BASMUL CULT “Povestea lui Harap-Alb” – de Ion Creanga

Definitia basmului Basmul este o specie narativa, fantastica, in versuri sau in proza, culta sau populara, in care se confrunta doua categorii de personaje ce simbolizeaza fortele binelui sau fortele raului. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. “Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anumite fiinte himerice, animale…” (G.Calinescu – “Estetica basmului”, E.P.L., Buc., 1955) “Ceea ce caracterizeaza basmul, ca opera de arta, e o lume cu totul aparte, conceputa in coordonatele unui univers fantastic, opusa deci cotidianului, o lume in care vointa omului nu cunoaste limite, in care nu exista contrarii care sa nu poata fi rezolvate. Basmul porneste de la realitate, dar se desprinde de ea, trecand prin suprareal unde imagineaza nu o lume a visului, ci o lume a dorintelor omului, de fapt, o transpunere in aceasta lume cu ajutorul fantezi-ei. E o lume opusa realitatii cotidiene nu prin personaje si intamplari (care pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioara, prin esenta ei” (“Folclor literar romanesc”, Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu) Basmul cult apare paralel cu efortul de fixare in scris a basmului popular, prin preluarea motivelor si tehnicilor narative ale acestuia. Chiar culegatorii de folclor devin povestitori, asa cum se intampla cu Petre Ispirescu, care actualizeaza si recreeaza basmul, pastrand functiile principale, formulele fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adaugand si o nuanta moralizatoare. Scriitorii devin chiar ei autori de basme : Alexandru Odobescu, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici s.a. Basmul cult se sprijina deci pe un fundament folcloric (basmul popular), fiind insa opera unui scriitor cu o individualitate stilistica. Ion Creanga porneste si el de la modelul narativ al basmului popular, dar l-a prelucrat atat de minutios, incat acesta a iesit din sfera folclorica si a devenit opera lui, care nu poate fi modificata cu nimic fara a o denatura.

4) actiune de refacere a echilibrului (in drmul sau. dativul etic. in 1877. umorul. usor de pacalit. zicatori pline de duh. fiind chiar tradusa in limba germana cand Creanga inca traia. uriasii sunt niste tarani hatri). respecta tiparul narativ al basmului. caracterizati “pe dos”. ce amintesc de cele din “Amintiri din copilarie” (Harap-Alb e un Nica a lui Stefan a Petrei. Astfel. . de o rara frumusete. cu reguli proprii.Astfel. G. Calinescu afirma ca “ amestecul de realism si fabulos este mai batator la ochi in <<Povestea lui Harap-Alb>> in care ar trebui sa predomine miraculosul si irealitatea”. individualizarea personajelor. dar cu anumite interdictii). fixat prin traditie. In “Mofologia basmului”. 5) restabilirea echilibrului (demascarea raufacatorului. 2) dereglarea echilibrului (imparatul Verde nu are nici un fiu mostenitor si ii cere ajutor fratelui sau). proverbe. Sfanta Duminica are mentalitate si exprimare populare. cu o cronologie si o tipologie proprie. “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicata in revista literara “Convorbiri literare”. Creanga nu se limiteaza la expunerea epica–naratiunea– ci introduce foarte mult dialogul). aceasta schema a “functiilor” o descoperim si in “Povestea lui Harap-Alb”. ghinionist. eroul se confrunta cu diverse avneturi – se initiaza). Propp porneste de la stereotipia basmelor si identifica “sabloanele” universale dupa care acestea se construiesc. 3) actiunea de remediere a lipsei (craiul ii da voie fiului sau sa plece. “Povestea lui Harap-Alb”. cei cinci nazdravani nu sunt decat niste oameni hiperbolizati. iar Eminescu o reproduce imediat in “Timpul”. tiparul narativ ar consta in : 1) situatia initiala de echilibru (viata tihnita a unei familii imparatesti). oralitatea prin intermediul careia scriitorul se adreseaza cititorilor : “Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ma ascultati” si care rezulta din torentul de expresii. recunoasterea eroului. cu formule specifice. cu secvente si personaje tipice. cu un grad mare de stabilitate. In legatura cu fantasticul. Aceste “functii” (“fapte savarsite de personaje bine definite din punctul de vedere al semnificatiei lor pentru desfasurarea actiunii”) sunt limitate si totdeauna dispuse in aceeasi succesiune. precum giganti lui Rabelais) si elementele realiste care predomina in timp ce fantasticul e antropomorfizat (relatiile din familia imparateasca se aseamana cu cele din familia taraneasca. insa mai norocos decat acesta din urma. Creanga adauga basmului atat elemente particulare stilului sau cat si viziunea sa asupra lumii : arta dialogului (spre deosebire de povestitorul popular. imparatul Ros e un hapsan ca popa Oslobanu. rasplata acestuia).

Personajele din “Povestea lui Harap-Alb” se grupeaza. in doua categorii : pozitive (Harap-Alb. acesta se imbraca intr-o piele de urs si isi asteapta fiii sub un pod. Barlea a propus 16 variante folclorice) sunt mai mult decat evidente. Astfel. trei feciori de crai). Schema basmului mai cuprinde si formule tipice : initiale (“Amu cica era odata intr-o tara un craiu…”). sa-i trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti (pe care nu-i cunoscuse niciodata). imparatul Ros). inainte mult mai este”). Sfanta Duminca). E adevarat insa ca unele situatii amintesc de alte basme populare. calul. furnicile. Cifra magica “trei” (trei fete. Mezinul obtine incuviintarea de a-si incerca si el norocul. tata a trei baieti. Setila.personajele ajutatoare). dupa ce trece proba si primeste povata parinteasca de a se . Aceste doua categrii de personaje corespund in literatuta culta protagonistilor si respectiv. Sfatuit de o batrana cersetoare (Sfanta Duminica). Cei doi fii mai mari se intorc speriati acasa. pe care o milostivise. Subiectul basmului Verde – Imparat ii scrie fratelui sau. deoarece basmul acesta e perfect unitar. ia calul. si acum mai tine inca…”). precedat de articolul nehotarat “o”. pastrand bineinteles tipologia oricarui basm. iesind intotdeauna convingatoare primele. finala (“si a tinut veselia ani intregi. La aceste doua mari categorii se adauga “auxilii” (ajutoarele . fetele imparatului Verde). imbinarea elementelor reale cu cele supranaturale apartin tot basmului popular. obiectele magice (aripa. albinele. mediane (“mergand spre imparatie. antagonistilor. apa moarta). Flamanzila. neavand el mostenitor pe parte masculina. lucru infirmat de alti cercetatori ai operei povestitorului. cu o compozitie bine articulata. D-zeu sa ne tie. dar deosebirile dintre povestea lui Creanga si alte variante folclorice (O. armele si hainele tatalui sau din tinerete si porneste la drum. Timpul si spatiul sunt si ele nedeterminate : timpul e marcat de adverbul de timp “amu”. Craiul. iar spatiul de substantivul comun “tara”. Fiind cea mai ampla poveste din repertoriul lui Creanga. …. ii supune pe acestia unei probe a curajului. pentru a-l lasa urmas la tron. negative (Spanul. s-a crezut ca scriitorul a recurs la asamblarea mai multor basme. care stapanea intr-o alta imparatie. ce pot fi reprezentate de fiinte sau animale cu insusiri supranaturale (Gerila. smicele de mar. ca cuvantul din poveste. apa vie.

cruta viata unor furnici. In drum. Harap-Alb izbandeste cu acelasi sprijin sa aduca pielea unui cerb. calul nazdravan. pe un pod. Toti sase pornesc la drum si. Cu ajutorul Sfntei Duminici si al calului nazdravan. A treia oara. Setila si Flamanzila ii ajuta. armele si hainele si-l pune sa jure pe ascutisul palosului ca-i va da ascultare si supunere in toate si-l numeste Harap-Alb. intr-un tarziu. batuta cu pietre scumpe. Spanul ii porunceste sa indeplineasca trei insarcinari foarte primejdioase. Cand trebuie sa aleaga macul de nicip. le iese in cale un om span care ii propune tanarului sa-l insoteasca in calitate de sluga-calauza. sa-i serveasca la nevoie prin aprinderea lor. Ochila. Tot mergand. reuseste sa indeplineasca porunca. este si ea indeplinita de calul lui Harap-Alb : aduce trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta. ratacindu-se in mijlocul codrului. Tanarul se indragosteste de frumoasa fata. Harap-Alb in urma ca servitor. Ochila si Pasari-LatiLungila sunt cei care prind fata imparatului care fugise din camera. Mai inati. A doua oara. Mai intai.feri de omul ros si de cel span si sa asculte de indrumarile tovarasului sau. Harap-Alb cheama furnicile. cu identitatea schimbata. Pasari-Lati-Lungila. care are insusiri vrajitoresti. fiica Imparatului Ros accepata sa-l urmeze pe Harap-Alb. Setila. dintre care cea din frunte stralucea asemenea unui soare. pentru Span. primind in dar. farmazoana il respinge pe . acestia sunt gazduiti intr-o casa de arama. e nevoit sa accepte serviciile spanului. sluga trebuia sa aduca salata din Gradina Ursului. dar a treia oara. In sfarsit. si construieste un adapost unui roi de albine. Acesta vrea sa-i suprime pe oaspetii nepoftiti si nedoriti. cat si multa bautura. unde il inchide. pe care insotitorii nazdravani il parasesc. Spanul inainte ca stapan. Harap-Alb e trimis s-o peteasca. Harap-Alb intalneste pe Gerila. Craisorul il refuza de doua ori. iar cand ajung la curtea Imparatului Verde. De data aceasta. ajung la imparatia lui Ros-Imparat. ii ia scrisoarea. prefacandu-se in pasare si ascunzandu-se pana dupa luna. cu orice pret. dar Gerila o readuce la temperatura potrivita sufland de trei ori cu buzele sale. Ultima dorinta a fetei de imparat. sa se racoreasca. Pornesc ei la drum si Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa intre intr-o fantana. careia inainte i se da foc. Ajung la Verde-Imparat. pentru marinimie. Si din nou pornesc ei la drum. pe fiica Imparatului Ros. Flamanzila. Deosebirea dintre fata de imparat si o alta. care ii semana lei. li se da sa manance o mare cantitate de mancare. Pentru a-l pierde pe Harap-Alb. Ajungand intr-un codru. Apoi. e realizata de catre craiasa albinelor. cate o aripa de la regina furnicilor si de la craiasa albinelor.

un bildungsroman. eliberata de imperfectiune. caci aventurile sunt trepte ale formarii. Un alt moment al intrigii consta in incalcarea sfatului parintesc de a nu intra in legaturacu omul span. Expozitia ne plaseaza intr-un timp nedefinita („odata”) si intr-un spatiu nedetrminat „o tara”. a propriilor limite si virtuti. Desfasurarea actiunii : drumul parcurs de erou si situatiile periculoase pe care pana la urma le depaseste. Intriga rezulta din instrainarea celor doi imparati. ca drumurile erau foarte incurcate si pline de primejdii. in timp ce Imparatul Verde ii binecuvanteaza pe cei doi indragostiti si le ofera imparatia. In aventura sa. Nu intamplator eroul moare si invie.Span si le spune celor prezenti ca adevaratul nepot e Harap-Alb. dar mai are. de necaz. in acelasi timp. cu valorile si nevalorile ei. nu inainte insa de a dovedi ca a acumulat destula experienta de viata. De-a lungul actiunii se pot identifica si cunoscutele momunte ale subiectului. Substituirea nepotului de catre un strain n-ar fi fost cu putinta daca Imparatul Verde si-ar fi cunoscut nepotul. cu alctuirea ei duala. Spanul. ii taie capul lui Harap-Alb. cu aparentele si esentele ei. caracter initiatic. pentru protejarea si impunerea valorilor umane. mai toate tarile erau bantuite de razboaie grozave”. Harap-Alb e inviat. adica lumea miraculoasa a basmului. pentru autocunoastere. „Povestea lui Harap-Alb” e un mic roman de aventuri. Tot acum aflam ca cele doua imparatii erau la distante foarte mari si ca „ pe vremurile acele. Eroul trebuie sa ajunga imparat. „Povestea lui Harap-Alb” e o aventura eroica intru cunoasterea esentei umane. Harap-Alb cunoaste lumea. Deznodamantul : impostorul e ucis. iar fata il invie cu apa moarta si apa vie. Fiul cel mic pleaca pe acest drum la curtea Imparatului Verde pentr a-i urma la tron. . Intamplarile prin care trece Harap-Alb sunt caile acestui proes formativ. cu subiect fabulos. Are deci. posibilitatea cunoasterii de sine. Punctul culminant e momentul cand fata Imparatului Ros dezvaluie adevarul. calul il omoara pe Span. incat copiii lor nu se cunoscusera niciodata. adica de atingere a unui ideal. se casatoreste si se inscauneaza imparat. ale cunoasterii. Moare de fapt ipostaza confuza a lui Harap-Alb si renaste ipostaza temeinica.

Simbolistica podului – podul simbolizeaza trecerea spre o alta lume. Padurea – acest simbol e ambivalent : pe de o parte este un centru de intimitate. un loc sacru (Bachelard). Spanul reuseste sa obtina substituirea. Traversarea padurii labirint e o proba prin care eroul si-ar dovedi maturitatea. Mircea Eliade il considera o proba initiatica. parcursese acelasi traseu al initierii cu aceleasi arme si haine). motivul hainelor stramosesti (aceasta preluare semnifica un act de continuitate. . si-a probat spiritul de prevedere. Acum poate sa devina imparat. O noua trecere. El intra fiu de imparat si iese rob. pe de alta parte. motivul mortii si al invierii.Simboluri si motive Structura „Povestii lui Harap-Alb” cuprinde o simbolistica bogata si o multitudine de motive. Fantana are o dubla conotatie : capcana si un spatiu al linistii. de la imaturitate la maturitate”. Eroul s-a schimbat mult de la plecarea de acasa : a inteles ce inseamna mila. intelogenta. un alt pod. dar si a generozitatii. Lipseste insa o experienta. semnifica labirintul. deoarece tatal. motivul drumului initiatic. o „trecere primejdioasa de la un mod de existenta la altul. pe care o va abandona abia dupa trecerea ultimei probe. Eroul a iesit din fantana cu o alta identitate. dar Harap-Alb nu reuseste fara calauza : „Si mergand el tot inainte prin codri intunecosi. cu nou nume : Harap-Alb. incat nu se mai pricepe fiul craiului incotro sa apuce si unde sa mearga”. care marcheaza diferntierea de nevolnicii frati ramasi acasa. cea mai importanta : a cobori in Infern inseamna a cunoaste o moarte initiatica. Aceasta acceptie a padurii labirint e frecventa in basm („Padurea prefigureaza un ritual al initierii” . motivul porbelor. va fi intalnirea cu nunta furnicilor cand tanarul ocroteste viata „gazulitelor nevinovate”. Dintre motivele basmului. motivul suprematiei mezinului fata de ceilalti frati. se remarca : motivul imparatului fara urmasi la tron.Propp). Coborarea in Infern : contactul cu moartea e punctul culminant al drumului. in tineret. A trece un pod inseamna o verificare a curajului. Un pod va trece Harap-Alb cand pleaca la drum : e un moment al intrarii in lume. Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana. de la un loc se inchide calea si incep sa i se incurce cararile.

disperare. gestica. pentru ca sunt urati. Harap-Alb ajunge sa aiba foarte multe calitati. si . bunatate. ci un simplu tanar. caci intr-un asemenea loc nu poate intra oricine. fapt ce diferentiaza personajului acestui scriitor de cele intalnite in basmele populare. dialog. Personajul alege calul dupa infatisare. care nu remarca neobisnuitul intamplarii. pentru a le cunoaste meritele. dialog. trece prin toate umilintele omenesti. Creanga porneste de la modelul popular. inconfundabila. La inceput. intre Harap-Alb si Span. si mai ales o cersetoare. Fat-Frumos este o abstractiune. generozitate). gesturi. istetime. in servciul unui om rau care vrea sa-l piarda. naivitate. straduinta.Personajele Prin puterea geniului creator. Harap-Alb nu se arata a fi un erou atat de puternic. adica este la inceput un adolescent lipsit de experienta. vitejia. Increderea excesiva in propriile forte vine din lipsa de experienta. ganduri. daruit cu calitati spirituale si plin de imperfectiuni omenesti. De cele mai lulte ori se lasa inselat de aparente : pe cersetoare sau pe calul nazdravan ii alunga. monolog. Din caracterizarea directa realizata de narator aflam ca fecioarul de crai este „boboc in treburi aceste”. pe cata vreme Harap-Alb este inzestrat cu atribute umane. dar cu o configuratie proprie. Portretul moral este realizat prin caracterizare indirecta din fapte. Este evidenta naivitatea eroului. relatia cu celelealte personaje. indoiala. Harap-Alb Este corespondentul lui Fat-Frumos din basmele populare. are trasaturi ideale. dar si cu destule slabiciuni : rusine. Creanga realizeaza chipuri individualizate. demnitate. Pe acet drum al initierii. Plasat intr-o atmosfera fabuloasa. Pentru ca pe parcursul calatoriei. de exceptie : farmecul. il loveste „in adancul sufletului”. care ucide zmei si balauri. Modaliatatea specifica de constructie a personajelor ramane contrastul: intre frati. intre cei cinci uriasi. necaz. particularizate prin miscare. tanarul e un personaj de Bildungsroman. Ca sluga. Aparitia cersetoarei in gradina palatului ar fi trebuit sa-l mire pe mezin. limbaj. mezinul se comporta copilareste : faptul ca e ignorat de tata cand acesta ii verifica pe cei doi frati mai mari. plecat intr-o calatorie care-l va transforma dintr-un novice intr-un om capabil de a fi imparat. dar il recreeaza ca om cu multe calitati (indrazneala.

le uita repede. prezentata printr-o identitate reala (de print tanar) si una aparenta (de sluga a Spanului). se maturizeaza prin experiente dramatice. aceea ca omul e rezultatul propriilor sale acte. va trebui sa strabata intregul drum la capatul caruia isi va cunoaste soarta. prin intalnirea cu suferinta umana. cersetoarei. face adapost albinelor. albinele. Esentialul umilintei si al rabdarii ii consolideaza personaliatea. „gaina plouata” (caracterizare directa de catre alte personaje). De fapt. pe baba o alnunga la inceput pentru ca apoi s-o miluiasca. pentru ca apoi sa fie individualizat) ce sugereaza dubla identitate. Din acest motiv.. prin cunoasterea oamenilor dincolode aparente. pentru ca nu trece nici o proba de unul singur. bunatatea si milostivenia. confirmand o idee care se desprinde din intreaga opera a lui Creanga. toate aceste intamplari au rolul unui test de maturitate. in ciuda infatisarii si a sfaturilor. se imprieteneste cu acel monstrii. Se jeluieste calului cand e trimis dupa „salati”. Sfanta Duminica il acuza ca-i „slab de inger”. numindu-l „dragul meu tovaras”. deci nu a invatat prea multe din „lectia”. si tot ca orice copil este inconsecvent : suduie calul. In rest. se imprieteneste cu cei cinci „monstrii”) obtine prieteni pe care se poate bizui.. Eroul se schimba. ca orice copil. lipsa de experienta si conditia lui de om se manifesta in consecinta. ocroteste furnicile. ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti. Calitatile etice si spirituale se fac simtite pe tot parcursul aventturii : ii da batranei cersetoare un ban. iar apoi il linguseste. lasandu-de inselat de aparente. Povetele. Protagonistul e caracterizat indirect si prin nume (pana la „botezul” din fantana e numit generic „fiul craiului”. dar savarsind acele acte benefice (salveaza furnicile.. E adevarat ca Harap-Alb nu se confrunta direct cu raul. Fara ajutoare n-ar putea sa faca nimic : cand e trimis sa aduca pielea cu nestemate a cerbului vine la Sfanta Duminca „ galban la fata. Sfanta Duminca ii atrage atentia : „cand vei ajunge si tu odata mare si tare. daca nu. . s-a spus ca Harap-Alb face parte din categoria antieroilor. Daca ar asculta sfaturile celor cu mai multa experienta. pentru ca stii cum e necazul”. de parca-i luase panza de pe obraz” (caracterizare directa de catre narator) si se vaicareste : „De-as muri mai degraba ca sa scap odata de zbucium”.nu dupa „proba jaraticului”. „mai fricos decat o femeie”. Mila e prima calitate dobandita a eroului. eroul ar dovedi el insusi intelepciune. Calitatile sale sufletesti fundamentale sunt cinstea. La un moment dat. il respinge pe Span pentru ca pana la urma sa-l accepte ca sluga.

Calul „stie”rostul Spanului. Flamanzila. se opun normalului : Ochila vede aiurea („ toate lucrurile mi se arata gaurite. dar lasasa-si mai joace calul. penru ca-i fac pe oameni sa prinda minte”.Si unii ca acestia sunt trebuinciosi pe lume cateodata.. Rolul ei e acela al initiatorului. Ochila. cu puteri magice. numele reflecta prin contrastul cromatic „negru-alb” armonizarea defectelor si a calitatilor morale.Totodata.”). stiu eu nazdravanii de ale Spanului si sa fi vrut. Si raul face parte din lume si numai in contact cu adversitatile se cimenteaza un om adevarat. pare a fi de fapt o complicitate „nu te teme. demult i-as fi facut obraz. reactioneaza omeneste si se exprima ca o batrana inteleapta de la tara : „mai rabda... Setila. Sfanta Duminica e specifica basmului fantastic. chiar daca se comporta cel mai adesea ca o batrana de la tara. Aceasta faptura supranaturala. . Gerila. Acestia sunt de fapt oameni hiperbolizati. Harap-Alb. caci cu rabdare ii frigi pielea”. Spanul pare la prima vedere incarnarea raului. Pasari-Lati-Lungila intruchipeaza lumea pe dos.. caricaturizati. dar el este de fapt un rau necesar care ajuat la formarea tanarului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful