BASMUL CULT “Povestea lui Harap-Alb” – de Ion Creanga

Definitia basmului Basmul este o specie narativa, fantastica, in versuri sau in proza, culta sau populara, in care se confrunta doua categorii de personaje ce simbolizeaza fortele binelui sau fortele raului. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. “Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anumite fiinte himerice, animale…” (G.Calinescu – “Estetica basmului”, E.P.L., Buc., 1955) “Ceea ce caracterizeaza basmul, ca opera de arta, e o lume cu totul aparte, conceputa in coordonatele unui univers fantastic, opusa deci cotidianului, o lume in care vointa omului nu cunoaste limite, in care nu exista contrarii care sa nu poata fi rezolvate. Basmul porneste de la realitate, dar se desprinde de ea, trecand prin suprareal unde imagineaza nu o lume a visului, ci o lume a dorintelor omului, de fapt, o transpunere in aceasta lume cu ajutorul fantezi-ei. E o lume opusa realitatii cotidiene nu prin personaje si intamplari (care pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioara, prin esenta ei” (“Folclor literar romanesc”, Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu) Basmul cult apare paralel cu efortul de fixare in scris a basmului popular, prin preluarea motivelor si tehnicilor narative ale acestuia. Chiar culegatorii de folclor devin povestitori, asa cum se intampla cu Petre Ispirescu, care actualizeaza si recreeaza basmul, pastrand functiile principale, formulele fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adaugand si o nuanta moralizatoare. Scriitorii devin chiar ei autori de basme : Alexandru Odobescu, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici s.a. Basmul cult se sprijina deci pe un fundament folcloric (basmul popular), fiind insa opera unui scriitor cu o individualitate stilistica. Ion Creanga porneste si el de la modelul narativ al basmului popular, dar l-a prelucrat atat de minutios, incat acesta a iesit din sfera folclorica si a devenit opera lui, care nu poate fi modificata cu nimic fara a o denatura.

uriasii sunt niste tarani hatri). “Povestea lui Harap-Alb” a fost publicata in revista literara “Convorbiri literare”. Calinescu afirma ca “ amestecul de realism si fabulos este mai batator la ochi in <<Povestea lui Harap-Alb>> in care ar trebui sa predomine miraculosul si irealitatea”. fiind chiar tradusa in limba germana cand Creanga inca traia. usor de pacalit. proverbe. cei cinci nazdravani nu sunt decat niste oameni hiperbolizati. Aceste “functii” (“fapte savarsite de personaje bine definite din punctul de vedere al semnificatiei lor pentru desfasurarea actiunii”) sunt limitate si totdeauna dispuse in aceeasi succesiune. 4) actiune de refacere a echilibrului (in drmul sau. rasplata acestuia).Astfel. cu un grad mare de stabilitate. de o rara frumusete. zicatori pline de duh. in 1877. . iar Eminescu o reproduce imediat in “Timpul”. umorul. cu formule specifice. respecta tiparul narativ al basmului. cu secvente si personaje tipice. ghinionist. eroul se confrunta cu diverse avneturi – se initiaza). precum giganti lui Rabelais) si elementele realiste care predomina in timp ce fantasticul e antropomorfizat (relatiile din familia imparateasca se aseamana cu cele din familia taraneasca. Creanga adauga basmului atat elemente particulare stilului sau cat si viziunea sa asupra lumii : arta dialogului (spre deosebire de povestitorul popular. “Povestea lui Harap-Alb”. dar cu anumite interdictii). dativul etic. aceasta schema a “functiilor” o descoperim si in “Povestea lui Harap-Alb”. Astfel. 2) dereglarea echilibrului (imparatul Verde nu are nici un fiu mostenitor si ii cere ajutor fratelui sau). individualizarea personajelor. 5) restabilirea echilibrului (demascarea raufacatorului. ce amintesc de cele din “Amintiri din copilarie” (Harap-Alb e un Nica a lui Stefan a Petrei. recunoasterea eroului. Propp porneste de la stereotipia basmelor si identifica “sabloanele” universale dupa care acestea se construiesc. imparatul Ros e un hapsan ca popa Oslobanu. cu reguli proprii. insa mai norocos decat acesta din urma. oralitatea prin intermediul careia scriitorul se adreseaza cititorilor : “Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ma ascultati” si care rezulta din torentul de expresii. tiparul narativ ar consta in : 1) situatia initiala de echilibru (viata tihnita a unei familii imparatesti). cu o cronologie si o tipologie proprie. caracterizati “pe dos”. fixat prin traditie. In “Mofologia basmului”. Creanga nu se limiteaza la expunerea epica–naratiunea– ci introduce foarte mult dialogul). In legatura cu fantasticul. 3) actiunea de remediere a lipsei (craiul ii da voie fiului sau sa plece. Sfanta Duminica are mentalitate si exprimare populare. G.

in doua categorii : pozitive (Harap-Alb. Mezinul obtine incuviintarea de a-si incerca si el norocul. dar deosebirile dintre povestea lui Creanga si alte variante folclorice (O. Astfel. antagonistilor.Personajele din “Povestea lui Harap-Alb” se grupeaza. negative (Spanul. imbinarea elementelor reale cu cele supranaturale apartin tot basmului popular. iesind intotdeauna convingatoare primele. pe care o milostivise. ca cuvantul din poveste. dupa ce trece proba si primeste povata parinteasca de a se . pentru a-l lasa urmas la tron. pastrand bineinteles tipologia oricarui basm. Fiind cea mai ampla poveste din repertoriul lui Creanga. Cifra magica “trei” (trei fete. smicele de mar. E adevarat insa ca unele situatii amintesc de alte basme populare. Timpul si spatiul sunt si ele nedeterminate : timpul e marcat de adverbul de timp “amu”. imparatul Ros).personajele ajutatoare). deoarece basmul acesta e perfect unitar. ii supune pe acestia unei probe a curajului. precedat de articolul nehotarat “o”. s-a crezut ca scriitorul a recurs la asamblarea mai multor basme. iar spatiul de substantivul comun “tara”. neavand el mostenitor pe parte masculina. si acum mai tine inca…”). inainte mult mai este”). calul. Barlea a propus 16 variante folclorice) sunt mai mult decat evidente. Cei doi fii mai mari se intorc speriati acasa. Sfatuit de o batrana cersetoare (Sfanta Duminica). Aceste doua categrii de personaje corespund in literatuta culta protagonistilor si respectiv. lucru infirmat de alti cercetatori ai operei povestitorului. Craiul. ia calul. finala (“si a tinut veselia ani intregi. furnicile. albinele. armele si hainele tatalui sau din tinerete si porneste la drum. Sfanta Duminca). Schema basmului mai cuprinde si formule tipice : initiale (“Amu cica era odata intr-o tara un craiu…”). apa moarta). cu o compozitie bine articulata. apa vie. D-zeu sa ne tie. mediane (“mergand spre imparatie. Subiectul basmului Verde – Imparat ii scrie fratelui sau. care stapanea intr-o alta imparatie. Flamanzila. fetele imparatului Verde). acesta se imbraca intr-o piele de urs si isi asteapta fiii sub un pod. sa-i trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti (pe care nu-i cunoscuse niciodata). trei feciori de crai). La aceste doua mari categorii se adauga “auxilii” (ajutoarele . Setila. tata a trei baieti. …. obiectele magice (aripa. ce pot fi reprezentate de fiinte sau animale cu insusiri supranaturale (Gerila.

acestia sunt gazduiti intr-o casa de arama. li se da sa manance o mare cantitate de mancare. A treia oara. ajung la imparatia lui Ros-Imparat. pe fiica Imparatului Ros. Ajung la Verde-Imparat. Craisorul il refuza de doua ori. pe un pod. sluga trebuia sa aduca salata din Gradina Ursului. Harap-Alb intalneste pe Gerila. calul nazdravan. Tot mergand. ii ia scrisoarea. pe care insotitorii nazdravani il parasesc. cu orice pret. Ultima dorinta a fetei de imparat. dar Gerila o readuce la temperatura potrivita sufland de trei ori cu buzele sale. pentru marinimie. Harap-Alb izbandeste cu acelasi sprijin sa aduca pielea unui cerb. Ajungand intr-un codru. unde il inchide. Cand trebuie sa aleaga macul de nicip. Mai intai. Ochila si Pasari-LatiLungila sunt cei care prind fata imparatului care fugise din camera. e realizata de catre craiasa albinelor. cu identitatea schimbata. sa-i serveasca la nevoie prin aprinderea lor. Tanarul se indragosteste de frumoasa fata. dintre care cea din frunte stralucea asemenea unui soare. De data aceasta. A doua oara. care ii semana lei. Harap-Alb cheama furnicile. primind in dar. fiica Imparatului Ros accepata sa-l urmeze pe Harap-Alb. reuseste sa indeplineasca porunca. cruta viata unor furnici. farmazoana il respinge pe . prefacandu-se in pasare si ascunzandu-se pana dupa luna. In drum. Acesta vrea sa-i suprime pe oaspetii nepoftiti si nedoriti. sa se racoreasca. Apoi. Spanul inainte ca stapan. ratacindu-se in mijlocul codrului. Ochila. e nevoit sa accepte serviciile spanului. dar a treia oara. iar cand ajung la curtea Imparatului Verde. le iese in cale un om span care ii propune tanarului sa-l insoteasca in calitate de sluga-calauza. Spanul ii porunceste sa indeplineasca trei insarcinari foarte primejdioase. careia inainte i se da foc. Pasari-Lati-Lungila. si construieste un adapost unui roi de albine. care are insusiri vrajitoresti. cat si multa bautura. pentru Span. Cu ajutorul Sfntei Duminici si al calului nazdravan. armele si hainele si-l pune sa jure pe ascutisul palosului ca-i va da ascultare si supunere in toate si-l numeste Harap-Alb. este si ea indeplinita de calul lui Harap-Alb : aduce trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta. Setila. Pornesc ei la drum si Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa intre intr-o fantana. Toti sase pornesc la drum si. batuta cu pietre scumpe. Mai inati. Flamanzila. In sfarsit. Harap-Alb in urma ca servitor. Setila si Flamanzila ii ajuta. cate o aripa de la regina furnicilor si de la craiasa albinelor. intr-un tarziu. Deosebirea dintre fata de imparat si o alta.feri de omul ros si de cel span si sa asculte de indrumarile tovarasului sau. Si din nou pornesc ei la drum. Pentru a-l pierde pe Harap-Alb. Harap-Alb e trimis s-o peteasca.

incat copiii lor nu se cunoscusera niciodata. mai toate tarile erau bantuite de razboaie grozave”. caracter initiatic. ca drumurile erau foarte incurcate si pline de primejdii. dar mai are. Intriga rezulta din instrainarea celor doi imparati. pentru protejarea si impunerea valorilor umane. De-a lungul actiunii se pot identifica si cunoscutele momunte ale subiectului. „Povestea lui Harap-Alb” e un mic roman de aventuri. „Povestea lui Harap-Alb” e o aventura eroica intru cunoasterea esentei umane. Expozitia ne plaseaza intr-un timp nedefinita („odata”) si intr-un spatiu nedetrminat „o tara”. Desfasurarea actiunii : drumul parcurs de erou si situatiile periculoase pe care pana la urma le depaseste. caci aventurile sunt trepte ale formarii. Moare de fapt ipostaza confuza a lui Harap-Alb si renaste ipostaza temeinica. cu subiect fabulos. in timp ce Imparatul Verde ii binecuvanteaza pe cei doi indragostiti si le ofera imparatia. de necaz. cu aparentele si esentele ei. adica de atingere a unui ideal. adica lumea miraculoasa a basmului. Spanul. Fiul cel mic pleaca pe acest drum la curtea Imparatului Verde pentr a-i urma la tron. posibilitatea cunoasterii de sine. ale cunoasterii. Un alt moment al intrigii consta in incalcarea sfatului parintesc de a nu intra in legaturacu omul span. iar fata il invie cu apa moarta si apa vie. cu alctuirea ei duala.Span si le spune celor prezenti ca adevaratul nepot e Harap-Alb. ii taie capul lui Harap-Alb. eliberata de imperfectiune. Tot acum aflam ca cele doua imparatii erau la distante foarte mari si ca „ pe vremurile acele. se casatoreste si se inscauneaza imparat. Intamplarile prin care trece Harap-Alb sunt caile acestui proes formativ. un bildungsroman. Are deci. Substituirea nepotului de catre un strain n-ar fi fost cu putinta daca Imparatul Verde si-ar fi cunoscut nepotul. nu inainte insa de a dovedi ca a acumulat destula experienta de viata. calul il omoara pe Span. cu valorile si nevalorile ei. Harap-Alb e inviat. Nu intamplator eroul moare si invie. In aventura sa. a propriilor limite si virtuti. Deznodamantul : impostorul e ucis. Punctul culminant e momentul cand fata Imparatului Ros dezvaluie adevarul. . pentru autocunoastere. Eroul trebuie sa ajunga imparat. in acelasi timp. Harap-Alb cunoaste lumea.

Dintre motivele basmului. Eroul s-a schimbat mult de la plecarea de acasa : a inteles ce inseamna mila. dar si a generozitatii. El intra fiu de imparat si iese rob. Traversarea padurii labirint e o proba prin care eroul si-ar dovedi maturitatea. Lipseste insa o experienta.Simboluri si motive Structura „Povestii lui Harap-Alb” cuprinde o simbolistica bogata si o multitudine de motive. pe care o va abandona abia dupa trecerea ultimei probe. Aceasta acceptie a padurii labirint e frecventa in basm („Padurea prefigureaza un ritual al initierii” . motivul hainelor stramosesti (aceasta preluare semnifica un act de continuitate. A trece un pod inseamna o verificare a curajului. Simbolistica podului – podul simbolizeaza trecerea spre o alta lume. Spanul reuseste sa obtina substituirea. o „trecere primejdioasa de la un mod de existenta la altul. dar Harap-Alb nu reuseste fara calauza : „Si mergand el tot inainte prin codri intunecosi. si-a probat spiritul de prevedere. care marcheaza diferntierea de nevolnicii frati ramasi acasa. de la imaturitate la maturitate”. . de la un loc se inchide calea si incep sa i se incurce cararile. Eroul a iesit din fantana cu o alta identitate. motivul suprematiei mezinului fata de ceilalti frati. intelogenta. pe de alta parte. Acum poate sa devina imparat.Propp). Mircea Eliade il considera o proba initiatica. Padurea – acest simbol e ambivalent : pe de o parte este un centru de intimitate. se remarca : motivul imparatului fara urmasi la tron. Fantana are o dubla conotatie : capcana si un spatiu al linistii. deoarece tatal. cea mai importanta : a cobori in Infern inseamna a cunoaste o moarte initiatica. Coborarea in Infern : contactul cu moartea e punctul culminant al drumului. motivul drumului initiatic. motivul mortii si al invierii. Un pod va trece Harap-Alb cand pleaca la drum : e un moment al intrarii in lume. O noua trecere. un alt pod. cu nou nume : Harap-Alb. in tineret. motivul porbelor. parcursese acelasi traseu al initierii cu aceleasi arme si haine). va fi intalnirea cu nunta furnicilor cand tanarul ocroteste viata „gazulitelor nevinovate”. incat nu se mai pricepe fiul craiului incotro sa apuce si unde sa mearga”. Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana. un loc sacru (Bachelard). semnifica labirintul.

Harap-Alb ajunge sa aiba foarte multe calitati. dar il recreeaza ca om cu multe calitati (indrazneala. are trasaturi ideale. dar si cu destule slabiciuni : rusine. monolog. intre cei cinci uriasi. generozitate). bunatate. caci intr-un asemenea loc nu poate intra oricine. ci un simplu tanar. intre Harap-Alb si Span. trece prin toate umilintele omenesti. ganduri. plecat intr-o calatorie care-l va transforma dintr-un novice intr-un om capabil de a fi imparat. Creanga porneste de la modelul popular. Fat-Frumos este o abstractiune. Pentru ca pe parcursul calatoriei. Ca sluga. pentru a le cunoaste meritele. Creanga realizeaza chipuri individualizate. Harap-Alb nu se arata a fi un erou atat de puternic. dialog. Este evidenta naivitatea eroului.Personajele Prin puterea geniului creator. relatia cu celelealte personaje. Din caracterizarea directa realizata de narator aflam ca fecioarul de crai este „boboc in treburi aceste”. tanarul e un personaj de Bildungsroman. Aparitia cersetoarei in gradina palatului ar fi trebuit sa-l mire pe mezin. Increderea excesiva in propriile forte vine din lipsa de experienta. vitejia. istetime. Modaliatatea specifica de constructie a personajelor ramane contrastul: intre frati. care nu remarca neobisnuitul intamplarii. gesturi. dar cu o configuratie proprie. indoiala. straduinta. inconfundabila. naivitate. Pe acet drum al initierii. fapt ce diferentiaza personajului acestui scriitor de cele intalnite in basmele populare. disperare. in servciul unui om rau care vrea sa-l piarda. De cele mai lulte ori se lasa inselat de aparente : pe cersetoare sau pe calul nazdravan ii alunga. particularizate prin miscare. de exceptie : farmecul. Personajul alege calul dupa infatisare. La inceput. Harap-Alb Este corespondentul lui Fat-Frumos din basmele populare. limbaj. daruit cu calitati spirituale si plin de imperfectiuni omenesti. care ucide zmei si balauri. si . si mai ales o cersetoare. il loveste „in adancul sufletului”. pentru ca sunt urati. necaz. mezinul se comporta copilareste : faptul ca e ignorat de tata cand acesta ii verifica pe cei doi frati mai mari. dialog. gestica. Portretul moral este realizat prin caracterizare indirecta din fapte. Plasat intr-o atmosfera fabuloasa. adica este la inceput un adolescent lipsit de experienta. pe cata vreme Harap-Alb este inzestrat cu atribute umane. demnitate.

eroul ar dovedi el insusi intelepciune. . lipsa de experienta si conditia lui de om se manifesta in consecinta. Daca ar asculta sfaturile celor cu mai multa experienta. dar savarsind acele acte benefice (salveaza furnicile. Mila e prima calitate dobandita a eroului. si tot ca orice copil este inconsecvent : suduie calul. Fara ajutoare n-ar putea sa faca nimic : cand e trimis sa aduca pielea cu nestemate a cerbului vine la Sfanta Duminca „ galban la fata. Eroul se schimba. Esentialul umilintei si al rabdarii ii consolideaza personaliatea. „mai fricos decat o femeie”. de parca-i luase panza de pe obraz” (caracterizare directa de catre narator) si se vaicareste : „De-as muri mai degraba ca sa scap odata de zbucium”. pentru ca nu trece nici o proba de unul singur. De fapt. face adapost albinelor.nu dupa „proba jaraticului”. ca orice copil. il respinge pe Span pentru ca pana la urma sa-l accepte ca sluga. pentru ca stii cum e necazul”.. ocroteste furnicile. pentru ca apoi sa fie individualizat) ce sugereaza dubla identitate. lasandu-de inselat de aparente. in ciuda infatisarii si a sfaturilor. s-a spus ca Harap-Alb face parte din categoria antieroilor. le uita repede. Protagonistul e caracterizat indirect si prin nume (pana la „botezul” din fantana e numit generic „fiul craiului”. prezentata printr-o identitate reala (de print tanar) si una aparenta (de sluga a Spanului). Calitatile etice si spirituale se fac simtite pe tot parcursul aventturii : ii da batranei cersetoare un ban.. aceea ca omul e rezultatul propriilor sale acte. La un moment dat. bunatatea si milostivenia. cersetoarei. pe baba o alnunga la inceput pentru ca apoi s-o miluiasca. Povetele. Din acest motiv. deci nu a invatat prea multe din „lectia”. prin cunoasterea oamenilor dincolode aparente. albinele. se maturizeaza prin experiente dramatice. iar apoi il linguseste. daca nu. Sfanta Duminica il acuza ca-i „slab de inger”. se imprieteneste cu cei cinci „monstrii”) obtine prieteni pe care se poate bizui. Calitatile sale sufletesti fundamentale sunt cinstea. ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti. In rest. Se jeluieste calului cand e trimis dupa „salati”. toate aceste intamplari au rolul unui test de maturitate. numindu-l „dragul meu tovaras”.. „gaina plouata” (caracterizare directa de catre alte personaje). confirmand o idee care se desprinde din intreaga opera a lui Creanga. E adevarat ca Harap-Alb nu se confrunta direct cu raul. Sfanta Duminca ii atrage atentia : „cand vei ajunge si tu odata mare si tare. va trebui sa strabata intregul drum la capatul caruia isi va cunoaste soarta. prin intalnirea cu suferinta umana. se imprieteneste cu acel monstrii.

caci cu rabdare ii frigi pielea”. Flamanzila. Si raul face parte din lume si numai in contact cu adversitatile se cimenteaza un om adevarat.. chiar daca se comporta cel mai adesea ca o batrana de la tara. numele reflecta prin contrastul cromatic „negru-alb” armonizarea defectelor si a calitatilor morale.. stiu eu nazdravanii de ale Spanului si sa fi vrut. reactioneaza omeneste si se exprima ca o batrana inteleapta de la tara : „mai rabda. Setila.. dar lasasa-si mai joace calul. Ochila. Gerila.”). Harap-Alb. Sfanta Duminica e specifica basmului fantastic. Pasari-Lati-Lungila intruchipeaza lumea pe dos. Calul „stie”rostul Spanului. Rolul ei e acela al initiatorului. demult i-as fi facut obraz. cu puteri magice. Acestia sunt de fapt oameni hiperbolizati. dar el este de fapt un rau necesar care ajuat la formarea tanarului. Aceasta faptura supranaturala. Spanul pare la prima vedere incarnarea raului. se opun normalului : Ochila vede aiurea („ toate lucrurile mi se arata gaurite.. caricaturizati.Totodata. penru ca-i fac pe oameni sa prinda minte”. pare a fi de fapt o complicitate „nu te teme. .Si unii ca acestia sunt trebuinciosi pe lume cateodata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful