APLICAREA T.I.C.

IN AFACERI

Apare in diverse domenii: TIC NON-TIC

Sectorul Tic = sectorul primar al informatiei; grupeaza ansamblul activitatilor care produc bunuri si servicii informationale prin intermediul carora se asigura culegerea, preluarea, transmiterea, stocarea informatiei cu mijloace electronice; include industriile prod. TIC si serviciile TIC; este sectorul producator de tehnologia informatiei si comunicarii;

Sectorul NON-TIC = sectorul secundar al informatiei; reuneste toate celelalte activitati care se automatizeaza pe baza folosirii bunurilor si serviciilor; sunt sectoare utilizatoare de tehnologie informationala si de comunicare;

TIC = ansamblul complex si divers de echipamente,aplicatii software si servicii informatice utilizate pentru manipularea informatiei (achizitie,arhivare,tranzactionare) reprezentata printr-o codificare numerica.

ROLURI: automatizeaza procele de manipulare a informatiei - calculul, stocare, difuzare; instrument amplificatoriu creste capacitatea de actiune; informeaza genereaza informatia; substituit inlocuieste actiunea umana;

inovatie realizeaza actiuni imposibile anterior;

Particularitati specific: comprimarea timpului (rapiditatea tratarii informatiei prin automatizare); comprimarea spatiului (multiplicarea retelelor de comunicatie si diminuarea costului de tranzitie); cresterea exponentiala a volumui de informatie stocata si prelucrata; transformarea naturii modului de lucru (activitati, procese etc.).

Evolutia informatiei si comunicarii si revolutia tehnologica actuala

Premisele: fuzionarea a trei domenii majore: telecomunicatii; electronic; informatica. Consecinte: aparitia de noi tehnici de automatizare a informatiei; realizarea retelelor electronice interactive; progrese in planul comunicarii aparitia internetului. Mutatiile economice si sociale dupa anii 70: aparitia conceptului de societate informational; amplificarea fenomenului de mondializare: expansiunea pietei mondiale de produse si de capital; cresterea rolului institutiilor financiare internationale; crearea capitalului imaterial;

Evolutia progresiva a TIC: Anii 60: automatizarea logisticii administrative; Anii 70: automatizarea productiei industriale (robotica); Anii 80: aparitia SGBD, automatizarea sarcinilor de birou; Anii 90: devzoltarea proceselor de comunicatie; Anii 00: comert electronic e-gouvemment .

Situatia difuzarii tehnologiei informatiei si comunicarii

Statisticile oficiale ale OCDE evidentiaza: un grad mare de diseminare a TIC la nivelul economiei statelor membre; existenta unor diferente semnificative intre tari dintr-o zona sau chiar la nivelul aceluiasi stat; impactul economic al TIC este puternic dependent de amploarea difuzarii lor (relatii direct profesionale).

Elemente determinante privind difuzarea TIC : scaderea preturilor materialului informatic (ex. semiconductori, circuite etc.) si intensificarea concurentei (Legea lui Moore); TIC genereaza efecte pozitive (ex. imbunatatirea fluxurilor de informatii, productivitatea muncii, intensificarea comunicarii intra si interorganiz.); competitivitatea sectorului TIC (determina dezvoltarea proprie, dar si a celorlalte sectoare utilizatoare TIC); marimea organizatiei: organizatii mici medii grad mai mic de utilizare a TIC nivel scazut al investitiilor in tehnologie; organizatii mari interesate de investitiile in TIC perfectionarea comunicarii, externalizarea activitatilor.

Restrictii (coditionari) in difuzarea TIC: costurile directe ale TIC - reducerea costului materialelor informationale, telecomunicatii, instalarea sistemelor de comunicatii crestere a investitiilor in tehnologie; existent unui personal calificat si amploarea schimbarilor la nivel organizational; gradul de noutate al TIC - difuzarea TIC urmeaza o curba sinusoidala diseminare lenta (cand tehnologia este noua si scumpa), rapida (in faza de maturitate a ei).

Necesitatea folosirii TIC: Tranzitia catre societatea informationala. TIC - element central al dezvoltarii si progresului organizatiei publice (ecommerce, e-administration etc.); TIC - solutie eficienta si eficace pentru observarea comportamentului dinamic al organizatiei si adaptarea rapida la schimbarile de mediu; Sistemele informatice se constituie ca un veritabil panaceu in procesele decizionale (asistarea deciziei), cele economice (analize in timp real, multidimensionale), cele operationale (armonizarea proceselor de munca si activitatilor intr-o conceptie sistemica, Descentralizarea actului administrativ.

Caracteristici ale sectorului public traditional : sistem centralizat,cu structure ierarhic rigide; procese de informare si comunicare cu cetateni, limitate si opace. politica si gestiunea administratiei raspund in mod greoi intereselor comunitatii;

Redefinirea sectorului public in contextul folosirii aparatului informatic:

descentralizarea proceselor administrative; proiectarea unui sistem de management mai putin ierarhizat; asigurarea unui grad mare de transparenta intre relatia institutie publica si cetatean;

Alinierea institutiilor publice la constructia europeana: Aspecte care impun folosirea TIC: desfasurarea unor activitati cu caracter regional, stabilirea prin Constitutia Europeana (controlul la facturile UE, protectia mediului etc.); finantarea programelor de cercetare dezvoltare de catre organisme internationale, in diferite domenii (educatie, sanatate etc); globalizarea problemelor de poluare publica, economie regionala, program guvernamental, un impact asupra institutiilor publice si cetatenilor;

Premise: utilizarea TIC influenteaza premisele performante ale organizatiilor,dar numai alaturi de alte schimbari in managementului si functionalitatea acestuia. investitiile in TIC includ cheltuieli care nu pot fi contabilizate (cheltuieli pentru specializarea angajatilor, costurile incluse de schimbarile organizationale noi produse, noi practici, noi structuri, costuri de adaptare, costuri de initiere in folosirea tehnologiei).

utilizarea TIC este complementara calificarii: tehnologia informatica este asociata cu cresterea mare de persoal calificat in utilizarea ei; cresterea productivitatii muncii prin utilizarea TIC este legata de nivelul de calificare al capitalului uman si de introducerea practicilor de lucru avansate.

raportul OCDE: tarile in care ponderea personalului specializat in utilizarea TIC este mare,

necesitatea schimbarile organizationale: efectele folosirii TIC sunt semnificative cand ele se asociaza cu un management al schimbarii (noi strategii, accent pe munca in echipa, competenta multipla pentru angajati etc.) introducere TIC si practicile de gestiune ale resurselor umane genereaza schimbari la nivelul managementului calitatii, reducerea nivelelor ierarhice, etc. schimbarile organizationale, tehnologia si nivelul de calificare sunt complementare.

dimensunea organizatiei: influenteaza gradul si structura TIC organizatii mai mari de 250 angajati, tehnologie de retea, internet, EDI, pagina web, e-commerce, e-administration) directii de utilizare TIC: consolidarea avantajului competitiv, intensitatea inovarii, intesitatea comunicarii interne, externe organizatii mai mici de 50 de angajati axati pe folosirea internetului directii de utilizare: studii de marketing, comunicare cu tertii etc

incidenta concurentei: extiderea schimbarilor comerciale, reglementarilor financiare, internationalizarea productiei

Concluzii: utilizarea TIC contribuie la cresterea performantelor organizatiei, cu conditia derularii altor investitii si actiuni (programe de training, investitii in

infrastructura informatiei si de comunicatii, schimbari la nivelul organizational); TIC nu constituie un panaceu nu rezolva probleme legate de o gestiune defecta, lipsa de personal caificat etc.) maximizarea efectelor utilizarii TIC intr-un sector este conditionata de obtinerea unor efecte agreate si in lant. efectele benefice ale TIC necesita timp.

Sistemul informational al organizatiei. Sistemul informatic.

Un sistem este un ansamblu de elemente aflate in interactiune dinamica care sunt organizate si functioneaza dupa un anumit scop. Un anasamblu de elementeaflate in interactiune, capabile sa functioneze, care se organizeaza si transforma energia materiala si informationala pentru atingerea unor finalitati (obiective) dintre care una este aceea de mentinere a propriei sale organizari.

Determinanti fundamentali ai sistemului: Imput-uri reflectate in intrarile sistemului (de tip material, informational, financiar, uman, etc); Output-uri elemente superior elaborate, furnizate de sistem in urma actiunii proceselor asupra intrarilor; Procese - succesiune de operatii in cursul carora sunt (transformate) variabilele de intrare. Procese functii prin care se exprima ceea ce face efectiv sistemul. Ex. procesele de prelucrare a datelor si a informatiilor care intra in sistem, procese care determina o anumita structura iesirilor acestuia. Relatii de cauzalitate ansamblul relatiilor aflate atat la nivelul intregului, cat si intre acesta si partile componente ale sistemului;

Obs.: Cu cat sistemul este mai putin organizat, cu atat partile influenteaza mai mult intregul si cu cat este mai bine organizat, cu atat sistemul influenteaza sau controleaza mai mult partile din care este format. Mediul orice sistem functioneaza intr-un mediu pe care il influenteaza si de care este influentat. Finalitatea se refera la obiectivul pt care este creat sistemul, fiind corelata cu elemente structural ale acestuia; Obs.: o dimensionare nerealista a unor structuri din cadrul sistemului poate afecta negativ realizarea functiilor respective si, in concluzie, finalitatea sistemului.

Planuri de analiza: din punct de vedere al functionalitatii reflecta expresia interactiunilor si a relatiilor de cauzalitate intre elementele sistemului, care ii determina functionarea (sau comportamentul). relatii in cadrul sistemului: de tip endogen (intre subsistemele proprii), de tip exogen (rezultate din interactiunea cu mediul economic, social, politic). din punct de vedere al structurii - se refera la multimea comportamentelor sistemului, sub aspectul ordinii si pozitiei acestora in cadrul sau. Numai in conditiile existentei unui anumit mod de aranjare a elementelor sistemului se poate vorbi de o structura a acestuia, care impreuna cu relatiile existente, contribuie la atragerea obiectivului pentru care a fost creat sistemul.

Sistemul informational al organizatiei publice

Abordarea sistemica a componentei informationale S.I. = parte componenta a sistemului de management al organizatiei. S.I.= realizeaza o conditionare reciproca a celorlalte componente de management.

Sistemul de management = ansamblu de elemente cu caracter decisional, informational, operational si metodologic, intre care exista relatii de cauzalitate si care actioneaza interdependent in scopul asigurarii proceselor de conducere la nivelul unei organizatii. Sistemul de management are urmatoarele componente (subsisteme): subsistemul decizional; subsistemul informational; subsistemul organizatoric; subsistemul metodelor si al tehnicilor de management.

Subsistemul decizional Ansamblu intercorelat al deciziilor adoptate si aplicate intr-o organizatie, structurate corespunzator sistemelor de obiective si configurate ierarhiei manageriale, in scopul desfasurarii proceselor de management.

Decizia este un instrument particular de exercitare a managementului; rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune; alegere care conduce la un anume obiectiv; hotarare luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii, solutie adoptata (din mai multe posibile) DEX. Decizia = un act social, constient, al unei persoane, prin care se stabilesc scopul unei actiuni si modalitati de realizare a acestuia. = rezultat pe baza unui proces de informare, reflectie si evaluare a mijloacelor si a consecintelor desfasurarii actiunii respective. Informatie DecizieActiune

Decizia administrativa proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice; influenteaza cel putin activitatea unei alte persoane din sistem, a sistemului administratiei sau a societatii.

Tipologia deciziilor dupa orizontul de timp si implicatii: strategice (3-5 ani) termen lung; tactice (orizont mediu: 6 luni 1 an); curente (zilnic). dupa frecventa adoptarii lor: periodice; aleatorii; unice. dupa sfera de cuprindere a decidentului: individuale; de grup. dupa nivelul de structurare al informatiei: structurate (decizii de certitudine): au la baza informatii certe; semistructurate (decizii de incertitudine); nestructurate (decizii de risc): au la baza informatii clare.

Subsistemul informational Un ansamblu de componente, care actioneaza in baza unor relatii de cauzalitate, in vederea culegerii, prelucrarii si transmiterii datelor si a informatiilor necesare la nivelul decizional si operational. Componente:

datele = ansambluri de simboluri, exprimate sub forma numerica, litere, sunete, imagini etc. susceptibile de a fi percepute de fiinta umana. ex: norme, cantitati, valori corespunzatoare unor indicatori economici, financiari, statistici. informatiile = sunt doar acele date care: aduc cunostiinte noi destinatarului lor; modifica perceptia asupra realitatii; reduc gradul de incertitudine (necunoastere) asupra acestuia. Concluzii: informatiile formeaza o submultime inclusa in multimea datelor; notiunea de informatie este relevata destinatarului ei in sensul ca ceea ce reprezinta informatie pentru unul, nu este obligatoriu informatie pentru altul; informatia ia intotdeauna in considerare semnificatia fenomenului real pe care-l surprinde si care in mod absolut difera in functie de perceptia proprie a utilizatorului. informatia are un puternic caracter de subiectivism. circuite informationale - reprezinta traseul pe care il parcurge o informatie, de la o sursa la destinatie. Ele iau nastere atat in interiorul organizatiei, cat si intre acesta si mediul extern. fluxurile iformationale reprezinta ansamblul informatiilor care parcurg circuite informationale, raportate la un anumit interval de timp (orizontale, verticale, oblice); procedurile informationale = ansamblu de metode si tehnici de reprezentare a informatiei primare, prin intermediul carora se asigura interfata omcalculator. subsistemul de prelucrare al datelor = asigura procesele de : culegere, prelucrare, stocare, comunicare a datelor si a informatiilor; poate fi: manual, semi-automatizat, automatizat;

devine subsistem informatic daca procesele sunt realizate prin tehnici electronice de prelucrare si comunicatie (tehnologii informatice de comunicatie TIC).

Subsistemul organizatoric Ansamblu proceselor de munca structurate pe functiuni (componenta organizarii procesuale), impreuna cu modalitatile de repartizare a acestora pe subdiviziuni organizatorice (componenta organizarii structurale). Componente: organizarea procesuala: functiuni, activitati, atributii, sarcini; organizarea structural: structura organizatorica; Observatie: Cele 5 functiuni ale organizatiei sunt : functiunea de productie; comerciala; de resurse umane; financiar-contabila; cercetare-dezvoltare. Aceste nivele ierarhice dau relatii de colaborare.

Subsistemul metodelor si tehnicilor de management Un ansamblu de componente care faciliteaza exercitarea proceselor managerial, in scopul eficientizarii muncii factorilor de decizie. Metode generale de management: managementul prin obiective; managementul prin proiecte; managementul prin bugete (organizatii care au filiale in teritoriu); managementul prin exceptie.

Tehnici si metode specifice: metoda diagnosticarii; tabloul de bord; delegarea; brainstorming.

Locul si rolul subsistemelor informationale

Informatiile care descriu procese de munca reprezinta variabile de iesire ale subsistemelor organizatoric. Aceste informatii sunt transmise sub forma de fluxuri informationale prin intermediul circuitelor informationale, subsistemului informational. Subsistemul informational asigura culegerea, prelucrarea, arhivarea si vehicularea informatiilor primare prin intermediul unor proceduri specifice, automatizate. Astfel informatiile prelucrate la nivelul sistemului informational reprezinta output-uri ale acestuia si input-uri pentru componenta decizionala. In baza acestor informatii la nivelul subsistemului decisional si fundamental deciziile care constituie outputuri ale sistemului decional si input-uri ale sistemului organizatoric. In acest fel sistemul informational are rolul de a asigura o conditionare reciproca intre sistemul decizional si cel organizat. Obs:Perturbarea functiei sistemului informational genereaza disfunctionalitati la nivelul fundamental al deciziilor si aplicarii acestora de catre factorii de executie.

Subsistemul informatic Reprezinta componenta sistemica a sistemului informational, care include echipamente electronice de calcule si comunicatie, procese si

proceduri automatizate, aflate in interactiunein vederea asigurarii prelucrarii automate a datelor si informatiilor. Clasificare: dupa scopul urmarit: SI pentru automatizarea functiunilor managementului (P,C,O,C-E,A); SI pentru conducerea operativa si tactica; SI pentru conducerea strategica; SI asistare a deciziilor; SI pentru automatizarea proceselor de comunicatie; SI pentru gestiunea cunostintelor. dupa gradul de dispersie a resurselor sistemului: SI locale (exploatabile pe calculatoare independente sau in retea); SI distribuite (bazate pe criterii teritoriale); dupa legatura cu tipul de organizare: SI grefate pe organizarea procesuala (cu rezultat, functiuni, atributii, sarcini): productie, comercial, resurse umane, financiar-contabile; SI grefate pe organizarea structurala (pe nivele decizionale) dupa gradul de integrare: SI insulare (singulare): sunt dezvoltate in functie de cerintele punctuale ale utilizatorilor (ex. aplicatie informatica pentru gestiunea personalului, pentru calcularea salariilor, pentru evidenta incasarii taxelor si impozitelor locale etc.) SI partial integrate, la nivelul structurii organizatorice (pe orizontala structurii organizatorice, care deservesc verigi organizatorice aflate pe acelasi nivel ierarhic, fie pe verticala structurii organizatorice la nivelul unui grup omogen de procese si activitati). SI total integrate (activitatea este automatizata si toate modulele comunica intre ele)

SI obiect multidimensonal dimensiune informationala (SI manipuleaza si produce date si informatii) dimensiune tehnologica dimensiune organizationala

Dimensiune informationala Decurge din vocatia primara a SI: furnizarea datelor si a informatiilor. Datele (numerice, alfanumerice) descriu obiecte, evenimente sau procese prin intermediul simbolurilor (reprezentari a unei entitati distincte - o persoana, un obiect, un eveniment etc.) Simboluri proces interpretativ (bazat pe un model cognitiv care atribuie sens (schema de rationament) semnificatie intr-un anumit context: informatie spatiul si Devieri frecvente ale procesului de interpretare: retinerea doar a informatiilor care corespund unei prime judecati tendinta de a prefera informatii cantitative in locul celor calitative; tendinta de a atribui anumitor evenimente probabilitati de realizare mari, motivate de dorita subiectiva a decidentelor. Conceptul de pertinenta a informatiei: si informatia intr-un proces de utilizare, are valoare de intrebuintare; este direct legata de procesul de utilizare a informatiei (ex. procesul de fundamentare a deciziei) informatia este pertinenta atunci cand raspunde ceritelor utilizatorilor si le si satisface intr-un context de folosire bine determinat.

Determinanti majori ai pertinentei:

Exhaustivitatea caracterul complet al informatiei (este diferit relativ in functie deutilizator si modelul propriu de interpretare) Grad de precizie se refera la un anumit nivel de detalierea informatiei, uneori un nivel mare de detaliere restrictioneaza accesul la informatii. Exactitatea - lipsa fenomenelor de distorsiune sau filtraj in continutul informatiei. Fenomenul de distorsiune - alterarea continutului informatiei in mod neintentionat. Filtrajul - alterarea continutului informatiei in mod intentionat. Distorsiunea si filtrajul alaturi de redundanta si aglomerarea caalelor informationale reprezinta deficiente (factori perturbatori in functionarea sistemelor informationale) Redundanta inregistrarea repetatape acelasi suport sau suporturi diferite a aceleiasi informatii sau a unor informatii cu continut asemanator. Aglomerarea canalelor informationale reprezinta transmiterea unui volum de informatii de-a lungul circuitelor informationale mai mare decat este necesar sau care u raspund cerintelor utilizatorilor. Accesibilitatea este legata de spatiu, timp si operatiile necesare pentru a identifica si extrage informatia utila. Actualitatea se refera la diminuarea sau eliminarea intarzierilor in circuitul informativ. Punctualitatea respectarea limitelor de timp in procesul de utilizare a informatiei.

Dimensiunea tehnologica: Caracteristica sistemului informational sub aspectul utilizarii tehnologiei informatiei si a comunicatiei.

TIC - element net de diferentiere a sistemului informatic de cel informational (colectarea, tratarea, comunicarea informatiilor au loc cu ajutorul tehnologiei electronice),. Determinarea constrangerii in functionarea sistemului informational: de pertinenta adecvare Prezenta si evolutia TIC conduce la o reconfigurare a proceselor organizationale: modificarea conditiilor de comunicare intre angajati; adoptarea unor noi solutii de gestiune si control (ERP, SCM); aparitia de noi oportunitati strategice.

Dimensiunea organizationala: abordarea cibernetica a sistemului organizatoric: are loc la baza o analiza globala a elementelor sistemului,sub aspectul interactiunilor dintre acestea; interactiunea elementelor intr-un sistem cibernetic presupune actiunea unui element E1 asupra lui E2 prin intermediul unei bucle de retroactive genereaza proprietati de autoreglare a sistemului; Autoreglarea proprietatea sistemului cibernetic care implica un mod de control a functionarii acesteia, materializat printr-o actiune in retur intre elemente (retroactiune). Retroactiunea negativa o actiune de crestere a input-urilor antreneaza o diminuare a output-urilor sistemult tinde catre o stare de echilibru. Retroactiunea pozitiva o actiune de crestere a output-urilor sistemul tinde catre o stare de blocaj. Sistemul informatic ca element al sistemului informational ,asigura functia de retroactiune in cadrul modelului cibernetic al organizatiilor.

In consecinta: sistemul informational este un element determinant al functionarii organizatiilor, avand rolul de a folosi si produce informatii. sistemul informational este un element constitutive al structurii organizationale, avand rolul de interogator al subsistemului acesteia.

Roluri: Sistemul informational furnizeaza si genereaza informatii care reflecta procesele manageriale si operationale; Sistemul informational structureaza, integreaza, coordoneaza, automatizeaza datele care asigura derularea proceselor organizationale (manageriale si operationale) prin intermediul TIC.

Utilizarea TIC & SI in procesele organizationale Abordarea pe procese: Proces ansamblu de activitati care se deruleaza intr-un ansamblu sistemic pentru a atinge un anumit scop. Aceste activitati sunt realizate de actori care dispun de resurse (materiale, tehnologice, umane, financiare, informationale etc.) Un proces este alimentat de intrari care sunt transformate in iesiri in scopul de a crea valoare adaugatapentru utilizatorii acelui proces. Tipuri de sisteme si TIC: componenta top management: structura executiva si deliberativa care asigura conducerea activitatii de b-o si f-o prin instrumente informatice; componenta de back office: sisteme informationale si functionale si TIC care constituie infrastructura informationala, informatica si de comunicatii interne; componenta de front office: activitati variabile pentru client, sustinute prin sistemul informatic si TIC.

Top management Solutii software dedicate (Sisteme informatice pentru dencidenti) Furnizeaza informatii dedicentului si asista din punct de vedere informatic, procesul decisional (succesiune de faze prin care se adopta, aplica si evalueaza deciziile) Satisface nevoile de informare la nivel tactic si strategic, prin agregarea datelor de jos in sus. Permit automatizarea( partiala) a functiilor managementului (P, O. C, CE, A) Exemple de sisteme informatice pentru decidenti: sisteme de conducere tipMSS(management Support Systems) Tablou de bord electronic Sisteme informatice de optimizare unilaterala a deciziei Sisteme informatice de optimizare multilaterala a deciziei Sisteme informatice pentru asistarea functiei de previziune Sisteme informatice pentru asistarea functiei de organizare Sisteme informatice destinate managementului prin costuri Sisteme de asistare a procesului decizional de tip DSS( decision Support systems)

Back-office Sisteme informatice pentru nivelul operational, adresate personalului implicat in procesul de culegere si prelucrare a datelor. sisteme pentru controlul proceselor operationale; sisteme informationale ale proceselor operationale: volume mari de date prelucrarea datelor printr-un mare numar de operatii repetitive, dupa algoritmii de calul bine definiti

informatii cu caracter structurat (certe, cuantificate, previzibile) Exemple de sisteme informatice back-office : E.R.P sisteme pentru gestiunea integrala a resurselor si a proceselor sisteme informatice pentru managementul documentelor si a fluxurilor de lucru. Un sistem E.R.P un ansamblu intercorelat de subsisteme informatice care sunt destinate resurselor umane, materiale si financiare ale unei companii sau institutii publice. Sistemele E.R.P sunt sisteme deschise care functioneaza in stransa legatura cu partenerii companiei (clientii, furnizori, institutii publice). Termenul de E.R.P este utilizat pentru a descrie un sistem informatic multimodular, proiect in vederea eficientizarii principalelor activitati desfasurate intr- o companie sau institutie publica. Module componente ale acestui sistem informatic la nivelul unei institutii publice, se pot referi la : planificarea resurselor financiare gestiunea resurselor umane gestiunea achizitiilor gestiunea investitiilor evidenta partenerilor.

Caracteristici ale sistemului ERP Conceptie modulara: integreaza toate procesele desfasurate in cadrul firmei sau institutiei publice sub forma de module,care pot acoperi gestiunea financiara, gestiunea stocurilor, gestiunea resurselor umane, gestiunea clientilor si a furnizorilor. Flexibilitatea: un sistem ERP permite adaptarea rapida la modificarea conditiilor mediului in care organizatiile isi desfasoara activitatea.

Caracter deschis un sistem ERP include un nr mare de parametrii organizationali ca entitati fundamentale ale sistemului. Arhitectura client-server : sistemele ERP sunt dezvoltate pe o arhitectur de tip client-server-tehnologie prin care o statie central este configurata sa furnizeze servicii prin reteaua locala sau internet.

Avantaje: reducerea timpului de acces la informatiile necesare fundamentarii deciziilor; fluidizarea schimbului de informatii in cadrul organizatiilor; cresterea nivelului de pertinenta al informatiei utilizate; reducerea timpului de raspuns la o cerer formulate de un client. raspuns rapid la modificarea conditiilor de mediu (grad mare de adaptabilitate al organizatiei in contextual economic); cresterea gradului de incredere a clientilor in organizatia publica;

Componentele sistemului ERP: component financiar-contabila: gestiune financiara; gestiunea achizitii si servicii furnizate; gestiunea patrimoniului analiza de bilant contabil asistata de calculator; component managementului bugetar: subsistemul trebuie sa asigure elaborarea unor scenario de buget, in vederea alegerii variantei optime in functie de planificarea obiective lor precum si urmarirea alocarii resurselor; component managementul resurselor umane: managementul salariatilor; mentinerea istoricului privind activitatea salariatului; componenta management-contracte sistem flexibil de notificare pe baza unor informatii cheie in contracte;

prezentarea rapida a informatiilor de baza associate unui contract. componenta management mijloace fixe si de inventar: Listarea situatiilr specifice mijloacelor fixe: intrari, iesiri, fisa mijloacelor fixe etc. Tehnologia informaiei i comunicaiilor

Societatea informaional este un obiectiv al dezvoltrii i nu un el n sine; ea reprezint o component esenial a programului guvernamental politic i economic pentru dezvoltare i o condiie major pentru integrarea Romniei n structurile euroatlantice. Suportul tehnologic al societii informaionale este asigurat prin convergena a trei sectoare: tehnologia informaiei, tehnologia comunicaiilor i producia de coninut electronic.

Industria ICT romneasc (information and communications technology tehnologia informaiei i a comunicaiilor) produce echipamente de calcul, transmisii de date i telecomunicaii, software i servicii, avnd o rata de cretere pozitiv. Productorii de hardware, care au suferit o cdere serioas dup 1989, au devenit din nou profitabili asamblnd echipamente, mai ales cu componente de ultim generaie. Calitatea produciei, eficiena procesului de asamblare, un design inteligent i managerul eficient au dus la fabricarea unor echipamente de calcul i transmisie de date foarte performante, produse n Romnia, care acoper peste 50% din piaa intern. Peste 250 de companii, multe dintre ele deintoare ale certificatului ISO 9001 pentru acest tip de activitate, produc aproximativ 50.000 de PC-uri anual.

Industria de software se dezvolt remarcabil, 4800 de firme declarnd o astfel de activitate. n sectorul de software i servicii conexe lucreaz peste 35.000 de angajai. Numrul specialitilor romni este n continu cretere, acest lucru datorndu-se extinderii pieei. Produsele software dezvoltate i serviciile furnizate sunt estimate la aproape 200 milioane de euro anual. Industria software a nregistrat o cretere exponenial deoarece marile corporaii folosesc mn de lucru de nalt calificare din Romnia pentru a dezvolta software n sistem offshore. Acesta este un segment de pia care ocup o proporie semnificativ din mna de lucru specializat n IT. Cu toate acestea, exist un potenial de lucrtori de nalt calificare disponibili pentru dezvoltarea unor produse mai competitive de tehnologie de vrf.

Guvernarea electronic (e-government). Implementarea i dezvoltarea unor legturi electronice ntre administraie i ceteni i mediul de afaceri reprezint una dintre principalele direcii ale strategiei de implementare a societii informaionale n Romnia. Sistemul romnesc de achiziii publice electronice (e-procurement), construit n 2002, este unul dintre punctele de referin n ceea ce privete aplicaiile de e-government n Europa. Succesul su este dovedit de totalul valorilor tranzacionate, peste 1 miliard de euro, cu o rat de economisire de 21%. De regul, se deschid peste 10.000 de invitaii la licitaie, implicnd 800 de instituii publice i peste 8.000 de ofertani. n 2003 i 2004 a continuat lansarea proiectelor de e-government, cum ar fi plata taxelor prin mijloace electronice i folosirea semnturii electronice pentru serviciile administraiei publice. Educaia bazat pe e-learning (nvare prin mijloace electronice) este unul din principalele obiective ale implementrii societii informaionale n Romnia, care va asigura accesul pe scar larg al elevilor i studenilor la comunicaiile internaionale i la schimbul de date. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost finanate i s-au finalizat un numr de aciuni precum introducerea sistemelor educaionale asistate de

computer n licee i universiti. n

n 2001-2002 a fost adoptat un cadru juridic larg pentru a liberaliza i ncuraja dezvoltarea serviciilor specifice societii informaionale ca rspuns la nevoile i cerinele cetenilor. n momentul de fa, piaa serviciilor de IT - cum ar fi transmisiile de date i furnizarea serviciilor de Internet, dezvoltarea comerului electronic, serviciile IT cu valoare adugat, serviciile de Internet pe baz de CATV (televiziune prin cablu) - este total liberalizat. n Romnia accesul neautorizat la reelele private, atacurile hackerilor, rspndirea viruilor informatici, frauda electronic se pedepsesc prin lege. Legea semnturii electronice, legea comerului electronic, legea privind prelucrarea datelor personale i protecia confidenialitii n telecomunicaii, legea privind protecia cetenilor n procesul de prelucrare a datelor personale i libera circulaie a acestor date au fost adoptate n Romnia, n conformitate cu directivele UE. Sistemul electronic de achiziii publice (e-procurement)

Sistemul romnesc de achiziii publice electronice, creat n martie 2002, reprezint unul dintre punctele de referin n ceea ce privete aplicaiile de tip egovernment n Europa. n urmtorii ani se vor economisi peste 750 milioane euro prin extinderea sistemului electronic de achiziii publice (e-procurement) la ntreaga administraie public i la toate produsele i serviciil e din ofertele publice. Abuses.ro Scopul acestei pagini de Web este de a permite tuturor persoanelor interesate s notifice autoritile n legtur cu aciunile aparent ilegale din domeniul societii informaionale, care se refer la: folosirea datelor personale, fr acordul posesorului, pentru a accesa unele servicii; trimiterea unor mesaje comerciale fr acordul prealabil al adresantului; trimiterea deliberat i repetat a unor mesaje purttoare de virui; activiti neautorizate de monitorizare i stocare a datelor; operaiuni neautorizate n interiorul unui sistem informatic; blocarea unor servicii sau servere prin atacuri de tip DOS (denial of service). Confidenialitatea tuturor informaiilor este garantat. Portal n domeniul sntii Acest sistem va contribui la dezvoltarea unui sistem sanitar nou i modern, disponibil pentru toi cetenii romni. Proiectul dovedete utilitatea "biroului unic" (one-stop shop) pentru furnizarea tuturor informaiilor privind domeniul medical ctre pacieni i cadrele medicale. Portal Web pentru servicii de e-government Acest proiect const n realizarea unui portal de tipul "biroului unic", care asigur accesul la serviciile de e-government, precum i schimbul de informaii i documentare electronice ntre ageniile guvernamentale. Prin generalizarea acestui

sistem, birocraia va fi diminuat, va crete transparena i se vor dezvolta serviciile interactive. "Biroul unic" pentru administraia public Proiectul reprezent un punct unic de acces la cele mai utilizate formulare ale administraiei publice n relaiile cu cetenii i mediul de afaceri. Proiectul const n realizarea unui gateway care conine: formulare din domeniul administraiei publice proiectate pentru interaciunea cu ceteanul i mediul de afaceri; legi i reglementri care definesc/reglementeaz interaciunea dintre ceteni, mediul de afaceri i administraia public; documente explicative incluznd instruciuni cu privire la modul de completare a acestor formulare; furnizarea unor servicii publice: nregistrarea formularelor, nregistrarea utilizatorilor, prelucrarea formularelor primite etc. n ce privete identificarea electronic a funcionarilor publici ntr-o prim faz: semnturile electronice i certificatele digitale sunt folosite pentru identificarea angajailor; aceast aplicaie va supraveghea i gestiona dreptul de acces la diferite aplicaii sau sisteme de date; autentificarea n procesul de comunicare; comunicarea va fi criptat, fiind necesar validarea pentru accesarea conturilor de e-mail. E-Job sistemul informatizat de cutare a unui loc de munc i de recrutare. Acest proiect face parte din procesul de implementare a guvernrii electronice, care a fost iniiat n 2001 de MCTI. Obiectivele de baz ale sistemului sunt: realizarea unui trg virtual al locurilor de munc unde s se ntlneasc angajatorii i cei aflai n cutarea unui loc de munc; demonstrarea necesitii, avantajelor i eficienei utilizrii tehnologiei informaiei n domeniul resurselor umane; asigurarea ocaziei pentru toat lumea de a-i pune n valoare capacitile personale i competena n diverse zone ale tehnologiilor de vrf. Servicii electronice de informaii pentru ceteni (info-kiosk)

Info-kiosk este un portal de Web, o unealt pentru ceteni, uor de folosit. El reprezint un sistem distribuit geografic, accesul la el fiind posibil de oriunde. Poate fi folosit prin interfaa specific info-kiosk i, de asemenea, prin browserele de Internet, respectndu-se criteriile de performan care asigur funcionalitatea i rapiditatea sistemului. Implementarea proiectului are ca obiectiv amplasarea a 4280 de infokioskuri n toat ara i, n special, n zonele unde nivelul de informaie este sczut. Referendumul electronic (e-referendum) E-referendum reprezint o unealt modern pentru realizarea sondajelor de opinie folosind Internetul. Proiectul de referendum se refer la studierea opiniei publice n cadrul unui referendum la nivel naional sau local. n acelai timp reprezint un cadru excelent pentru utilizarea pe scar larg a Internetului i a mijloacelor electronice. Sistemul va oferi cetenilor o alternativ prietenoas i economic pentru a-i exprima opiunea cu privire la un subiect interes naional.

Sistemul informatic pentru faza de implementare a e-Europe i dezvoltarea tehnologiei informaiei Acest proiect const ntr-un program care permite culegerea, stocarea i utilizarea datelor statistice n domeniul informaticii. El a fost realizat cu sprijinul Institutului Naional de Statistic. Rezultatele finale sunt prezentate sub form de grafice i tabele, accesibile unui public larg. Plata taxelor prin mijloace electronice e-Tax Sistemul reprezint o extensie a sistemului de plat a taxelor pe baz de card.

Sistem bazat pe Internet pentru transferarea facturilor furnizorilor Este un sistem de achiziii, folosindu-se tehnologii de Web pentru transferul online al facturilor furnizorilor. Acesta este un sistem dedicat mediului de afaceri. Piaa virtual e-Market Principalele obiective ale proiectului e-Market de comer electronic sunt: s se demonstreze necesitatea, avantajele i eficiena utilizrii tehnologiilor moderne n mediul economic romnesc; s se dezvolte o pia virtual pentru produse i servicii care s permit cumprtorilor i vnztorilor s se ntlneasc, s negocieze i s realizeze tranzacii comerciale, totul cu sprijinul tehnologiilor de Web; s se asigure anse egale i informaii transparente pentru toi agenii din mediul economic; s se optimeze preurile de achiziii prin armonizarea cererii i ofertei; s se reduc costurile de marketing i distribuie; s se asigure accesul continuu la un cadru virtual de afaceri; viteza mare pentru accesul la informaii. Dezvoltarea sectorului IT

Statisticile oferite de Ministerul Comunicaiilor i al Tehnologiei Informaiei confirm dezvoltarea continu a sectorului IT. n ceea ce privete domeniile .ro, numrul utilizatorilor a crescut de la 16.000 (n 2000) s-a ajuns la 57.000 de utilizatori (n 2003). Parcurile tehnologice gzduiesc inclusiv zeci de firme IT.

n parcul de soft de la Galai, spre exemplu, locaie pentru 50 de firme de IT, funcioneaz centre de excelen Microsoft, Oracle-HP, Sun, IBM, centre de prezentare i transfer tehnologic,laboratoare de dezvoltare software, n care lucreaz specialiti locali.

Romnia i Japonia au primit Premiul Global de Excelen n Tehnologia Informaiei pentru "Iniiativele e-Gouvernment" distincie acordat de WITSA (World Information Technology and Services Alliance) n cadrul Congresului Mondial privind Tehnologia Informaiei. n urma votului celor 53 de asociaii naionale membre WITSA, iniiativele Romniei n domeniul e-Gouvernment au fost considerate ca fiind cele mai performante. Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei a fost declarat ctigtor la categoria "Premiu de Excelen n Sectorul Public". Romnia este singura ar din Europa creia i-a fost acordat acest premiu n 2004, fapt care reprezint o confirmare la nivel internaional a politicii de dezvoltare a sectorului tehnologiei informaiei, iniiate i coordonate de MCTI. Proiectele dezvoltate la nivel naional precum sistemul electronic de achiziii publice portalul pentru servicii e-Gouvernment, sistemul electronic de alocare a autorizaiilor de transport internaional rutier de marf i-au dovedit eficiena prin valoarea economiilor la bugetul de stat, prin stimularea utilizrii Internetului, fiind instrumente indispensabile n procesul de debirocratizare. Rezultatele obinute de Romnia au fost posibile i datorit competenelor existente n acest domeniu, n sectorul privat. n Romnia exist 250 de centre de cercetare n care, anual, i ncheie studiile 30.000 de tineri, dintre care 5.000 calificai ca ingineri n sectorul IT, numrul absolvenilor romni specializai n acest domeniu fiind de 5 ori mai mare dect n Rusia i de 7 ori mai mare dect n India.

1. SOCIETATEA INFORMATIC I NOUA ECONOMIE

Societatea informatic reprezint o nou etap a civilizaiei umane, un nou mod de via calitativ superior care implic folosirea intensiv a informaiei n toate sferele activitii i existenei umane, cu un impact economic i social major. Societatea informatic permite accesul larg la informaie membrilor si, un nou mod de lucru i de cunoatere, amplific posibilitatea globalizrii economice i a creterii coeziunii sociale. Suportul tehnologic al noii societi se constituie prin convergena a trei sectoare: tehnologia informaiei, tehnologia comunicaiilor, producia de coninut digital. Progresul tehnologic a permis apariia unor noi servicii i aplicaii multimedia, care combin sunetul, imaginea i textul i utilizeaz toate mijloacele de comunicaie (telefon, fax, televiziune i calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicaie i de tehnologia informaiei reprezint un factor important de cretere a competitivitii agenilor economici, deschiznd noi perspective pentru o mai bun organizare a muncii i crearea de noi locuri de munc. Totodat se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice, a asistenei medicale, a managementului mediului i noi ci de comunicare ntre instituiile administraiei publice i ceteni. Accesul larg la educaie i cultur - pentru toate categoriile sociale, indiferent de vrst sau de localizarea geografic - poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii. Societatea Informatic integreaz obiectivele dezvoltrii durabile, bazat pe dreptate social i egalitate a anselor, protecie ecologic, libertate, diversitate cultural i dezvoltare inovativ, restructurarea industriei i a mediului de afaceri.

Schimbrile majore din ultimii ani - creterea exponenial a comunicaiilor mobile i a utilizatorilor de Internet, contribuia sectorului Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (TIC) la creterea economic i la crearea de locuri de munc, restructurarea/reingineria companiilor i a businessului n general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerat a comerului electronic - susin tranziia de la era industrial la cea post-industrial, trecerea la "noua economie". Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea i transmiterea informaiei s fie din ce n ce mai facile i mai accesibile ca tarife. Dispunnd de informaia digital, aceasta poate fi transformat n noi valori economice i sociale, crend imense oportuniti pentru dezvoltarea de noi produse i servicii. Informaia devine resursa-cheie i factor de producie pentru economia digital. ncepnd cu anii '90 penetrarea rapid a calculatoarelor personale (PC), evoluia tehnologiilor software, dezvoltarea exploziv a reelelor de comunicaie de date i a serviciilor bazate pe Internet au produs schimbri profunde la scar mondial. Comerul electronic la scar global, inter-companii (de tip "business-tobusiness") a atins n 2003 valoarea de 844 miliarde i se estimeaz s ajung la 12.869 miliarde n 2007, adic cu o rat de cretere anual de 73% . Aceste evoluii s-au datorat n mare msur att progreselor tehnologice ct i promovrii unor politici noi privind privatizarea i promovarea competiiei pe piaa TIC, noilor reglementri tehnice i juridice n domeniu, noilor strategii naionale i regionale de dezvoltare a societii informatice. Toate rile dezvoltate i-au elaborat i implementat politici guvernamentale susinute privind cercetarea, dezvoltarea i adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informaionale naionale, formarea i atragerea de specialiti n domeniul TIC (inclusiv din alte ri), educarea populaiei adulte, cooperarea cu sectorul privat i ncurajarea investiiilor n aceast nou ramur

economic, promovarea de proiecte guvernamentale menite s demonstreze utilitatea serviciilor specifice societii informatice. Construirea noului model de societate ridic astfel probleme sociopolitice majore - att la scar naional, ct i internaional - de atenuare a fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale i a unor regiuni/zone geografice i de coeziune social, de conservare i promovare a culturii specifice fiecrei naiuni i comuniti locale, de protecie a ceteanului i consumatorului. Soluionarea acestor probleme nu se poate realiza dect printr-un dialog larg ntre autoritile guvernamentale, reprezentanii mediului de afaceri, ai mediului academic i societatea civil, att la nivel naional, regional, ct i global. Guvernele i instituiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla i participa activ la acest proces de tranziie ctre Societatea Informaional prin programe de aciune concrete i prin iniierea unui nou cadru de reglementri specifice. Prin noile legi, norme, standarde i reglementri care vor fi elaborate, se va stimula, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societii Informatice (comer i tranzacii electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul ceteanului i agenilor economici la informaia public etc.), iar pe de alt parte, se vor asigura regulile etice de a munci i tri ntr-un nou tip de societate (protecia vieii private i a datelor personale, confidenialitatea tranzaciilor, protecia consumatorului etc.). La rndul su, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informaiei i comunicaiilor ofer produse i servicii de nalt nivel tehnologic, accesibile ca preuri i tarife. Totodat se formeaz o nou cultur a competitivitii agenilor economici din toate sectoarele n noul tip de economie, economia digital. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implic dezvoltarea societii informaionale, prin necesitatea formrii unei noi culturi a cunoaterii i a nvrii n condiiile utilizrii noilor tehnologii a cercetrii-

dezvoltrii i inovrii tehnologice, participarea activ a comunitii academice (instituii de cercetare, de educaie i de cultur) devine de asemenea esenial. Societatea civil are de asemenea att un rol proactiv prin formularea de cerine i prioriti privind modul de utilizare al noilor tehnologii n folosul ntregii societi, ct i reactiv fa de politicile i reglementrile guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate att la nivel de grup (organizaii non guvernamentale, asociaii profesionale etc.), ct i la nivel individual. Drepturile ceteanului i consumatorului n societatea informaional au noi dimensiuni i se pot manifesta sub noi forme.

1.2. Iniiative privind dezvoltarea Societii Informatice i trecerea la noua economie bazat pe cunoatere.
Modelul societii viitorului - Societatea Informatic - a pus n faa Uniunii Europene probleme de maxim prioritate i urgen: crearea unui nou cadru de reglementri, promovarea unei noi culturi i a spiritului ntreprinztor n afaceri, obinerea poziiei de lider n noile tehnologii, educarea i instruirea cetenilor, implementarea unor noi metode de a face afaceri. n acest context Uniunea European, prin organismele sale politice i executive a acionat ncepnd din 1993 printr-o serie de decizii strategice i programe, cel mai recent document strategic fiind e-Europe - O Societate Informatic pentru toi. Comisia European a luat aceast iniiativ prin adoptarea Comunicrii "e-Europe an information Society for All" la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea implementrii tehnologiilor digitale n Europa i asigurarea competenelor necesare pentru utilizarea acestora pe scar larg. Aceast iniiativ are un rol central n agenda rennoirii economico-sociale pe care i-o propune UE, constituind totodat elementul

cheie pentru modernizarea economiei europene, pentru tranziia la noua economie bazat pe cunoatere n perspectiva anului 2010. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creterii i al asigurrii de locuri de munc n noua economie. Dei Europa este lider tehnologic n multe domenii (ex. comunicaii mobile, televiziune digital), n altele - n special n utilizarea Internet-ului - a rmas n urm comparativ cu S.U.A. i Canada. Un recent studiu EITO - 2003 (European Information Technology Observatory) precizeaz c piaa TI pentru Europa a fost de 386 mld. Euro n anul 20O3, comparativ cu 560 mld. Euro n Statele Unite i 168 mld. Euro n Japonia. Piaa global TI n 2003 a fost de 1314 mld. Euro. Conform aceluiai studiu, rata de cretere a pieei TI pentru Europa, inclusiv rile central i est europene, va fi de 10,2% n 2004 i de 11,8% n 2005. n consecin iniiativa e-Europe i propune s aduc Europa n situaia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxim prioritile sale tehnologice, de a-i crete potenialul educaional i antreprenorial necesar.

Obiectivele cheie ale e-Europe sunt: - asigurarea comunicrii on-line pentru fiecare locuin, coal, ntreprindere i instituie din administraia public; - crearea culturii digitale i antreprenoriale a Europei, de care s beneficieze investitorii dinamici, care vor finana i dezvolta aceste idei noi; - asigurarea principiului conform cruia tranziia la era digital s fie un proces care s includ ntreaga societate, s asigure ncrederea consumatorilor i s ntreasc coeziunea social. Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de aciune eEurope (Feira, 2000), actualizat n 2002, la Sevilia (prin planul de aciune e-

Europe 2005). Planul de aciuni e-Europe conine o serie de aciuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur i rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile s dezvolte i s utilizeze noile tehnologii i pentru stimularea utilizrii Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale rilor membre UE din anii 2002 - 2003 au permis definirea unui nou plan de aciune avnd ca orizont anul 2007. e-Europe 2007 se bazeaz pe progresele tehnologice din domeniul comunicaiilor n band larg i al multi-platformelor de acces, miznd totodat pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de band larg i industria de servicii TI i de coninut digital. Obiectivele e-Europe sunt de maxim importan nu numai pentru rile membre UE, ci i pentru rile din Europa Central i de Est candidate la aderare. Ritmurile de dezvoltare i utilizare a TIC n toate sectoarele economico-sociale vor influena n mod direct ritmul procesului de integrare european i vor oferi totodat noi oportuniti de depire a dificultilor ntmpinate de rile n plin proces de reform. Conferina ministerial a rilor din Europa Central i de Est, organizat sub patronajul i cu participarea Comisiei Europene (Varovia, mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de aciune e-Europe+ pentru rile n curs de aderare, complementar cu cel al rilor membre UE, dar convergent ca obiective. e-Europe+ a fost lansat oficial de primii minitri ai rilor candidate la aderare cu ocazia summit-ului european de la Goteborg din 15 - 16 iunie 2001. Fa de obiectivele i aciunile prevzute pentru rile UE, planul e-Europe+ conine un obiectiv suplimentar, care se refer la accelerarea asigurrii elementelor fundamentale pentru Societatea Informatic n rile candidate la aderare, prin dezvoltarea i asigurarea accesibilitii serviciilor de comunicaie. Realizarea obiectivelor e-Europe+ necesit o angajare politic susinut din partea rilor candidate.

1.3 Viziune general privind societatea informatic din Romnia.

Societatea informatic este un obiectiv al dezvoltrii i nu un deziderat n sine, este o component esenial a programului politic i economic de dezvoltare i o condiie major pentru integrarea Romniei n structurile euroatlantice. Trecerea la Societatea Informatic este unul din obiectivele strategice ale Guvernului Romniei pentru perioada 2004 - 2007 i una din condiiile de preaderare la Uniunea European. O condiie esenial n procesul de creare a Societii Informatice l constituie existena i dezvoltarea continu a infrastructurii informaionale i de comunicaii, care nglobeaz, n sens larg: - infrastructura de comunicaii; - calculatoarele i software-ul de baz; - resursele informaionale de interes general (nomenclatoare, registre generale, bnci de date de interes public); i sunt susinute de: - cadrul normativ i instituional necesar pentru construirea i asigurarea accesului larg la infrastructura informaional n condiii de maxim performan, securitate, confidenialitate i la preuri accesibile; - schimbarea cultural orientat spre utilizarea serviciilor societii informaionale, facilitatea de dezvoltare a capabilitilor, prin educaie i comunicare. Proiectele i aplicaiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie s susin urmtoarele procese de reform politic economic i social: - perfecionarea sistemului politic i a instituiilor democratice prin asigurarea accesului cetenilor la informaia public;

- informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensaie pentru accelerarea decontrilor n economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesrii cardurilor de plat; - relansarea economic, creterea competitivitii i stimularea concurenei n toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritar a IMM-urilor, dezvoltarea regional i local; - reformele n sistemul proteciei i asigurrilor sociale, asistenei medicale i a educaiei; - reforma administraiei publice centrale i locale. Dezvoltarea progresiv a societii informatice n Romnia se realizeaz o dat cu: 1) Extinderea i modernizarea infrastructurii informaionale n vederea reducerii decalajelor existente fa de rile vest-europene i din regiune, ct i a interoperabilitii cu acestea; 2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare i susinere a domeniului TIC prin msuri legislative, fiscale i administrative; transformarea treptat a industriei de produse i servicii TIC, cu prioritate a produciei de software, ntrun sector economic important; 3) Realizarea de sisteme i aplicaii informatice menite s susin procesele de reform politic, social i economic din Romnia; 4) Meninerea i creterea expertizei profesionale n domeniul TIC i n special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informatic - societate bazat pe cunoatere; 5) Contientizarea i formarea ncrederii cetenilor n TIC; 6) Facilitarea accesului cetenilor la informaii publice i la tehnologia informaiilor i a comunicaiilor.

1.4 Dezvoltarea infrastructurii informatice i de comunicaii

Telecomunicaiile din Romnia s-au dezvoltat ntr-un ritm lent, ca urmare a monopolului existent pn la 1 ianuarie 2003, n domeniul telefoniei fixe. Acolo unde competiia a fost deschis, rezultatele sunt remarcabile. Operatorii GSM au creat un nou model de afacere n telecomunicaii, contribuind substanial la dezvoltarea acestui sector. Telefonia vocal. Romnia are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, fa de o medie de 45 n rile Europei Centrale i de Est. Radiocomunicaiile. Societatea Naional de Radiocomunicaii S.A. este operatorul naional pentru radiocomunicaii de baz care cuprinde, conform licenei de operare, transportul i difuzarea programelor naionale de radio i televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate i telecomunicaiile naionale prin satelit. SNR S.A. a realizat o reea de acces "wireless", de band larg, n tehnologie punct - multipunct DMS, LMDS, pentru crearea unui sistem naional de transport date multi-media. De asemenea, au demarat investiiile de modernizare a emitoarelor pentru posturile proprii de radio i TV. Telecomunicaiile mobile. Telemobil a fost primul operator romn de telefonie mobil care i-a lansat serviciul NMT 450 n aprilie 1993. La sfritul anului 1996 au fost acordate dou licene GSM 900: MobiFon, un consoriu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%), mpreun cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consoriu condus de France Telecom Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Primul operator de telefonie mobil GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM. Numrul de linii telefonice mobile a crescut n anii 1999 - 2003 cu o rat de peste 100%, superioar mediei de 73% din rile UE (august 2003), ajungnd la 24 linii mobile la 100 locuitori.

Televiziunea prin cablu. n Romnia televiziunea, prin cablu a avut o evoluie deosebit de la liberalizarea sa n 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonai, Romnia se afl pe locul 6 n Europa datorit tarifelor sczute (3,5 USD), nealiniate la tarifele europene. n 2003 numrul gospodriilor conectate la CaTV a fost de 74%,. Transmisiunile de date. Principalii competitori care au primit licene pentru instalarea, operarea i ntreinerea unor reele publice pentru comunicaii de date sunt: Global One, Logic Telecom, MobilRom, S.N. Radiocomunicaii, MobiFon, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatic (I.C.I.), PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecom, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire naional.

Echipamentele de calcul (hardware) - n segmentul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale continu s fie fora promotoare a TI n Romnia, ca n toate celelalte ri central i est europene. Numrul total de PC-uri n Romnia era la sfritul anului 2003 de 1.433.000 uniti, cu o cretere anual, n perioada 1999 - 2003, de 31%, comparabil ratei medii din rile Europei Centrale i de Est (34%). Dei numrul de 5 PC-uri la 100 de locuitori, este sczut comparativ cu media de 13 din rile CEE, acest indicator va crete datorit programelor de informatizare, ce se afl n derulare n Romnia: - program de implementare a centrelor de informare a cetenilor prin mijloace TIC, instalate n locuri publice, pentru a permite accesul cetenilor la informaii i tehnologie; - program de dotare a tuturor unitilor colare din Romnia cu laboratoare informatizate la cheie. Prin acesta, n perioada 2004 - 2005 se realizeaz dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluznd calculatoare personale, servere, echipamente de reea, conexiune la Internet; - programe de modernizare a administraiei publice centrale i locale.

O analiz a distribuiei de PC-uri, arat c 72% din ele sunt utilizate n administraie, bnci, societi de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo unde exist i o cretere economic vizibil. Restul, sunt proprietate personal, fiind utilizate pentru educaia copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea reelelor, accesul la Internet i, nu n cele din urm, implementarea de aplicaii informatice n economie, au generat o cerere sporit de servere i sisteme de calcul mari i n Romnia. n rile CEE, piaa de servere i sisteme mari a atins 1.117 mil. Euro la sfritul anului 2003, reprezentnd 31,7% din piaa de hardware. n ar, cererea de astfel de echipamente a fost n 2003 de 52,4 mil. Euro, reprezentnd 28% din cererea de hardware. Produsele software. Dei se remarc o rat de cretere continu de 85% n 2003, valoarea produselor software fa de valoarea echipamentelor hardware achiziionate n Romnia, rmne sczut n raport cu cifrele similare din rile CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 64% n 2002, la 61% n 2003) contribuie la dezvoltarea armonioas a pieei de produse software. Serviciile informatice. Piaa de servicii informatice a avut o cretere semnificativ n anul 2003, unde a atins un prag valoric de 64 mil. Euro, ceea ce reprezint cca. 10% din piaa TI, cifr apropiat de cea a rilor CEE (12,3%). ncepnd cu anul 2005, achiziiile publice din domeniul TIC se realizeaz preponderent pentru soluii informatice integrate. Pe piaa global TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%), urmate de hardware (36%) i produsele software (24%), acest segment de pia este considerat ca fiind foarte dinamic, dat fiind apariia noilor tehnologii i a noilor paradigme ale societii informatice.

n momentul actual n Romnia sunt nregistrate circa 6400 de societi cu activitate principal n domeniul serviciilor informatice. Numrul de societi de servicii informatice active pe piaa romneasc este n ultimii doi ani n continu cretere, cu o rat anual de 20% . Cifra de afaceri a pieei este concentrat n proporie de 70 - 75% la Bucureti. n provincie, n fiecare jude, primele 10 societi realizeaz mai mult de 50% din cifra de afaceri a judeului, n timp ce la Bucureti, primele 25 de societi realizeaz mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieii de servicii informatice a capitalei. Societile de servicii informatice din Romnia care au mai mult de 100 salariai sunt mai ales filiale ale unor grupuri strine, care lucreaz total sau parial pentru piee externe. Media de mrime a societilor de servicii informatice din Romnia este sub <<pragul critic>> necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piaa. Serviciile i aplicaiile Internet. Serviciile Internet n Romnia, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt deschise competiiei pentru un numr foarte mare de furnizori de servicii Internet (ISP). - n prezent, opereaz n ar, cca. 500 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 ofer servicii la nivel naional; - Numrul nregistrat de calculatoare gazd (host) era, la sfritul anului 2003, de 94.000, pe cca. 30.000 de domenii nregistrate (6% din site-urile web din rile CEE); numrul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.700.000; - Accesul cel mai rspndit este dial-up-ul, dar sunt utilizate i legturile prin linii nchiriate, radio i cablu TV; - Un numr semnificativ de furnizori ISP au acces internaional prin satelit (VSAT) sau prin fibr optic, printr-un furnizor internaional de servicii Internet.