Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Politici Final
Proiect Politici Final
- Bucuresti - 2012 1
n care bunul se realizeaz de firme private pe baza unor decizii publice. De exemplu, echipamentele militare sunt n general asigurate de sectorul public, prin comenzi la firme private. 2. Distribuia veniturilor se refer la implicarea statului pe pia prin procesul de ajustare a veniturilor i avuiei acumulate din tranzacii economice. Dei analiza economic nu ofer indicii n ceea ce privete corectitudinea acestei repartiii, principiile de echitate social i just reglementare a avuiei stau la baza politicilor fiscale i a cheltuielilor publice. Distribuia veniturilor se asigur n practic n special prin sistemul impozitelor progresive care const n perceperea unor impozite mai ridicate asupra veniturilor mai mari. n acest fel, sectorul public ncaseaz fonduri ce pot fi folosite pentru acordarea de bonuri sau bilete de mas celor cu venituri mici sau pentru oferirea de locuine de stat, mai ieftine. 3. Stabilizarea reprezint o funcie a sectorului public care vizeaz crearea cadrului legal ce asigur i protejeaz tranzaciile economice publice i private. Obiective precum creterea ocuprii forei de munc, stabilitatea preurilor, creterea economic se afl n centrul politicilor macroeconomice. Ocuparea forei de munc este un proces care poate fi privit n strns legtur cu fenomenul omajului i politicile de diminuare a acestuia. Stabilizarea preurilor este o cerin a unei economii de pia solide i prospere i se asigur prin controlarea inflaiei i adoptarea pachetelor de msuri pentru diminuarea inflaiei. Creterea economic este un proces complex care apare ca o consecin a consolidrii economiei i se reflect sintetic, prin creterea produciei totale i pe locuitor, care se exprim n creterea produsului naional brut pe locuitor. Implicarea statului n economie prin exercitarea funciilor de alocare, distribuie i stabilizare trebuiau s vizeze corelarea permanent a deciziilor i aciunilor publice. Aceasta, deoarece uneori pot s apar contradicii ntre obiectivele publice. Impozitarea progresiv poate conduce la scderea incitaiei la munc i chiar ineficien, funcia de distribuie fiind astfel, n relaie conflictual cu cea de alocare. Stabilizarea ca funcie esenial a sectorului public se poate concretiza ea nsi n prevederi conflictuale de legislaie, tiut fiind faptul c legile sunt interpretabile, mai ales dac normele metodologice de aplicare apar mai trziu dect momentul intrrii n vigoare. Astfel, stabilizarea poate avea ca efect descurajarea unor ageni economici sau chiar o nclcare a principiului distribuiei, dac sunt favorizate anumite categorii sociale. Cu alte cuvinte, implicarea statului n economie nu asigur automat eficiena economic i echitatea social. Eliminarea unor dezechilibre prin decizia public se realizeaz n contextul n care alte imperfeciuni se menin. Dar aceasta nu nseamn c trebuie ignorat rolul sectorului public n viata economic. Rolul sectorului public i caracteristicile implicrii sale n economie pot fi reprezentate schematic prin surprinderea elementelor principale n figura nr. 1.
Pe langa politicile economice care se elaboreaza si strategii economice care sustin atingerea obiectivelor de politica economica care la randul lor pot fi globale sau sectoriale sau pot viza termenul scurt, mediu sau lung. Strategiile devin operationale prin programele economice care vizeaza cai de actiune , masuri de finantare si care se realizeaza la nivel global, national sau sectorial.
calitative ( variabile care sa surprinda efectul macroeconomic al unor socuri de tipul deschiderii economiei catre exterior sau al dereglementarii unor sectoare ale acesteia). Data fiind insa dificultatea cuantificarii acestui tip de instrumente, majoritatea analizelor lui Tinbergen se concentreaza asupra instrumentelor cantitative (Politica Monetara si Politica Fiscala). Instrumentul ales trebuie sa fie cel mai eficient in influentarea obiectivului vizat
Punctul de echilibru ne arata situatia de echilibru in care cele doua obiective sunt atinse simultan. Aproprierea sau departarea de punctul de origine pe fiecare dintre cele doua axe indica tipul de politica economica restrictiva sau expansionista. Cu cat ne apropriem de origine se aplica o politica restrictiva iar cu cat ne indepartam fata de origine se aplica o politica expansionista. Astfel aproprierea de 0, pe axa orizontala presupune aplicarea unei politici fiscale restrictive care inseamna: cresc impozitele si taxele si scad cheltuielile guvernamentale. Departarea de origine pe axa conduce la o politica fiscala expansionista care inseamna: scaderea impozitelor si taxelor si cresterea cheltuielilor guvernamentele. Pe axa verticala, departarea de origine presupune aplicarea unei politici monetare restrictive care inseamna: creste rata dobanzii, creste rata minima obligatorie, scade masa monetara Departarea de origine pe axa conduce la o politica fiscala restrictiva care inseamna: scade rata dobanzii, scade rata minima obligatorie, creste masa monetara. Dreapta O1 are panta negativa si arata diferite combinatii dintre politica monetara si politica fiscala care permit atingerea obiectivului de echilibru intern. Pentru a atinge cele 2 subobiective va fi nevoie de combinarea unei politici expansioniste cu una restrictiva. Daca se aplica o politica fiscala expansionista: scad impozitele si taxele, cresc cheltuielile guvernamentale => creste cererea agregata, cresc investitiile, creste ocuparea dar cresc si veniturile => cresc preturile => inflatie Pentru a realiza stabilitatea preturilor politica fiscala expansionista se combina cu o politica monetara restrictiva => creste rata dobanzii, creste rata minima obligatorie => scade oferta de moneda => se reduce inflatia Dreapta O2 are panta negative si arata diferite combinatii dintre politica monetara si politica fiscala care permit atingerea obiectivului de echilibru extern.
Daca se foloseste o politica fiscala expansionist => creste consumul si cresc importurile => o balanta comerciala dezechilibrata. Pentru a regla balanta de plati se poate aplica pe o alta componenta a balantei de plati externe, pe componenta contului financiar. Astfel se allege o politica monetara restrictive => creste rata dobanzi ceea ce duce la atrageri de capital strain => echilibrarea balantei de plati externe. In conditiile in care numarul de obiective ar fi mai mare decat cel al instrumentelor, nu se mai poate atinge punctul de echilibru E, iar decidentii de politica economica ar trebui sa faca compromisuri intre obiective.
Dreapta O3 are panta pozitiva. O politica fiscala expansionista conduce la cresterea cheltuielilor guvernamentale, scaderea investitiilor private (crowding-out). Investitiile vor fi relansate numai daca scade rata dobanzii, este necesara o politica monetara expansionista. Daca dreapta O3 ar trece prin punctual E1, toate cele 3 obiective ar fi atinse cu ajutorul a 2 instrumente. Pentru a atinge 3 obiective ne trebeiesc 3 obiective, adica inca in obiectiv ( de exemplu: cursul de schimb). Daca nu folosim regula lui Tinbergen N obiective = N instrumente, trebuie sa alegem intre E1, E2 sau E3.
7. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila la orizontul anilor 2013-2030 8. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pn n anul 2015 9. Strategia guveranamentala pentru dezvoltarea sectorului IMM 10. Strategia de politica industrial a Romaniei
1. Strategia Fiscal Bugetara in perioada 2011-2013 Prognoze macroeconomice pe termen mediu ( 2011-2013) Pentru perioada 2011-2013, prognoza macroeconomica a luat n calcul derularea acordului de imprumut cu CE, FMI i Banca Mondiala si, ca urmare, respectarea conditiilor si tintelor stabilite. Masurile active care vizeaza imbunatatirea mediului de afaceri, reducerea dezechilibrelor macroeconomice si stabilizarea sectorului financiar-bancar se ateapta sa favorizeze cresterea economica sustenabila si crearea de locuri de munca incepand cu anul 2011. Crestere economica PIB real PIB nominal Consumul individual efectiv al gospodariilor Consumul colectiv efectiv al administratiei publice Formarea bruta de capital fix Exporturi de bunuri si servicii Importul de bunuri si servicii 2011 1.5 6.4 -1.2 -1.0 3.0 7.7 7.3 2012 2013 Modificari procentuale anuale 3.9 4.5 10 10.1 Componentele PIB-ului real 3.4 3.5 1.5 5.8 7.8 7.7 Contributii la cresterea PIB (procente) 4.3 0 -0.4 1.8 7.6 8.3 8.0 4.8 0 -0.3
1.8 Cererea interna fiscala 0 Modificarea stocurilor -0.3 Export net Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
Pentru anii 2012-2013 ai intervalului strategiei fiscal-bugetare se prevede accelerarea creterii economice, cu majorari ale produsului intern brut de 3,9% i anul 2012 s 4,5% in anul 2013. Motorul cresterii il va reprezenta cererea interna, din care formarea bruta de capital fix va inregistra dinamici superioare celor ale consumului final. La aceasta estimare s-a avut n vedere cresterea surselor de finantare a proiectelor aflate n derulare, mbunatatirea absorbtiei fondurilor europene concomitent cu asigurarea finantarii din bugetul de stat a investitiilor eligibile. Comertul exterior de bunuri si servicii se va relansa n conditiile cresterii cererii interne si externe si a schimburilor comerciale la nivel global. In aceasta ipoteza, atat exporturile cat si importurile se vor majora, contributia exportului net la cresterea PIB fiind usor negativa de-a lungul perioadei.
Pentru perioada 2011-2013 se estimeaza un ritm mediu anual de cretere al exporturilor de bunuri, de 9,8%. Activitatea economica interna va necesita importuri suplimentare, in crestere cu un ritm mediu anual de crestere de 9,2%. Ca urmare, ponderea deficitului comercial FOB-FOB n PIB se va situa pe un trend usor descendent pana la 4,4% in anul 2013. - Mil. Euro Comertul exterior si contul 2011 2012 2013 curent 35.950 39.470 43.380 Export FOB 9.8 9.9 Modificare procentuala anuala 9.6 % 45.390 49.700 54.620 Import CIF 9.5 9.9 Modificare procentuala anuala 8.2 % 41.900 45.880 50.420 Import FOB 9.5 9.9 Modificare procentuala anuala 8.2 % -6.410 -7.040 Sold Balanta Comerciala FOB- -5.950 FOB -10.230 -11.240 Sold Balanta Comerciala FOB- -9.440 CIF -7.160 -6.975 -6.540 Deficit de cont curent -5.5 -4.9 -4.1 % din PIB Sursa: Comisia Nationala de Prognoza Incepand cu anul 2011, pe fondul reluarii cresterii economice, se ateapta ca si piata muncii sa se imbunatateasca, creandu-se conditile pentru cresterea locurilor de munca. Astfel, se estimeaza ca numarul mediu de salariaai se va majora cu 0,5% n 2011, cu 1,0% n 2012 i cu 0,8% n 2013 ajungnd la 4775 mii persoane n 2013. Incepand cu anul 2011 se ateapta ca numarul de someri inregistrati la sfarsitul anului sa intre pe o panta descrescatoare, astfel ncat n anul 2012 sa fie chiar la un nivel mai mic decat cel din anul 2009. Forta de munca 2011 Numarul mediu de salariati 4.690 mii persoane Modificare procentuala anuala 0.5 % Someri inregistrati la sfarsitul 720 anului mii persoane 8.0 Rata somajului inregistrat % Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
FOB:. Free on Board - liber la bord CIF: Cost, Insurance, Freight - cost, asigurare, navlu
10
9. Programe
10.
1. Program de convergenta 2009-2012 2. Fodurile structurale si de coeziune 2007-2013 3. Programul national de reforma 2011-2013 4. Programul Naional de Educaie pentru Sntate n coala Romneasc 5. Programul national de reforma 2011-2013 6. Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 7. Programul Operational Asistenta Tehnica POAT 8. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative PO DCA 9. Programul Operational Regional POR 10. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice POS CC 11. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DR 12. Programul Operational Sectorial de Mediu POS MEDIU 13. Programul Operational Sectorial Transport POST 14. Programul Operational pentru Pescuit POP
Programul Naional de Reform 2011-2013 (PNR) reprezint platforma-cadru pentru definirea i aplicarea politicilor de dezvoltare economic a Romniei, n concordan cu politicile Uniunii Europene (UE), avnd ca prioriti realizarea unei economii inteligente, durabile i favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forei de munc, productivitate i de coeziune social. Utilizarea judicioas a acestui instrument, prin asumarea reformelor necesare i realiste n contextul european al eforturilor pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, permite concertarea demersurilor naionale pentru modernizarea economiei i societii romneti i susine convergena economico-socialcu celelalte state membre ale UE. Programul de Convergen, Strategia Fiscal Bugetar i innd cont de obiectivele UE prevzute n StrategiaEuropa 2020, strategia economic pe termen mediu a Romniei vizeaz urmtoarele obiective: a) reluarea procesului de cretere economic i crearea de noi locuri de munc; b) ajustarea deficitului public i a deficitului de cont curent pn la valori la care sa faca posibila finantarea lor si continuarea procesului de dezinflatie c) protejarea categoriilor de populaie cele mai afectate de criza economic; d) mbuntirea predictibilitii i performanelor politicii fiscale pe termen mediu i maximizarea i utilizarea eficient a fondurilor de la Uniunea European; e) asigurarea sustenabilitii pe termen lung a finanelor publice; f) restructurarea i eficientizarea activitii administraiei publice; g) implementarea ferm a angajamentelor asumate n cadrul acordului financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaional, Comisia European, Banca Mondial, precum i alte instituii financiare internaionale; h) implementarea reformelor prioritare pe termen scurt i mediu i a msurilor specifice pentru atingerea obiectivelor nationale stabilite in contextul Europa 2020
11
Pe termen scurt, prioritile guvernului rmn n continuare legate de relansarea economic, crearea de locuri de munc i asigurarea sustenabilitii finanelor publice. n acest sens, creterea eficienei i transparenei administraiei publice, alturi de mbuntirea mediului de afaceri, se nscriu n categoria prioritilor strategice pe termen scurt, menite s contribuie, n mod direct, la asigurarea condiiilor pentru atingerea intelor asumate n contextul strategiei Europa 2020. n ansamblul su, Programul Naional de Reform va stimula competitivitatea, productivitatea i potenialul de cretere a Romniei, coeziunea social, teritorial i convergena economic, toate acestea urmrind reducerea decalajelor n ceea ce privete dezvoltarea economic fa de celelalte state membre ale Uniunii Europene
12
Bibliografie:
1. C Angelescu, C Socol, A. Socol, Politici Economice,Bucuresti, Editura Economica, 2009 2. D. Ailenei, D. Cucu, N. Jula, S. Iordache, Economie Politic, Lito. Universitatea Politehnica Bucureti, 1994 3. C. Angelescu, I. Stnescu, Economie, Editura Oscar Print, 2000 4. A. J. Auerbach, M. Feldstein, Handbook of Public Economics, North Holland, 1987 5. C. V. Brown, P. M. Jackson, Public Economics, Basil Blacwell Ltd, 1990, Cambridge, Massachussets, U.S.A. 6. D. Ciucur, I. Gavril, C. Popescu, Economie, Editura Economic, 1999 7. P.G. Hare, Survey in Public Sector Economics, Basil Blackwell, 1988 8. R. Millward, P. Guitton, Public Economics, Longman, 1983 9. R. Lipsey, A. Christal, Economia Pozitiv, Editura Economic, 2000 10. http://www.ince.ro/ReflectiiIsarescu1.pdf 11. http://politici-economice.blogspot.com/2009_02_01_archive.html 12. http://www.scribd.com/doc/47827241/Elaborarea-Politicilor-Publice-I 13. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf 14. www.europa.eu 15. www.cursdeguvernare.ro 16. www.gov.ro
13