Marea Neagra este o mare intercontinentala situate intre Europa si Asia. Legatura cu Oc.

Planetar se realizeaza prin intermediul stramtorilor Bosmor si Dardanele, iar legatura cu Marea Azov prin stramtoarea Cherci. Suprafata Marii Negre, impreuna cu M. azov, este de 462.535 km, iar volum de apa este de 537,000 km. Tarmurile sunt crestate cuprinzand: Pen. Crimeea, Golful Odessa si inca 5 insule dintre care 3 apartin teritoriului Romaniei. Relieful Marii Negre curpinde: platforma continentala (0 200 m), abruptul continental ( 200 2000 m) si bazinul Marii Negre ( adancimi > 2000 m). Adancimea maxima este de 2211 m si se inregistreaza in apropierea coastelor Turciei, in partea central sudica a bazinului. Marea Neagra este formata din 2 straturi de apa, care par ca plutesc unul deasupra ceiluilalt: - Stratul de la suprafata, mai putin sarat, cu cantitati mari de oxigen ce permite dezvoltarea vietuitoarelor - Stratul de la adancime, mai sarat, ce contine cantitati mari de hidrogen sulfat, gaz foarte toxic rezultat din descompunerea resturilor organice, care nu permite dezvoltarea vietii. Singurele organisme vii de aici sunt bacteriile anaerobe si anarobe. Absenta mareelor in Marea Neagra este principalul factor care a contribuit la formarea Deltei Dunarii. Nu exista nici curenti verticali, care sa amestece aapele marii si sa oxigeneze stratul din adancime. Singurele miscari ale apelor marii sunt valurile, produse de vanturi, si curenti circulari, datorati tot vaturilor dinspre nord-est. Temperatura apei in Marea Neagra, la suprafata variaza in functie de anotimp, putand ajunge la peste 28C vara si la temperature de inghet iarna (suprafat marii la tarm putand sa inghete in iernile foarte geroase), iar in adancime se mentine constanta tot timpul anului in jurul valaorii de 8-9C. Viata in Marea Neagra este intalnita numai in stratul superior si consta in: fitoplancton alge (verzi, rosii, brune); zooplancton, pesti guvizi, stravizi, hamsii, scrumbia albastra, rechin, palamida etc.; mamifere delfini. Specifici Marii Negre sunt sturionii morun, nisetru, pastruga, cega. Pe langa bacterii aerobe si - mai puin anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte si viermi. Mare parte din aceste vieti se hrnesc din depozitele de materie organic.