CARDIOPATIA ISCHEMICA Este o afectiune cardiaca acuta sau cronica care rezulta din reducerea sau intreruperea aportului

de sange la miocard in asociere cu procese patologice din sistemul coronar. Reprezinta peste 50% din mortalitatea generala. Clasificarea OMS in cardiopatiile ischemice: moarte subita, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si aritmiile. Etiopatogenie Cauze: Sunt mai multi factori de risc, daca actioneaza singuri pot determina producerea si agravarea fenomenelor de ateroscleroza direct proportional; daca actioneaza simultan si asincron riscul creste exponential. Factori de risc: HTA Hipolipoproteinelmiile Fumatul Sedentarismul, stresul psihosocial, obezitatea, diabet zaharat, hiperuricemia, influentele hormonale, (pina la menopauza femeile sunt protejate, secretie estrogen) Disfunctie ventilatorii, hipertiroidismul. Factori etiologici determinanti: Ateroscleroza la peste 65% din pacientii cu cardiopatie ischemica Aortita sifilitica Coronarite infectioase din difterie, scarlatina, gripa, endocardite si altele. Coronarita reumatismala, endocardita bacteriana, anevrisme coronariene, anomalii congenitale cum ar fi: artera coronara unica; coronara dreapta original din atriu drept; coronara stanga original din artera pulmonara, ambele duc la moarte in primul an de viata. Traumatisme coronariene, rupturi, calcificari.

Fiziopatologie Factori care cresc consumul de O2: In tensiune intramiocardica crescuta, stare de contractilitate a miocardului crescuta, forta de contractie crescuta, cand creste consumul de oxigen prin cresterea frecventei si scaderea diastolei. In cardiopatia ischemica cresterea consumului de oxigen poate fi produs de toti acesti factori la care se adauga un factor agravant, efortul fizic, care declanseaza criza. Factori care scad consumul de oxigen: Modificari anatomice: ateroscleroza in vasele mari, embolii coronare, anevrisme disecante coronariene, malformatii.

In urma producerii dezechilibrului intre necesar si aport de oxigen apar modificari: Reducerea perfuziei care duce la hipoxie cea ce duce la activare unor cai in anaerobioza (glicoliza). dureaza ca un angor de efort. cedeaza dupa oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerina. declansate de eforturi variabile.Factori functionali: spasmul coronarian. boli digestive. determinat de acelas efort fizic si de emotii de un anumit grad. Initial leziunile sunt reversibile ca urmarea se normalizeaza conditile metabolice de moment si astfel teritorile coronariene cu deficit de irigatie vor fi reperfuzate. si precede cu cel putin 2 sapt instalarea infarctului 4.AP intricata survine in cursul unei afectiuni extracardiace. Ulcer. ANGINA PECTORALA Se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere sau prin senzatia de o presiune toracica localizata de cele mai multe ori retrosternal si iradiata in regiunile precordiale si in extremitatea superioara si mai rar in alte regiuni. valvulopatii (stenoza aortica. insuficienta aortica. 2. La randul sau poate fi: angina pectorala de nuovo (cel putin o luna) angina pectorala stabila apare cu aceasi frecventa in fiecare zi/sapt. Durerea dureaza pina la max. 15-20min si poate fi declansata de efort. dureroase. emotii si de alti factori. Angina pectorala de efort agravata cu evolutia brusc inrautatita ca frecventa. reprezinta o categorie de angina pectorala ce se trateaza chirurgical 3. Durerea dispare spontan dupa indepartarea acestor factori sau prin administrarea de Nitroglicerina. TA scazuta.Angina pectorala spontana nu are legatura cu efortul Angina pectorala de repauz Angina pectorala de decubit (mai frecventa noaptea) Angina pectorala Printzmeta apare ciclic mai ales noaptea. are modificari EKG caracteristice infarctului. calmata de nitroglicerina. stenoza mitrala) HTA sistemica. episoade trecatoare. Poate fi de mai multe tipuri: 1. . severitate si durata. HTA pulmonara. Sau leziuni reversibile.Angina pectorala de efort. fenomene de tromboza ducand la leziuni ireversibile si in final duc la hemoragii sau necroza si infarct. Se pot produce si tulburari grave de reperfuzie si apar fenomene grave de generarea radicalilor liberi de O2 si de exargerbarea fenomenului. cea ce determina acumularea de metaboliti acizi si formarea de radicali liberi de oxigen ce au actiune toxica asupra fibrelor miocardica. de data recenta. Are istoricul de cel putin o luna sau mai mult. Angina pectorala instabila consta in reaparitia unei angine pectorale de efort.

) Daca nu a cedat in 3 min nu este durere anginoasa. si prezenta doar in zonele de iradiere. mediu. stern. hipotensoarele. foarte rar axila stg. Diagnosticul Se poate pune clinic pe anamneza si pe descrierea durerii. tahicardii. Daca este mai lunga de 15 min este AP instabila sau infarct. administrarea de nitroglicerina (duce la disparitie in 1-3 min. Conditii de disparitie: repaus fizic la pat. antebrat si ultimele 2 degete. emotia. depind de severitatea leziunii sau de numaulr de vase lezate. unele medicamente. medicament. defecare.Cauze:vezi cardopatoa ischemica Favorizante Diabetul zaharat frecventa este de 5 X mai mare la bolnavii coronariene. efectul de nictiune (prostatici). digestii laborioase. nu este pulsatila. fumat). nevralgii costale. EKG (esential. este infarct. stranut. hipoglicemie. In criza durerea este in platou fara oscilatii. nu se accentueaza la palpare. deglutitie. cu infarctul. Intensitatea si caracter afectiv Ghiara. tahicardie (cafea. Conditii de declansare a durerii: efortul.) Caractere negative Nu se instaleaza de-o data. brat. nu este influentata de miscare. expunerea la frig. Crizele pot fi zilnice de mai multe ori pe zi sau pe luna. uneori durerea absenta in reg toracica. boli digestive. Ex. .. Sediul in manubriul sternal. Iradierea durerii regiunea precordiala. cresterea concentratiei de colesterol. cu anevrism disecant de aorta sau cu dureri de origine extracardiaca (cardiospasm. periartrita scapulo-humerala stg. Semn caracteristic spectatorul de vitrina. regiunea epigastrica. toracica ant. Caracteristicele durerii iradiere din zona retrosternala spre extremitatea cefalica frecvent iradiaza in umar stg. jena. Durata 1-15min. in 20-30 din cazuri nu este concludent) Diagnostic diferential intre angina pectorala stabila/instabila. Crizele de HTA. sfasiere. pericardita ac. luxatii si fracturi costale. sup. paraclinice Coronarografie in angina pectorala instabila. fara caracter pulsativ. vasodilatatoarele. In cazul anginei pectorale stabile localizarea durerii retrosternal in zona inf.

atroce ca o strivire. varsaturi. atropina. ischemie si necroza a zonei de Hiperactivitate simpatic/para simp Cauze hemodinamice (insuf de pompa) Cauze iatrogene (medicatie aritmizanta. suflu sistolic. agresivitate. durerea anginoasa este prelungita si poate fi precedata de manifestari caracteristice.24 ore se normalizeaza dupa 4-6 zile LDH debut 24-48 ore. 1 ora-3ore Foarte rar peste 8 ore. transpiratii. diuretice) . se amelioreaza la sedative sau antialgice (morfina) Caracter afectiv. jene precordiala in conditii necaracteristice. paloare. agitatie. Exista si debut fara durere in diabet zaharat. durere puternica. fenomene nervoase: ameteala. creste glicemia. Uneori favorizat de o stare transitorie de hipoTA. Conditii de disparitie: nu dispare la nitroglicerina. hipocalemie. metabolice hipoxie. digitalice. tahicardie paroxistica. Evolutie si complicatii: Evolutia imediata datorita insuficenta de pompa a ventricului stang care sunt: tulburari de ritm datorita mai multor cauze. Sediul Conditii de aparitie. scade colseterolul. Alte simptome clinice: stare subfebrila. prodroom. greata. Criterii de diagnostic. hipoglicemie. in repaus in afara oricarei suprasolicitari imediate ale inimii (apare ca un trasnet din senin). max la 3-6 zile normalizeaza in 8-14 zile. batrani. creste proteina C reactiva. Ex paraclinice EKG cu modificari caracteristice vezi LP. cianoza buzelor. frecatura pericardica dupa 12-24 de ore. confuzie. consum tutun sau cofeina. scade lipidele.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Consta in producerea in miocard a unei necrozei ischemice ca urmarea a scaderii bruste a fluxului sanguin coronarian si/sau a obstructiei coronariene. lovitura. puls tahicardic pina la colaps. se normalizeaza in 3-4 zile TGO incepe sa creasca 8-12 ore max. delir. Alte examene: Cresterea VSH Leucocitoza. ritm de galop. Modificari enzimatice: Creatin fosfokinaza creste in primele ore pina la 24 ore. morfina. Cauze anatomica. Durata peste 30min. + simptome si semne de soc: scaderea TA. Caracter negativ vezi AP. Perceputa ca o stare de moarte eminenta.

Tulb de conducere pina la bl de ram AV Embolii cerebrale pina la coma Embolii renale splenice. Nu este o boala. dr. cand se asigura un debit cardiac suficient pentru nevoile tisulare in conditii de repaus. Etiologia reflecta tulburarea functiei de pompa a cordului. obosela. Insuf cardiaca cronica. este consecinta unei boli cardiace sau extracardiace. . globala Dupa instalare se impart in insuf cardiaca acuta. Dar la efort este insuficient. cand se instaleaza progresiv cu scaderea treptata a rezervelor miocardice si forta de rezerva normala Dupa instalare mai poate fi: Compensata cand intervin mecanisme adaptative. cand se instaleaza brusc cu scaderea fortelor de rezerva. INSUFICIENTA CARDIACA Un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac corespunzator necesitatilor energetice ale organismului in conditii de repaus si de efort. Decompensata in repauz si efort apar manifestari de insuficienta de oxigen cea ce duce la influentarea SNC cu ameteala. Insuficienta cardiaca poate fi de 3 tipuri dupa localizare Insuf cardiaca stg. tulburari de orientare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful