P. 1
Basmul Cult

Basmul Cult

|Views: 116|Likes:
Published by Ghetu Vlad

More info:

Published by: Ghetu Vlad on Nov 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2013

pdf

text

original

BASMUL CULT “Povestea lui Harap-Alb” – de Ion Creanga

Definitia basmului Basmul este o specie narativa, fantastica, in versuri sau in proza, culta sau populara, in care se confrunta doua categorii de personaje ce simbolizeaza fortele binelui sau fortele raului. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. “Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anumite fiinte himerice, animale…” (G.Calinescu – “Estetica basmului”, E.P.L., Buc., 1955) “Ceea ce caracterizeaza basmul, ca opera de arta, e o lume cu totul aparte, conceputa in coordonatele unui univers fantastic, opusa deci cotidianului, o lume in care vointa omului nu cunoaste limite, in care nu exista contrarii care sa nu poata fi rezolvate. Basmul porneste de la realitate, dar se desprinde de ea, trecand prin suprareal unde imagineaza nu o lume a visului, ci o lume a dorintelor omului, de fapt, o transpunere in aceasta lume cu ajutorul fantezi-ei. E o lume opusa realitatii cotidiene nu prin personaje si intamplari (care pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioara, prin esenta ei” (“Folclor literar romanesc”, Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu) Basmul cult apare paralel cu efortul de fixare in scris a basmului popular, prin preluarea motivelor si tehnicilor narative ale acestuia. Chiar culegatorii de folclor devin povestitori, asa cum se intampla cu Petre Ispirescu, care actualizeaza si recreeaza basmul, pastrand functiile principale, formulele fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adaugand si o nuanta moralizatoare. Scriitorii devin chiar ei autori de basme : Alexandru Odobescu, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici s.a. Basmul cult se sprijina deci pe un fundament folcloric (basmul popular), fiind insa opera unui scriitor cu o individualitate stilistica. Ion Creanga porneste si el de la modelul narativ al basmului popular, dar l-a prelucrat atat de minutios, incat acesta a iesit din sfera folclorica si a devenit opera lui, care nu poate fi modificata cu nimic fara a o denatura.

Aceste “functii” (“fapte savarsite de personaje bine definite din punctul de vedere al semnificatiei lor pentru desfasurarea actiunii”) sunt limitate si totdeauna dispuse in aceeasi succesiune. “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicata in revista literara “Convorbiri literare”. rasplata acestuia). . cu formule specifice. Creanga nu se limiteaza la expunerea epica–naratiunea– ci introduce foarte mult dialogul). 4) actiune de refacere a echilibrului (in drmul sau. tiparul narativ ar consta in : 1) situatia initiala de echilibru (viata tihnita a unei familii imparatesti). In “Mofologia basmului”. caracterizati “pe dos”. imparatul Ros e un hapsan ca popa Oslobanu. in 1877. individualizarea personajelor. dativul etic. Calinescu afirma ca “ amestecul de realism si fabulos este mai batator la ochi in <<Povestea lui Harap-Alb>> in care ar trebui sa predomine miraculosul si irealitatea”. dar cu anumite interdictii). precum giganti lui Rabelais) si elementele realiste care predomina in timp ce fantasticul e antropomorfizat (relatiile din familia imparateasca se aseamana cu cele din familia taraneasca. ghinionist. Creanga adauga basmului atat elemente particulare stilului sau cat si viziunea sa asupra lumii : arta dialogului (spre deosebire de povestitorul popular. 5) restabilirea echilibrului (demascarea raufacatorului.Astfel. Astfel. ce amintesc de cele din “Amintiri din copilarie” (Harap-Alb e un Nica a lui Stefan a Petrei. 2) dereglarea echilibrului (imparatul Verde nu are nici un fiu mostenitor si ii cere ajutor fratelui sau). umorul. proverbe. In legatura cu fantasticul. cei cinci nazdravani nu sunt decat niste oameni hiperbolizati. cu un grad mare de stabilitate. 3) actiunea de remediere a lipsei (craiul ii da voie fiului sau sa plece. Propp porneste de la stereotipia basmelor si identifica “sabloanele” universale dupa care acestea se construiesc. recunoasterea eroului. fiind chiar tradusa in limba germana cand Creanga inca traia. G. insa mai norocos decat acesta din urma. Sfanta Duminica are mentalitate si exprimare populare. cu o cronologie si o tipologie proprie. oralitatea prin intermediul careia scriitorul se adreseaza cititorilor : “Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ma ascultati” si care rezulta din torentul de expresii. eroul se confrunta cu diverse avneturi – se initiaza). cu secvente si personaje tipice. usor de pacalit. iar Eminescu o reproduce imediat in “Timpul”. zicatori pline de duh. uriasii sunt niste tarani hatri). cu reguli proprii. aceasta schema a “functiilor” o descoperim si in “Povestea lui Harap-Alb”. de o rara frumusete. respecta tiparul narativ al basmului. “Povestea lui Harap-Alb”. fixat prin traditie.

Subiectul basmului Verde – Imparat ii scrie fratelui sau. cu o compozitie bine articulata. Timpul si spatiul sunt si ele nedeterminate : timpul e marcat de adverbul de timp “amu”. Cei doi fii mai mari se intorc speriati acasa. finala (“si a tinut veselia ani intregi. armele si hainele tatalui sau din tinerete si porneste la drum. antagonistilor. precedat de articolul nehotarat “o”. E adevarat insa ca unele situatii amintesc de alte basme populare. ca cuvantul din poveste.Personajele din “Povestea lui Harap-Alb” se grupeaza. obiectele magice (aripa. pentru a-l lasa urmas la tron. Cifra magica “trei” (trei fete. in doua categorii : pozitive (Harap-Alb. calul. pe care o milostivise. neavand el mostenitor pe parte masculina. ii supune pe acestia unei probe a curajului. Mezinul obtine incuviintarea de a-si incerca si el norocul. apa vie. Aceste doua categrii de personaje corespund in literatuta culta protagonistilor si respectiv. care stapanea intr-o alta imparatie. lucru infirmat de alti cercetatori ai operei povestitorului. ce pot fi reprezentate de fiinte sau animale cu insusiri supranaturale (Gerila. iesind intotdeauna convingatoare primele. mediane (“mergand spre imparatie. Fiind cea mai ampla poveste din repertoriul lui Creanga. si acum mai tine inca…”). Sfatuit de o batrana cersetoare (Sfanta Duminica). La aceste doua mari categorii se adauga “auxilii” (ajutoarele . …. Craiul. imparatul Ros). imbinarea elementelor reale cu cele supranaturale apartin tot basmului popular. acesta se imbraca intr-o piele de urs si isi asteapta fiii sub un pod. smicele de mar. furnicile. iar spatiul de substantivul comun “tara”. Setila. dupa ce trece proba si primeste povata parinteasca de a se . s-a crezut ca scriitorul a recurs la asamblarea mai multor basme. tata a trei baieti. Sfanta Duminca). apa moarta). albinele. trei feciori de crai). Barlea a propus 16 variante folclorice) sunt mai mult decat evidente. dar deosebirile dintre povestea lui Creanga si alte variante folclorice (O. sa-i trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti (pe care nu-i cunoscuse niciodata).personajele ajutatoare). Flamanzila. fetele imparatului Verde). negative (Spanul. Schema basmului mai cuprinde si formule tipice : initiale (“Amu cica era odata intr-o tara un craiu…”). ia calul. Astfel. pastrand bineinteles tipologia oricarui basm. D-zeu sa ne tie. deoarece basmul acesta e perfect unitar. inainte mult mai este”).

ii ia scrisoarea. cate o aripa de la regina furnicilor si de la craiasa albinelor. primind in dar. ajung la imparatia lui Ros-Imparat. cu identitatea schimbata. Harap-Alb cheama furnicile. sa-i serveasca la nevoie prin aprinderea lor. fiica Imparatului Ros accepata sa-l urmeze pe Harap-Alb. Pasari-Lati-Lungila. intr-un tarziu. Setila si Flamanzila ii ajuta. Ajungand intr-un codru. Ultima dorinta a fetei de imparat. Ochila si Pasari-LatiLungila sunt cei care prind fata imparatului care fugise din camera. Deosebirea dintre fata de imparat si o alta. reuseste sa indeplineasca porunca. pe un pod. Harap-Alb izbandeste cu acelasi sprijin sa aduca pielea unui cerb. Apoi. este si ea indeplinita de calul lui Harap-Alb : aduce trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta. Spanul ii porunceste sa indeplineasca trei insarcinari foarte primejdioase. Flamanzila.feri de omul ros si de cel span si sa asculte de indrumarile tovarasului sau. care ii semana lei. cat si multa bautura. dintre care cea din frunte stralucea asemenea unui soare. pe fiica Imparatului Ros. In drum. dar a treia oara. acestia sunt gazduiti intr-o casa de arama. Harap-Alb intalneste pe Gerila. e realizata de catre craiasa albinelor. pentru Span. Mai inati. careia inainte i se da foc. care are insusiri vrajitoresti. In sfarsit. Si din nou pornesc ei la drum. Acesta vrea sa-i suprime pe oaspetii nepoftiti si nedoriti. batuta cu pietre scumpe. Setila. Toti sase pornesc la drum si. A doua oara. cruta viata unor furnici. calul nazdravan. pe care insotitorii nazdravani il parasesc. sluga trebuia sa aduca salata din Gradina Ursului. Pornesc ei la drum si Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa intre intr-o fantana. Tanarul se indragosteste de frumoasa fata. Ajung la Verde-Imparat. ratacindu-se in mijlocul codrului. unde il inchide. Ochila. cu orice pret. dar Gerila o readuce la temperatura potrivita sufland de trei ori cu buzele sale. li se da sa manance o mare cantitate de mancare. Harap-Alb e trimis s-o peteasca. le iese in cale un om span care ii propune tanarului sa-l insoteasca in calitate de sluga-calauza. Craisorul il refuza de doua ori. farmazoana il respinge pe . Harap-Alb in urma ca servitor. si construieste un adapost unui roi de albine. prefacandu-se in pasare si ascunzandu-se pana dupa luna. iar cand ajung la curtea Imparatului Verde. A treia oara. Cand trebuie sa aleaga macul de nicip. e nevoit sa accepte serviciile spanului. Spanul inainte ca stapan. De data aceasta. pentru marinimie. armele si hainele si-l pune sa jure pe ascutisul palosului ca-i va da ascultare si supunere in toate si-l numeste Harap-Alb. Mai intai. Cu ajutorul Sfntei Duminici si al calului nazdravan. sa se racoreasca. Pentru a-l pierde pe Harap-Alb. Tot mergand.

a propriilor limite si virtuti. De-a lungul actiunii se pot identifica si cunoscutele momunte ale subiectului. ii taie capul lui Harap-Alb. Intriga rezulta din instrainarea celor doi imparati. Fiul cel mic pleaca pe acest drum la curtea Imparatului Verde pentr a-i urma la tron. Substituirea nepotului de catre un strain n-ar fi fost cu putinta daca Imparatul Verde si-ar fi cunoscut nepotul. Spanul. pentru protejarea si impunerea valorilor umane. adica de atingere a unui ideal. cu aparentele si esentele ei. „Povestea lui Harap-Alb” e un mic roman de aventuri. cu subiect fabulos. Are deci. calul il omoara pe Span. in acelasi timp. dar mai are. eliberata de imperfectiune. . mai toate tarile erau bantuite de razboaie grozave”. in timp ce Imparatul Verde ii binecuvanteaza pe cei doi indragostiti si le ofera imparatia. Punctul culminant e momentul cand fata Imparatului Ros dezvaluie adevarul. Nu intamplator eroul moare si invie. incat copiii lor nu se cunoscusera niciodata. Moare de fapt ipostaza confuza a lui Harap-Alb si renaste ipostaza temeinica. cu valorile si nevalorile ei. Tot acum aflam ca cele doua imparatii erau la distante foarte mari si ca „ pe vremurile acele. Intamplarile prin care trece Harap-Alb sunt caile acestui proes formativ. Harap-Alb cunoaste lumea. ca drumurile erau foarte incurcate si pline de primejdii. Eroul trebuie sa ajunga imparat. pentru autocunoastere. caci aventurile sunt trepte ale formarii. cu alctuirea ei duala. Desfasurarea actiunii : drumul parcurs de erou si situatiile periculoase pe care pana la urma le depaseste.Span si le spune celor prezenti ca adevaratul nepot e Harap-Alb. se casatoreste si se inscauneaza imparat. adica lumea miraculoasa a basmului. nu inainte insa de a dovedi ca a acumulat destula experienta de viata. caracter initiatic. iar fata il invie cu apa moarta si apa vie. Harap-Alb e inviat. de necaz. Deznodamantul : impostorul e ucis. un bildungsroman. posibilitatea cunoasterii de sine. Expozitia ne plaseaza intr-un timp nedefinita („odata”) si intr-un spatiu nedetrminat „o tara”. ale cunoasterii. „Povestea lui Harap-Alb” e o aventura eroica intru cunoasterea esentei umane. Un alt moment al intrigii consta in incalcarea sfatului parintesc de a nu intra in legaturacu omul span. In aventura sa.

un alt pod. un loc sacru (Bachelard). Eroul s-a schimbat mult de la plecarea de acasa : a inteles ce inseamna mila. pe care o va abandona abia dupa trecerea ultimei probe. motivul drumului initiatic. parcursese acelasi traseu al initierii cu aceleasi arme si haine). incat nu se mai pricepe fiul craiului incotro sa apuce si unde sa mearga”. cea mai importanta : a cobori in Infern inseamna a cunoaste o moarte initiatica. Coborarea in Infern : contactul cu moartea e punctul culminant al drumului. cu nou nume : Harap-Alb.Propp). dar Harap-Alb nu reuseste fara calauza : „Si mergand el tot inainte prin codri intunecosi. Un pod va trece Harap-Alb cand pleaca la drum : e un moment al intrarii in lume. care marcheaza diferntierea de nevolnicii frati ramasi acasa. Traversarea padurii labirint e o proba prin care eroul si-ar dovedi maturitatea. Eroul a iesit din fantana cu o alta identitate. motivul mortii si al invierii. Padurea – acest simbol e ambivalent : pe de o parte este un centru de intimitate. El intra fiu de imparat si iese rob. intelogenta. o „trecere primejdioasa de la un mod de existenta la altul. Aceasta acceptie a padurii labirint e frecventa in basm („Padurea prefigureaza un ritual al initierii” . Dintre motivele basmului. A trece un pod inseamna o verificare a curajului. Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana. Fantana are o dubla conotatie : capcana si un spatiu al linistii. Lipseste insa o experienta. deoarece tatal. Mircea Eliade il considera o proba initiatica. va fi intalnirea cu nunta furnicilor cand tanarul ocroteste viata „gazulitelor nevinovate”. Spanul reuseste sa obtina substituirea. dar si a generozitatii. semnifica labirintul. de la un loc se inchide calea si incep sa i se incurce cararile. motivul suprematiei mezinului fata de ceilalti frati.Simboluri si motive Structura „Povestii lui Harap-Alb” cuprinde o simbolistica bogata si o multitudine de motive. Acum poate sa devina imparat. de la imaturitate la maturitate”. in tineret. Simbolistica podului – podul simbolizeaza trecerea spre o alta lume. . motivul porbelor. si-a probat spiritul de prevedere. O noua trecere. motivul hainelor stramosesti (aceasta preluare semnifica un act de continuitate. se remarca : motivul imparatului fara urmasi la tron. pe de alta parte.

intre Harap-Alb si Span.Personajele Prin puterea geniului creator. vitejia. demnitate. pentru a le cunoaste meritele. mezinul se comporta copilareste : faptul ca e ignorat de tata cand acesta ii verifica pe cei doi frati mai mari. bunatate. relatia cu celelealte personaje. disperare. intre cei cinci uriasi. il loveste „in adancul sufletului”. si mai ales o cersetoare. Increderea excesiva in propriile forte vine din lipsa de experienta. ganduri. dar il recreeaza ca om cu multe calitati (indrazneala. Ca sluga. Modaliatatea specifica de constructie a personajelor ramane contrastul: intre frati. care ucide zmei si balauri. dar cu o configuratie proprie. Pentru ca pe parcursul calatoriei. limbaj. indoiala. in servciul unui om rau care vrea sa-l piarda. istetime. adica este la inceput un adolescent lipsit de experienta. Portretul moral este realizat prin caracterizare indirecta din fapte. pentru ca sunt urati. caci intr-un asemenea loc nu poate intra oricine. are trasaturi ideale. Harap-Alb nu se arata a fi un erou atat de puternic. pe cata vreme Harap-Alb este inzestrat cu atribute umane. gestica. fapt ce diferentiaza personajului acestui scriitor de cele intalnite in basmele populare. necaz. Harap-Alb ajunge sa aiba foarte multe calitati. monolog. dar si cu destule slabiciuni : rusine. daruit cu calitati spirituale si plin de imperfectiuni omenesti. Creanga realizeaza chipuri individualizate. dialog. ci un simplu tanar. Pe acet drum al initierii. Este evidenta naivitatea eroului. si . de exceptie : farmecul. care nu remarca neobisnuitul intamplarii. La inceput. straduinta. dialog. naivitate. Creanga porneste de la modelul popular. plecat intr-o calatorie care-l va transforma dintr-un novice intr-un om capabil de a fi imparat. trece prin toate umilintele omenesti. generozitate). Personajul alege calul dupa infatisare. Din caracterizarea directa realizata de narator aflam ca fecioarul de crai este „boboc in treburi aceste”. gesturi. Plasat intr-o atmosfera fabuloasa. Fat-Frumos este o abstractiune. De cele mai lulte ori se lasa inselat de aparente : pe cersetoare sau pe calul nazdravan ii alunga. Aparitia cersetoarei in gradina palatului ar fi trebuit sa-l mire pe mezin. particularizate prin miscare. inconfundabila. Harap-Alb Este corespondentul lui Fat-Frumos din basmele populare. tanarul e un personaj de Bildungsroman.

dar savarsind acele acte benefice (salveaza furnicile. In rest.. Povetele. aceea ca omul e rezultatul propriilor sale acte. Calitatile etice si spirituale se fac simtite pe tot parcursul aventturii : ii da batranei cersetoare un ban. ca orice copil. pentru ca nu trece nici o proba de unul singur. „mai fricos decat o femeie”. confirmand o idee care se desprinde din intreaga opera a lui Creanga. albinele. s-a spus ca Harap-Alb face parte din categoria antieroilor. iar apoi il linguseste. daca nu. prezentata printr-o identitate reala (de print tanar) si una aparenta (de sluga a Spanului). in ciuda infatisarii si a sfaturilor. si tot ca orice copil este inconsecvent : suduie calul. deci nu a invatat prea multe din „lectia”. lasandu-de inselat de aparente. prin cunoasterea oamenilor dincolode aparente. ocroteste furnicile. Esentialul umilintei si al rabdarii ii consolideaza personaliatea. prin intalnirea cu suferinta umana. va trebui sa strabata intregul drum la capatul caruia isi va cunoaste soarta. cersetoarei. Din acest motiv. eroul ar dovedi el insusi intelepciune. E adevarat ca Harap-Alb nu se confrunta direct cu raul. se imprieteneste cu cei cinci „monstrii”) obtine prieteni pe care se poate bizui. face adapost albinelor. „gaina plouata” (caracterizare directa de catre alte personaje). . Mila e prima calitate dobandita a eroului. il respinge pe Span pentru ca pana la urma sa-l accepte ca sluga. pentru ca stii cum e necazul”. Protagonistul e caracterizat indirect si prin nume (pana la „botezul” din fantana e numit generic „fiul craiului”. se imprieteneste cu acel monstrii. ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti. Sfanta Duminca ii atrage atentia : „cand vei ajunge si tu odata mare si tare... Fara ajutoare n-ar putea sa faca nimic : cand e trimis sa aduca pielea cu nestemate a cerbului vine la Sfanta Duminca „ galban la fata. Se jeluieste calului cand e trimis dupa „salati”. pe baba o alnunga la inceput pentru ca apoi s-o miluiasca. Daca ar asculta sfaturile celor cu mai multa experienta.nu dupa „proba jaraticului”. se maturizeaza prin experiente dramatice. La un moment dat. pentru ca apoi sa fie individualizat) ce sugereaza dubla identitate. numindu-l „dragul meu tovaras”. De fapt. de parca-i luase panza de pe obraz” (caracterizare directa de catre narator) si se vaicareste : „De-as muri mai degraba ca sa scap odata de zbucium”. Eroul se schimba. toate aceste intamplari au rolul unui test de maturitate. le uita repede. Sfanta Duminica il acuza ca-i „slab de inger”. bunatatea si milostivenia. Calitatile sale sufletesti fundamentale sunt cinstea. lipsa de experienta si conditia lui de om se manifesta in consecinta.

Calul „stie”rostul Spanului. Spanul pare la prima vedere incarnarea raului. caci cu rabdare ii frigi pielea”.Si unii ca acestia sunt trebuinciosi pe lume cateodata.. penru ca-i fac pe oameni sa prinda minte”. Rolul ei e acela al initiatorului. stiu eu nazdravanii de ale Spanului si sa fi vrut.. Aceasta faptura supranaturala. se opun normalului : Ochila vede aiurea („ toate lucrurile mi se arata gaurite. Si raul face parte din lume si numai in contact cu adversitatile se cimenteaza un om adevarat. Pasari-Lati-Lungila intruchipeaza lumea pe dos. numele reflecta prin contrastul cromatic „negru-alb” armonizarea defectelor si a calitatilor morale. dar lasasa-si mai joace calul.”). Setila. Gerila. pare a fi de fapt o complicitate „nu te teme. Acestia sunt de fapt oameni hiperbolizati.Totodata. reactioneaza omeneste si se exprima ca o batrana inteleapta de la tara : „mai rabda. . dar el este de fapt un rau necesar care ajuat la formarea tanarului. Harap-Alb... demult i-as fi facut obraz. Ochila. Flamanzila. caricaturizati. cu puteri magice. chiar daca se comporta cel mai adesea ca o batrana de la tara. Sfanta Duminica e specifica basmului fantastic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->