer i bilanului consolidat, la banca succesoare. Neincluderea n bilanul consolidat i n actul de transfer a unor obligaiuni contractate, angajamente i garanii emise etc. a bncii contopite nu scutete banca succesoare de ndeplinirea acestora dup nregistrarea contopirii. Absorbia este procesul de reorganizare, care are ca efect ncetarea existenei unei sau mai multor bnci (bncile absorbite) i trecerea integral a drepturilor i obligaiilor acestora la o banc (banca absorbant) devenind succesor de drepturi i obligaii ale bncii (bncilor) absorbite. La absorbie toate drepturile patrimoniale i obligaiile bncii absorbite trec la banca absorbant n conformitate cu actul de transfer i bilanul consolidat. Neincluderea n bilanul consolidat i n actul de transfer a unor obligaiuni contractate, angajamente i garanii emise etc. a bncii absorbite nu scutete banca succesoare de ndeplinirea acestora dup nregistrarea absorbiei. Vnzare unei pri substaniale din activele bncii valoarea creia constituie mai mult de 10 la sut din valoarea activelor bncii conform bilanului la ultima dat gestionar se efectueaz cu permisiunea scris a Bncii Naionale. Vnzarea unei pri substaniale din activele bncii, ce constituie de la 10 pn la 50 la sut din valoarea activelor bncii se efectueaz n baza deciziei consiliului bncii. Vnzarea unei pri substaniale din activele bncii, ce constituie mai mult de 50 la sut din valoarea activelor bncii se efectueaz n baza deciziei adunrii generale a acionarilor. 14

Banca Naional va aproba contopirea sau absorbia bncilor comerciale numai n cazul n care nu va fi admis riscul excesiv n sistemul financiar i va contribui la promovarea unui sector financiar puternic i competitiv. Bncile care se afl n proces de reorganizare continu s efectueze decontrile prin intermediul conturilor sale corespondente i s-i onoreze obligaiile pn la efectuarea nregistrrii n conformitate cu prezentul Regulament. n cazul contopirii Banca Naional va elibera bncii succesoare licena de desfurare a activitilor financiare. n cazul absorbiei banca succesoare va desfura activitatea dup absorbie n baza licenei deinute de ea anterior. La contopire sau absorbie toate drepturile privind activitile financiare i procedeele tehnice aferente acestora ale bncilor contopite sau absorbite trec la banca succesoare (cu excepia documentelor de remediere, innd cont de prevederile aliniatului trei i a cazurilor, n care a fost decis altfel, innd cont de prevederile alineatului doi din punctul dat) . Pentru promovarea unui sector financiar puternic i competitiv este necesar respectarea de ctre bnci a urmtoarelor limite: - activele totale ale bncii succesoare n raport cu activele totale pe ntregul sector bancar nu trebuie s depeasc 30%; - depozitele persoanelor fizice ale bncii succesoare n raport cu depozitele totale primite de la persoanele fizice pe ntregul sector bancar nu trebuie s depeasc 30%. Respectarea limitelor poziiei dominante pe piaa bancar este obligatory pentru toate bncile comerciale din Republica Moldova n activitatea lor cotidian. Banca Naional va evalua potenialul riscului dependent de sistem n baza urmtoarelor criterii: a) argumentarea economic a contopirii sau absorbiei (scopul, motivele i impactul reorganizrii asupra situaiei financiare a bncii succesoare); b) existena unui plan operaional rezonabil pentru derularea procesului de contopire sau absorbie; c) respectarea de ctre banca succesoare a valorilor indicatorilor prudeniali prevzute n actele normative n vigoare ale Bncii Naionale. n cazul n care va fi constatat nclcarea acestora la momentul contopirii sau absorbiei, banca succesoare va conforma activitatea sa n domeniul respectiv n termen de un an*, argumentnd aceast conformare prin activiti concrete, cu reflectarea acestora n business-plan; d) impactul poziiei financiare a bncii succesoare asupra sistemului financiar, inclusiv asupra competitorilor (situaia curent i dezvoltarea ulterioar), lund n consideraie limitele poziiei dominante, concentrarea creditelor i depozitelor, efectele asupra pieei monetare i valutare. Banca Naional recomand bncilor aflate n proces de contopire sau absorbie s antreneze o firm de audit independent, care posed licena de desfurare a activitii de audit bancar eliberat de ctre Camera Licenierii i auditorul care deine certificatul de calificare al auditorului instituiei financiare. n termen de patruzeci i cinci zile lucrtoare de la data nregistrrii cererii pentru eliberarea permisiunii i nregistrrii contopirii sau absorbiei, Banca Naional examineaz cererea n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare i prezentului Regulament. n cazul n care cererea corespunde prevederilor legislaiei n vigoare Banca Naional efectueaz urmtoarele: a) n cazul contopirii - acord permisiunea; - aprob statutul bncii succesoare; - retrage licena de desfurare a activitilor financiare a bncilor contopite i elibereaz licena de desfurare a activitilor financiare bncii succesoare; - nregistreaz banca succesoare n registrul central al bncilor cu excluderea simultan din registru a bncilor contopite; b) n cazul absorbiei - acord permisiunea; - aprob modificrile la statut (n caz de necesitate); - retrage licena de desfurare a activitilor financiare a bncii absorbite; 15

- efectueaz nscrierile privind excluderea din registrul central al bncilor a bncii absorbite. Lichidarea bncilor comerciale (1) Societatea poate fi lichidata numai prin hotarire a adunarii generale a actionarilor sau a instantei judecatoresti. (2) Hotarirea adunarii generale a actionarilor cu privire la lichidarea societatii poate fi luata in temeiurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. (3) Hotarirea instantei judecatoresti cu privire la lichidarea societatii poate fi adoptata in temeiurile prevazute de Codul civil sau de prezenta lege, sau de alte acte legislative. (4) Tranzactiile cu valorile mobiliare ale societatii se suspenda la data anuntarii hotaririi privind lichidarea acesteia. (5) Hotarirea privind lichidarea societatii se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova in termen de 10 zile de la adoptare. (6) Daca adunarea generala a actionarilor a luat hotarirea privind lichidarea societatii pina la incheierea de catre aceasta a primei tranzactii cu alte persoane, lichidarea societatii poate avea loc fara publicarea hotaririi in cauza. In cazul acesta, actionarilor li se restituie aporturile efectuate de ei dupa scaderea cheltuielilor legate de constituirea si inregistrarea societatii. (7) Lichidarea societatii se efectueaza de o comisie de lichidare, la care trec toate imputernicirile de conducere a activitatii curente a societatii. (8) Daca peste 30% din actiunile cu drept de vot ale societatii apartin Republicii Moldova sau unei unitati administrativ-teritoriale, in componenta comisiei de lichidare va fi inclus reprezentantul lor. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea deciziilor luate de comisia de lichidare. (9) Comisia de lichidare, dupa achitarea cu creditorii societatii, intocmeste bilantul de lichidare care se aproba de adunarea generala a actionarilor. LICHIDAREA SILIT A BNCII Articolul 381. Numirea lichidatorului (1) In cazul retragerii licenei bncii ca urmare a constatrii situaiilor prevzute la art.38 alin.(1) i(3), Banca Naional numete un lichidator pentru lichidarea bncii. (2) Lichidatorul se numete in termen de 7 zile de la data constatrii situaiilor prevzute la alin.(1). (3) De la data retragerii licenei bncii, Banca Naional inchide conturile bncii respective i deschideun nou cont cu meniunea banc in proces de lichidare, la care vor fi virate sumele de bani existente laacea dat in conturile bncii i prin intermediul cruia lichidatorul va efectua toate operaiunile cu banca cese lichideaz. Articolul 382. Condiiile pentru numirea lichidatorului (1) In funcia de lichidator se numete o persoan fizic care corespunde exigenelor inaintate fa deadministratorul unei bnci, stabilite in regulamentul respectiv al Bncii Naionale. (2) Nu poate fi lichidator persoana care: a) are antecedente penale; b) in ultimii 5 ani a fost tras la rspundere civil pentru acte juridice fictive sau simulate, acte afectatede eroare, incheiate prin dol, violen, in urma unei inelegeri dolosive sau pentru inclcarea obligaiilorfiduciare; c) este invinuit intr-o cauz penal sau pirit intr-un proces civil; d) nu i-a onorat obligaiile de plat a datoriei sau de achitare a dobinzii ctre o banc. 16

(3) Pentru constatarea existenei/inexistenei conflictelor de interese, lichidatorul va prezenta, inaintede numirea sa, Bncii Naionale informaie despre interesele sale personale i de afaceri, precum i desprerelaiile financiare ale sale, ale soiei sale i ale copiilor, inclusiv: a) despre datoria fa de banca in proces de lichidare, activitatea in ea sau deinerea unor drepturi de a) despre datoria fa de banca in proces de lichidare, activitatea in ea sau deinerea unor drepturi de proprietate ale acesteia; b) despre relaiile din ultimii 5 ani cu orice banc in calitate de angajat, administrator sau acionar cucot substanial; c) despre relaiile financiare, de afaceri sau individuale cu orice persoan care are anumite interesefa de banca in proces de lichidare i de activele ei, inclusiv informaie despre o angajare viitoare lapersoana dat; d) despre neonorarea obligaiilor patrimoniale fa de oricare alt banc in ultimii 5 ani; e) despre posedarea unei proprieti ce concureaz cu bunurile imobile ale bncii dac lichidareabncii presupune evaluarea, dispunerea i gestionarea acestora; f) despre alte interese financiare i de afaceri care pot afecta exercitarea in mod imparial a funciei delichidator; g) alte informaii solicitate de Banca Naional. Concomitent cu informaia menionat la alin.(3), persoana va prezenta o informaie care certificinexistena vreunui conflict de interese ca urmare a intereselor lui personale i relaiilor cu Banca Naional,iar dac un astfel de conflict exist o informaie despre acest conflict i, in pofida acestui fapt, va solicitaBncii Naionale autorizarea activitii de lichidator. Inainte de a numi persoana in funcia de lichidator, Banca Naional va trebui s se asigure c nuexist vreun conflict de interese, iar dac un astfel de conflict exist, va trebui s se conving c persoanaeste capabil s acioneze imparial in virtutea naturii nemateriale a conflictului i o va numi ca excepie. In cazul apariiei conflictului de interese dup numirea sa, lichidatorul va informa Banca Naionaldespre acest fapt in termen de 10 zile de la data la care acesta i-a devenit cunoscut, precum i despreaciunile pe care le-a intreprins sau le va intreprinde in vederea eliminrii conflictului, i va cerepermisiunea Bncii Naionale de a-i continua activitatea. Dac Banca Naional constat c un astfel de conflict de interese este inadmisibil, lichidatorul vatrebui s-l soluioneze intr-un mod care ar satisface Banca Naional sau s demisioneze. Lichidatorul ii va executa atribuiile cu imparialitate. Pornind de la aceasta, el nu este in drept: a) s-i desfoare activitatea in situaia in care exist conflict de interese, cu excepia cazului cinddespre acest conflict s-a comunicat Bncii Naionale, iar aceasta ii permite s-i continue activitatea; b) s solicite sau s accepte, direct sau indirect, orice servicii, cadouri, alte valori i beneficii dinpartea vreunei persoane despre care lichidatorul tie c aceasta urmrete s obin anumite avantaje inlegtur cu lichidarea bncii sau c are interese ce pot fi afectate in mod substanial de executarea sau neexecutarea de ctre lichidator a unor atribuii; c) s utilizeze sau s permit utilizarea bunurilor Bncii Naionale sau a bunurilor asupra croralichidatorul are dreptul de gestiune in interes personal sau in interesul terilor, cu excepia intereselor BnciiNaionale i ale bncii in proces de lichidare; d) s fac promisiuni sau s-i asume angajamente in numele Bncii Naionale fr autorizarea acesteia. Lichidatorul nu are dreptul s divulge informaia ce constituie secret bancar, comercial sau un altsecret protejat de lege decit in msura in care este necesar in exercitarea atribuiilor sale. Lichidatorul are atribuii depline i exclusive de a conduce, a gestiona i a controla banca (incontinuare gestiunea bncii) i de a lua orice msuri in vederea lichidrii ei eficiente i obinerii sumeimaxime din vinzarea activelor, inclusiv dreptul: a) de a continua sau a inceta orice operaiune a bncii; b) de a lua cu imprumut bani garantai cu activele ei sau fr garanie; c) de a suspenda sau a limita plata obligaiilor prevzute la lit.g) lin. a 4-a; 17

d) de a angaja specialiti, experi sau consultani profesioniti; e) de a administra contul bncii; f) de a colecta datoriile fa de banc i de a recupera bunurile acesteia aflate in posesiunea terilor, dea intenta aciuni in instanele de judecat; g) de a executa in numele bncii orice operaiuni, inind cont de necesitatea obinerii aprobriiprealabile a Bncii Naionale pentru efectuarea urmtoarelor operaiuni: - vinzarea oricrui activ al bncii in valoare de peste 1 milion de lei; - acordarea de garanii pe baza activelor bncii in favoarea creditorului care acord bncii un creditnou de peste 500 de mii de lei; - reducerea sau anularea oricrei creane fa de banc, a crei validitate este indoielnic, dac aceastadepete 200 de mii de lei; - onorarea oricror creane fa de banc (cu excepia creanelor care decurg din angajamenteleasumate de lichidator in exerciiul funciunii) inainte de incheierea procedurilor prevzute la art.38i 38inclusiv achitarea cu deponenii i ali creditori in sumele care, in opinia Bncii Naionale, pot fi folosite inacest scop, dar inindu-se totodat cont de faptul c toi deponenii i ali creditori aflai in situaii similaretrebuie s fie tratai in mod egal. a) de a continua sau a inceta orice operaiune a bncii; b) de a lua cu imprumut bani garantai cu activele ei sau fr garanie; c) de a suspenda sau a limita plata obligaiilor prevzute la lit.g) lin. a 4-a; d) de a angaja specialiti, experi sau consultani profesioniti; e) de a administra contul bncii; f) de a colecta datoriile fa de banc i de a recupera bunurile acesteia aflate in posesiunea terilor, dea intenta aciuni in instanele de judecat; g) de a executa in numele bncii orice operaiuni, inind cont de necesitatea obinerii aprobriiprealabile a Bncii Naionale pentru efectuarea urmtoarelor operaiuni: - vinzarea oricrui activ al bncii in valoare de peste 1 milion de lei; - acordarea de garanii pe baza activelor bncii in favoarea creditorului care acord bncii un creditnou de peste 500 de mii de lei; - reducerea sau anularea oricrei creane fa de banc, a crei validitate este indoielnic, dac aceastadepete 200 de mii de lei; - onorarea oricror creane fa de banc (cu excepia creanelor care decurg din angajamentele asumate de lichidator in exerciiul funciunii) inainte de incheierea procedurilor prevzute la art.38i 38,inclusiv achitarea cu deponenii i ali creditori in sumele care, in opinia Bncii Naionale, pot fi folosite inacest scop, dar inindu-se totodat cont de faptul c toi deponenii i ali creditori aflai in situaii similaretrebuie s fie tratai in mod egal. (1) In termen de 3 luni de la data intrrii in gestiunea bncii, lichidatorul efectueaz inventariereaactivelor ei i transmite Bncii Naionale o copie de pe opis, care va fi accesibil permanent publicului. (2) Lichidatorul va efectua msurile prevzute la art.387 prin proceduri transparente in conformitate culegislaia in vigoare, astfel incit alte bnci i persoane interesate s poat face oferte pentru aceste active. (3) Lichidatorul, de la data intrrii in gestiunea bncii, poate rezilia: a) contractul de munc cu orice angajat al bncii; b) contractele de prestare a serviciilor la care banca este parte; c) contractele de locaiune a bunurilor mobile i imobile, cu condiia intiinrii proprietarului cu 30 dezile inainte despre faptul c banca ii exercit dreptul discreionar de a rezilia contractul de locaiune.Proprietarul nu este in drept s cear recuperarea plilor aferente locaiunii dup rezilierea contractului. Incazul lichidrii, nici un prejudiciu legat de rezilierea contractului nu va fi reparat. (4) In termen de 2 luni de la data intrrii in gestiunea bncii, lichidatorul: a) ia msurile necesare pentru incetarea obligaiilor fiduciare ale bncii, restituie proprietarului toateactivele i bunurile deinute de banc in administrare fiduciar i efectueaz decontri finale aferenteacestora; 18

b) expediaz, la adresele indicate in registre, tuturor deponenilor, altor creditori i clieni ai serviciilorde pstrare in siguran a bunurilor avize recomandate despre tipul i suma creanelor acestora fa de bancpotrivit registrelor, despre necesitatea retragerii bunurilor de ctre clienii serviciilor de pstrare in sigurana bunurilor. In aviz se va meniona c obieciile pot fi prezentate lichidatorului in termen de o lun de laprimirea avizului. (5) Bunurile pstrate in siguran la banc neretrase de proprietar pin la data menionat in aviz vorintra in gestiunea lichidatorului pentru a fi transmise ulterior proprietarului conform legislaiei in vigoare. (6) Bunurile pstrate in siguran la banc impreun cu opisurile lor i neretrase de proprietar seconsider bunuri la care nu pot pretinde ali creditori ai bncii. (7) Lichidatorul va prezenta Bncii Naionale, la solicitarea acesteia, rapoarte i informaii in legturcu lichidarea bncii. Articolul 38. Aciunile intreprinse de lichidator. Procedura de vinzare a bncii (1) Lichidatorul intreprinde urmtoarele aciuni: a) vinde, cu permisiunea scris a Bncii Naionale, banca ca un complex patrimonial unic unei altebnci (banca cumprtor), inind cont de prevederile prezentului capitol; b) organizeaz vinzarea i/sau predarea parial a activelor bncii i predarea parial a obligaiilorbncii ctre alte bnci; c) lichideaz activele bncii in condiiile prezentului capitol. (2) Pentru efectuarea tranzaciei de vinzare-cumprare prevzut la alin.(1) lit.a), banca cumprtor vaindeplini urmtoarele condiii: a) va menine capitalul reglementat in mrime nu mai mic decit cuantumul dublu al capitalului minimstabilit la art.5 alin.(1); b) activele acesteia trebuie s fie mai mari decit activele bncii care constituie obiectul vinzrii; c) dup realizarea tranzaciei, va corespunde condiiilor stabilite la art.7 alin.(2). (3) Prin derogare de la prevederile Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societile pe aciuni,hotrirea bncii cumprtor privind incheierea tranzaciei de proporii, aferent cumprrii bncii in procesde lichidare sau activelor acesteia conform alin.(1), se ia: a) de ctre consiliul bncii, cu majoritatea simpl de voturi, dac valoarea tranzaciei constituie peste25 la sut, dar nu mai mult de 50 la sut din valoarea activelor bncii cumprtor potrivit ultimului bilan,pin la adoptarea deciziei respective; b) de ctre adunarea general a acionarilor, cu majoritatea simpl de voturi, dac valoarea tranzacieiconstituie peste 50 la sut din valoarea activelor bncii cumprtor potrivit ultimului bilan, pin laadoptarea hotririi respective. (4) Banca Naional respinge cererea privind eliberarea permisiunii pentru vinzarea bncii dac: a) apreciaz c situaia financiar a bncii cumprtor va deveni nesatisfctoare; b) apreciaz c vinzarea bncii va conduce la inclcarea de ctre banca cumprtor a cerinelor fa dedesfurarea activitilor financiare prevzute de prezenta lege i de actele normative emise in vederea executarii ei. c) documentele prezentate pentru obinerea permisiunii conin informaie incomplet, insuficient saucontradictorie sau nu au fost prezentate documentele solicitate suplimentar, necesare pentru luarea decizieide eliberare a permisiunii pentru efectuarea tranzaciei. (5) In cazurile prevzute la alin.(1) lit.a) i b), lichidatorul poate reduce valoarea unor obligaii astfelincit deponentul sau un alt creditor al bncii s nu primeasc mai puin decit in cazul onorrii obligaiilorbncii in condiiile art.3811. (6) Lichidatorul alege din msurile enumerate la alin.(1) cele care, in opinia sa, conduc la obinereasumei maxime din vinzarea bncii sau activelor acesteia i protejeaz interesele deponenilor i ale altorcreditori. (7) La determinarea sumei ce ar putea fi obinut din vinzarea bncii sau activelor acesteia,lichidatorul este obligat: a) s evalueze ofertele alternative, luind in considerare valoarea de pia a activelor i aplicind ratareal de reduceri; 19

b) s documenteze evaluarea i criteriile de evaluare, inclusiv rata dobinzii, rata de recuperare aactivelor, costul meninerii activelor i cheltuielile neprevzute. Articolul 388. Cheltuielile legate de procesul de lichidare (1) Cheltuielile legate de procesul de lichidare a bncii se efectueaz prioritar altor creane fa debanc din contul mijloacelor acesteia. (2) Remuneraia muncii lichidatorului se stabilete de ctre Banca Naional i se efectueaz dincontul mijloacelor bncii in proces de lichidare, cu excepia cazului in care lichidatorul este salariat alBncii Naionale. (3) Remuneraia muncii persoanelor antrenate pentru a acorda asisten lichidatorului in legtur culichidarea bncii nu poate fi mai mare decit remuneraia muncii salariailor din bnci pentru servicei similare. (4) In caz de insuficien a mijloacelor pentru acoperirea cheltuielilor legate de lichidarea bnciiconform alin.(1)-(3), Banca Naional este in drept s le acopere. (5) Banca Naional este in drept s stabileasc condiiile i limitele cheltuielilor legate de lichidareabncii. Articolul 389. Msurile prealabile onorrii creanelor fa de banc In termen de 2 luni de la ultima dat menionat in avizul prevzut la art.386 alin.(4) lit.b),lichidatorul: a) respinge creanele a cror validitate este indoielnic; b) stabilete suma datorat fiecrui deponent, unui alt creditor i clasele de prioritate a creanelor; c) intocmete lista creanelor pe care le-a validat pentru a fi inregistrate la Banca Naional; d) intiineaz in scris fiecare persoan a crei crean nu a fost validat pe deplin despre acest fapt; e) public de trei ori, la interval de 7 zile, in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, in ziarele decirculaie general, precum i in ziarele din localitile in care banca are subdiviziuni separate, un anundespre data i locul expunerii listei creanelor, precum i despre data la care lichidatorul o va prezentaBncii Naionale spre inregistrare i care se va incadra in limita de 15 zile de la data publicrii ultimului anun; f) trimite, dup inregistrarea listei creanelor la Banca Naional, Fondului de garantare a depozitelorin sistemul bancar o informaie complet despre depozitele personale garantate in conformitate cu Legeanr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar.

20