Sunteți pe pagina 1din 37

TEMA:

Analiza calitatii senzoriale a iaurtului( Iaurtul

Milli, Danone si Zuzu )

Student :

Bucuresti, 2008

Scurt istoric al iaurtului


Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvantul turc youghurmak avand semnificatia a ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in America de Nord, cat si in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata. Iaurtul nu este o descoperire a secolului nostru, ci el a fost folosit cu mii de ani in urma de catre popoarele Orientului Mijlociu, pentru care constituia un aliment de baza. Efectele sale benefice in vindecarea diverselor boli intestinale au fost repede cunoscute si astazi mai mult de 30% din populatia globului consuma iaurt in mod regulat, fiind un aliment foarte apreciat pentru gustul sau. Putini stiu insa ca iaurtul este originar din Bulgaria, tara unde numarul de batrini centenari este foarte ridicat. La inceputul secolului trecut, Metsnikoff, un colaborator al lui Pasteur, a descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii 20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se raspandeste si in Europa Occidentala. Se pare ca exista in nordul Indiei, in orasul sfant Benares, o casta privilegiata de laptari numiti Yadav. Sunt oameni puternici, inalti si se hranesc aproape numai cu produsele pe care le comercializeaza. Acesti pastratori ai unui mestesug ancestral cred ca laptele si produsele derivate, in special iaurtul, sint alimente divine, inzestrate cu mare har, deoarece sunt datatoare de sanatate, forta si vitalitate. De altfel, credinta in virtutile laptelui fermentat exista inca din timpuri stravechi in randul popoarelor Asiei Centrale.

Cap.1 Caracterizarea generala a iaurtului

n societatea mod ern, omul este asaltat n fiecare zi de ritmul cotidian impus de schimbrile tot mai dese intervenite n evoluia societii. Poluarea, stresul, intensele solicitri zilnice conduc inevitabil la o scdere a rezistenei organismului, acesta fiind tot mai expus i mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar ntrebri referitoare la meninerea sntii i protejarea organismului. Acestea sunt ntrebri pe care fiecare persoan i le pune, chiar dac nu le formuleaz n mod explicit. Piaa produselor lactate poate constitui un exemplu n privina consumului de iaurt din ce n ce mai ridicat la noi n ar.

Produse lactate
Iaurt 10% Margarin 6% Altele 20% Smntn 5%

Telemea de vac 7% Lapte btut 7%

Lapte pasteurizat 45%

Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Muli l consum drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajut la redobndirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie complet i la o valorificare mai bun a alimentelor bogate n fibre. Iaurtul nu e o revelaie a secolului nostru. Cu mii de ani n urm, el era bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu i constituia un aliment de baz. Efectele sale benefice n vindecarea diverselor boli intestinale l-au fcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rmne secret. Dar, dei astzi, 30% din populaia globului consum iaurt n mod regulat i este un aliment foarte apreciat pentru gustul su, iaurtul avea un statut aparte la nceputul secolului nostru - cnd era consumat doar la indicaia medicilor.Secolul XX l-a transformat ntr-un aliment pentru consumul zilnic. 3

1.1.Clasificarea produsului

Iaurtul se prepar din lapte de vac, de oaie, de capr sau de bivoli, pasteurizat sau fiert i nsmnat cu culturi selecionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum i Streptococcus thermophilus). bivoli. nti de toate, dei obinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obinuit. Numai n prezena unor fermeni specifici laptele devine iaurt. Iar toate calitile lui provin de aici, fr excepie. Chiar i aroma specific iaurtului i gustul su sunt datorate n mod exclusiv aciunii acestor fermeni. Att de importani sunt acetia nct standardele internaionale condiioneaz denumirea de iaurt de prezena n iaurt, dup fabricare i pn la expirarea termenului de valabilitate, a culturilor active de fermeni specifici ntr-o proporie de 10 milioane la un gram de iaurt. Fermenii sunt de fapt bacterii lactice care, n procesul lor de metabolism, acioneaz asupra laptelui transformndu-l ntr-un aliment mai sntos i mai hrnitor. Iaurtul are un aport considerabil de calciu uor asimilabil, iar ct de important este calciul pentru sntate probabil nici nu mai trebuie spus. tim c ntrete sistemul osos i previne osteoporoza. De la iaurt ns nu se primete numai calciu, chiar dac acesta este filonul principal. Magneziul, fosforul, precum i foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt prezente ntr-o proporie foarte mare n iaurt i sunt de asemenea rezultate n urma aciunii fermenilor. Iat aadar cum fermenii vii fac din iaurt o surs de elemente nutritive i benefice sntii organismului. n plus, Laptele de oaie i laptele de vac se folosesc n amestec cu maximum 30% lapte de

persoanele care manifest intoleran la lactoz pot consuma iaurt fr probleme, fermenii transformnd lactoza n acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim astfel caliti fiziologice ale iaurtului care l fac cu att mai valoros cu ct este i un aliment gustos i foarte hrnitor. Putem spune pe bun dreptate c iaurtul nseamn sntate. Tipuri de iaurt Dup natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasific n 3 categorii: iaurt din lapte de vac, din lapte de oaie sau din lapte de bivoli. Dup coninutul de grsime, iaurtul din lapte de vac se clasific n trei tipuri: - tip extra din lapte supus unei concentrri pariale cu 4% grsime - tip gras - cu 3,2% grsime - tip slab (din lapte smntnit) - cu 0,1% grsime Deasemenea pe piaa romnesc se mai gsesc i alte tipuri de iaurt: - normal - cu cereale - cu fructe: - dietetic - cu vanilie i cu ciocolat - cu pulp de fructe - cu arom de fructe

1.2 Principalele etape ale procesului tehnologic de obtinere a iaurtului


1) Recepia laptelui Cisternele cu lapte sosesc la fabric n punctul de recepie. Din fiecare compartiment al cisternei se recolteaz probe pentru analiz, pe care se determin prezena antibioticelor, aciditatea, densitatea, temperatura i caracteristicile intrinseci. Dac laptele corespunde caracteristicilor intrinseci specificate, este autorizat descrcarea cisternei. n paralel, se execut analize fizico-chimice i microbiologice pe

probe recoltate de la fiecare furnizor, ale cror rezultate sunt luate n considerare la plata laptelui dup calitate, conform contractelor ncheiate cu furnizorii. Circuitul de descrcare a laptelui conine un vas de degazare, un filtru pentru reinerea impuritilor i un schimbtor de cldur cu plci, pentru rcirea laptelui pn la temperatura corect de stocare. Laptele crud este stocat pn la pasteurizare/separare n dou tancuri izoterme de 50000 l. 2) Tratamentul termic i separarea laptelui materie prim Operaia de tratament termic, numit pre-pasteurizare, se realizeaz ntrun aparat cu plci. Baremul de pasteurizare (temperatur, timp) este superior celui care asigur reacia negativ a fosfatazei. ntre faza de pre-rcire dup tratamentul termic i cea de rcire avansat, are loc separarea smntnii, ntr-un separator centrifugal. Produsele rezultate, lapte pasteurizat degresat i smntn pasteurizat, sunt stocate, dup rcire avansat, n tancuri izoterme dedicate. 3) Prepararea laptelui pentru fabricarea produselor Este ansamblul de operaii prin care laptele este adus la compoziia caracteristic fiecrui produs. Laptele degresat i smntna stocate n tancurile prevzute pentru aceasta sunt recombinate n proporia conform reetei (normalizare) i li se adaug eventual pulberi proteice, zahr i gelatin. Adugarea pulberilor se realizeaz ntr-un circuit format dintrun tanc izoterm, pompe, traseu de conducte i un dispozitiv mecanic de ncorporare rapid a materiilor prime pulverulente. Dispersia corect i rehidratarea ingredientelor sunt accelerate prin recircularea laptelui i agitarea sa n tanc. Conformitatea cu reeta se verific prin analiza coninutului de grsime, proteine, substan uscat total i aciditate, realizat pe fiecare arj preparat. 4) Pasteurizarea/meninerea/omogenizarea produsului Este operaia de tratare termic i mecanic a laptelui preparat conform reetei. Pasteurizarea se execut cu o meninere de cteva minute a laptelui la temperatur nalt, n vederea distrugerii tuturor formelor vegetative ale microorganismelor prezente n

produs. Pasteurizarea este de tip nalt (reacia peroxidazei negativ). Pentru aceasta, au fost alese valorile optime de temperatur, presiune i timp. Concomitent se realizeaz omogenizarea laptelui. La ieirea laptelui rcit din pasteurizator se face adugarea fermentului, ntr-un vas special prevzut pentru aceasta, dup care laptele este stocat la rece, n vederea ambalrii produselor ferme sau este fermentat n cuv, n vederea realizrii produselor cu coagul spart. La intrarea n pasteurizator este amplasat o baterie de filtre de 0,5 mm, destinat s rein eventualele corpuri strine prezente n lapte. Ulterior operaiei de pasteurizare, toate tancurile pentru produs se afl sub presiune de aer sterilizat (prin ultrafiltrare).

5) Fermentarea i stocajul Pentru produsele la care fermentarea se realizeaz n cuv, laptele inoculat i avnd de la ieirea din pasteurizator temperatura optim pentru fermentare este meninut n cuv pn la atingerea aciditii dorite (msurat cu un pH-metru), apoi iaurtul este agitat pentru omogenizarea coagulului, rcit ntrun schimbtor de cldur cu plci, i stocat la rece ntr-un tanc de stocaj, nainte de a fi trimis la ambalare. Pentru producia de iaurturi ferme (fermentate direct n ambalaj), laptele iese direct din pasteurizator rcit avansat, este inoculat cu ferment, apoi este pstrat n tanc izoterm pn n momentul ambalrii. 6) Ambalarea Ambalarea produselor se face n pahare din polistiren termoformate pe linia de ambalare i sigilate cu folie opercul din compozit hrtie/metal/plastic sau n pahare preformate sigilate cu opercule din folie de aluminiu lcuit. Pe liniile de ambalare se adaug fructele sau aromele, cu ajutorul unor pompe i melanjoare dinamice. nainte de cuplarea containerului cu preparat de fructe la maina de ambalare, racordul acestuia este sterilizat cu abur. De asemenea, n timpul ambalrii, containerul este meninut sub presiune de aer sterilizat prin ultrafiltrare.

La ambalarea iaurturilor ferme (care fermenteaz n pahar), laptele inoculat este mai nti pre-nclzit ntr-un schimbtor de cldur, pentru a ajunge n pahar deja la temperatura recomandat pentru ambalare. Produsele ambalate sunt verificate pe linie de ctre operator, din punctul de vedere al calitii ambalajului (integritate, sudur, datare, etichetare), al calitii produsului (prezen fructe, gust, culoare) i al dozrii. Sunt prelevate de asemenea, probe pentru analiza organoleptic, fizicochimic i microbiologic n laborator. Pentru realizarea ambalrii n condiii avansate de sterilitate, ambalajele sunt dezinfectate cu raze ultraviolete sau infraroii, iar n interiorul mainilor de ambalat exist un flux de aer ultrafiltrat. De asemenea, sala de ambalare este prevzut cu instalaie de filtrare a aerului i uoar suprapresiune de aer filtrat, pentru a preveni ptrunderea curenilor de aer, vehicule pentru microorganisme nedorite. 7) Termostatarea Produsele ferme, care fermenteaz n pahare, sunt duse dup ambalare ntr-o camer cald, termostat i ventilat, n care sunt meninute pn la atingerea aciditii dorite. Verificarea aciditii se realizeaz prin msurarea Hului. 8) Rcirea Dup fermentare, produsele ambalate se supun unei rciri rapide, n celule de rcire cu circulaie forat, pn la temperatura de 6o C. 9) Depozitarea Produsele sunt depozitate la o temperatur de 2-60C, mai nti n depozitul de carantin, pn la confirmarea conformitii pe baza rezultatelor de laborator, apoi sunt transferate n depozitul de distribuie. Lanul frigului e respectat i controlat att n fabricaia i depozitarea produsului finit, ct i pe lanul de distribuie, n mod sistematic n camioanele de distribuie i prin sondaj n magazine.

1.3 Caracteristici de calitate ale produsului (fizico chimice, organoleptice)

1. a.

Caracteristici funcionale Caracteristici tehnice reprezint atribute indispensabile ale calitii produselor

care exprim aa numita calitate tehnic, al crui caracter dinamic corespunde ritmului rapid ce se nregistreaz n tehnica contemporan. Ele vizeaz concepia constructiv, parametrii funcionali (precizia, lrgimea benzii etc.), tehnologia de execuie, proprieti fizico-chimice sau biologice, randamentul, greutatea specific etc. b. Caracteristici economice privesc performanele pe care le poate avea produsul prin antrenarea unor costuri de producie i de funcionare profitabile att pentru productor ct i pentru utilizator. 2. Caracteristici psiho-senzoriale i sociale Ponderea acestor caracteristici n calitatea total a produsului crete continuu ca urmare a faptului c ele se refer la elemente calitative care privesc protejarea mediului, proprieti orgonomice, cerine ale modei, gradul de finisare, estetica produselor, comoditatea, elemente organoleptice. Aceste elemente sociale ale calitii produselor sunt tot mai prezente n strategiile de marketing influennd deciziile att ale productorilor ct si ale consumatorilor. Fr a neglija importana efectelor asupra mediului i asupra corpului uman, efectele estetice pe care le exercit produsul n exploatare prin form, culoare, finisaj, ambalaj, se caracterizeaz printr-un grad de penetrare din ce n ce mai rapid n conceptul de calitate total a produselor. Dar, n strns legtur i armonie cu cele dou laturi: material (protecia mediului i a corpului umane) i emoional (estetic produsului), latura ergonomic a caracteristicilor produsului trebuie analizat nu numai prin implicaiile psiho-senzoriale i sociale

(ameliorarea condiiilor de munc, reducerea oboselii), ci i din punct de vedere economic (creterea productivitii muncii, reducerea rebuturilor, creterea preciziei).

Caracteristicile organoleptice ale produselor lactate acide

Denumirea indicilor Aspectul exterior i consistena

Carcateristicile Omogen cu coagulului desfcut dup procedeul de fermentare n rezervor; Cu coagulul nedesfcut dup procedeul de fermentare n termostat. Se admite formarea gazului n form de bule unitare, condiionat de normal. Pe suprafaa produsului lactat acid se admite separarea nensemnat a zerului, maximum 2 % din volumul produsului. Lactat acid, nviortor, puin picant. Pentru produse lactate acide cu umpluturi, aromatizani i colorani - cu gust i arom microflora

Gust i miros

Culoarea

a componentului ntrodus. Alb de lapte, cu nuan puin crem sau corespunztoare culorii umpluturii sau colorantului ntroduse, uniform n ntreaga mas a produsului. Se admite culore puin neomogen.

3.

Caracteristici de disponibilitate

10

Caracteristicile de disponibilitate se refer la meninerea n timp a celorlalte caracteristici de calitate ale produsului n anumite condiii de exploatare a lor. Ele cuprind caracteristicile de fiabilitate i de economicitate n meninerea n funciune a produselor. a. Fiabilitatea exprim sigurana n funcionare i este dat de probabilitatea cu care un produs va efectua, fr ntrerupere, funciile prevzute de-a lungul unui interval de timp dat. Avnd un rol deosebit n ntrirea imaginii i prestigiului productorului, fiabilitatea realizat trecerea calitii de la virtutea static-satisfacerea clientului n momentul acceptrii produsului la virtutea dinamic reprezentnd calitatea permanent a performanelor produsului pentru o perioad de funcionare stabilit. b. Economicitatea n meninerea funcionrii i a caracteristicilor de calitate (aspect, finisaje, nepoluare), exprim posibilitatea de remediere rapid i fr cheltuieli mari a tuturor defectelor i abaterilor de la calitate. Pentru aceasta, nc din faza de proiectare a produsului trebuie s se prevad posibilitatea accesului pentru demontarea i montarea unor piese care se pot defecta i s se stabileasc riguros numrul de ore de funcionare dup care s se realizeze ntreinerea, reviziile tehnice i reparaiile curente i capitale.

1.4.Avantajele si dezavantajele nutritionale ale produsului


Grupa 1 de lactate, produse lactate proaspete, branzeturi, iautruri care se impun prin: proteine cu valoare biologica mare (proteine de clasa l bogate in lizina); aport substantial de vitamine A, D2, 62, bg, acid pantotenic etc.; calciu usor asimilabil; raport Ca/P supraunitar; prezenta de lactoza au actiune mineralizanta la copii si antidecalcifianta la adulti, digestibilitate usoara, maresc rezistenta organismului la agresiuni si ridica nivelul de sanatate al populatiei. Dezavantajele produselor din grupa l sunt urmatoarele: sarace in Fe, Cu, vitamina C; contin grasimi bogate in acizi grasi saturati si au continut scazut de acizi grasi polinesaturati; au actiune constipanta (branzeturile) prin lipsa substantelor de balast (fibra). Aceste produse sunt indicate pentru toate grupele de consumatori si indeosebi pentru copii, muncitori care lucreaza in medii nocive (se recomanda 1/2 - 1 litru pe zi). Pentru restul populatiei sunt necesare 20 - 30 g branza si 250 g lapte; 11

Se tie, n linii mari, care alimente sunt bune pentru sntatea organismului i care sunt mai puin sntoase, sau care sunt consumate datorit gustului lor bun. Iaurtul ocup un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofer sntii l fac s fie de nenlocuit n alimentaie. Cercetrile arat c femeile care mnnc cel puin patru cni de iaurt pe sptmn au mai puine infecii urinare i vaginale. Capacitatea iaurtului de a aduce intestinului microorganisme folositoare este foarte bine venit dup tratamentele ndelungate cu antibiotice puternice, care nltur inclusiv flora normal din organismul nostru, situaie n care germeni precum Candida, o ciuperc prezent obinuit n mediu i pe mucoase, se nmulesc excesiv. Lactobacilus, unul din germenii iaurtului, ajut la refacerea intestinului, crete absorbia unor factori nutritivi, asigur sntatea intestinului i stabilizeaz sistemul imunitar. Procesul creterii acestor germeni duce la transformarea lactozei n acid lactic. De foarte multe ori, oamenii care au deficien de lactoz, enzima care diger zaharul din snge, nu au probleme atunci cnd mannc iaurt, deoarece cea mai mare parte a lactozei a fost prelucrat n timpul fermentrii i a fost transformat n acid lactic. Pentru a beneficia de toate calitile iaurtului, trebuie ca el s aib nscris pe el temperatura sczut de conservare (2-6 grade C) i termenul de garanie de maxim 30 de zile. Este indiciul cel mai sigur c iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se obinuiete s se numeasc, un iaurt viu. n plus, alegnd un astfel de iaurt, exist garania c este produs de o firm care se preocup de crearea condiiilor de depozitare, transport i expunere la vnzare care s-i pstreze neatinse toate calitile. Beneficiile nutriionale ale iaurtului: bogat in proteine surs de calciu (are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can cu lapte combate osteoporoza. O femeie din dou i un brbat din opt vor dezvolta cndva

degresat) osteoporoz (pierderea rezistenei substanei osoase - oasele devin mult mai fragile i se

12

vor fractura la traumatisme minore). Cantitatea mare de calciu ajut la meninerea rezistenei sistemului osos. conine potasiu la fel de mult ca i bananele. Potasiul este o substan minerala vital, care ajut la normalizarea btilor inimii, trimite oxigen la creier i menine constant cantitatea de ap din corp. Cnd suntem stresai, metabolismul se accelereaz i nivelul de potasiu scade. o surs excelent de vitamina B ajut la digestia lactozei, (carbohidratul pe care-l gsim n orice produs lactic) activeaz stilul de via, susine funcionarea normal a sistemului muscular un bun remediu mpotriva diareei reduce riscul apariiei cancerului. Probioticele protejeaz mpotriva anumitor ntrete sistemul imunitar. Ne mbolnvim mai rar. Iaurtul cu bacterii active

prin intensificarea produciei de enzime lactice

forme de cancer, cu precdere cancerul de colon. stimuleaz sistemul imunitar, fapt evideniat prin nregistrarea creterii susinute a anumitor citokine ("hormonii" sistemului imunitar). mai puine candidoze vaginale. Consumarea regulat a iaurturilor care conin ajut n hipertensiunea arterial. Fiecare pahar de iaurt asigur cantiti lactobacillus acidoplilus scade colonizarea vaginului cu ciuperci. importante de calciu, potasiu si magneziu - minerale necesare unui bun control al tensiunii arteriale. surs important de proteine are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can cu lapte degresat Aproape 20% din necesarul zilnic de proteine este adus de 250 ml de iaurt. Pe vreme torida, ingheata poate fi uor nlocuit cu iaurt cu fructe ngheat (este la fel de delicios, ns mult mai sntos). cur organismul de toxine reduce colesterolul poate fi consumat i de persoanele cu intoleran la lactate. Persoanelor cu

intoleran la lactate le lipsete de pe suprafaa mucoasei intestinale o enzima (lactaza) care are rolul de a "sparge" moleculele de lactoza n zaharuri mai mici spre a fi absorbit.

13

Nedigerat lactoza ajunge n intestinul gros i acolo n contact cu bacteriile provoac crampe, diaree, balonri etc. Bacteriile lactice mpiedic nmulirea germenilor toxici n intestin (de mare ajutor n cazul gastroenteritei) i mbuntesc tranzitul. Dac ai urmat un tratament cu antibiotice, ar fi bine s mnnci zilnic, pentru o perioad, cte un iaurt ce conine fermeni vii, pentru a-i reface flora intestinal. Poi afla dac iaurtul tu preferat conine fermeni vii citind ambalajul Exist de asemenea iaurturi care pe lng cei doi lactobacili specifici i obligatorii mai conin bifido-bacterii. "Aceste bacterii ne populeaza intestinul nc din primele zile de via. n timp, acestea dispar i microflora sntoas creat de ele este nlocuit, n funcie de obiceiurile alimentare, cu o microflor nesntoas, de putrefactie. De aceea, iaurtul cu bifido-bacterii este o soluie pentru sntatea noastr", afirm prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Microorganismele din iaurt inlocuiesc microflora duntoare, de putrefacie, care conduce la apariia unor metabolii foarte periculoi i care n timp pot da natere cancerului intestinului gros. Componentele laptelui transformat in iaurt devin mai accesibile pentru organismul uman. In acest fel, calciul se asimileaz mai uor din iaurt dect din lapte. De asemenea, n procesul de fermentare au loc descompunerea i degradarea proteinelor din lapte, iaurtul devenind astfel mai uor de digerat. Microorganismele din iaurt transforma lactoza i o descompun n zaharurile ei componente, astfel nct unele persoane cu intoleran la lactoza pot consuma iaurt. n unele cazuri, intolerana la lactoz se manifest nc de la natere prin diaree i vome declanate de lapte. Alteori, intoleranta apare mai trziu, n jurul vrstei de 5 ani.
. Dezavantaje demineralizant n exces. Excesul de acid lactic pe timp ndelungat devine

demineralizant

14

Cap3. Exigente ale etichetarii produselor


In antichiate, eticheta a reprezentat mai ales un semn distinctiv al producatorului si a imbracat diferite forme, specifice fiind pictogramele, ideogramele si monogramele, care faceau corp comun cu obiectul pe care se aplicau (caramizi, amorfe si alte produse ceramice, produse metalice etc.). Perioada renascentista a stimulat dezvoltarea schimburilor comerciale, iar eticheta a inceput sa individualizeze produse similare (produse artizanale dar si produse de uz casnic), realizate de producatori diferiti. In perioada capitalismului timpuriu, eticheta a devenit purtatoarea unor informatii legate de desfsurarea operatiunilor comerciale: denumirea produsului, numele producatorului (mai tarziu si marca acestuia), loc de origine, iar cand marfurile au inceput sa fie ambalate se indica si cantitatea de produscuprinsa in ambalaj.1 Eticheta reprezinta cel mai rapid si cel mai simplu suport pentru informarea consumatorului. A aparut in paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje de serie mare si este purtatoarea de informatii necesare pentru inlesnirea operatiunilor comerciale cum ar fi: denumirea produsului, numele producatorului, marca, locul de origine al produsului, destinatar, data fabricatiei si termenul de valabilitate, cantitatea etc. Diversificarea sortimentului de marfuri, cresterea gradului de prelucrare a produselor au amplificat functiile etichetei. Daca la inceput ea servea la identificarea simpla si rapida a produselor alimentare si la facilitarea operatiunilor comerciale in prezent ea raspunde si nevoi de promovare a produsului pe piata.2 Eticheta ofera deci informatii utile atat pentru consumatorii, cat si pentruagentii economici, astfel: a) pentru consumatori, principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora, respectandu-le dreptul de a optine pentru un produs sau altul;

15

b) pentru agentii economci, prin eticheta devine posibila cunoasterea reactiei pietei fata de produsele oferit; in acelas timp, agentii economici isi modeleaza strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor si la protectia consumatorului. Un alt aspect important il reprezinta tendinta actuala de a se ncorpora in etichetele moderne o serie de elemente de siguranta, menite sa impiedice falsificarea sau comercializarea ilegala a produselor. Un exemplu in acest sens il reprezinta etichetele tip holograma, folosite in cazul casetelor audio si al compact discurilor (audio, video sau cu pachete software), produse supuse riscului de copiere si multiplicare ilegala. Etichetele tip transponder (dispozitiv ce permite stocarea de informatii) sunt frecvent utilizate in cazul produselor comercializate prin retelele marilor magazine universale, unde atat volumul desfacerilor, cat si numarul clientilor ridica probleme legate de supravegherea punctelor de vanzare. Transporter-ul incorporat in eticheta impiedica sustragerea produselor prin declansarea unii sistem de alarma in momentul incercarii de parasire a magazinului.

Exigene privind etichetarea produsului nainte de vnzare, produsele alimentare trebuie s fie etichetate astfel nct consumatorii s aib toate informaiile cu caracter obligatoriu prevzute de actele normative n vigoare3. Eticheta trebuie s conin informaii clare i uor de neles privind caracteristicile produsului. Eticheta unui produs alimentar trebuie s conin:

3

denumirea sub care este vndut alimentul lista ingredienilor cantitatea ingredienilor pentru cele care dau specificitate produsului cantitatea net pentru produsele alimentare preambalate data durabilitii minimale; sau

16

data limit de consum pentru alimentele cu perisabilitate microbiologic condiii de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii numele i sediul (adresa potal) productorului, al ambalatorului sau al numele i sediul (adresa potal) importatorului sau ale distribuitorului locul de origine sau de provenien al alimentului, numai n anumite cazuri instruciuni de utilizare, dac este necesar concentraia alcoolic, n anumite cazuri

speciale

distribuitorului ;

nregistrat n Romnia, n cazul alimentelor din import


Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia; Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc. n plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene. nscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea alimentelor. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la achizitionarea produselor, in privinta: a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie. b) atribuirii de proprietati pe care produsele nu le poseda. c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au aceste caracteristici. (Atentie! Sub incidenta acestei litere intra si mentiunea

17

"Fara colesterol" inscrisa pe produse de origine exclusiv vegetala, (colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala). Pentru iaurt mentiune suplimentara este procentul de grasime. Suplimentar, elementele de etichetare nu trebuie sa faca referire la proprietati medicale, precum, "ajuta la reducerea riscului de ", "ajuta la intarirea sanatatii", "ajuta la intarirea sistemului circulator ", "este un aliment sanatos" etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale. 3.1 Alegerea trei marci din produsul iaurt si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Chiar dac legenda spune c secretul preparrii iaurtului a fost gsit ntmpltor nc n antichitate de ctre turci, cultura de iaurt a fost descoperit n anul 1908 de savantul rus I. Mecinicov. n anul 1918 spaniolul Isaac Carasso, studiind lucrrile lui Mecinicov, a nceput producerea industrial a iaurtului n laboratorul su. Primele iaurturi se vindeau n oale de lut doar n farmacii i numai conform reetelor. Spaniolul ntreprinztor a numit iaurturile n cinstea feciorului su Danone (diminutivul de la Daniel). Deoarece iaurturile se bucurau de o cerere nalt, deja peste patru ani capacitatea de producie a iaurturilor n Spania a atins cota de o mie de oale pe an i au nceput s fie livrate i la curtea regal. Cu muli ani mai trziu tehnologia Danone a fost preluat de francezi. Totusi, i n prezent aceast firm este lider pe vnzrile de iaurt n ntreaga lume, deinnd 15 % pe piaa mondial a iaurturilor. Danone , a intrat pe piaa romneasc n 1997, iniial cu produse importate. n urma unei investiii de 15 milioane USD n retehnologizarea fabricii preluate de la Mioria n 1998, n aprilie 1999 a nceput producia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care colecteaz laptele de la 25 de ferme n fiecare zi. ntruct calitatea laptelui este un factor esenial al calitii produselor finite, Danone pltete laptele n funcie de calitatea sa (coninut de grsime i densitate, coninut de proteine, calitatea microbiologic, absena inhibitorilor). Compania 18

afirm c acest sistem este unic n Romnia. Toate fermele de la care Danone colecteaz lapte au fost dotate cu un sistem de rcire a laptelui i un tanc de stocare, iar Danone furnizeaz soluiile de splare i cltire igienic. Periodic, Danone organizeaz programe de pregtire pentru efii de ferme. n februarie 2000, 15 productori de lapte au participat la un astfel de program n Frana, cu ocazia Salonului Internaional de Agricultur. Astfel parteneriatele cu agrofurnizorii (din domeniul Alimentaiei Animale, Igien, Produse Veterinare), au ca scop mbuntirea calitii laptelui. Potrivit studiului dat publicitii de Land O Lakes Romnia, Danone se bucur astzi de cea mai mare recunoatere a mrcii n rndul consumatorilor i este i cea mai cumprat marc. Principalele mrci comercializate de Danone n Romnia sunt: Danone Natural, iaurt n dou variante de gramaj - 150g, 500g Danone Natural de But, iaurt de but - 370g Danone Natural Crem de Iaurt, iaurt crem - 125g, 450g Danone Delicios, iaurt cu pulp de fructe - 175g, 450g Danone Delicios de but - 200g, 500g Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi - 125g Danone Smntn, cu 12% grsime i, respectiv 20% grsime - 175g, 500g Danone Kefir, specialitate fermentat din lapte - 175g, 500g Danette Creme, budinc - 125g Danissimo, crem de brnz de vaci cu buci de fructe - 135g Petit Danone, crem de brnz de vaci cu pulp de fructe - 4 buc. a 50g Activia 125g Cremoso- 125, 300, 400g Danonino-50,100g Danone Frutisima Ingrediente:

19

1. lapte pasteurizat; 2. visine 10.8%(cu sirop de glucoza, coloranti naturali, suc de soc, aroma); 3. zahar; 4. lapte praf; 5. amidon modificat de porumb; 6. gelatina; 7. fermenti;

Valoare nutritiva: Val energetica: 84kcal/356kJ Proteine: 2.8g Glicide: 14g Grasime: 1.9g Aspecte senzoriale ale continutului: Culoare: roz spre visiniu Miros: placut de lapte si visine Aspect: cremos cu bucati mari de fructe Aroma: puternica de visine Gust: placut de visine

Milli( producator Friesland foods) Friesland Foods Romnia este filiala din ara noastr a grupului olandez Friesland Foods. Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se afl pe lista celor mai importante 10 companii de lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa i America de Sud. Compania este specializat n producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte. Are 16.400 de angajai la nivel internaional, cifra de afaceri pentru 2005 fiind de 4,4 miliarde Euro. Printre acionarii companiei se numr chiar fermierii care furnizeaz materia prim.

20

Friesland Foods a intrat pe piaa romneasc la nceputul anului 2002, prin achiziionarea companiei olandeze Nutricia Dairy & Drinks, companie ce deinea n acel moment societile Someana din Satu-Mare, Belcar din Timioara i pachetul majoritar la S.C.I.L. Trgu-Mure. De asemenea, din anul 2004, Friesland Foods Romania este acionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. n prezent, Friesland Foods Romnia deine 7 fabrici, n retehnologizarea crora a investit aproximativ 3 milioane de Euro pe an pn n anul 2005. Pentru 2006 a fost prevzut o investiie de 6 milioane Euro, n majoritate direcionat spre fabricile din Cluj (Baciu) si Trgu-Mure. Cifra de afaceri a Friesland Foods Romnia pentru anul 2005 a fost de 91 milioane Euro, n cretere cu 25% fa de anul precedent. Compania are distribuie proprie n majoritatea regiunilor rii, avnd 16 depozite n cele mai importante orae. Friesland Foods Romania prelucreaz anual n jur de 170 milioane litri de lapte, din care aproximativ 50% provin de la fermieri. Compania are peste 700 de puncte de recepie a laptelui. Fiesland Foods Romania ofer o gam larg de produse, de la lapte, iaurturi, i smntn la brnzeturi speciale, ngheat i deserturi. Mrcile prin care compania este prezent n Romnia sunt: Milli, Oke!, Dots i Completa. Pe lng brandurile internaionale deinute de grup, filiala din Romnia deine i brandurile Napolact i Napoca. In lumea Milli grija este si ea un element natural si un ingredient magic .Milli este alaturi de consumatorii care isi exprima dragostea fata de familia lor oferind o gama larga de produse lactate foarte sanatoase invelite intr-un ambalaj atagator. Noua gama de produse Milli cu componente speciale cum ar fi Omega 3 ofera chiar mai multe beneficii pastrand acelas gust placut.

Milli savoarea fructelor de visine Ingrediente: 1. lapte de vaca pasteurizat;

21

2. lapte praf; 3. proteine din lapte; 4. culturi lactice sectionate; 5. zahar; 6. amidon modificat din porumb; 7. preparat de fructe 18% (continand: visine, 9% in produs finit, zahar, arome naturale: visine, colorant: suc de sfecla rosie, stabilizator: amidon modificat de porumb, caragenan, acidifiant: acid citric). Valoare nutritiva: Val energetica: 85kcal/380kJ Proteine: 3g Glucide: 14g Grasime: 2.4g Aspecte senzoriale ale continutului: Culoare: roz spre visiniu Miros: placut insa prea puternic de iaurt Aspect: cremos, cu bucati de fructe, puncte albe care dau senzatia de compozitie neomogena. Aroma: slaba de visine Gust: placut de iaurt, fainos si usor acrisor.

Zuzu Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privat apoi 100%. In anul 2004, ALBALACT SA decide s intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De

22

altfel, lactatele pentru copii si familie era un segment foarte putin exploatat, cu o oferta destul de saraca. In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul Buntate de Lapte. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA iese din randul micilor producatori locali de lactate si ajunge n primii 5 jucatori de pe piata, crescand cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din Romnia. In anul 2005, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca Fulga. Este vorba despre produsele Bunatati cu lapte - 4 sortimente de lapte cu ciocolat i arome de fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic. In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, in 2006, lanseaza in luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte batut) sub brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin designul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata romaneasca, fiind fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare. In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena. Aceasta investitie, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu. Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie 2007, gama de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise. In aprilie 2007, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale ALBALACT din culturi lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuti drept extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase, au consistenta cremoasa si bucati mari de fructe.

23

In septembrie 2007 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultima ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare, asigurand un proces de productie fara intreruperi si fara probleme. Compania Albalact are peste 500 de angajai, peste 3500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga i Zuzu, Albalact mai comercializeaz unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De Albalact". Dupa succesul marcii Fulga, compania Albalact lanseaza un nou brand - Zuzu. Zuzu vine pe piata cu un ambalaj inovativ, cu un design deosebit si cu o gama larga de produse, care permite fiecarui cumparator sa isi aleaga varianta dorita si dimensiunea potrivita pentru consum. Zuzu se adreseaza in primul rand persoanelor tinere, independente, moderne si bine informate, dar si familiilor din mediul urban. Zuzu este o noutate pe piata romaneasca, o marca cu o personalitate unica romanesca, calda, un pic jucausa si moderna. Realitatea este ca toata lumea consuma sau ar trebui sa consume zilnic lactate, care sunt deosebit de importante intr-o dieta sanatoasa. Indiferent de varsta, un iaurt sau un lapte proaspat da energie, astampara foamea si ne asigura necesarul zilnic de calciu. Zuzu si-a propus sa transforme aceasta necesitate de a consuma lactate intr-o placere, a declarat Alexandra Rusu, Consultant de Marketing pentru Albalact. Ambalajele Zuzu sunt si ele o premiera pe piata romaneasca. Acestea sunt Tetra Top, produse cu cea mai moderna tehnologie. Varianta mica a iaurturilor se deschide usor (se consuma ca dintr-un pahar) si, ca noutate, are atasata o lingurita de plastic, sigilata. Varianta de 750 gr (o marime unica in piata), are capac si sigiliu, permitand pastrarea lui in frigider in conditii perfecte. Ambalajul Tetra Top este format din straturi succesive de carton si polietilena alimentara, actionand ca o bariera in calea luminii si a oxigenului factorii care pot deteriora un aliment.

24

Zuzu este o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si placere de a manca, pe langa nevoia propriu zisa. Albalact a investit peste 2 milioane de Euro in liniile de fabricatie Zuzu si deja cred ca Zuzu s-a nascut sub o zodie norocoasa. Primele reactii ale consumatorilor si ale retailer-rilor sunt mai mult decat incurajatoare. Avem planuri mari atat pentru Zuzu cat si pentru celelalte marci Albalact. a declarat Raul Ciurtin, Albalact. Zuzu de visine Ingrediente: lapte semidegresat 1% grasime; preparat de visine 8,5% (contine: bucati de visine 36%; piure de visine 12% si suc concentrat de visine 1,3% ; sirop de glucoza-fructoza ; amidon modificat ; stabilizatori: pectina si guma de carruba; corector de aciditate: citrat trisodic; aroma; acidifiant: acid citric, colorant: cosenila); zahar; proteine din lapte; lapte praf; fermenti selectionati de iaurt.

Valoare nutritiva/la 100g de produs: valoare enegrgetica 77 kcal (326 kj) proteine 3,2g glucide 13,5g lipide 1g

Aspecte senzoriale ale continutului: Culoare: roz spre visiniu Miros: placut de lapte si visine Aspect: cremos cu aroma de visine Aroma: puternica de visine

25

Gust: placut de visine 3.4. Analiza continutului informational obligatoriu si suplimentar al celor

doua marci alese. Mentiuni obligatorii suplimentare etichete Denumirea produsului Denumirea producatorului Lista de ingrediente si pe Frutisima Danone -lapte pasteurizat; -visine 10.8%(cu sirop de glucoza, coloranti naturali, suc aroma); -zahar; -lapte praf; -amidon modificat de -porumb; -gelatina; -fermenti; de soc, Milli Fructelor Friesland -lapte de Savoarea Zuzu Albalact vaca semidegresat grasime; din preparat de 8,5% visine lapte 1% Danone Frutisima Milli fructelor Savoarea Zuzu visine

pasteurizat; -lapte praf; -proteine lapte; -culturi sectionate; -zahar; din porumb; 18% visine, produs zahar, naturale: sfecla

lactice (contine: bucati de visine 36%; piure de visine 12% si visine 1,3% ;

-amidon modificat suc concentrat de -preparat de fructe sirop de glucoza(continand: fructoza ; amidon 9% in modificat ; finit, stabilizatori: arome pectina si guma de visine, carruba; rosie, trisodic; corector aroma;

colorant: suc de de aciditate: citrat

26

stabilizator: de acidifiant: citric).

acidifiant:

acid

amidon modificat citric, porumb, cosenila); - zahar; acid caragenan,

colorant:

proteine

din

lapte; - lapte praf; iaurt. fermenti de selectionati

Valoarea nutritiva Val energetica: Val 85kcal/380kJ Proteine: 3g Glucide: 14g 84kcal/356kJ Proteine: 2.8g Glicide: 14g Grasime: 1.9g

enegrgetica

valoare 77

energetica: kcal (326 kj) - proteine 3,2g - glucide 13,5g - lipide 1g

Grasime: 2.4g Data durabilitatii sediu


15 zile Danone Bucureti str: Cnea Nr: 96 srl, N.

minimale Nume producator

S.C.

Albalact

S.A.,510200Alba Iulia,Str.Gh. Sincai Alba Iulia,Romania Tel:0258.816.738 Fax:0258.815.418 nr.4,jud

27

Instructiuni utilizare necesar daca

de e

se

pstra

la

www.albalact.ro Se pastreaza in frigider inainte i (2-8*C) dupa

temperaturi ntre 2 i 6C

deschiderea ambalajului.

Mentiuni obligatorii si suplimentare de etichetare Denumire produs Lista ingrediente Cantitate din anumite ingrediente Cantitatea neta Data durabilitatii minimale Conditii de depozitare Denumirea comerciala si sediul producatorului/ Importatorului Locul de origine sau provenienta Instructiuni de utilizare Mentiuni suplimentare Observatii:

Danone Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu

Milli Da Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Zuzu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Nu

Dintre cele trei produse alese eticheta cea mai completa este cea de la Danone si Zuzu care contine 6 din cele 10 mentiuni obigatorii respectiv 7, in timp ce eticheta de la Milli contine numai 3 mentiuni din cele 10 obligatorii. Ambele etichete contin toate mentiunile cu exceptia cantitatii din anumite ingrediente, locul de origine sau provenienta si mentiuni suplimentare ; ultimele 3 mentiuni nefiind necesare a fi prevazute pe etichete.

Cap4. Analiza elementelor esteticii

4.1 Forma, cromatica, grafica celor trei ambalaje

28

Materiale de ambalare la Danone 1) Paharele termo-formate DANONE sunt dotate cu trei linii de ambalare care termoformeaz paharele pornind de la folie din polistiren, aprobat pentru contact direct cu alimentul. Paharele termoformate sunt sigilate cu folie compozit hrtie/metal/plastic i decupate dup sudarea operculelor. 2) Paharele pre-formate Paharele pre-formate sunt cumprate de la furnizori interni sau externi agreai de Danone. Ele sunt confecionate de asemenea, din polistiren avizat pentru contact direct cu alimentul, sunt imprimate, pre-decupate i ambalate n condiii igienice, care s asigure pstrarea puritii microbiologice. Paharele pre-formate sunt sigilate cu opercule din folie de aluminiu, imprimate i pre-decupate. Ambalaj Danone Frutisima : din polistiren, forma fiind cilindrica iar partea superioara patratica. Fundul paharului prezinta denivelari utilizate pentru a conferi paharului aderenta pe suprafetele plane. Fundul paharului este realizat dinpolistiren fiind astfel sensibil la lovituri mecanice mai puternice. Sigilarea produsului este realizata printr-un capac patrat, dintr-o folie de aluminiu. Modalitatea de sigilare este prin lipirea foliei de aluminiu. Greutatea continutului: 125g. Paharul este usor de manuit, datorita formei cilindrice. Modalitatea de sigilare confera siguranta in ceea ce priveste pastrarea calitatii produsului precum si pentru eventualele probleme care pot aparea in timpul manuirii (rasturnari).

29

Modalitatea de deschidere este facilitata prin orice capat al foliei, aceasta urmand forma practica a capului ambalajului. Deschiderea presupune un efort redus din partea consumatorului. Eticheta Danone Frutisina:

Eticheta este realizata din hartie fiind aplicata pe peretii paharului. Culoarea etichetei este de un rosu aprins iar culoarea fondului este alba. Aceasta combinatie faciliteaza citirea de la distanta. Eticheta produsului este lipita pe paharul polistiren. Modalitatea de lipire este deficitara avand in vedere ca lipirea nu este realizata pe intreaga suprafata a foliei ramanand o parte nelipita. De asemenea folia era aplicata neuniform pe pertii paharului.

Informatiile de pe eticheta sunt situate pe trei pereti ai ambalajului. Un perete al paharului prezinta informatii despre numele produsului, a producatorului si un desen grafic reprezentand o visina taiata pe jumatate in mijlocul careia este trecut numele produsului. De asemenea pe acest perete mai intalnim si codul de bare al produsului.

Pe peretele opus avem aceleasi reprezentari grafice, insa codul de bare este inlocuit cu numarul de telefon la care consumatorul poate suna pentru sugestii si/sau reclamatii.

Pe al treilea perete avem inscrisa greutatea neta, tipul produsului (iaurt de visine), procentul de grasime (1.9%) si ingredientele. De asemenea sunt prezente numele producatorului, adresa, sigla, precum si atestari de calitate si medicale. Sunt mentionate si alte informatii obligatorii precum si modalitatile si conditiile de pastrare precum si valoare nutritiva.

In partea inferioara a etichetei este trecut pe fond albastru cu font de culoare alba sloganul produsului (Nebunie de fructe). Numele produsului este scris cu litere mari pe fond roz. Deasupra este prezentat producatorul prin sigla acestuia.

30

Folia de aluminiu care reprezinta capacul prezinta aceeasi grafica ca primii doi pereti, in plus fiind precizata valabilitatea produsului si indicatii privind deschiderea produsului.

Ambalalaj Milli Ambalaj: din material plastic rezistent, forma conica (trunchi de con) cu gura paharului mai pronuntata. Fundul paharului este neted fiind destul de alunecos, realizat din acelas material plastic rezistent al lovituri mecanice. Sigilarea produsului este realizata printr-un capac rotund reprezentand o folie de aluminiu neteda, lucioasa. Modalitatea de sigilare este prin lipirea foliei de aluminiu de marginea gurii paharului. Folia prezinta o sectiune mai lunga pentru deschidere. Paharul este usor de manuit, datorita formei rotunde. Modalitatea de sigilare este eficienta, lipirea foliei de aluminiu asigurand pastrarea continutului in conditii optime. Modalitatea de deschidere este facilitata de capatul mai lung al foliei de aluminiu iar deschiderea se poate realiza fara efort din partea consumatorului. Pe fundul ambalajului este prezent semnul care atesta ca materialul folosit este reciclabil (informatie ecologica). Greutatea continutului: 125g

Eticheta: Eticheta este imprimata pe ambalaj, pe fundal alb. Exista o singura sectiune unde sunt plasate informatiile obligatorii despre produs: numele si aroma, ingredientele, conditiile de pastrare, indicatii cu privire la termenul de valabilitate afisat pe capac (Expira la: vezi pe ambalaj ), procentul de grasimi, informatiile nutritionale, atestari medicale. De asemenea sunt trecute informatiile despre producator, datele de contact, distribuitorul, telefonul

31

producatorului, greutatea neta (125g), standardul de tara (ST) si codul de bare. Aceste informatii sunt scrise pe fond alb cu litere albastre a caror marime, relativ mica, ingreuneaza citirea informatiilor (chiar daca combinatia de culori faciliteaza citirea de la distanta). Restul etichetei contine o imagine grafica prezentata de doua ori. Imaginea contine: numele produsului (Milli) scris cu litere mari albastre si verzi. Grafica prezinta modul de creare a iaurtului: laptele care se scurge ca dintr-un vas, in fundal sunt prezentate fructele ( visine) iar in partea inferioara este prezentat produsul finit, iaurtul cu fructe prin culoarea roz, portocaliu, visiniu etc. si bucati rosii, visinii, portocalii etc. de fructe. Pe acest fundal roz, portocaliu, visiniu etc. avem inscrise sloganul produsului (ispita fructelor) si tipul iaurtului (iaurt cu bucati mari de visine). Aceeasi grafica este intalnita si pe capac, pe folia de aluminiu. In plus este inscrisa si data de valabilitate a produsului. Ambalaj Zuzu Ambalaj: - Se foloseste ambalajul aseptic din carton Tetra Pak, ambalaje care sunt reciclabile; ambalajele aseptice din carton contin o folie subtire de aluminiu (0.6 microni), plasata la mijloc, intre straturile de carton si polietilena alimentara; ambalajul aseptic Tetra Pak este format din 7 straturi succesive de carton (75%), aluminiu (5%) si polietilena alimentara (20%). Fiecare tip de material din compozitia ambalajului are functia sa specifica in protejarea alimentului. - Datorita formei compacte, ambalajul de forma paralelipipedica Tetra Top este foarte usor de manuit si depozitat. Dimensiunile sale sunt conforme cu standardele internationale de paletizare. - Fundul paharului este patratos, inchis asemenea unei cutii de carton. - Sigilarea produsului este realizata printr-un capac rotund din. Modalitatea de sigilare este prin lipirea unei folii de carton de partea de dedesubtul capacului de plastic. Folia prezinta o sectiune mai ridicata cu ajutorul careia se poate deschide.

32

- Paharul este usor de manuit, datorita ambalajului moale si a formei patratoase, rotunde la colturi. Modalitatea de sigilare este eficienta, lipirea foliei de carton asigurand pastrarea continutului in conditii optime. - Modalitatea de deschidere este facilitata de capatul mai ridicat al foliei de carton iar deschiderea se poate realiza fara efort din partea consumatorului. - Pe fundul ambalajului este mentionata compania care ambaleaza Zuzu-Tetra Pak, tipul de ambalaj- Tetra Top Greutatea continutului: 330g. Eticheta: Eticheta este imprimata pe ambalaj, pe fundal alb. Pe deasupra acesteia fiind pusa o folie protectoare pentru a se mentine. Exista o singura sectiune unde sunt plasate informatiile obligatorii despre produs: numele si aroma, ingredientele, conditiile de pastrare, indicatii cu privire la termenul de valabilitate afisat pe partea de dedesubtul capacului (Expira la data inscrisa pe ambalaj), informatiile nutritionale, indicatii despre cum se arunca ambalajul la gunoi, atestari medicale. De asemenea sunt trecute informatiile despre producator, datele de contact, distribuitorul, telefonul consumatorului, produs fabricat in sisteme ISO si HACCP si codul de bare; informatii suplimentare: produsele Zuzu sunt ambalate in conditii de maxima igiena si siguranta, fara a folosii conservanti), numele ambalatorului si sigla acestuia este trecuta si ea pe aceasta parte a etichetei. Se mai observa scris, tot cu negru pe alb si o mica descriere a unei zi petrecuta cu Zuzu: M-am trezzzit dimineata cu o pofta nebuna de ceva Fresh. In frigider, aveam un iaurt Zuzu. I-am desfacut rapid capacul si l-am dat pe gat, cu pofta. M-am dus la birou. O alta zzzi lunga si obositoare. In pauzza, o colega m-a invitat la un iaurt. Mai o sedinta, mai un Zuzu, si uite-asa a trecut zzziua. Mi-am petrecut seara la un prieten. In discutii, am savurat iar un Zuzu, de data asta cu fructe. Senzzzationa! Mi-am dat seama ca iaurtul Zuzu e la fel de gustos si hranitor, la orice ora si pe oriunde as fi. Mai beau un Zuzu si ma duc la culcare. Pe maine dimineata!

33

Aceste informatii sunt scrise pe fond alb cu litere negre a caror marime, relativ mica, ingreuneaza citirea informatiilor (chiar daca combinatia de culori faciliteaza citirea de la distanta).

Restul etichetei contine o imagine grafica prezentata de trei ori. Imaginea contine: numele produsului (Zuzu) scris cu litere mari rosii pe fundal alb. Grafica prezinta imaginea unor visine puse alaturi de laptele care se scurge ca dintr-un vas, toate acestea pe un fundal rosiatic care ingreuneaza oarecum distingerea visinelor; Pe acest fundal rosiatic avem inscris tipul produsului (iaurt cu visine). Pe aceste trei parti ale etichetei mai gasim inscris, cu alb, si continutul de graime 1% incadrat intr-un cerc albastru; gramajul de asemenea este inscris pe toate cele trei parti ale etichetei (330g) scris cu negru pe fundal rosu; compania producatoare (Albalact) si sigla acesteia este de asemenea pe cele trei parti ale etichetei. Cromatica ambalajelor celor trei produse Frutisima, Zuzu de visine si Milli

Ispita Fructelor Toate cele trei produse imbina culori puternice pline de personalitate ,Danone Frutisima are predominant in structura ambalajului culorile rosu si albastru . Rosu Este o culoare puternica si agresiva, o culoare calda, dominanta(activa) ce cauta intotdeauna sa atraga atentia. Este o culoare spirituala si intensa si acesta este principalul motiv pentru care utilizarea ei cu succes trebuie analizata. In general rosu este o culoare pozitiva ce exprima vitalitate. Albastru Poate cea mai apreciata culoare la nivel universal, albastrul este intalnit de la cele mai palide nuante pana la cele mai inchise, in cele mai variate combinari si cu cele mai multe semnificatii. Principalale mesaje transmise de albastru sunt pozitive, fiind o culoare universal acceptata ca reprezentativa pentru apa si cer. Albastrul inspira calm, armonie, inteligenta, putere si masculinitate. Culoarea predominanta a ambalajului Zuzu, este rosul in combinatie cu nonculoarea alb, o combinatie plina de tandrete si elegnta totodata. Iaurturile Milli au predominant in structura ambalajului culoarea alba ceea ce da senzatia de puritate , luminozitate, inocenta ,insotita de culorii vii cum ar fii , albastrul ,rosul. Verdele cel mai des asociat naturii sentimentului de liniste/pace, verdele este o 34

culoare neutra, situata la granita dintre culorile active si cele pasive. Este o culoare ce inspira noul, inceputul. Ambele ambalaje inspira vitalitate , energie, sanatate toate acestea fiind oferite prin consumarea produselor din iaurt de la Danone, Zuzu si Milli. Iaurtul te ajuta sa te pastrezi in forma, sa-ti pastrezi vitalitatea, sa te simti confortabil, sa fii puternic, sa cresti sanatos, sa te hranesti activ si nu in ultimul rand sa te bucuri de gustul excelent al iaurturilor. 4.2 Solutii de imbunatatire al aspectului estetic a celor trei ambalaje. Din punct de vedere al graficii Danone este mai atractiv decat Milli prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor , dar in reprezentarea grafica Danone prezinta doar fructul care ofera aroma si nu produsul finit, lucru pe care il face si Zuzu . Un plus pentru Danone il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de repetat si citit. Si informatiile de pe cele trei parti ale etichetei Zuzu sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu rosu pe alb, alb pe rosu sau negru pe rosu, iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Danone cat si Milli si Zuzu se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . Ambalajul iaurtului Milli, ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor, schimbarea designului paharului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul paharului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet, si care sa exprime utilitatea sa zii de zii , atasarea de ambalaj al unei lingurite pentru a putea fi savurat la orice moment fara nici o problema ar putea ajuta la imbunatatirea aspectului estetic al Iaurtului Milli. Ambalajul Danone desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si verde nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Pe ambalajul produsului sunt prezentate fructele care dau aroma produsului si nu si produsul finit ca si in cazul lui Milli deci poate daca s-ar inlocui imaginea fructelor cu produsul finit se va oferi si un aspect mai placut al produsului dar si o informare mai buna a consunatorului cu privire la produsul finit.

35

Ambalajul Zuzu este destul de simplu, culorile dominante fiind rosu si alb, albastul apare doar pentru a incadra continutul de grasime, pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta a descrierii acelei zi ptrecute cu Zuzu care nu pare a fi deloc amuzanta si i ncarca oarecum eticheta. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului.

36

Bibliografie

1. Bazele merceologiei, editura Uranus, Ion Diaconescu,2003 2. Hotarre Nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. 3. Bazele merceologiei, editura Uranus, Ion Diaconescu,2002 4. Etichetarea alimentelor preambalate ANPC 5. Fundamentele stiintei marfurilor, editura Economica, Marieta Olaru, Rodica Pamfilie, Ion Schileru, Anca Purcarea, Mihai Negrea, Anca Atanase, Costel Stanciu,2001 6. http://www.ecursuri.ro/cautare-iaurtul.html 7. http://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/iaurt-31192.html 8. Merceologie alimentara, editura Independenta Economica, Alexandrina Sarbu, Mirela Antonescu, Luminita Neacsu, Luminita Voicu, 2001 9. Marfurile alimentare in comertul international, editura Economica, Dumitru Dima, Rodica Pamfilie, Roxana Procopie, 2001 10. Merceologie alimentara, editura Eficient, Ion Diaconescu, 1998 11. www.danone.com 12. www.frieslandfood.com 13. http://www.iqads.ro/stire_1782/albalact_lanseaza_gama_zuzu.html 14. www.tetrapak.com

37