CARDIOPATIA ISCHEMICA Este o afectiune cardiaca acuta sau cronica care rezulta din reducerea sau intreruperea aportului

de sange la miocard in asociere cu procese patologice din sistemul coronar. Reprezinta peste 50% din mortalitatea generala. Clasificarea OMS in cardiopatiile ischemice: moarte subita, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si aritmiile. Etiopatogenie Cauze: Sunt mai multi factori de risc, daca actioneaza singuri pot determina producerea si agravarea fenomenelor de ateroscleroza direct proportional; daca actioneaza simultan si asincron riscul creste exponential. Factori de risc: HTA Hipolipoproteinelmiile Fumatul Sedentarismul, stresul psihosocial, obezitatea, diabet zaharat, hiperuricemia, influentele hormonale, (pina la menopauza femeile sunt protejate, secretie estrogen) Disfunctie ventilatorii, hipertiroidismul. Factori etiologici determinanti: Ateroscleroza la peste 65% din pacientii cu cardiopatie ischemica Aortita sifilitica Coronarite infectioase din difterie, scarlatina, gripa, endocardite si altele. Coronarita reumatismala, endocardita bacteriana, anevrisme coronariene, anomalii congenitale cum ar fi: artera coronara unica; coronara dreapta original din atriu drept; coronara stanga original din artera pulmonara, ambele duc la moarte in primul an de viata. Traumatisme coronariene, rupturi, calcificari.

Fiziopatologie Factori care cresc consumul de O2: In tensiune intramiocardica crescuta, stare de contractilitate a miocardului crescuta, forta de contractie crescuta, cand creste consumul de oxigen prin cresterea frecventei si scaderea diastolei. In cardiopatia ischemica cresterea consumului de oxigen poate fi produs de toti acesti factori la care se adauga un factor agravant, efortul fizic, care declanseaza criza. Factori care scad consumul de oxigen: Modificari anatomice: ateroscleroza in vasele mari, embolii coronare, anevrisme disecante coronariene, malformatii.

Durerea dispare spontan dupa indepartarea acestor factori sau prin administrarea de Nitroglicerina. 2. Ulcer.Factori functionali: spasmul coronarian. HTA pulmonara. Angina pectorala instabila consta in reaparitia unei angine pectorale de efort. valvulopatii (stenoza aortica. are modificari EKG caracteristice infarctului. severitate si durata. Se pot produce si tulburari grave de reperfuzie si apar fenomene grave de generarea radicalilor liberi de O2 si de exargerbarea fenomenului. ANGINA PECTORALA Se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere sau prin senzatia de o presiune toracica localizata de cele mai multe ori retrosternal si iradiata in regiunile precordiale si in extremitatea superioara si mai rar in alte regiuni. cedeaza dupa oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerina. 15-20min si poate fi declansata de efort. calmata de nitroglicerina. Initial leziunile sunt reversibile ca urmarea se normalizeaza conditile metabolice de moment si astfel teritorile coronariene cu deficit de irigatie vor fi reperfuzate. In urma producerii dezechilibrului intre necesar si aport de oxigen apar modificari: Reducerea perfuziei care duce la hipoxie cea ce duce la activare unor cai in anaerobioza (glicoliza). Angina pectorala de efort agravata cu evolutia brusc inrautatita ca frecventa. dureaza ca un angor de efort. TA scazuta. cea ce determina acumularea de metaboliti acizi si formarea de radicali liberi de oxigen ce au actiune toxica asupra fibrelor miocardica. Poate fi de mai multe tipuri: 1.Angina pectorala de efort. de data recenta.AP intricata survine in cursul unei afectiuni extracardiace. La randul sau poate fi: angina pectorala de nuovo (cel putin o luna) angina pectorala stabila apare cu aceasi frecventa in fiecare zi/sapt. boli digestive. Are istoricul de cel putin o luna sau mai mult. emotii si de alti factori. stenoza mitrala) HTA sistemica. reprezinta o categorie de angina pectorala ce se trateaza chirurgical 3. declansate de eforturi variabile.Angina pectorala spontana nu are legatura cu efortul Angina pectorala de repauz Angina pectorala de decubit (mai frecventa noaptea) Angina pectorala Printzmeta apare ciclic mai ales noaptea. dureroase. Sau leziuni reversibile. insuficienta aortica. Durerea dureaza pina la max. fenomene de tromboza ducand la leziuni ireversibile si in final duc la hemoragii sau necroza si infarct. determinat de acelas efort fizic si de emotii de un anumit grad. episoade trecatoare. . si precede cu cel putin 2 sapt instalarea infarctului 4.

nevralgii costale. In cazul anginei pectorale stabile localizarea durerii retrosternal in zona inf. . Caracteristicele durerii iradiere din zona retrosternala spre extremitatea cefalica frecvent iradiaza in umar stg. Crizele de HTA. digestii laborioase. boli digestive. jena. fara caracter pulsativ.. cu infarctul. antebrat si ultimele 2 degete. hipoglicemie. vasodilatatoarele. Crizele pot fi zilnice de mai multe ori pe zi sau pe luna. depind de severitatea leziunii sau de numaulr de vase lezate. medicament. Intensitatea si caracter afectiv Ghiara. uneori durerea absenta in reg toracica. Diagnosticul Se poate pune clinic pe anamneza si pe descrierea durerii. periartrita scapulo-humerala stg. In criza durerea este in platou fara oscilatii. defecare.) Daca nu a cedat in 3 min nu este durere anginoasa. in 20-30 din cazuri nu este concludent) Diagnostic diferential intre angina pectorala stabila/instabila. regiunea epigastrica. tahicardii. sfasiere. brat. fumat). si prezenta doar in zonele de iradiere. administrarea de nitroglicerina (duce la disparitie in 1-3 min. este infarct. foarte rar axila stg. nu este influentata de miscare. deglutitie. EKG (esential. Sediul in manubriul sternal. Conditii de disparitie: repaus fizic la pat. stranut. nu se accentueaza la palpare. Daca este mai lunga de 15 min este AP instabila sau infarct. efectul de nictiune (prostatici). paraclinice Coronarografie in angina pectorala instabila. tahicardie (cafea. pericardita ac. luxatii si fracturi costale. emotia. expunerea la frig. stern. unele medicamente.Cauze:vezi cardopatoa ischemica Favorizante Diabetul zaharat frecventa este de 5 X mai mare la bolnavii coronariene. mediu. nu este pulsatila. sup. Iradierea durerii regiunea precordiala. cu anevrism disecant de aorta sau cu dureri de origine extracardiaca (cardiospasm. Semn caracteristic spectatorul de vitrina.) Caractere negative Nu se instaleaza de-o data. Durata 1-15min. Ex. toracica ant. Conditii de declansare a durerii: efortul. hipotensoarele. cresterea concentratiei de colesterol.

se amelioreaza la sedative sau antialgice (morfina) Caracter afectiv. Durata peste 30min. transpiratii. max la 3-6 zile normalizeaza in 8-14 zile. creste glicemia. Caracter negativ vezi AP. in repaus in afara oricarei suprasolicitari imediate ale inimii (apare ca un trasnet din senin). Ex paraclinice EKG cu modificari caracteristice vezi LP. diuretice) . tahicardie paroxistica. Conditii de disparitie: nu dispare la nitroglicerina. cianoza buzelor.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Consta in producerea in miocard a unei necrozei ischemice ca urmarea a scaderii bruste a fluxului sanguin coronarian si/sau a obstructiei coronariene.24 ore se normalizeaza dupa 4-6 zile LDH debut 24-48 ore. ritm de galop. puls tahicardic pina la colaps. fenomene nervoase: ameteala. + simptome si semne de soc: scaderea TA. se normalizeaza in 3-4 zile TGO incepe sa creasca 8-12 ore max. durerea anginoasa este prelungita si poate fi precedata de manifestari caracteristice. delir. agresivitate. atropina. Evolutie si complicatii: Evolutia imediata datorita insuficenta de pompa a ventricului stang care sunt: tulburari de ritm datorita mai multor cauze. confuzie. paloare. metabolice hipoxie. Alte simptome clinice: stare subfebrila. Sediul Conditii de aparitie. prodroom. lovitura. Criterii de diagnostic. suflu sistolic. hipocalemie. Perceputa ca o stare de moarte eminenta. batrani. scade lipidele. morfina. Exista si debut fara durere in diabet zaharat. varsaturi. Cauze anatomica. atroce ca o strivire. jene precordiala in conditii necaracteristice. consum tutun sau cofeina. greata. 1 ora-3ore Foarte rar peste 8 ore. ischemie si necroza a zonei de Hiperactivitate simpatic/para simp Cauze hemodinamice (insuf de pompa) Cauze iatrogene (medicatie aritmizanta. agitatie. Alte examene: Cresterea VSH Leucocitoza. Modificari enzimatice: Creatin fosfokinaza creste in primele ore pina la 24 ore. durere puternica. Uneori favorizat de o stare transitorie de hipoTA. hipoglicemie. digitalice. scade colseterolul. frecatura pericardica dupa 12-24 de ore. creste proteina C reactiva.

INSUFICIENTA CARDIACA Un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac corespunzator necesitatilor energetice ale organismului in conditii de repaus si de efort. Dar la efort este insuficient. este consecinta unei boli cardiace sau extracardiace.Tulb de conducere pina la bl de ram AV Embolii cerebrale pina la coma Embolii renale splenice. . cand se instaleaza progresiv cu scaderea treptata a rezervelor miocardice si forta de rezerva normala Dupa instalare mai poate fi: Compensata cand intervin mecanisme adaptative. Nu este o boala. cand se instaleaza brusc cu scaderea fortelor de rezerva. Decompensata in repauz si efort apar manifestari de insuficienta de oxigen cea ce duce la influentarea SNC cu ameteala. cand se asigura un debit cardiac suficient pentru nevoile tisulare in conditii de repaus. Insuf cardiaca cronica. dr. Insuficienta cardiaca poate fi de 3 tipuri dupa localizare Insuf cardiaca stg. tulburari de orientare. globala Dupa instalare se impart in insuf cardiaca acuta. Etiologia reflecta tulburarea functiei de pompa a cordului. obosela.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful