Baltagul M.

Sadoveanu
Unul dintre romanele studiate de noi de-a-lungul celor 4 ani de liceu si care poate fi incadrat in categoria romanelor traditionale, obiective si interbelice. Prin surprinderea spatiului satului romanesc si a vietii taranului roman, prin naratiunea la pers a III-a de catre un narator detasat, impersonal si prin anul aparitiei(1930), romanul se incadreaza in aceste 3 categorii. Titlul romanului este simbolic. Baltagul este o unealta, un topor turtit la un capat, care capata in opera semnificatia unei arme a dreptatii. Criminalii sunt pedepsiti prin lovirea cu acest topor, care fusese initial si o arma a crimei, care a provocat disparitia lui Nechifor Lipan. Incipitul romanului consta intr-o istorioara, haslie spusa de Nechifor despre neamul moldovenilor. Acesta, la inceputul lumii, au intarziat la intalnirea cu Dumnezeu, iar acesta le-a marturisit ca nu mai are daruri pt ei, putandu-le oferi doar veselie, placerea de a-si trai viata si femei iubarete. Dincolo de legenda, povestea ascunde un crud adevar: moldovenii sunt un popor greu incercat, dar care a stiut sa depaseasca toate obstacolele ivite in cale. Din punct de vedere spatial, actiunea romanului este plasata in mediul rural in satele Magura Tancaului, Suha, iar din punct de vedere temporal, actiunea este plasata in plin sec al 19-lea. Lumea infatisata este una arhaica, legendara, incarcata de traditii si obiceiuri, de credinte ancestrale. Romanul prezinta drumul parcurs de eroina Vitoria Lipan in cautarea sotului disparut si incercarii de a descoperii adevarul despre disparitia acestuia. Deznodamantul prezinta aflarea trupului lui Nechifor, abandonat intr-o rapa, identificarea ucigasilor si inmormantarea celui disparut. Doar astfel Vitoria isi regaseste linistea sufleteasca si se intoarce acasa pt a-si continua existenta pasnica. Eroina romanului face parte dintr-o galerie de personaje remarcabile, cu trasaturi iesite din comun, puse in miscare de forte nebanuite. Vitoria este in primul rand o sotie credincioasa, care asteapta intoarcerea sotului de la ses. Intarzierea lui nejustificata o nelinisteste si o face sa porneasca in cautarea lui. O scena semnificativa in acest sens este cea in care merge la preotul satului, dar si la o batrana ghicitoare pt a cere ajutor si sfat in privinta viitoarelor ei actiuni.

O alta trasatura a eroinei este hotararea. De indata ce se impaca cu ideea ca Nechifor nu se mai intoarce, Vitoria aseaza treburile gospodaresti, isi duce fica la manastire si ii cere fiului sa o insoteasca la drum. Nimic nu o poate impiedica sa faca ce si-a propus si anume sa-si gaseasca sotul si sa faca dreptate. In concluzie, consider ca romanul este o lectie de viata care prezinta povestea unei iubiri nealterate in timp si spatiu, in numele careia o sotie este capabila de orice sacrificiu pt a-si gasi sotul disparut. Traind intr-o lume din care a disparut ideea de fidelitate si afectiune neconditionata, este placut sa cunosti povestea trista a acestei femei pt care iubirea e mai presus de orice.