Incerca sa-mi sopteasca ceva,dar placerea n-o lasa sa vorbeasca.

Nu poate decat sa
gafaie sacadat.Daca totusi mi-ar putea spune ceva,ce ar fi?”Nu te opri!Te omor daca te
opresti!”?Poate…
Dupa primele doua intalniri sentimentalo-sexuale,ii stiam partile sensibile,partile
favorite.Mainile mele flamande si curioase descopereau mereu locuri noi.
Si eram calm,atat de calm,incat ma uimeam pana si pe mine.Nu stiu cum s-a
intamplat,dar sutienul ei si-a luat ramas bun chiar de la prima intalnire.Mi s-a parut
ciudat,totusi,sa se daruiasca in acest mod,unei persoane pe care o cunoaste de doar o luna.
Dar ma bucuram...ah,cat ma bucuram.Toata fiinta mea tipa de placere,de
uimire,de furie.Cate astfel de momente as fi putut avea pana acum?
Deja aveam un program intreg pregatit.De la sarutari incete si prelungi pe
buze,treceam cu palmele,peste sani si apoi coboram catre buric.Acolo era extremitatea
inferioara.Zona restrictionata,deocamdata,era de la brau in jos.Si credeti ca m-am plans
de aceasta lipsa,de aceasta interdictie?Nici gand!Asa puteam experimenta,asa ma puteam
perfectiona.
Imi spunea mereu ca am voie sa pun mana unde vreau.La inceput nu prea mi-a
convenit.O consideram egala mea,nu vroiam sa o domin.La a treia intalnire,mi-a spus ca
trupul ei imi apartine pentru acele cateva ore in care suntem impreuna.Am ramas perplex
pentru cateva secunde,dar mi-a convenit.A fost un targ pe cinste:ea imi oferea carne
fierbinte,vie mainilor,ochilor,gurii mele si ea primea in schimb placere...ah,cata placere...
Sa-i simti trupul cum zvacneste sub atingerile tale e o experienta de neuitat.Si
totusi,de fiecare data,era altfel.Ceva se schimba.Acum mi-a spus ca vrea sa vada animalul
din mine.”Cam greu...”,mi-am zis,eu fiind un baiat cuminte si foarte calm.Mi-a povestit
ca ciocolata are un efect ciudat asupra dorintei sexuale.Am zis sa experimentam,asa ca
am mancat fiecare cate o tableta de ciocolata alba.Mi-am terminat portia in mai putin de
15 secunde.Ea manca incet,cate un patratel o data.Acum inca avea hainele pe ea.
Nu stiu exact daca era de la ciocolata sau de la farmecele ei,dar o doream.Si inca
eram calm.Animal sau nu,nu m-am pierdut cu firea.Ce urma avea sa fie ceva special
pentru amandoi.Si trebuia sa fie,in acelasi timp,si ceva calculat.Daca ne lasam dusi de
val...nu stiu daca ar mai fi fost o a patra intalnire.Trebuia sa fie ceva cuminte,curios si
foarte apetisant.Si asa a si fost...
Animalul din mine vroia sa-i sfasaie camasa alba,cu maneca scurta.Parintii ei ar fi
avut multe intrebari pentru ea acasa,asa ca am inceput cu nasturele de sus si i-am
desfacut-o usor,uitandu-ma permanent in ochii ei.Ultimul nasture fu de ajuns ca ea sa
uite,cate putin de ea si de lumea inconjuratoare.Bluza verde ce-o purta pe dedesubt ii
accentua sanii proeminenti.Materialul bluzei ma intriga.Parea satin sau catifea si era o
senzatie unica sa-ti plimbi mana de sus in josul bluzei.Parca mangaiai o peluza proaspat
taiata.Vroiam sa-mi pun capul pe iarba si sa ma uit la cer.Dar nu era timp de visat,caci
mainile erau deja grabite si inaintau cu mult calm catre sani.Cel stang fu prima tinta
atacata.Se simtea placerea cum zburda agale prin aer.I-am auzit gafaitul fierbinte in
urechea stanga in momentul in care tinta a fost atinsa.La inceput l-am mangaiat si apoi l-
am strans cu putere.Picioarele se ridicau si buza de jos era muscata de dintii de sus.Ochii
inchisi,dati probabil pe spate imi ofereau multe detalii importante.Eu o priveam in tot
timpul asta,ca cel mai pretios lucru din lume.Imi parea o bucata de aluat in mainile
mele.Si totusi,imi parea fragila ca un portelan scump,asa ca nu-mi permiteam sa fac ceva
sa distrug aceasta imagine inocenta.
 Cand am ajuns in zona buricului,am auzit primele soapte:”Te omor!”.Prima mea
intentie era sa ma opresc si sa ma sperii.Apoi mi-am amintit ca de fapt ar fi vrut sa
zica:”Te omor...daca te opresti!”.Asta era ceva de la sine inteles,asa ca ochii au continuat
sa joace joviali pe trupul ei si mainile au mers mai departe,pe talie si apoi s-au intors la
sani.Cand am inceput sa-i sarut,am fost numit “Animal” de doua ori deja.Zambeam doar
si continuam sa fac ce placea,atat mie,cat si ei.
Acum erau pe jos si camasa si bluza verde si sutienul alb,ce-mi parea din
matase.Ah,cat asteptasem acest moment...Un oftat puternic de placere se auzi in
momentul in care sfarcul drept se afla in buzele mele.Mainile mele se impreunau cu ale
ei.Era aproape mereu la fel:ii intindeam bratele,le lasam asa,si apoi ma plimbam de la
palme,inapoi,catre cot si mai departe,catre sanii dezgoliti.
Si pentru ea era o senzatie noua.Asa pierdea controlul.Fiindca trupul ei imi
apartinea,acum,mi-am zis sa merg mai departe.Cu o mana pe sub gatul ei ii tineam strans
incheietura mainii stangi.Pentru ca celalalt brat se afla sub trupul meu,nu putea opri valul
de placere ce urma.Astfel,cu singura mana libera a mea,cea dreapta,am continuat aceeasi
mangaiere senzuala.De la gat...catre sanul drept-aici a oftat si poate chiar a gemut de
placere-si apoi si mai jos,de-a lungul coastelor,cu putin deasupra buricului.Drumul fiind
incheiat,m-am intors cu mana,de data aceasta am decis sa nu neglijez nici sanul
stang.Placerea aproape ca atinsese cote maxime,caci dadea disperata din maini,incercand
sa ma opreasca.Ii placea prea mult.Prea multa fericire carnala in prea putin timp o speria
putin.Asa regreta ca si-a dat trupul pe mainile mele.
Avea nevoie de pauze,sa rasufle,caci incepuse chiar sa transpire si sa respire cam
infundat.Erau sunete nemaiauzite de mine pana acum.Obisnuia sa ma traga de par sau de
tricou,cand devenea de nesuportat aceasta carne in flacari.
Inima ii batea nebueste,si in acele scurte pauze,imi lipeam urechea de acea zona
magica,pentru mine si ascultam.Si culmea,animalul din mine inca statea destul de bine
ascuns.
In tot acest timp,ochii nu ii erau complet deschisi.Erau ori inchisi,ori pe jumatate
treji.Aceasta privire deosebita ma facea sa continui..
Se creea,in acest mod,o relatie noua.Una intre stapan si supusa.Mi-a spus o
data,printe atatea soapte fierbinti:”De ce iti place sa ma chinuiesti?”.Gura-mi tacea si
mainile ii dadura inca o mostra de astfel de durere atat de placuta.Nu se putea abtine si-si
dorea mai mult.Putin cate putin,exploram imprejurimile trupului fierbinte ce-mi statea in
brate,gol,in patul meu.
Acum as fi vrut sa stiu la ce se gandeste...asta daca ii mai trecea ceva prin cap,in
afara de cuvintele “Nu te opri!”.Devenise,practic,dependenta de mine si eu de ea.Mainile
mele faceau furori si faceam chiar glume pe seama lor.Ii spuneam ca sunt arme de placere
in masa si ca ar trebui sa le tin departe de ea.Trupul ei fierbinte si mainile mele dibace...o
combinatie periculos de dulce.
Incerca sa justifice orice pas inainte cu vorbe ca:”Si ce,daca ne iubim...”.Era
adevarat,eu o iubeam,ea ma iubea.Si nu era vorba doar de trupuri asudate aici.Ne-am
indragostit fiecare de mintea,de sufletul,de inima celuilalt.Dar nu asta ne trecea acum prin
cap.
Sangele ce pompa odata prin vene fu acum inlocuit de adrenalina si placere
pura,nediluata.Si fiindca cineva trebuia sa fie rational in aceste momente,eu am fost cel
care,la a treia intalnire,am zis “Gata!”.Nu vroiam sa mergem prea departe...nu inca...
 Zapada proaspat asternuta pe pamant ma ducea cu gandul la ea.Vroiam s-o am
acum in brate,sa ne iubim in patul meu cald,ignorand cu nerusinare frigul si gerul
molcom de afara.
Partile animalice din noi isi faceau aparitia constant.Dupa cea de-a treia
intalnire,urma s-o conduc acasa.Stateam in camera mea,amandoi fiind complet
imbracati.Atunci a inceput sa-mi sarute gatul.Ba mai mult,l-a supt in nenumarate
randuri,incat vroia sa-mi lase un semn.Ceea ce a si facut,de doua ori.Astfel ca zile intregi
am purtat pe gat semnul iubirii ei:doua pete micute,rosii,in partea dreapta a gatului.I-as fi
lasat si eu asemenea semne,dar nu vroiam sa aiba discutii cu parintii ei.Am facut doar o
gluma,si anume ca ar fi putut avea si ea pete micute rosii pe piele,dar nu in zona
gatului...Am zambit amandoi,ea un pic mirata si apoi chiar curioasa.Probabil se gandea
ca data viitoare sa ma lase sa-i inrosesc pielea intreaga cu buzele mele.
Bustul ei voluminos era pentru mine ceva fantastic.Contrasta,oarecum,cu
inaltimea ei cu putin mai mica decat a mea.Manutele mele,care aveau exact aceeasi
dimensiune cu ale ei,de abia asteptau sa poposeasca pe sanii ei.O senzatie noua m-a facut
sa zambesc in momentul in care i-am cuprins pentru prima data.Erau cu putin mai mari
decat palmele mele si adoram asta.
De fapt,intreg trupul ei mi se parea de o maiestrie perversa.Ii stiam fiecare
unduire,fiecare cuta,fiecare alunita in parte.Momente ca acestea nu se uita asa usor si
incercam,de fiecare data,sa fie ceva special si nou.
Nu stiu daca devenea mai putin timida pe timp ce trecea,dar nerostitele deveneau
soapte,apoi vorbe si probabil ca urmatorul pas ar fi fost urletele de placere.Pentru un
barbat,e ceva special sa-ti auzi iubita cum tipa de extaz din pricina ta.Iti da o putere
noua,un sentiment de superioritate,oarecum normal.
Nu era o fata emancipata,ca altele si mi-a si zis asta.Nu puteam,deocamdata,sa ma
las in mainile ei,caci era prea ocupata sa-mi sufle placere fierbinte,aburinda in ureche.De
obicei cea stanga.
La suprafata parea o persoana asa fragila,in ciuda faptului ca era relativ
corpolenta.In pat,insa,era o adevarata tigroaica.Asa mi-a si spus,in putinele momente de
respiro.
Si totusi,ne iubeam ca doi oameni.Nu era in noi animalica decat dorinta carnala de
imperechere.Insa aceasta dorinta era inabusita de ratiune,de gandire si de hainele ce
poposeau pe noi.Religia avea si ea un rol foarte important aici.Fiindca era un pacat sa
mergem mai departe,ne-am promis unul altuia ca vom putea continua doar dupa ce ne
vom casatori.Pentru ca inca eram tineri,stiam ca va mai dura cativa ani buni pana se va
intampla asa ceva.Puteam,insa,visa la acele momente.
Mi-a marturisit,in timp ce inspecta atenta tavanul camerei mele ca ar face
dragoste cu mine in fiecare zi,daca nu ar fi pacat.In mod normal,astfel de afirmatie ar
bucura orice barbat.Dar religia nu-mi permitea sa schitez nici macar un zambet,caci
pacatuia cu gandul.Nu vroiam nici asa ceva.Iubirea dintre doua persoane poate fi si ceva
curat si pur si aveam de gand sa incerc asa ceva cu ea.
Posterul de pe usa cu The Simpsons ii starni un gand nou.Arata spre Marge si
Homer si-mi spuse ca asa vom fi si noi.M-am uitat mai jos si am vazut cei trei copii.Ea isi
dorea numai baieti,eu as fi vrut si o fata sau doua.Radeam,uneori,pe aceasta
tema,spunand ca mie imi plac fetele si ei baietii.
 Incercam chiar sa-i fur rasuflarea cu un sarut indelungat.Obisnuia sa
tipe,inabusit,si sa-mi indeparteze capul cu mainile.Nu era totusi forta maxima,se bucura
ca avea parte de o asemenea atentie.
Era mereu speriata sa nu o prinda parintii ei sau ai mei.Eu nu aveam problema
asta.La mine acasa stiam exact cate ore libere aveam impreuna.La ea acasa am fost prinsi
o data de fratele ei,asa ca a trebuit sa nu mai mergem pe-acolo o vreme.Norocul nostru ca
era un tip de treaba si ne-a lasat in pace.Si el era tanar si stia cum e sa-ti zboare hormonii
liber prin trup sau cum e sa tii un trup gol,firav si asudat de femeie in brate.Nimic nu se
compara cu asa ceva.
Imi cerea de multe ori sa fiu mai dur,ca apoi sa se sperie,usor,de fata aceasta
animalica.Probabil ca in pat,multe reguli se schimba.Pe strada,nu-mi permitea s-o sarut
indelung,caci lumea ne-ar putea privi.Mie nu-mi pasa de nimeni cat timp eram cu ea.Era
ca o comoara,pe care o puteam proteja doar tinand-o strans in brate si astupandu-i gura cu
buzele mele calde.
Mainile se jucau timid cu sfarcurile ei si asta ii provoca zvacniri scurte,dar
puternice.As fi vrut sa stiu ce gandeste cand limba mea dansa pe sanii ei
dezgoliti.Totusi,ar fi fost cam ciudat sa-mi dea instructiuni,sa-mi zica ce sa fac sau unde
s-o ating.Unele lucruri trebuia sa le invat si singur.
Cand nu mai aveam ce sa spun,o inecam cu sarutari micute si atente,iar daca
stateam in picioare,o impingeam usor in spate.Spunea ca atunci ii “aplic o stampila”.Si
toate astea se intamplau fara prea mult exercitiu.Eram primul baiat din viata ei si ea prima
fata pentru mine.Amandoi invatam si amandoi iubeam.
Imi cadea prada relativ usor,caci,dupa cum zicea si ea,are o vointa slaba.Cine stie
ce as fi putut s-o conving sa faca,daca nu as fi fost asa de cuminte...
Sentimentul de comoditate era nou.Ii puteam spune orice si-mi permiteam
aproape orice cu ea.Ea nu se supara,caci probabil iubirea adevarata dintre noi doi era prea
puternica si-o orbea,ii intuneca mintea si uita ce face.
In multe sensuri,cred ca-mi este datoare.Putea veni la mine cu o durere,cu o
problema si pleca cu un zambet dulce pe fata,ce poate dura zile intregi.Si scapa si uita de
tot ce o deranja:de scoala,de facultate,de parinti,de lume...Nu stiu daca eu vroiam sa fug
de ceva,dar ma refugiam in ea.Asa ca si eu ii sunt dator.Daca nu ar fi fost ea,nu as fi fost
omul ce sunt acum.
Se uita,uneori,la mine cu niste ochi timizi si cu gura tremuranda.Se asemana cu un
catelus care a facut ceva gresit si asteapta sa fie iertat.Imi spunea ca am prostit-o,ca nu se
mai poate concentra. Stia,oare,cat de dependent eram eu de ea?Nu puteam lasa sa treaca o
zi fara s-o vad.Mi-as fi imaginat ca ceva rau s-a intamplat si a doua zi ii umpleam trupul
de sarutarile mele.Sarutari calme,precise,calculate,calde,mangaietoare.
Simtea o pofta de mine,asa cum mie mi-era pofta de ciocolata sau de
hamburger.Si asta desi stiam cat de daunator e un hamburger.Vroiam sa devin si eu
vegetarian ca ea,dar inca nu puteam.Ma purificam prin dragoste.Orice fel de mancare
avea,acum,un gust mult mai bun.Daca cercetatorii ar putea pune iubire pura sau
concentrata intr-un medicament,cred ca ar deveni mai bogati decat ar visa vreodata.Acest
medicament teoretic ar imbunatati viata pacientilor,pe absolut toate planurile.Ar manca
mai bine,s-ar simti mai bine,mai odihniti si s-ar simti permanent in al noualea cer.Exact
cum ma simteam eu in fiecare zi in care o vedeam si o tineam in brate,acoperind-o cu
sarutari sau in care visam la ea,la acele intalniri unice,cu ochii deschisi.
 Mi-am dat seama de mai multe lucruri in ultimele zile petrecute oarecum departe
de ea.Iubindu-l pe Dumnezeu,iubeam intreaga lui creatie.Si iubind-o pe ea,il iubeam,in
mod indirect presupun,pe Dumnezeu.Astfel se crea un triunghi ciudat de iubire pura,fara
prejudecati sau secrete.Era perfect.
Si al doilea lucru ar fi ca mi-am dat seama cat de orb am fost atata timp.A fost
efectiv langa mine in nenumarate ocazii si eu nu puteam decat sa aberez necontrolat si sa
incerc sa nu mai tremur de spaima.Si acum,vazand-o in toata goliciunea ei magnifica,am
aflat ca tot ceea ce consideram pana acum FRUMOS nu este nici pe departe asa.Ea,ea,ea
era uluitoare,extraordinara si splendida in tot ce facea.Plangea minunat,radea minunat,ma
mangaia minunat...
Faceam parte acum dintr-un club nou,exclusivist.Bineinteles ca avea multe
prietene,mai apropiate sau nu si astfel micul meu “harem” s-a imbogatit
considerabil.Orice fata care agrea prezenta mea avea un loc special in acest harem,din
care faceau parte fete din cam toate clasele de liceu.Era o mica gluma pe care mi-o
permiteam s-o fac,intrucat acum ma schimbasem.Ea ma schimbase si eram mai sigur pe
mine,un pic mai matur.
Imi spunea de multe ori ca o intimidez.Seriozitatea pe care o afisam mai
mereu,combinata cu stapanirea de sine imi crea o alura nemaintalnita pana acum,nici de
catre mine insumi.Ma transforma in ceva nou,in cineva mai bine pregatit.Simteam ca am
mai multa incredere in mine si de acolo cam toate actiunile mele aveau un scop anume,pe
care de obicei il atingeam.Pur si simplu uimitor cum ajungeam,incetul cu incetul,sa
apreciez lucrurile marete si sa uit de detaliile neimportante.Pregatit mai bine pentru viata
adevarata,ce va urma,eram gata sa ma pun la picioarele ei si sa-i spun toate astea.Sa-i
spun ca ii multumesc pentru influenta pozitiva pe care o are asupra mea.
Din pacate pentru amandoi,ea se subestima.In unele momente,ma surprindea chiar
ce parere proasta poate sa aiba despre sine.Cand iubesti pe cineva,tinzi sa-l idealizezi.Si
asta e foarte adevarat.Mereu ma flata,zicandu-mi ca sunt destept si invat bine si ca sunt
un baiat pe cinste.Eu doar acceptam aceste vorbe ca pe un compliment-ceea ce si erau si-i
spuneam lucruri similare.
Amandoi eram artisti in devenire.Ea picta si eu zugraveam tablouri intregi de
viata,folosindu-ma de cuvinte.Eu aveam o fire mai rationala,credea ea-si poate chiar asa
era.Nu-mi placea sa ma autoanalizez.Stateam ore intregi gandindu-ma la ea,intrupandu-
ma imaginar,in ea si observand lumea prin acei ochi verzi tristi uneori,dar mereu
exasperant de vii.Ma vedeam cu ochii ei ca un baiat foarte calm,poate prea calm,cu
anumite deficiente in ceea ce priveste comportamentul.Reuseam mai mereu sa-mi
controlez vorbirea,astfel incat sa dau impresia ca sunt serios sau ca sunt interesat de un
anumit subiect.Era o oarecare impunere la mijloc,dar nu mai conta...
Nu am apucat sa vad prea multe creatii de-ale ei.Icoanele,cel putin,erau mai
inspirate decat as fi crezut vreodata.Din mainile ei,curgea indirect-prin intermediul
pensulei-frumusete.Cu o maiestrie pe care o invidiam,reusea sa termine o icoana
minunata,reproducere din vreo carte sau de altundeva,in cam doua zile.Un timp pentru
mine foarte scurt,luand in vedere ca un scriitor lucreaza intens la opera sa.O cizeleaza,o
poate transmite altor persoane pentru a afla parerile lor.In ceea ce facea ea,lucrurile
stateau altfel.Avea un model,il copia intr-o marime mai mare si atat.Si totusi,ceea ce
facea ma uimea mereu.O singura data am avut ocazia,placerea,ba nu,chiar onoarea de a
sta exact langa ea in timp ce picta o icoana,de la inceput pana la sfarsit.Si acum se mai
subestima,dar recunoastea si ea ca este ceva unic si ca iti trebuie nu numai talent,dar si
multa munca pentru a realiza acest lucru.
Nu-mi putea oferi vreun tablou,vreo icoana,vreo schita.Sau cel putin nu a facut
asta,pana acum.Eu insa ii dadeam mereu poezii si alte asemenea lucrari.Imi era un fel de
cobai pentru scrierile mele.
Ce ganduri imi treceau prin cap,ce sentimente tineam ascunse in mine...numai eu
stiam.Imi umpluse inima,sufletul si capul cu atata iubire,ca nu mai exista urma de ura,de
gelozie,de dispret in mine.Tot ce faceam,faceam oarecum pentru ea si ma gandeam mai
putin la mine.Era gresit ca o doream langa mine mereu sau ca vroiam sa musc din obrazul
ei rotund,rozaliu si copt,ca dintr-o piersica zemoasa?
Multe lucruri nu i le puteam spune,sau nu oricand.Trebuia o anumita atmosfera,o
anumita stare de spirit.Norocul nostru ca ne intalneam foarte des si nu apucam sa ni se
faca dor unuia de celuilalt.Era o perioada magica,banuiesc.Cam toti cei din jurul meu si-
au schimbat,dintr-un motiv ascuns mie,atitudinea.Cel putin fata de mine.Erau efectiv
bucurosi pentru mine si ma sustineau,imi dadeau chiar sfaturi.
Cum poate sa rasuceasca vorbele astfel incat sa ma inconjoare cu iubire si sa nu
stiu incotro sa ma uit,unde sa ma intorc...Si cum poate sa lase in urma ei un contur de
parfum,o mireasma trupeasca si nu vreau sa distrug acest contur.Vreau sa pasesc prin
el,sa raman acolo,ca intr-un prag de usa si sa inchid ochii si sa ma bucur de minunatia
ei,impinsa catre mine,in mod inconstient...
Nu mai vroiam nimic,nu-mi imaginam nimic cand eram cu ea.Totul era atat de
real si simteam cum creste placerea in mine si parca zburam,ridicat in slavi de ea.O
strangeam cu putere in brate,caci nu vroiam sa-mi scape,dar in acelasi timp ii adoram
parfumul natural al pielii catifelate.Cred ca o s-o intreb intr-o zi,daca face ceva
dimineata,aplica vreo crema,foloseste vreo alifie,de arata asa de fantastic.Si asta nu era
pentru ca o idealizam,ca pe una dintre icoanele ce le muncea cu rabdare.Nu,puteam s-o
compar cu alte fete si ajungeam la concluzia clara ca traiam un vis,ca tot ce vroiam se
intampla si ca ea era luminita de la capatul tunelului,tot ce am asteptat si mi-am dorit
pana acum.Cum poti spune asa ceva unei persoane?Se poate speria,ar putea sa nu
inteleaga...
Fiind o persoana destul de religioasa,mi-a marturisit azi ca fiinta ei se imparte in
doua.Pe de o parte ar vrea sa devina sotia mea si sa-mi poarte copii si pe de alta,sa se
retraga ca maicuta,la o manastire...cel mai probabil in alt oras.Acest ultima gand ma
devasta.Nu-mi puteam inchipui viata fara ea,fara atingerea ei ca de inger.M-as fi bucurat
pentru ea,daca s-ar fi dus.Ar fi dat dovada de curaj si de multa iubire pentru
Dumnezeu.Da,m-as fi bucurat pentru ea,pentru ca nu ma mai gandeam in primul rand la
mine.Renuntasem la aceasta atitudine,ii doream acum tot binele din lume.Oricum,aceasta
schimbare,aceasta noua viata ar fi inceput mai tarziu,undeva pe la 30 de ani.Deci imi
ramaneau cam 12 ani s-o conving ca prima optiune este,totusi,cea mai buna.
Ninsoarea de afara si linistea cumplita ce ma inconjura deja ma duceau cu gandul
la Sahara,la soare,la caldura si apoi,brusc,ajungeam din nou la ea.La trupuri asudate,la
imbratisari fierbinti,la parul ei desfacut ce curgea pana aproape de sani de parca ingeri
coborau din cer in caderi incete,calculate.Si toate acestea cu o zi inainte de vineri,inainte
de marea intalnire pe care o asteptam deja de o saptamana.Si uit din nou ca planul s-a
schimbat,ca treaba ce trebuie executata o tinea acasa.Nu putea veni maine,dar speram la
un miracol,la o schimbare de gandire,de comportament.Vroia sa facem ingeri de zapada...
 Mi-a lasat din nou un semn pe gat,de data asta un pic mai jos,catre piept.Am fost
fortat,din nou,sa port camasi incheiate pana la gat,sau pulovere mai lungi.Parintii mei n-
au suspectat nimic si nici colegii.
Descoperise doua lucruri extrem de importante de cand s-a nascut:pe Dumnezeu
si pe mine,si-i iubea pe amandoi.Eram la fel de important ca si Creatorul Lumii.Asta da
sentiment grozav.
I-am muscat usor buza si sfarcurile,am mancat bucati micute de napolitana de pe
burtica ei,i-am acoperit sanii de sarutari si duritatea mea ii placea,pana la un anumit
punct.Probabil prea multa placere sau prea mult disconfort au facut-o sa zica NU si sa ma
faca sa opresc,cel putin temporar din ce faceam.
Deja ma manca pielea si imi crestea temperatura corpului cand ma gandeam la
ea.Era motivul imbolnavirii mele subite si singurul meu medicament.Doze mici,dar dese
erau destul pentru a ma tine pe linia de plutire si sa nu innebunesc.
Data viitoare mi-a promis ca-mi va aduce frisca.Pe mine,pe ea,deja mintea mea
facea calcule nesperate si planifica scenarii diferite.Era uimitoare,in toata perfectiunea ei
dumnezeiasca.
Mi-o imaginam goala in cada.Sub apa calduta se afla trupul de care devenisem
obsedat.Vedeam apoi mana mea dreapta cum aluneca,din nou,peste obrazul ei,apoi pe gat
si apoi si mai jos,de data asta trecand chiar si de buric,ajungand in zona coapselor si apoi
si mai departe,catre varfurile degetelor de la picioare.Sub apa totul parea mai fantastic
decat de obicei,diverse reflectii,diverse culori si o claritate de invidiat.
Se subestima cumplit,uneori si in pat imi spunea ca nu ma merita si ca nu crede ca
e destul de buna pentru mine.Incercam s-o linistesc cu mici glume si o sarutam sa-si dea
seama ca ce spune sunt nebunii si ca nu ar trebui sa gandeasca asa,mai ales in aceste
momente,in care mana mea isi croia drum pe langa sutienul ei ce-mi parea de satin sau
matase.
Si oare era adevarat ce credeam ca mi se intampla?Fetele ma considerau mai
atractiv acum,ca aveam iubita?Nu aveam dovezi foarte clare,pana la urma putea fi doar
sarmul meu inconfundabil,in actiune.
Sa fi avut motive sa fie geloasa?Flirtram excesiv si din motive stupide?Se prea
poate sa-mi reproseze si asa ceva la urmatoarea intalnire.
Dupa ce le-a spus parintilor ca ne-am despartit,pentru a o lasa in pace,acum a aflat
mama ei ca biblioteca era numele de cod pentru mine.Astfel ca intr-un exces de
furie,probabil,le-a spus ca eu ma voi casatori cu ea si ca se pot astepta ca eu sa vin din
clipa in clipa sa-I cer mana si sa le cer binecuvantarea parintilor.In sfarsit,adevarul iesise
la iveala,stiau si ei ce aveam de gand sa facem.Ma intreb,oare,daca le-a spus si de
multimea de copii ce urma sa vina dupa minunata casatorie…
La mine acasa atmosfera era aproape moarta,de abia daca mai vorbeam cu parintii
mei si daca ei nu ma intrebau nimic,eu nu aveam de gand sa le relatez nimic.Deocamdata
nu aveam de ce.
Orele deveneau zile si zilele secunde in amintirea mea si incercam mereu sa-mi
amintesc ce s-a intamplat.De aceea inaintam cu calm si cu miscari lente,aproape
anevoioase.Asta la inceput,apoi animalul inlantuit spargea barierele si astfel ne
muscam,ne zgariam,ne bruscam,si toate astea intr-un joc minunat in care nu existau
invinsi.
 Impreuna,ne cladeam o lume intreaga in jurul nostru.Un oras gigant cu populatia
de doi si nu acceptam membri noi.
Adoram gustul ei,mireasma ei.Adoram sa-mi ling buzele si s-o simt pe ea
acolo,pe mine,sub mine,langa mine,in capul meu.Mintea imi zbura departe si ideile mi se
roteau necontenit.Mi-a pregatit o surpriza si abia asteptam sa vad ce era.
Cat de mult o iubeam nici eu nu stiam.Dupa fiecare intalnire de-a noastra stateam
ore intregi intrebandu-ma ce s-a intamplat si judecand totul la rece.Abia dupa ce pleca
imi dadeam seama cat de mult imi lipseste.”Inca o noapte fara tine!” obisnuia sa-mi
spuna cand stateam cu ochii inchisi,in pat,cu fata la tavan.O strangeam in brate,ma
strangea in brate si eram cuminti in nepasarea noastra.Ne iubeam in timp ce afara cadeau
fulgi timizi de zapada.Sa fi fost afara acum,caci am fi topit cu infierbanteala noastra toata
zapada din preajma...
Nu ne lipsea nimic caci ne aveam unul pe celalalt si ne era mai mult decat de
ajuns.Vroiam de multe ori doar sa adorm pe burtica ei si sa visez la timpuri
indepartate,cand ne vom plimba prin parc impingand carucioarele cu bebelusi.
Si venea si Ziua Indragostitilor in care eu nu credeam si probabil ca multa
dragoste va zbura prin aer in acea zi.
Nu mai putea trai departe de mine si destul de repede mi-am dat seama si eu ca
ma aflu in aceeasi situatie.Durerea despartirii ma cuprindea din momentul in care ii
dadeam drumul la mana si ma intorceam in camera mea,in capul meu.
Situatia era foarte confuza,caci ne sunam,desi locuiam la cam 15 minute distanta
unul de celalalt.Noroc cu anumite intalniri relativ planificate pe la liceu,prin oras.Imi
stapaneam,astfel,setea,pofta de ea.O adoram si mai intai i-am iubit
mintea,sufletul,inima.Apoi mi-am exteriorizat gandirea si ochii au inceput sa devina
jucausii si sa danseze de jos in sus,de la stanga la dreapta pe trupul ei,si o data cu ei si
mainile mele.Aceeasi dimensiune a palmelor ne facea sa credem ca am fost creati unul
pentru celalalt.
Ma intreba multe lucruri,majoritatea erau legate de lipsa de incredere in sine si in
mine.Era nesigura,ca orice om si in special ca orice fata,care stie ca si fizicul are un
cuvant de spus in atragerea partenerului.Ca in lumea animala,in care cel mai frumos,cel
mai puternic,cel mai mare ramane cu femela.Fiindca noi suntem ceva mai evoluati ca
paunii sau gorilele,nu conta prea mult cum se imbraca,desi nu-mi placea deloc cand o
vedeam in negru,din cap pana-n picioare.I-am spus chiar ca-i imprumut eu
tricouri,camasi albe.Orice sa n-o mai vad asa trista,cu depresii si probleme.Si nu era
deloc greu s-o fac sa uite de greutati.Am descoperit ca respectul pentru sine si pentru
ceilalti,combinat cu o privire calma si serioasa era ceva de neoprit.Asa o faceam sa
zambeasca,sa fie intimidata,sa-si dea seama ca am ganduri pure,curate si marete.
Ce puteam face,oare,mai departe?Cum ne puteam dovedi iubirea in moduri
noi?Aveam o groaza de idei,dar inca le tineam in mine,asteptam momentul oportun sa
dau la iveala toata nebunia ce-mi sta in cap.Asa puteam fi imprevizibil in fiecare si-i
placea sa fie surprinsa si dominata,la un anumit nivel.
Aveam parte de sfaturi din partea tuturor,toti se bucurau pentru mine si pentru
ea,intr-un cuvant pentru noi.Nu mai vedeam fete triste,nu mai vedeam lacrimi,decat poate
ale mele sau ale ei.Mi-amintesc cand a plans pentru mine,cu mine,cand i-am spus prima
data ca o iubesc.Nici n-as fi indraznit vreodata sa ma gandesc la o astfel de reactie din
partea ei.Ajunsesem,cred,la un nivel nou de intimitate,de iubire si gandire profunda.
 Simteam o energie noua,simteam cum o viata noua imi curge prin vene si inima
mea nu mai batea numai pentru mine,ci batea cu a ei odata.Ne-am mirat,intr-o zi,ca
noi,dupa aproape doua luni de cand suntem impreuna,nu ne-am certat niciodata.Probabil
pentru ca artistii iubesc din toata inima,din tot sufletul si doar atat conteaza:arta si
persoana iubita.Restul sunt detalii insignifiante.Ceea ce aveam noi era unic si stiam
asta.In acelasi timp,nu vroiam sa ne pierdem singularitatea,astfel ca fiecare influenta pe
celalalt in ceea ce crea,insa nici unul nu renunta la ce iubea atat de mult sa faca.Artisti cu
suflet pur intr-o lume rea,bazata pe bani…
Aveam de gand s-o intreb chiar maine ce surpriza imi pregateste.Ador
surprizele,dar odata ce mi-a spus ca vine ceva si ca e ceea ce mi-am dorit dintotdeauna,nu
mai am rabdare si probabil ca maine o s-o innebunesc cu teoriile mele privind acest
posibil cadou.De obicei sunt calm si rabdator in acest sens si cred ca ea va ceda
prima.Asta daca surpriza nu-mi va fi prezentata maine…atunci chiar as fi surprins.
Mama ei gasise o dedicatie de-a mea,la finalul catorva poezii si si-a dat seama
imediat cine a scris asa ceva,desi nu ma semnasem.Eu am considerat ca era de bun gust si
este,dupa cum urmeaza:”Vreau sa te vad goala,nu,nu ca sa fac ceva in continuare.Vreau
sa te vad fara haine,caci sunt sigur ca puritatea sufletului tau va razbate din interior catre
exterior,conferindu-i goliciunii tale o frumusete de nedescris,la care as vrea sa fiu unic
martor.”.Nu este nici macar o referire vaga la sex,ba din contra,se neaga orice incercare
de continuare,de pas inainte.
De fiecare data cand ii propuneam sa luam o camera de hotel sa scapam de orasul
imbacsit sau cand ii spuneam ca n-o mai las sa plece si ca va dormi la mine in acea
noapte,imi spunea:”Stii ca n-o sa…” si se oprea pentru cateva secunde,parca rusinata de
continuarea atat de previzibila.Stiam ca n-o sa…cel putin nu acum,caci nici nu ma
gandeam la asa ceva,nu-mi doream asa ceva.
As I left her house at about 10 at night,my mind went astray and my shoes
squeked under the snow below me.I started hating myself for being so free,for being able
to do what I wanted.She couldn’t do the same,as her parents were stricter than I
thought.18 years old and she wasn’t allowed to stay up later than 12 or so.It was madness
and I wanted to take her away from all of this.For now,I could only free her mind,once in
a while.
I wanted to play her like a guitar,like a violin.Oh yes,how often I phantasised
about this sort of thing.She the violin,my hands the fiddle bow…We made beautiful
music together.I remembered the movies,the novels-the young prince came riding a white
strong stallion and took the maiden in distress away,to far away lands,far from the danger
that lurked inside the prison she called home.I guess that’s why she told me that she liked
my place better than hers.She felt at home here.Altough the air here was rather stale,most
of the time,I learned to love it.Hugging my pillow at night,imagining it was her,I dreamed
about female colleagues of mine,teachers or friends.Yet,I didn’t see her in my sleep,for
some reason.Was it because I practically saw her daily?Was it the lust,the desire that
wouldn’t let me go to sleep at night that prevented me from dreaming about her?
Daydreaming at home,I would wake up hours later,on the same chair,with her in
mind.How she changed my life…she will never know.I liked her house,but now I wanted
to stay as far away from it as I could.I wanted to take her back to my place and never let
her go.
Deshalb wollte ich Geld verdienen.Ich wollte sie helfen,wie ich konnte.
 Today I stared at her for hours and hours.
Am mers cu ea sa-si ridice o diploma de locul 1 la o olimpiada locala si neavand
ce face,m-am holbat in ochii ei minute in sir.Mi-a spus in nenumarate randuri sa nu mai
fac asta,caci se pot uita oamenii la noi.Ii era jena,mai ales ca se cam rusina,spunea c-o
intimidez cand ma uit asa serios la ea.Nu puteam avea o alta privire catre ea.
Yesterday,we went a bit farther than usual.We procedeed on to the finger-linking
stage.First her,than me…it was amazing.Her finger tasted kind of salty and I loved every
inch of it.From her palm,down to her nail,the small finger entered my awaiting mouth.A
new sensation for both of us.We were inside each other’s mind.We guessed our next
move and could still surprise one another.And speaking of surprises,I found out what she
had in store for me.An icon just for me.That was her anti-valentine’s day present for me.I
could hardly contain my joy.What could I say more?I loved her…deeply,madly and
forever.
Her skin drove me to insanity.Addicted I was,I even told her that and she
agreed,with a big smile on her face.No one could understand me.Not even her.She had no
idea how deep my feelings for her were.I lived for her now,dreaming about the day we’ll
be happily married,with kids,away from her parents and all the madness from the big city.
Avea o vointa de fier,pe care o admiram,cu ochii cascati.Ignora orice pericol,doar
sa fie cu mine o ora,o noapte,o zi…Stia ca ar putea fi certata,daca nu chiar mai rau,dar
nu-i mai pasa.Ii ajunsese toata prostia,nebunia,nedreptatea.Nu-si putea uri parintii,caci
erau pe viata ai ei si-i iubea,dar in astfel de momente ar fi vrut ca lucrurile sa fie altfel.Nu
putea decat sa rabde inca vreo 6 luni,pana va putea merge la facultate,si cu putin noroc ar
fi plecat la Bucuresti,departe de toate astea.Si cum ne completam si in aceste clipe,era
uimitor.Stiam ca va veni un timp mai bun si ca vom putea fi impreuna cat vom vrea,fara
sa ni se interzica ceva.Singura cenzura era cea proprie.
I always thought she was too young for all of this.She was practically a
woman,considering all she’s been through.That made me forget about the pity and made
me love her even more.I meant the world to her and she was the most important thing in
my life.There were times when I asked myself what I did to deserve such a
prize.Everything was going acording to a perfect cosmic plan...I just wished I knew what
the next thing that was going to happen was.But that takes the whole fun out of all of
it,doesn’t it?
With me,she lost her mind.She didn’t think,walk,or talk straight.Love was in the
air and it was intoxicating for the both of us.The only difference was that this love aroma
floating around just made me calm and forget about my worries.It became easy satisfying
her mind and body.Soft,gentle,sweet words and a skilled pair of hands…that’s all it
took,in my opinion.She was happy,I was happy,we were both happy in this mad
world.And yet,the odds were not all against us.My parents were rather neutral to this
marriage/girlfriend/lover issue.They usually asked me loads of questions about me.I
wasn’t dull to them.But this time,nothing.Not a question,not a commentary,no
nothing.That hurt.Didn’t they care anymore?I needed their approval,but I knew it would
come,sooner or later.
Toate aceste rautati ne tineau mai aproape,ne faceau sa ne iubim mai mult.Cu cat
ne interziceau parintii ei sa ne vedem,cu atat gaseam moduri noi de a ne iubi,de a ne
demonstra devotamentul si increderea unul in celalalt.
 Mi-a zis ca vroia sa-mi dea un cadou si in cateva zile am primit un desen foarte
interesant,o metafora a mortii si a vietii pe pamant.As fi vrut un nud cu ea,dar se
subestima si nu era sigura de ce ar fi iesit.Inca nu cred ca se simtea bine in trupul ei,caci
un desen complet nud,din cap pana-n picioare nu-mi putea acorda…deocamdata.
Ma distram de minune cu ea.Imi era amica,prietena,iubita si poate in curand si
sotie.Acest ultim gand ma facea sa devin oarecum rezervat in legatura cu
sentimentele,vroiam sa o merit,sa creada in mine si-n iubirea mea si sa aiba puterea de a
ma iubi precum o iubesc si eu pe ea.
Sanii ei lascivi se ascundeau sub un sutien,pe care mainile mele il identificau ca
fiind din catifea si sub o bluza ce-mi amintea de marinari.Cum sa n-o doresc,cand fiecare
gest al ei ma innebunea,imi atingea sufletul si ma facea sa pasesc pe aer,sa-mi simt trupul
lichid.De fapt,asa ceva imi imaginam.Ea un sarpe,incolacindu-se goala in jurul meu si eu
un lichid alunecand si strecurandu-ma prin diverse orificii,dupa propia-mi placere.Nu stiu
ce simtea ea in momentele in care mana mea dreapta poposea pe stomacul ei datator de
viata,candva,dar stiu ca acest lucru o linistea.Aveam insomnii din cauza trupului ei,ce-mi
parea pervers cizelat de zei.Imi zdruncina uneori credinta,gandind astfel de lucruri,dar
iubirea se simte,nu se imagineaza.Se iubeste cu sufletul si inima,nu cu mintea.
Sometimes,I would think of her as a tool.A way of satisfaying my own needs.But
no,I did not harm her.I wouldn’t allow myself such a thing.Perhaps the only thing I did
wrong was love her too much.We would sit in bed sometimes and I wouldn’t want her to
leave,so I would wrap my arms around her and would pull her towards me.She was putty
in my hands and I felt like a creator,breathing new life into dead stones.She also helped
me realise the truth:I had to work really hard if I wanted to become a better person.That
also meant ignoring her for days and days.I would sit in my room and study or go out and
enjoy the world and the people in it.That meant research,which could’ve been
transformed into works of art later on.
Strigam in mine sa tac,urlam mainilor mele sa se linisteasca,dar era in zadar.Nu
mai aveam vreun control asupra lor.Uneori imi parea ca ele fac exact ce-si dorea corpul
ei.Mainile alunecau si strangeau si atingeau exact acele zone ce ardeau mai mult de
dorinta.Nu aveam vreun regret,caci fiecare miscare imi sporea si mie confortul si
simteam placerea cum creste in mine.Simteam totusi ca e ceva in neregula.Nu stiu ce,dar
simturile imi pareau tocite si nu simteam aceeasi placere ca inainte.Astfel ca mi-am
permis sa merg mai departe si sa ignor orice semn pe care ea mi-l arata.Poate era
gresit,da,caci mi-a spus in nenumarate randuri ca imi place s-o ranesc si ca sunt rau cu
ea.Lucrurile stateau,poate,chiar invers,caci ea era cea care nu se lasa dusa de valul
iubirii.Sa simta dragostea cum ii curge prin vene si sa vada cu alti ochi lumea din jur,sa
observe oamenii cum se schimba sub influenta acestui minunat drog pe care nu l-a
interzis nimeni inca.
Nu mai simteam teama,nu ma mai speriam de ea.Orice gest imi parea atat de
natural,justificat de iubirea ce exista intre noi doi.Si apoi noaptea cand oasele imi
trozneau si capul imi flutura imagini ciudate prin fata ochilor,o raza imi lumina camera si
ma facea sa cred ca tot ce fac si tot ce zic are un sens anume si un scop bine
determinat.Astfel viata-mi capata substanta,caci ea scotea tot ce era mai bun in mine si ne
inspiram reciproc in arta noastra.Cum sa n-o iubesc,cum sa n-o doresc,cum sa n-o
visez,acum cand facea partea din viata mea si nu aveam de gand sa las amanunte
deranjante sa strice cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat pana acum.
 Inca nu avea incredere in sine,caci nu-mi permitea accesul la trupul ei in public.Se
speria,se rusina,ma respingea amabil.Am incercat de atatea ori sa-i explic,insa ma tem ca
doar eu am fost cel care a inteles ceva.Probabil ca nu se va schimba nimic,cel putin nu
imediat.
Nu mai venea pe la mine,nu mai veneam pe la ea si abia asteptam s-o vad,undeva
prin oras.Si totusi totul era exact la fel.Aceleasi gesturi,aceleasi vorbe si parca ma
plictiseau de moarte.Nu mai era om,era un robot speriat ce stia doar sa-si faca meseria si
sa se planga.Nu putea sa-i ignore pe ceilalti si probabil ca ascundea multe lucruri de
mine.Tinea un jurnal pe care mi-a spus ca-l voi vedea doar dupa ce va muri.Ii era frica sa-
mi zica anumite lucruri,caci ma simteam nevoit s-o intreb de mai multe ori ce raspuns
avea sa-mi dea.Imi evita ochii si spunea,ca de obicei,c-o intimidez.Credeam ca s-a
obisnuit pana acum cu mine.Era de parca fiecare zi era o repetare a celei din urma.Eu nu
puteam trai asa,caci monotonia era cel mai mare dusman al meu.De fiecare data cand
veneam cu o propunere spontana,gasea un mod si un motiv sa nu mai facem nimic,nici
chiar sa ne distram prin vreun bar.
Nu puteam accepta aceasta stagnare in prezent,sau mai bine zis in trecut.Eu
consideram ca m-am schimbat,am evoluat,in timp ce ea a ramas intr-un timp aproape
perfect,primordial,in care nu e nici fericita,nici amarata.Nu intelegeam starea ei pentru
simplul motiv ca nu credeam ca cineva poate gandi asa de abstract.Era de parca nu stia
nimic despre lume si se temea de orice element nou.Nu vroiam s-o scbimb,dar nici nu
simtea nevoia de o schimbare si asta ma deranja cel mai mult.Si totusi inca o iubeam,nu
numai pentru ca ma simteam silit de situatie,ci pentru ca-mi aminteam de emotiile pe care
le aveam cand o vedeam trecand prin fata mea.Era minunat si acele momente sunt
pierdute pentru totdeauna,dar sper ca impreuna vom avea altele,alte momente pe care sa
le traim la intensitate maxima.
Da,cred ca asta era raspunsul.Nu accepta noul si eu faceam parte din aceasta
categorie si deci avea o anumita teama de mine.Teama poate nu era exprimata direct,dar
simteam ca exista acolo ceva,ceva ce n-ar trebui sa existe intr-o relatie normala.
Devenise obsedata de mine,la un anumit nivel.Simtea nevoia sa ma vada zi de
zi,zi de zi,zi de zi si innebunisem ca i-am si impartasit ideile mele si nu prea a fost
incantata.Ar fi trebuit sa ma aflu langa ea,cand vroia ea,nu mai devreme,nu mai tarziu.Se
purta oarecum copilaroasa si motivele ei inca imi erau necunoscute pentru ca nu-mi
permitea sa discut cu ea pe cat de liber vroiam eu.Nu mai conta ce-i ziceam,caci isi facea
o parere despre colegii mei,amicii mei,parintii mei.Avea idei preconcepute despre lume si
despre oameni.Lucru ciudat pentru un artist in devenire.Un artist trebuie sa viseze,sa aiba
o imaginatie dezvoltata,sa aiba orgoliu,sa simta iubire sau dispret pentru tot ce-l
inconjoara.Ea parca traia intr-o teama si o anestezie continua.Ma deranja de multe
ori,caci parca ajungeam sa vorbesc singur.Da,ceva trebuia facut,dar nu stiam ce.De
asemenea nici nu stiam cum va reactiona la o solutie drastica la aceasta
problema.Deodata viata devenise mult,mult mai complicata.Nici nu-si asuma anumite
responsabilitati si cred ca nu-mi placea asa pentru ca si eu aveam anumite idei in legatura
cu fata mea ideala sau despre cum va arata iubita mea.Nu-si permitea sa ma insulte,sau
sa-mi reproseze ceva.Nu,mereu era greseala ei,se resemna si se inchidea in ea si-n casa
zile intregi.Apoi poate ma suna si-mi zicea ca trebuie sa vorbeasca cu mine.Parea moarta
de ceva timp,chiar plictisita si urata la chip.Isi pierduse stralucirea pe care o adoram atat
de mult.
 Astazi m-a surprins cu o maturitate pe care nu o mai vazusem.Era ciudat sa o vad
asa,stapana pe situatie.Cred ca ma simteam oarecum inferior ei in astfel de
momente,stiind ca eu mai aveam mult pana sa ajung la acest stadiu.
Era uimitor cum putea sa-mi mangaie ochii cu privirea.Si facea asta nestiind,ea
era doar o inocenta fata ce cazuse in mrejele mele.Sau eu in ale ei…oricum nu conta.
Pentru mine,nu exista decat ea pe lume,cand eram impreuna.Ea se mai temea inca
de parerea celorlalti-persoane pe care poate nu le mai vazuse pana atunci,dar care
aveau,desigur,o parere despre ea.Devenise paranoica,crezand ca amicii mei rad de ea si o
urasc.Trebuia sa-i ridic moralul cumva,caci daca va continua asa mult timp,va fi rapusa
de oboseala sau stres.Se distra oare indeajuns,cu mine?
Cautam acum motive pentru a o invita la mine.I-am si propus sa mai treaca pe la
umilul meu apartament,spunandu-i ca-i pregatesc o surpriza de proportii.La inceput s-a
cenzurat,nevrand sa repete ce a spus in soapta.Insistent cum sunt,am aflat ca se gandea la
sex si la faptul ca ea nu-si dorea asa ceva.Am asigurat-o inca o data ca nu,nu vom face
sex,surpriza mea constand in complet altceva.Presupun ca nu avea incredere in mine sau
nu ma cunostea inca,de facea asemenea afirmatii ridicole.Dar nu conta,nimic nu mai
conta,cand eram impreuna…
E adevarat ca acel act aproape sacru,magic pentru mine imi trecea prin gand.Imi
imaginam diverse situatii,locatii,imprejurari,dar mereu aceeasi persoana.Ea.Numai ea.De
fapt,nu ma gandeam numai la acel act,mai interesat eram de ce se intampla inainte.
Images flickered around in my mind,like when you’re changing the channels too
fast,and you can’t really make out anything out of there.A woman’s body on a warm
summer day.At the beach.She would be naked and I would be the same.At first beside
her,admiring her every curve,and then closer…even closer…until I’m right next to
her.My chest pressed along her breasts,my legs between hers.She would be calm and
relaxed,with her eyes closed,but still staring at the hot sun,beneath her eyelids.Small
drops of sweat started pouring from my body onto hers.There,the small drops met those
already on her chest and formed a sort of river,slowly running towards her belly
button,accumulating in that small cavity.And then I look away and we’re alone.No one
for miles.No wind is blowing to cool us off.I gently begin caressing her cheeks and then
lower my hand towards her neck.I push my lips against her shoulder and move even
lower…my hand is dancing on her right breast.My left hand is burried
somewhere,touching her back.I touch her nipple and start squeezing the orb that seemed
to hypnotize me,somehow.Her eyes remain closed,but she starts biting her lip,a clear sign
of pleasure.I let my tongue slip on the left nipple and lick off all the drops of water
accumulated on that particular area.My hands spring into action and her breasts are now
in my possesion.I squeezed them gently and stroked them.They were like puddy in my
hungry-for-lust palms.My tongue seems to have a mind of its own and proceeds to her
belly.I bury my tongue there,with great joy.And then,the step forward.I gather up all the
strength inside and move to the back a bit.My eyes guide the way and stop right between
her legs.Two new pieces of flesh lie there for the taking.She opens her eyes and looks at
me.I could feel her lust and she agrees we were going the right way.She shuts her eyes
and my hands travel from her breasts towards the legs.They remain there for only a few
seconds and then they go for it.Very slowly,I touch the two pieces of skin and genly pull
them apart with my fingers.A new piece of flesh is revealed,pink and wet and ready to be
touched.She was right there facing me,in all her godly beauty.She revealed herself to me.
 Mi-a zis cateva cuvinte doar si am simtit cum stomacul mi se intoarce pe
dos.Avea indoieli in privinta casatoriei si a relatiei noastre.O parte din ea vroia sa devina
maica si cealalta,mama.M-am simtit distrus.Hainele au inceput sa ma stranga si toate
organele parca se adunau pe langa inima.Transpiram necontrolat si ma sufocam.Am
incercat s-o fac sa inteleaga ca asta e scopul ei pe pamant,ca e dat de la Dumnezeu sa
devina mama.Era confuza si nu-mi putea da un raspuns clar.Poate nici nu-l
asteptam,doream mai mult o promisiune,sau o minciuna frumoasa macar.Si acum nu o
mai puteam visa cu ochii deschisi,nu o mai vedeam ca sotie,ca mama.De fapt,nu o mai
vedeam deloc.Si poate asa a pornit totul.
Cand am vizitat-o intr-una din zilele astea,imi parea diferita.Nu stiu de ce,dar avea
mainile reci si umede.Nu era o senzatie deloc placuta.Incercam sa ma separ,sa ma
indepartez de ea,si,in acelasi timp,s-o cuprind in brate.Nu o mai vazusem de mult timp si
chiar mi se facuse dor de ea.Cred ca ajunsesem la un punct in relatia noastra in care
amandoi eram fortati sa fim seriosi si de aceea nu mai simteam nevoia s-o vad zilnic.Era
pilonul meu de sustinere,in toata nebunia asta.
Ii placea negrul,dar nu intelegeam de ce.Avea un suflet pur,o minte curata si asta
ar fi trebuit sa se vada in modul in care se imbraca.Spunea ca negrul ii confera
siguranta,chiar confort.Mi se parea aiurea si am vrut s-o schimb,asta e adevarat.Dar
presupun ca obiceiurile vechi mor greu.Imi parea rau uneori ca nu am reusit s-o fac mai
buna,mai increzatoare.Imi parea,de multe ori,la fel ca la inceput si asta nu era
bine.Trebuia sa simta ea nevoia schimbarii.Trebuia sa fie ceva minunat relatia asta si
mereu imi taia aripile,tocmai cand zburam mai sus…ma facea sa ma simt rau,sa-mi plang
de mila sau sa ma gandesc la altii,mai nevoiasi.Si multe vorbe,prea multe vorbe intre
noi.Te iubesc trebuiau sa fie singurele doua folosite.Se pare ca avea nevoie de mai
mult,de explicatii,de comentarii.Imi displacea atitudinea ei,caci vedea lucrurile intr-un
mod foarte pesimist.Nici nu putea sa iasa din casa in zilele libere.Practic,era o sclava in
propria casa.Si cand stateam cu ea,ma simteam ca intr-o vizita conjugala.Eu veneam la
ea,ea se bucura si atat.Eu plecam linistit si liber acasa,si ea ramane acolo.Nu intelegeam
de ce parintii ei se comportau in asemenea mod.O protejau prea mult si se vedea ca asta
dauna fiintei ei.
Si da,o iubeam,atat stiam,atat gandeam.Ma tragea in jos,uneori,in disperare,in
tristete absoluta.In acele momente trebuia sa fug,sa scap de ea,sa ma inchid in mine si sa-
mi regasesc centrul.De fapt,ea,ea era raspunsul la toate.Caci fara ea,nu mai puteam fi
rational,fara ea nu puteam avea o conversatie normala cu cineva.Imi conferea incredere si
fericire si era bine.Nu ma mai puteam gandi la altceva.Orice altceva era inutil.
Talentul ei parea sa nu aiba limite.Excela si in muzica si in pictura.Pentru
ea,limita era cerul.Era incredibila.O placere s-o vezi lucrand.Imi pierdeam cuvintele si
ma simteam mic.Gatul mi se subtia si vocea refuza sa apara.Imi puteam folosi doar
privirea.Si astfel contemplam ore intregi lucrarile ei.Si cand nu eram la ea acasa,nu
ezitam sa ma holbez la trupul ei.Se rusina si nu stia de ce ma uit la ea asa.Dorea sa
incetez.Si totusi,cred ca banuia ceva.Trebuia sa-i placa sa fie admirata.Cui nu-i place asa
ceva?
Ma imaginam intr-un leagan,impreuna cu ea,undeva deasupra lumii.Ne leganam
asa,usor,in ritmul muzicii,pe aripile vantului.Preferam sa gandesc asa,decat sa vad
realitatea crunta.Cu parul desfacut ma acoperea si-mi permitea sa-i observ curbele in
liniste.Si toate astea doar in vis,caci in realitate,lucrurile stateau mereu anapoda…
 O alta zi si un alt exces si alte certuri cu parintii.Maine voi vorbi cu ea si poate voi
afla daca se intampla ceva rau sau pur si simplu trebuie sa ne vedem de treburile
noastre,cel putin pentru un timp.
Desi nu recunostea,simteam ca era geloasa.Adevarul e ca in unele momente
puteam fi gasit chiar inconjurat de fete,pe care eu le consideram amice-ea nu.Nu suporta
gandul ca as putea fi cu altcineva,ca alta m-ar putea atinge,fermeca…
Din nou imi aparea imaginea ei pe retina.Niciodata nu era la fel,si totusi ceva era
comun in toate aceste fantezii,vise pe timp de zi,sau cum ai vrea sa le numesti:eram
impreuna,la mine acasa,de obicei.Unul langa altul,picior langa picior,umar langa umar.Si
apoi mai mult,obraz langa obraz,nas langa nas,buza langa buza.Si apoi chiar mai
mult.Buzele mele langa gatul ei ca de lebada,alb,fin,delicat,matasos.Mana mea in
preajma coapselor-atat pe exterior,cat si pe interior.Ochii mei ii cuprindeau fata si
incercau sa surprinda sclipirea de placere din ochii ei.Piciorul meu drept separandu-i
incet picioarele.Mana mea stanga ceva mai sus,catre sani.Buzele mele coboara.Limba
atinge subtil sfarcul stang si simt cum tresalta.necontrolat probabil,sub mine.In jurul
nostru nimic.Nici frica,nici bucurie,nici vara,nici ninsoare.Doar noi,intr-o
camera,iubindu-ne.
Si cred ca astazi am mers mai departe.Imi place sa cred ca mainile mi-au
poposit,chiar si pentru o secunda,pe o pajiste fertila,proaspat tunsa.Probabil uneori nu se
putea abtine si nu-mi interzicea atat.Imi permitea mai mult.Poate ca experimenta si ea,dar
o facea si ca sa ma simt eu mai bine.Sa simt ca am cucerit ceva,ca ne-am autodepasit.
Relatia fluctua,dar imi placea sa cred ca era o constanta in viata mea.Nu conta ce
faceam,ea era mereu acolo.Mi-o imaginam langa mine chiar si peste zece ani.Oare unde
ma vedea ea peste zece ani?
Ah,si acel par…sufocant de dulce,ce-mi ajungea de multe ori pe buze.Imi placea
mirosul lui,consistenta,lungimea,savoarea si gandul ca el mi-ar putea tine cald in zilele
infrigurate de iarna.
Poate parea paradoxal,dar desi imi permiteam sa fiu gasit in preajma mai multor
fete,nu gandeam o alta viata in afara celei petrecute alaturi de ea.Era singura si cea mai
buna solutie care-mi venea in cap.Nici nu vroiam sa aud de altcineva,caci nu facea decat
sa ma impinga pe alt drum,ceea ce nu vroiam.
Si numai buzele si degetele stiu ce reliefuri marete au atins,mangaiat,sarutat.
Icoana primita in cadou de la ea ma facea s-o simt aproape de mine mereu.Cat de
ciudat,sa fiu inconjurat de lucruri daruite,ba chiar unele faurite de ea.
Deja nu mai auzeam sfaturile prietenilor,poate ca nici nu mai existau.Erau doar
vorbe de lauda si intrebari din pura curiozitate.Nu era pic de rautate,dar presupun ca ea
nu credea asta.Uneori era paranoica si nu credea nimic din ceea ce-i spuneam.Atunci nici
nu mai stia cand glumesc si cand nu.Insista sa-i dau raspunsuri la absolut fiecare
intrebare,oricat de neinsemnata era.Asta ma deranja,caci eu eram de parere ca nu trebuie
nici macar sa vorbim cand suntem impreuna.Putem doar sa ne holbam unul la altul sau sa
stam imbratisati,cu ochii inchisi,visand la zile mai bune.Si de ce nu,puteam chiar sa nu
vorbim-si asta faceam de multe ori-atingandu-ne si mangaindu-ne.
Cum se unduia deasupra mea-aveam impresia ca este pe o scena si da un
spectacol al carui singur spectator eram eu.Priveam uimit cum i se revarsa parul pe spate
sau cum ii joaca uneori sanii cand rade sau este impinsa de mine pe patul din camera
mea.Da,probabil ca imi vor lipsi toate astea,daca nu voi mai fi la fel de aproape de ea…