CARDIOPATIA ISCHEMICA Este o afectiune cardiaca acuta sau cronica care rezulta din reducerea sau intreruperea aportului

de sange la miocard in asociere cu procese patologice din sistemul coronar. Reprezinta peste 50% din mortalitatea generala. Clasificarea OMS in cardiopatiile ischemice: moarte subita, angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si aritmiile. Etiopatogenie Cauze: Sunt mai multi factori de risc, daca actioneaza singuri pot determina producerea si agravarea fenomenelor de ateroscleroza direct proportional; daca actioneaza simultan si asincron riscul creste exponential. Factori de risc: HTA Hipolipoproteinelmiile Fumatul Sedentarismul, stresul psihosocial, obezitatea, diabet zaharat, hiperuricemia, influentele hormonale, (pina la menopauza femeile sunt protejate, secretie estrogen) Disfunctie ventilatorii, hipertiroidismul. Factori etiologici determinanti: Ateroscleroza la peste 65% din pacientii cu cardiopatie ischemica Aortita sifilitica Coronarite infectioase din difterie, scarlatina, gripa, endocardite si altele. Coronarita reumatismala, endocardita bacteriana, anevrisme coronariene, anomalii congenitale cum ar fi: artera coronara unica; coronara dreapta original din atriu drept; coronara stanga original din artera pulmonara, ambele duc la moarte in primul an de viata. Traumatisme coronariene, rupturi, calcificari.

Fiziopatologie Factori care cresc consumul de O2: In tensiune intramiocardica crescuta, stare de contractilitate a miocardului crescuta, forta de contractie crescuta, cand creste consumul de oxigen prin cresterea frecventei si scaderea diastolei. In cardiopatia ischemica cresterea consumului de oxigen poate fi produs de toti acesti factori la care se adauga un factor agravant, efortul fizic, care declanseaza criza. Factori care scad consumul de oxigen: Modificari anatomice: ateroscleroza in vasele mari, embolii coronare, anevrisme disecante coronariene, malformatii.

si precede cu cel putin 2 sapt instalarea infarctului 4. ANGINA PECTORALA Se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere sau prin senzatia de o presiune toracica localizata de cele mai multe ori retrosternal si iradiata in regiunile precordiale si in extremitatea superioara si mai rar in alte regiuni. insuficienta aortica. In urma producerii dezechilibrului intre necesar si aport de oxigen apar modificari: Reducerea perfuziei care duce la hipoxie cea ce duce la activare unor cai in anaerobioza (glicoliza). La randul sau poate fi: angina pectorala de nuovo (cel putin o luna) angina pectorala stabila apare cu aceasi frecventa in fiecare zi/sapt. dureroase. determinat de acelas efort fizic si de emotii de un anumit grad.Factori functionali: spasmul coronarian. 2. Ulcer. are modificari EKG caracteristice infarctului. de data recenta. boli digestive. . Durerea dureaza pina la max. reprezinta o categorie de angina pectorala ce se trateaza chirurgical 3. Durerea dispare spontan dupa indepartarea acestor factori sau prin administrarea de Nitroglicerina. declansate de eforturi variabile. emotii si de alti factori. stenoza mitrala) HTA sistemica. Angina pectorala instabila consta in reaparitia unei angine pectorale de efort. episoade trecatoare. Poate fi de mai multe tipuri: 1. fenomene de tromboza ducand la leziuni ireversibile si in final duc la hemoragii sau necroza si infarct.Angina pectorala de efort.Angina pectorala spontana nu are legatura cu efortul Angina pectorala de repauz Angina pectorala de decubit (mai frecventa noaptea) Angina pectorala Printzmeta apare ciclic mai ales noaptea. Are istoricul de cel putin o luna sau mai mult. Sau leziuni reversibile. HTA pulmonara. dureaza ca un angor de efort. Initial leziunile sunt reversibile ca urmarea se normalizeaza conditile metabolice de moment si astfel teritorile coronariene cu deficit de irigatie vor fi reperfuzate. severitate si durata. cedeaza dupa oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerina. calmata de nitroglicerina.AP intricata survine in cursul unei afectiuni extracardiace. Se pot produce si tulburari grave de reperfuzie si apar fenomene grave de generarea radicalilor liberi de O2 si de exargerbarea fenomenului. Angina pectorala de efort agravata cu evolutia brusc inrautatita ca frecventa. cea ce determina acumularea de metaboliti acizi si formarea de radicali liberi de oxigen ce au actiune toxica asupra fibrelor miocardica. valvulopatii (stenoza aortica. TA scazuta. 15-20min si poate fi declansata de efort.

periartrita scapulo-humerala stg. jena. EKG (esential. fara caracter pulsativ. luxatii si fracturi costale. si prezenta doar in zonele de iradiere.) Daca nu a cedat in 3 min nu este durere anginoasa. nu este influentata de miscare. tahicardii. boli digestive. emotia. defecare. foarte rar axila stg. sup. antebrat si ultimele 2 degete. paraclinice Coronarografie in angina pectorala instabila. in 20-30 din cazuri nu este concludent) Diagnostic diferential intre angina pectorala stabila/instabila. Diagnosticul Se poate pune clinic pe anamneza si pe descrierea durerii. pericardita ac. Conditii de declansare a durerii: efortul. cu anevrism disecant de aorta sau cu dureri de origine extracardiaca (cardiospasm. Durata 1-15min. depind de severitatea leziunii sau de numaulr de vase lezate. expunerea la frig. Semn caracteristic spectatorul de vitrina. administrarea de nitroglicerina (duce la disparitie in 1-3 min. medicament. cu infarctul. regiunea epigastrica. . Crizele pot fi zilnice de mai multe ori pe zi sau pe luna. uneori durerea absenta in reg toracica.) Caractere negative Nu se instaleaza de-o data..Cauze:vezi cardopatoa ischemica Favorizante Diabetul zaharat frecventa este de 5 X mai mare la bolnavii coronariene. sfasiere. Intensitatea si caracter afectiv Ghiara. stern. Daca este mai lunga de 15 min este AP instabila sau infarct. In cazul anginei pectorale stabile localizarea durerii retrosternal in zona inf. fumat). brat. unele medicamente. Caracteristicele durerii iradiere din zona retrosternala spre extremitatea cefalica frecvent iradiaza in umar stg. toracica ant. hipoglicemie. deglutitie. hipotensoarele. digestii laborioase. nevralgii costale. Ex. tahicardie (cafea. Iradierea durerii regiunea precordiala. Crizele de HTA. este infarct. In criza durerea este in platou fara oscilatii. nu se accentueaza la palpare. vasodilatatoarele. stranut. Conditii de disparitie: repaus fizic la pat. Sediul in manubriul sternal. efectul de nictiune (prostatici). mediu. cresterea concentratiei de colesterol. nu este pulsatila.

paloare. agresivitate. se amelioreaza la sedative sau antialgice (morfina) Caracter afectiv. durerea anginoasa este prelungita si poate fi precedata de manifestari caracteristice. Conditii de disparitie: nu dispare la nitroglicerina. ischemie si necroza a zonei de Hiperactivitate simpatic/para simp Cauze hemodinamice (insuf de pompa) Cauze iatrogene (medicatie aritmizanta. max la 3-6 zile normalizeaza in 8-14 zile. Alte examene: Cresterea VSH Leucocitoza. jene precordiala in conditii necaracteristice. fenomene nervoase: ameteala. agitatie. Exista si debut fara durere in diabet zaharat. 1 ora-3ore Foarte rar peste 8 ore. batrani. delir. tahicardie paroxistica. ritm de galop. prodroom. scade colseterolul.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Consta in producerea in miocard a unei necrozei ischemice ca urmarea a scaderii bruste a fluxului sanguin coronarian si/sau a obstructiei coronariene. + simptome si semne de soc: scaderea TA. Uneori favorizat de o stare transitorie de hipoTA. greata. cianoza buzelor. atropina. transpiratii. Modificari enzimatice: Creatin fosfokinaza creste in primele ore pina la 24 ore. suflu sistolic. Durata peste 30min. puls tahicardic pina la colaps. scade lipidele. confuzie. Criterii de diagnostic. hipoglicemie. in repaus in afara oricarei suprasolicitari imediate ale inimii (apare ca un trasnet din senin). diuretice) . creste proteina C reactiva. morfina. Alte simptome clinice: stare subfebrila. se normalizeaza in 3-4 zile TGO incepe sa creasca 8-12 ore max. consum tutun sau cofeina. Perceputa ca o stare de moarte eminenta. durere puternica. hipocalemie. Cauze anatomica. digitalice. atroce ca o strivire. Sediul Conditii de aparitie.24 ore se normalizeaza dupa 4-6 zile LDH debut 24-48 ore. frecatura pericardica dupa 12-24 de ore. metabolice hipoxie. creste glicemia. varsaturi. Ex paraclinice EKG cu modificari caracteristice vezi LP. Evolutie si complicatii: Evolutia imediata datorita insuficenta de pompa a ventricului stang care sunt: tulburari de ritm datorita mai multor cauze. lovitura. Caracter negativ vezi AP.

dr. cand se asigura un debit cardiac suficient pentru nevoile tisulare in conditii de repaus. globala Dupa instalare se impart in insuf cardiaca acuta. INSUFICIENTA CARDIACA Un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit cardiac corespunzator necesitatilor energetice ale organismului in conditii de repaus si de efort.Tulb de conducere pina la bl de ram AV Embolii cerebrale pina la coma Embolii renale splenice. Insuficienta cardiaca poate fi de 3 tipuri dupa localizare Insuf cardiaca stg. Nu este o boala. tulburari de orientare. Decompensata in repauz si efort apar manifestari de insuficienta de oxigen cea ce duce la influentarea SNC cu ameteala. . cand se instaleaza progresiv cu scaderea treptata a rezervelor miocardice si forta de rezerva normala Dupa instalare mai poate fi: Compensata cand intervin mecanisme adaptative. Insuf cardiaca cronica. Dar la efort este insuficient. cand se instaleaza brusc cu scaderea fortelor de rezerva. Etiologia reflecta tulburarea functiei de pompa a cordului. este consecinta unei boli cardiace sau extracardiace. obosela.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful