CARDIOPATIA ISCHEMICA Este o afectiune cardiaca acuta sau cronica care rezulta din reducerea sau intreruperea aportului

de sange la miocard in asociere cu procese patologice din sistemul coronar. Reprezinta peste 50% din mortalitatea generala. Clasificarea OMS in cardiopatiile ischemice: moarte subita, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si aritmiile. Etiopatogenie Cauze: Sunt mai multi factori de risc, daca actioneaza singuri pot determina producerea si agravarea fenomenelor de ateroscleroza direct proportional; daca actioneaza simultan si asincron riscul creste exponential. Factori de risc: HTA Hipolipoproteinelmiile Fumatul Sedentarismul, stresul psihosocial, obezitatea, diabet zaharat, hiperuricemia, influentele hormonale, (pina la menopauza femeile sunt protejate, secretie estrogen) Disfunctie ventilatorii, hipertiroidismul. Factori etiologici determinanti: Ateroscleroza la peste 65% din pacientii cu cardiopatie ischemica Aortita sifilitica Coronarite infectioase din difterie, scarlatina, gripa, endocardite si altele. Coronarita reumatismala, endocardita bacteriana, anevrisme coronariene, anomalii congenitale cum ar fi: artera coronara unica; coronara dreapta original din atriu drept; coronara stanga original din artera pulmonara, ambele duc la moarte in primul an de viata. Traumatisme coronariene, rupturi, calcificari.

Fiziopatologie Factori care cresc consumul de O2: In tensiune intramiocardica crescuta, stare de contractilitate a miocardului crescuta, forta de contractie crescuta, cand creste consumul de oxigen prin cresterea frecventei si scaderea diastolei. In cardiopatia ischemica cresterea consumului de oxigen poate fi produs de toti acesti factori la care se adauga un factor agravant, efortul fizic, care declanseaza criza. Factori care scad consumul de oxigen: Modificari anatomice: ateroscleroza in vasele mari, embolii coronare, anevrisme disecante coronariene, malformatii.

fenomene de tromboza ducand la leziuni ireversibile si in final duc la hemoragii sau necroza si infarct. La randul sau poate fi: angina pectorala de nuovo (cel putin o luna) angina pectorala stabila apare cu aceasi frecventa in fiecare zi/sapt. cedeaza dupa oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerina. Poate fi de mai multe tipuri: 1. emotii si de alti factori.Angina pectorala spontana nu are legatura cu efortul Angina pectorala de repauz Angina pectorala de decubit (mai frecventa noaptea) Angina pectorala Printzmeta apare ciclic mai ales noaptea. dureaza ca un angor de efort. declansate de eforturi variabile. Sau leziuni reversibile. In urma producerii dezechilibrului intre necesar si aport de oxigen apar modificari: Reducerea perfuziei care duce la hipoxie cea ce duce la activare unor cai in anaerobioza (glicoliza).AP intricata survine in cursul unei afectiuni extracardiace. episoade trecatoare.Angina pectorala de efort. stenoza mitrala) HTA sistemica. Se pot produce si tulburari grave de reperfuzie si apar fenomene grave de generarea radicalilor liberi de O2 si de exargerbarea fenomenului. Ulcer. are modificari EKG caracteristice infarctului. severitate si durata. . Durerea dispare spontan dupa indepartarea acestor factori sau prin administrarea de Nitroglicerina. Durerea dureaza pina la max.Factori functionali: spasmul coronarian. TA scazuta. 2. cea ce determina acumularea de metaboliti acizi si formarea de radicali liberi de oxigen ce au actiune toxica asupra fibrelor miocardica. determinat de acelas efort fizic si de emotii de un anumit grad. Initial leziunile sunt reversibile ca urmarea se normalizeaza conditile metabolice de moment si astfel teritorile coronariene cu deficit de irigatie vor fi reperfuzate. reprezinta o categorie de angina pectorala ce se trateaza chirurgical 3. Angina pectorala instabila consta in reaparitia unei angine pectorale de efort. insuficienta aortica. Angina pectorala de efort agravata cu evolutia brusc inrautatita ca frecventa. boli digestive. si precede cu cel putin 2 sapt instalarea infarctului 4. de data recenta. HTA pulmonara. ANGINA PECTORALA Se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere sau prin senzatia de o presiune toracica localizata de cele mai multe ori retrosternal si iradiata in regiunile precordiale si in extremitatea superioara si mai rar in alte regiuni. dureroase. Are istoricul de cel putin o luna sau mai mult. valvulopatii (stenoza aortica. calmata de nitroglicerina. 15-20min si poate fi declansata de efort.

pericardita ac. nu este pulsatila. Diagnosticul Se poate pune clinic pe anamneza si pe descrierea durerii. periartrita scapulo-humerala stg. medicament. luxatii si fracturi costale. Crizele de HTA. efectul de nictiune (prostatici). nu se accentueaza la palpare.Cauze:vezi cardopatoa ischemica Favorizante Diabetul zaharat frecventa este de 5 X mai mare la bolnavii coronariene. expunerea la frig. vasodilatatoarele. sfasiere. Durata 1-15min. digestii laborioase. paraclinice Coronarografie in angina pectorala instabila. cu infarctul.. Caracteristicele durerii iradiere din zona retrosternala spre extremitatea cefalica frecvent iradiaza in umar stg. emotia.) Caractere negative Nu se instaleaza de-o data.) Daca nu a cedat in 3 min nu este durere anginoasa. sup. cu anevrism disecant de aorta sau cu dureri de origine extracardiaca (cardiospasm. fara caracter pulsativ. antebrat si ultimele 2 degete. uneori durerea absenta in reg toracica. depind de severitatea leziunii sau de numaulr de vase lezate. Conditii de disparitie: repaus fizic la pat. in 20-30 din cazuri nu este concludent) Diagnostic diferential intre angina pectorala stabila/instabila. Semn caracteristic spectatorul de vitrina. Sediul in manubriul sternal. Intensitatea si caracter afectiv Ghiara. si prezenta doar in zonele de iradiere. unele medicamente. Conditii de declansare a durerii: efortul. toracica ant. . stern. regiunea epigastrica. nevralgii costale. fumat). stranut. tahicardie (cafea. este infarct. boli digestive. brat. Ex. tahicardii. In criza durerea este in platou fara oscilatii. jena. hipoglicemie. foarte rar axila stg. hipotensoarele. defecare. cresterea concentratiei de colesterol. Daca este mai lunga de 15 min este AP instabila sau infarct. mediu. Iradierea durerii regiunea precordiala. nu este influentata de miscare. EKG (esential. administrarea de nitroglicerina (duce la disparitie in 1-3 min. In cazul anginei pectorale stabile localizarea durerii retrosternal in zona inf. Crizele pot fi zilnice de mai multe ori pe zi sau pe luna. deglutitie.

1 ora-3ore Foarte rar peste 8 ore. Alte examene: Cresterea VSH Leucocitoza. greata.24 ore se normalizeaza dupa 4-6 zile LDH debut 24-48 ore. transpiratii. Evolutie si complicatii: Evolutia imediata datorita insuficenta de pompa a ventricului stang care sunt: tulburari de ritm datorita mai multor cauze. Criterii de diagnostic. prodroom. Uneori favorizat de o stare transitorie de hipoTA. Durata peste 30min. Conditii de disparitie: nu dispare la nitroglicerina. creste proteina C reactiva. varsaturi. confuzie. Modificari enzimatice: Creatin fosfokinaza creste in primele ore pina la 24 ore. durerea anginoasa este prelungita si poate fi precedata de manifestari caracteristice. hipoglicemie.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Consta in producerea in miocard a unei necrozei ischemice ca urmarea a scaderii bruste a fluxului sanguin coronarian si/sau a obstructiei coronariene. scade colseterolul. Caracter negativ vezi AP. Sediul Conditii de aparitie. max la 3-6 zile normalizeaza in 8-14 zile. paloare. metabolice hipoxie. fenomene nervoase: ameteala. digitalice. morfina. agitatie. tahicardie paroxistica. agresivitate. se normalizeaza in 3-4 zile TGO incepe sa creasca 8-12 ore max. delir. Ex paraclinice EKG cu modificari caracteristice vezi LP. diuretice) . Perceputa ca o stare de moarte eminenta. ritm de galop. ischemie si necroza a zonei de Hiperactivitate simpatic/para simp Cauze hemodinamice (insuf de pompa) Cauze iatrogene (medicatie aritmizanta. + simptome si semne de soc: scaderea TA. creste glicemia. suflu sistolic. Exista si debut fara durere in diabet zaharat. se amelioreaza la sedative sau antialgice (morfina) Caracter afectiv. hipocalemie. Cauze anatomica. batrani. frecatura pericardica dupa 12-24 de ore. consum tutun sau cofeina. atroce ca o strivire. lovitura. jene precordiala in conditii necaracteristice. scade lipidele. Alte simptome clinice: stare subfebrila. puls tahicardic pina la colaps. in repaus in afara oricarei suprasolicitari imediate ale inimii (apare ca un trasnet din senin). cianoza buzelor. durere puternica. atropina.

obosela. cand se instaleaza brusc cu scaderea fortelor de rezerva. globala Dupa instalare se impart in insuf cardiaca acuta. cand se instaleaza progresiv cu scaderea treptata a rezervelor miocardice si forta de rezerva normala Dupa instalare mai poate fi: Compensata cand intervin mecanisme adaptative.Tulb de conducere pina la bl de ram AV Embolii cerebrale pina la coma Embolii renale splenice. cand se asigura un debit cardiac suficient pentru nevoile tisulare in conditii de repaus. Insuf cardiaca cronica. . Nu este o boala. Insuficienta cardiaca poate fi de 3 tipuri dupa localizare Insuf cardiaca stg. este consecinta unei boli cardiace sau extracardiace. Etiologia reflecta tulburarea functiei de pompa a cordului. INSUFICIENTA CARDIACA Un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac corespunzator necesitatilor energetice ale organismului in conditii de repaus si de efort. dr. tulburari de orientare. Decompensata in repauz si efort apar manifestari de insuficienta de oxigen cea ce duce la influentarea SNC cu ameteala. Dar la efort este insuficient.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful