Sunteți pe pagina 1din 3

Curs de formare individuala in testul proiectiv Rorschach

Testul Rorschach este prezentat publicului pentru prima data in 1921, in celebra monografie a lui Herman Rorschach, Psyhodiagnostic. Initial, Rorschach nu a conceput un test in sine, ci un raport despre cercetarile sale asupra perceptiei, folosind drept stimuli figurile. Alte incercari de acest gen apartinusera lui Binet si Henri, care incercasera sa creeze un test pentru evaluarea coeficientului de inteligenta. In ceea ce-l priveste pe Rorschach, totul a pornit de la un joc foarte popular la vremea sa, Blotto , pe care si el il juca foarte des, si care continea niste pete de cerneala care se puteau transforma foarte usor in multe povestiri si jucatorii isi puteau crea chiar ei insisi alte pete noi. In 1932, Samuel J. Beck si Marguerite Herz adauga noi componente referitoare la codarea si scorarea raspunsurilor. In 1936, Bruno Kopfer contribuie la dezvoltarea testului si faciliteaza schimbul de idei si informatii cu ajutorul revistei sale The Rorschach Research Exchange . In 1937, Beck publica Introduction to the Rorschach Metod . In 1940, la Universitatea din Kansas apare Psychological Diagnostic Testing , care includea si testul Rorschach. In 1954, R. Schaffer prezinta Psychanalytic Interpretation in Rorschach Testing. In 1957, Z. Pietrowski publica Perceptanalysis, in care prezenta o abordare proprie a metodei Rorschach. Intre 1936 si 1957 au fost create in America 5 sisteme Rorschach diferite. Testul a fost foarte popular intre 1940-1970 in psihologia clinica, ramand chiar si astazi extreme de util in foarte multe domenii. Testul Rorschach este un test proiectiv de psihodiagnostic care se adreseaza atat psihologilor, cat si celor din domeniile conexe (sociologi, pedagogi, psihopedagogi, asistenti sociali, medici). Aplicabilitatea sa are directii multiple de la evaluare psihologica si psihodiagnostic, pana la selectie de personal si suport pentru strategii de interventie terapeutica si dezvoltare personala. Structura testului este una gradata, asimilarea

informatiilor facandu-se in trepte si permitand astfel accesul la urmatoare etapa in functie de ritmul propriu in care fiecare cursant preia si interiorizeaza informatiile primite. De aceea principala caracteristica a testului este flexibilitatea, el avand un caracter formativ si fiind o modalitate de formare individuala si un stil de lucru, nu doar un simplu instrument de diagnostic. Testul cuprinde 3 parti : A. ADMINISTRAREA Contine descrierea testului, instructajul, durata, materialele necesare administrarii si are 3 etape : a) faza de incalzire b) faza de raspuns c) faza de ancheta B. SCORAREA Transforma datele obtinute prin administrarea testului intr-un sir de coduri : a) locatia zona din plansa pe care obiectul sau raspunsul o acopera b) calitatea dezvoltarii- complexitatea raspunsului c) determinantii- ce anume determina raspunsul d) calitatea formala- cat de adecvat este obiectul perceput raportat la conturul petei e) continutul- din ce categorie face parte raspunsul f) scorul Z- gradul de elaborare al raspunsului, efortul de procesare g) raspunsuri banale- cat de raspandit este un raspuns h) scorurile speciale- caracteristici speciale ale unui raspuns C. INTERPRETAREA Codurile obtinute in cadrul scorarii vor fi integrate si analizate in cadrul a 8 clustere. Scopul interpretarii nu este acela de a formula doar niste ipoteze cu privire la subiect, ci de a confirma aceste ipoteze analizand ceea ce le-a determinat. Testul Rorschach nu este o radiografie a mintii si a trupului, ci o fotografie psihologica a persoanei . Cele 8 clustere sunt : 1. control si toleranta la stress 2. stress situational 3. procesare 4. mediere 5. ideatie

6. afectivitate 7. imagine de sine 8. perceptie interpersonala Cursul de formare individuala in testul proiectiv Rorschach din cadrul CPAP-ului are o durata medie de 80 ore, si un cost de 30 ron/sedinta. CPAP ofera suportul de curs constand din materiale teoretice si plansele testului. Se acorda diplome de absolvire. Psiholog Cristina Calarasanu