Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Definitie
Sindromul Mallory-Weiss este o entitate anatomo-clinica avand ca substrat lezional rupturi ale mucoasei cardio-esofagiene secundare unor eforturi de vome in majoritatea cazurilor ca expresie clinica hemoragii digestive superioare, uneori de gravitate remarcabila
Epidemiologia
Incidenta:
de 5-10% din cauzele HDS nonvariceale incidena este de 4 cazuri la 100.00 de indivizi afecteaz ambele sexe, preponderent brbaii (80 %) Apare la orice virst,preponderent 40-50 ani
Sex: Vrsta:
Epidemiologia
Factorii predispozani
Sughiul Vrsturile Tusea cronic Traumele abdominale Hernie hiatal Alcoolism cronic Convulsii epileptice
excesele alimentare cresterea brusca a presiunii abdominale in timpul chintelor de tuse din
astmul bronsic BPCO
Etiologie
Initial se considera ca cauza determinanta a sindromului este aloolismul, dar odata cu introducerea endoscopiei in practica cotidiana, s-a consatat ca sindromul este prezent si la pacientii fara antecedente de alcoolism la copii care sufera de
hipertensiune portala hernii hiatale sindrom convulsiv reflux gastro-esofagian
la gravide in primul trimestru de sarcina la care gestoza precoce este foarte manifesta
Patogenie
Tabloul clinic
durere retrosternala usau in regiunea epigastrica; episoade de hematemeza (voma amestecata cu sange) la 85% dintre pacienti, consecutiva unor varsaturi sau eforturi de varsatura exploziva. Intervalul de timp scurs intre varsatura si aparitia hemoragiei este variabil de la cateva minute la cateva ore si rareori 2-3 zile. Hemoragia initiala se poate repeta, devenind abundenta, evoluand cu semne de hemoragie acuta sau soc. Uneori este insotita de dureri toracice sau odinofagie; melena (scaun negru, lucios) apare cand cantitatea de sange scursa din leziune este importanta; - aparitia acestora este corelata cu episoade violente de tuse sau voma la majoritatea pacientilor; De asemenea, pacientul poate resimti fatigabilitate, astenie (expresii ale anemiei asociate pierderilor sangvine, daca acestea sunt considerabile). Exista riscul aparitiilor unor dezechilibre hemodinamice si hidroelectrolitice in cazurile extreme de hemoragie. In general, semnele clinice sunt reduse, cu exceptia copiilor la care tabloul clinic este mai complex.
Investigatii paraclinice
Investigatii biologice Analiza generala a singelui(prezenta anemiei,Ht scazut,trombocitopenie) Analiza generala a urinei Analiza biochimica a singelui Examenul coprologic(re-a Gregersen pozitiva) Investigatii imagistice Endoscopia digestiva superioara(vizualizare a mucoasei,cu scop de: diagnostic,tratament, diagnostic deferential Examen radiologic
Endoscopia
Diagnosticul etiologic al sangerrii prin endoscopie este momentul cel mai important in managementul unei H.D.S. Cu cat se practic mai aproape de momentul declanrii sangerrii i la timp mai scurt de la internare, cu atat rezultatele sunt mai bune.
Endoscopia
O leziune de 0,5-4 cm se poate vedea insa la investigarea endoscopica a esofagului si stomacului (se poate vizualiza chiar si sangerarea activa). Prin endoscopie se pot diagnostica si alte cauze de hemoragie digestiva superioara: ulcer peptic, gastrita eroziva, varice esofagiene.
Efectuarea endoscopieide urgenta n HDS permite diagnosticul n peste 90% din cazuri. Leziunea caracteristica se prezinta subforma unei ulceratii alungite, superficiale, cu sngerare activa sau stigmate recente( cheag aderent).
TESTE DE DIFERENIERE
AGS: prezenta anemiei. Testul HIV: poate fi pozitiv la pacienii cu risc crescut. Esofagogastroduodenoscopia este testul de electie , deoarece permite vizualizarea mucoasei esofagiene, evidentiind semnele de iritaie / inflamaie i totodata permite efectuarea biopsiei .
Esofagita
TESTE DE DIFERENIERE
Examenul Radiologic al cutiei toracice poate dezvalui aer liber in cavitatea mediastinala, peritoneal, sau in regiunea prevertebrala. Fuziune pleural, cu sau fr pneumotorax, largirea mediastinului. Testele de urmtoarele: confirmare includ
Consumul de alcool in anamneza la 40% dintre pacieni. n timpul evalurii fizice, este important s se caute semne ale emfizemului subcutanat, care poate fi absent la 10% la 30% dintre pacieni. Printre simptomele comune se numr :dispneea, tahipneea, cianoza, sepsisul, i socul.
Radiografia cu substanta de contrast (Gastrografin), ce permite localizarea leziunii. CT poate fi de asemenea folosita ca un test de confirmare, vizualizind edemul peretelui esofagian, edemul periesofagian , cu sau fr bule de aer, i lrgirea mediastinului. Endoscopia nu ar trebui efectuata la un pacient suspectat cu perforaie esofagian !!!
Cu toate acestea, pacienii cu eroziuni de tip Cameron pot prezenta: anemie persistent prin deficit de fier cu manifestarile clinice caracteristice (slbiciune, oboseal, dispnee ,cheilit unghiulara, glosit, paloarea tegumentelor s.a.)
TESTE DE DIFERENIERE
Esofagogastroduodenoscopia este testul de electie deoarece permite vizualizarea mucoasei, identificarea ulceratiei, i efectuarea biopsiei leziunilor. Testele serologice; testul cu uree; Testul respirator; Antigenul Helicobacter pylori prezent in masele fecale; biopsia gastrica; pot ajuta la punerea diagnosticului de infectie cu Helicobacter pylori.
Ulcerul peptic
Administrarea medicamentelor , cum ar fi aspirina i AINS. Helicobacter pylori este implicat n aproximativ 60% - 70% din cazurile de ulcer gastric.
TESTE DE DIFERENIERE
Gastropatii erozive
Pacienii pot prezenta hemoragii superioare ale tractului digestiv sau melena si o anamneza specifica,ce include: durerea chinuitoare, senzatia de ardere, dureri abdominale nsoite de grea i vome. Pacientii in cele mai multe cazuri sunt fumatori, nu exclud consumul de alcool, i / sau de medicamente , cum ar fi aspirina sau AINS.
Esophagogastroduodenoscopia este testul de electie , deoarece permite vizualizarea mucoasei esofagiene i efectuarea biopsiei leziunilor. Gastropatia eroziv se caracterizeaz endoscopic prin mucoasa hiperemiata cu zone multiple, mici ,superficiale de eroziuni. Testele serologice, testul respirator cu uree, prezenta antigenului Helicobacter pylori in masele fecale i biopsia gastrica pot ajuta la diagnosticul de infectie H. pylori ,ca o cauza a gastritei
TESTE DE DIFERENIERE
Pacienii pot prezenta: hemoragii digestive superioare (hematemeza, vome in zat de cafea) si/sau melena, disfagie progresiv - iniial pentru solide i, apoi, de asemenea, pentru lichide, pierderea in greutate, satietate precoce, disconfort abdominal nespecific, i simptome ale anemiei fiero-deficitare.
AGS: poate prezenta anemie. Testele funcionale hepatice: pot detecta metastaze hepatice; Amilaza: de obicei normala. Lipaza: de obicei normala, crescuta in pancreatita acuta(cu toate acestea, lipaza nu este complet specifica pentru pancreatita). Evaluarea radiologic , sau CT cu scanare, fiecare demonstrand o formatiune tumorala esofagiana sau gastrica. Esophagogastroduodenoscopia este testul de electie, deoarece permite vizualizarea mucoasei si efectuarea biopsiei formatiunii tumorale.
TESTE DE DIFERENIERE
AGS: anemie microcitar i / sau trombocitopenie. Testele funciei hepatice: pot fi crescute in bolile hepatice coexistente: PT / INR: pot fi crescute n ciroza hepatic sau insuficiena hepatica. Esofagogastroduodenoscopia este testul de electie, deoarece permite vizualizarea venelor dilatate in portiunea inferioara a esofagului , precum si ca tratament al varicelor.
Varice esofagiene
Examenul fizic ar trebui sa puna in evidenta semne de afectare hepatica (de exemplu, ascita, icter, splenomegalie, ginecomastie, contracturi Dupuytren, decolorarea unghiilor, ).
TESTE DE DIFERENIERE
AGS: pot prezenta anemie. Testele funcionale hepatice: pot fi cu dereglari la pacienii cu hemoragie ereditar ,teleangiectasia ficatului. PT / INR: valoarea anormala poate indica un curs mai puin favorabil al bolii. Esophagogastroduodenoscopia ar trebui s fie,primul test efectuat, pentru a exclude alte cauze ale hemoragiilor gastro-intestinale superioare, atunci cnd diagnosticul de fistula aorto-enterica nu este clar. Cu toate acestea, CT cu contrast este testul de prima alegere,in cazul cand fistula aortoenterica este suspectat. Laparotomia exploratorie permite repararea definitiva a fistulei aortoenterice.
Malformatii arteriovenoase
la cei cu fistula paraprosthetic-enteric, care poate da in anamneza un episod acut de hematemeza ,voma" in zat de cafea" sau melena petrecute cu cateva saptamani sau luni in urma.
Duodenita
Tratament
In cele mai multe cazuri sindromul MalloryWeiss nu are nevoie de tratament, hemoragiile oprindu-se de la sine. In cazul incare acestea nu se opresc atunci este necesar: - Epinefrina injectata cu ajutorul endoscopiei (epinefrina are efect vasoconstrictor) - Prin intermediul endoscopiei se poate trece la coagularea termica a vaselor sanguine. - Injectarea de vasopresina - Coagularea vaselor sanguine cu laser cu argon - ligaturarea arterelor prin endoscopie - cliparea arteriala. In cazurile in care conditia nu poate fi imbunatatita cu ajutorul endoscopiei atunci sunt necesare interventiile chirurgicale.
Medicatie:
- Antiacizi - inhibitori de protoni, - Antihistaminice - Sucralfat protectoar al mucoasei care face o pelicula protectoare pentru mucoasa, fiind o bariera impotriva acidului - Antiemetici-proclorperazina Preventie Renuntarea la consumul de alcool , evitarea incordarii si ridicarii excesive precum si evitarea tusei violente.
Complicatiile Infarctul miocardic Soc hipovolemic In timpul endoscopiei-perforarea sau agravarea hemoragiei moartea