Mihai EminescuDe la Wikipedia, enciclopedia liberaSalt la: Navigare, cautare Ace st articol se refera la poet.

Pentru alte sensuri, vezi Eminescu (dezambiguizare ). 0 Membru post mortem al Academiei Romne Mihai Eminescu Mihai Eminescu n 1869, la Viena Na?tere 15 ianuarie 1850(1850-01-15) Boto?ani Deces 15 iunie 1889 (39 ani) Bucure?ti Profesie poet, jurnalist Na?ionalitate romn Activitatea literara Activ ca scriitor 1866 1888 Mi?care/curent literar Romantism Subiecte condi?ia geniului, moartea, iubirea Specie literara poezie, nuvela Opera de debut poezia La mormntul lui Aron Pumnul -------------------------------------------------------------------------------[ extindere ]Influen?eFolclorul romnesc, Mitologia egipteana, Cultura clasica, Sh akespeare, Schopenhauer, Kant, Hegel, Schiller, Lenau, Novalis, Goethe, Vede, Bu dism, Cre?tinism ortodox, -------------------------------------------------------------------------------[ extindere ]A influen?at peToata literatura romna ce i-a urmat (de la tradi?iona li?ti, la marii scriitori ncadra?i modernismului romnesc, ca ?i la cei neomoderni? ti sau scriitorii postmoderni, optzeci?ti) Note modifica Mihai Eminescu (nascut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Boto?ani - d. 15 iunie 1889, Bucure?ti) a fost un poet, prozator ?i jurnalist romn, socotit de cit itorii romni ?i de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romna.[1] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII ?i XIX , ?i-a asimilat viziunile poetice occidentale, crea?ia sa apar?innd unui romantis m literar relativ ntrziat. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi ?ionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru isto ria na?ionala, careia a dorit chiar sa-i construiasca un Pantheon de voievozi, n ostalgia regresiva pentru copilarie, melancolia ?i cultivarea starilor depresive , ntoarcerea n natura etc., poezia europeana descoperea paradigma modernismului, p rin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunaoara. Poetul avea o buna educa ?ie filosofica, opera sa poetica fiind influen?ata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sistem e de gndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica ra?iunii pure, la ndemnul lui Titu Maiorescu, cel care i ceruse sa-?i ia doctoratu l n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pna la urma) ?i de teoriile lui Hegel. Radacina ideologica principala a gndirii sale economice sau politice era conserva toare; de altfel poetul a fost o figura marcanta a acestui partid politic, iar p rin articolele sale publicate mai ales n perioada n care a lucrat la Timpul a reu? it sa-i deranjeze pe c?iva lideri importan?i din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru n epoca, Ia mai opri?i-l pe Eminescu asta! . Publicistica eminesc

iana ofera cititorilor o radiografie a vie?ii politice, parlamentare sau guverna mentale din acea epoca; n plus ziaristul era la nevoie ?i cronicar literar sau te atral, scria despre via?a mondena sau despre evenimente de mai mica importan?a, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ n societatea politico-literara Junimea, ?i a lucrat ca reda ctor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul s au poem la vrsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat sa studieze la Viena. Manuscri sele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost daruite Academiei Romne de Titu Maiorescu, n ?edinta din 25 ianuarie 1902.[3] Emin escu a fost internat n 3 februarie 1889 la spitalul Marcu?a din Bucure?ti ?i apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. n data de 15 iunie 1889, n jurul orei 4 diminea?a, poetul a murit n sanatoriul doctorului ?u?u. n 17 iunie Eminescu a fos t nmormntat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucure?ti. A fost ales postmortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Romne. Cuprins [ascunde] 1 Biografie 1.1 Data ?i locul na?terii 1.2 Familia Eminescu 1.3 Copilaria 1.4 Debutul n literatura 1.5 Sufleor ?i copist 1.6 Student la Viena ?i Berlin 1.7 Rentoarcerea n ?ara. Rataciri 1.8 Boala 1.9 Moartea ?i serviciul funerar 2 Profilul psihologic 3 Cultura sa filosofica. Izvoarele operei eminesciene 4 Eminescu la Junimea din Ia?i 5 Activitatea literara 6 Activitatea de jurnalist politic 7 Receptarea operei eminesciene 8 Opere antume 9 Mihai Eminescu n con?tiin?a publica 9.1 n muzica 9.2 Teatru ?i film 9.3 Publicistica 10 Portrete 11 Fragmente audio 12 Note 13 Opere complete 14 Biografii 15 Monografii, studii critice, istorii literare. ntre 1800-1947 16 Monografii, studii critice, istorii literare. ntre 1930-2007. Opere selective 17 Legaturi externe BiografieData ?i locul na?terii Familia Statuia lui Mihai Eminescu din Cernautintr-un registru al membrilor Junimii Emine scu nsu?i ?i-a trecut data na?terii ca fiind 20 decembrie 1849, iar n documentele gimnaziului din Cernau?i unde a studiat Eminescu este trecuta data de 14 decembr ie 1849. Totu?i, Titu Maiorescu, n lucrarea Eminescu ?i poeziile lui (1889) citea za cercetarile n acest sens ale lui N. D. Giurescu ?i preia concluzia acestuia pr ivind data ?i locul na?terii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, n Boto?ani. Aceasta data rezulta din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre b otezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domneasca) din Boto?ani; n acest dosar data na?terii este trecuta ca 15 ghenarie 1850 , iar a botezului la data de 21 n aceea?i luna. Data na?terii este confirmata de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli,

care nsa sus?ine ca locul na?terii trebuie considerat satul Ipote?ti.[4] Familia EminescuMihai Eminescu este al ?aptelea dintre cei unsprezece copii ai c aminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ?arani romni din nordu l Moldovei, ?i al Ralucai Eminovici, nascuta Jura?cu, fiica de stolnic din Jolde ?ti. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza n Bucovin a din cauza exploatarii iobage?ti, obliga?iilor militare ?i a persecu?iilor reli gioase.[necesita citare] Unii autori au gasit radacini ale familiei Eminovici n s atul Vad, din ?ara Fagara?ului, unde mai exista ?i astazi doua familii Iminovici . Bunicii sai, Vasile ?i Ioana, traiesc n Caline?tii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna ntemeiata de emigran?ii transilvaneni. Bunicii paterni mor din c auza epidemiei de holera din 1844, ?i poetul, nascut mult mai trziu, nu-i cunoa?t e ?i nu-i evoca n scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poe tului, trece din Bucovina n Moldova ?i ndepline?te func?ia de administrator de mo? ie. Este ridicat la rangul de caminar ?i ?i ntemeiaza gospodaria sa la Ipote?ti, n ?inutul Boto?anilor. Primul nascut dintre baie?i, ?erban (n.1841), studiaza medicina la Viena, se mbol nave?te de tuberculoza ?i moare alienat n 1874. Niculae, nascut n 1843, va contrac ta o boala venerica ?i se va sinucide n Ipote?ti, n 1884. Iorgu, (n. 1844) studiaz a la Academia Militara din Berlin. Are o cariera de succes, dar moare n 1873 din cauza unei raceli contractate n timpul unei misiuni. Ruxandra se na?te n 1845, dar moare n copilarie. Ilie, n. 1846 a fost tovara?ul de joaca al lui Mihai, descris n mai multe poeme. Moare n 1863 n urma unei epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 traie?te doar ?apte ani ?i jumatate. Aglae (n. 1852, d. 1906), a fost casat orita de doua ori, locuie?te n Ipote?ti ?i are doi baie?i, pe Ioan ?i pe George. A suferit de boala Basedow-Graves. Mihai a fost cel de-al ?aptelea fiu. Dupa el s-a nascut n jur de 1854 Harieta, sora mai mica a poetului, cea care l-a ngrijit d upa instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lasat urma?i direc?i . A studiat Politehnica la Praga ?i a devenit capitan n armata romna. S-a luptat c u Titu Maiorescu, ncercnd sa mpiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vas ile, a murit la un an ?i jumatate, data na?terii sau a mor?ii nefiind cunoscute. O posibila explica?ie este ca n secolul al XIX-lea speran?a de via?a nu depa?ea 4 0 de ani, epidemiile de tifos, tuberculoza, hepatita erau frecvente, iar pentru sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabila pna la inventarea penic ilinei. Copilaria Cladirea National-Hauptschule din Cernau?i, unde Mihai Eminescu a studiat n perio ada 1858-60. n prezent cladirea adaposte?te o ?coala auto. Strada Shkilna (?colii ) nr. 4.Copilaria a petrecut-o la Boto?ani ?i Ipote?ti, n casa parinteasca ?i pri n mprejurimi, ntr-o totala libertate de mi?care ?i de contact cu oamenii ?i cu nat ura, stare evocata cu adnca nostalgie n poezia de mai trziu (Fiind baiet sau O, rami) . ntre 1858 ?i 1866, a urmat cu intermiten?e ?coala primara National Hauptschule (? coala primara ortodoxa orientala) la Cernau?i. Frecventeaza aici ?i clasa a IV-a n anul scolar 1859/1860. Nu cunoa?tem unde face primele doua clase primare, prob abil ntr-un pension particular. Are ca nva?atori pe Ioan Litviniuc ?i Ioan Zibacin schi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experien?a, nva?atori i sai participa la via?a culturala ?i ntocmesc manuale ?colare. Termina ?coala pr imara cu rezultate bune la nva?atura. Nu s-a sim?it legat, afectiv, de nva?atorii sai ?i nu-i evoca n scrierile sale. A urmat clasa a III-a la Nationale Hauptschule din Cernau?i, fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi. A terminat clasa a IVa clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dupa care a facut doua clase de gimnaziu. Cladirea Ober-Gymnasium din Cernau?i, unde poetul ?i-a facut studiile n perioada 1860-63. Tot aici a predat Aron Pumnul. n prezent, ?coala generala nr. 1. Se gase

?te pe str. M. Eminescu, col? cu str. I. Franko.ntre 1860 ?i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernau?i nfiin?at n 1808, singura institu?ie de n va?amnt liceal la acea data n Bucovina anexata de Imperiul habsburgic n 1775. Se im pune n cursul anilor prin buna organizare administrativa ?i marea severitate n pro cesul de nva?amnt. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, ntocmesc stud ii ?i colaboreaza la publica?iile vremii. Se nfiin?eaza ?i o catedra de romna, des tul de trziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu ro mnesc, n patru tomuri, tiparit la Viena ntre 1862 ?i 1865, cea dinti istorie a liter aturii romne n texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium ?i fra?ii sai, ?erb an, Nicolae, Gheorghe ?i Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la nva?atura. Nu are nota la romna pe primul semestru ?i este clasificat de Miron Calinescu, erud it n istoria bisericii ortodoxe romne. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul semestru ?i al 23-lea n cel de-al doilea semes tru. n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din crea?ie populara ?i autor d e studii de ?inuta academica. Aron Pumnul l-a calificat, n ambele semestre, cu no te maxime la romna. A ob?inut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (l a limba latina) ?i la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematica). Mai trzi u a marturisit ca ndepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. n 16 aprilie 1863 a parasit definitiv cursurile, de?i avea o situa?ie buna la nva? atura. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romna c alificativul vorzglich (eminent). Plecnd de vacan?a Pa?telui la Ipote?ti, nu s-a m ai ntors la ?coala. Promotia 1864 a gimnaziului din Cernauti. n medalion ar putea fi Eminescun 1864 el evul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul nva?amntului din Bucure?ti o subven?ie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, nefiind nici un loc vacant de bursier . n 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 catre gimnaziul din Boto?ani, i s-a promis ca va fi primit negre?it la ocaziune de vacan?a, dupa ce, nsa, va ndeplini condi?iunile concursului . Elevul Eminovici a plecat la Cernau? i unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dadea reprezenta?ii. La 5 octomb rie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Boto?ani, apoi, pes te pu?in timp, a fost copist la comitetul permanent jude?ean. La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugamintea ca salariul cuvenit pe l una februarie sa fie nmnat fratelui sau ?erban. n 11 martie tnarul M. Eminovici a so licitat pa?aport pentru trecere n Bucovina. n toamna s-a aflat n gazda la profesoru l sau, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii acestuia. Situa?ia lui ?colara er a de privatist . Cuno?tea nsa biblioteca lui Pumnul pna la ultimul tom. Debutul n literatura Casa din Cernauti a lui Aron Pumnul, unde a locuit o perioada ?i Mihai Eminescu (strada Aron Pumnul nr. 19)1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. n 12/24 ianuarie moare profesorul de limba romna Aron Pumnul. Elevii sco t o bro?ura, Lacramioarele nva?aceilor gimnazi?ti (Lacrimioare... la mormntul prea -iubitului lor profesoriu), n care apare ?i poezia La mormntul lui Aron Pumnul sem nata M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debuteaza n re vista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-a? avea. Iosif Vulcan l convinge sa-?i schimbe numele n Eminescu ?i mai trziu adoptat ?i de al?i membri ai familiei sale. n acela?i an i mai apar n Familia alte cinci poezii. Sufleor ?i copistDin 1866 pna n 1869, a pribegit pe traseul Cernau?i Blaj Sibiu Gi urgiu Bucure?ti. De fapt, sunt ani de cunoa?tere prin contact direct a poporului , a limbii, a obiceiurilor ?i a realita?ilor romne?ti, un pelerinaj transilvanean al carui autor moral a fost Aron Pumnul. Ct de clar este, respectnd documentele ep ocii cernau?ene, respectnd adevarul istoric att ct exista n ele, ct de cert este ca d rumul lui Eminescu n Transilvania, departe de a fi o mprejurare boema, un imbold roma ntic al adolescen?ei, a fost - n fond - ncheierea sublima a unei lec?ii pentru toat

a via?a: ideea unita?ii na?ionale ?i a culturii romne aplicata programatic ?i sis tematic, cu strategie ?i tactica, dupa toate normele ?i canoanele unei campanii ideologice. (Snziana Pop n Formula AS nr. 367) A inten?ionat sa-?i continue studiile, dar nu ?i-a realizat proiectul. n iunie 18 66 a parasit Bucovina ?i s-a stabilit la Blaj cu inten?ia marturisita de a-?i ren cepe studiile. n perioada 27 - 28 august 1866, a participat la adunarea anuala a ASTREI, la Alba Iulia. n toamna, a parasit Blajul ?i a mers la Sibiu, unde a fost prezentat lui N. Densu?ianu. De aici a trecut mun?ii ?i a ajuns la Bucure?ti. n 1867 a intrat ca sufleor ?i copist de roluri n trupa lui Iorgu Caragiale, apoi s ecretar n forma?ia lui Mihail Pascaly ?i, la recomandarea acestuia, sufleor ?i co pist la Teatrul Na?ional, unde l cunoa?te pe I. L. Caragiale. Cu aceasta trupa fa ce turnee la Braila, Gala?i, Giurgiu, Ploie?ti. A continuat sa publice n Familia; a scris poezii, drame (Mira), fragmente de roman (Geniu pustiu), ramase n manusc ris; a facut traduceri din germana (Arta reprezentarii dramatice, de H. Th. Rtsch er). Este angajat n 1868 ca sufleor n trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai mu lte for?e teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu ?i actori din trupa lu i Iorgu Caragiale. n timpul verii, aceasta trupa a jucat la Bra?ov, Sibiu, Lugoj, Timi?oara, Arad ?i alte ora?e bana?ene. Iosif Vulcan l-a ntlnit cu ocazia acestui turneu ?i a ob?inut de la Eminescu poeziile La o artista ?i Amorul unei marmure , publicate apoi n Familia din 18/30 august ?i 19 septembrie/1 octombrie. Vaznd ac este poezii n Familia, caminarul Gheorghe Eminovici afla de soarta fiului sau, ra tacitor n lume. Stabilit n Bucure?ti, Eminescu a facut cuno?tin?a cu I. L. Caragia le. Pascaly, fiind mul?umit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oara ?i c opist al Teatrului Na?ional. n 29 septembrie, Eminescu semneaza contractul legal n aceasta calitate. Ob?ine de la Pascaly o camera de locuit, n schimb, nsa, se obli ga sa traduca pentru marele actor Arta reprezentarii dramatice - Dezvoltata ?tii n?ific ?i n legatura ei organica de profesorul dr. Heinrich Theodor Rotscher (dup a edi?ia a II-a). Traducerea, neterminata, scrisa pe mai multe sute de pagini, s e afla printre manuscrisele ramase. Acum ncepe ?i proiectul sau de roman Geniu pu stiu. Student la Viena ?i Berlin Casa din Viena n care a locuit Eminescu (Kollergasse 3) Placu?a de pe casa din Viena n care a locuit Eminescu (Kollergasse 3)ntre 1869 ?i 1872 este student la Viena. Urmeaza ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofi e ?i Drept (dar audiaza ?i cursuri de la alte faculta?i). Activeaza n rndul societ a?ii studen?e?ti (printre altele, participa la pregatirea unei serbari ?i a unui Congres studen?esc la Putna, cu ocazia mplinirii a 400 de ani de la zidirea mana stirii de catre ?tefan cel Mare), se mprietene?te cu Ioan Slavici; o cunoa?te, la Viena, pe Veronica Micle; ncepe colaborarea la Convorbiri literare; debuteaza ca publicist n ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale "bolii". ntre 1872 ?i 1874 a fost student extraordinar la Berlin. Junimea i-a acordat o burs a cu condi?ia sa-?i ia doctoratul n filozofie. A urmat cu regularitate doua semes tre, dar nu s-a prezentat la examene. Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu" IasiLa 1 aprilie 1869, a nfiin? at mpreuna cu al?i tineri, cercul literar Orientul, care avea ca scop, ntre altele , strngerea basmelor, poeziilor populare ?i a documentelor privitoare la istoria ?i literatura patriei. n data de 29 iunie, se fixeaza comisiile de membri ale Ori entului, care urmau sa viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pe ntru Moldova. n vara se ntlne?te ntmplator n Ci?migiu cu fratele sau Iorgu, ofi?er, ca re l-a sfatuit sa reia legaturile cu familia. Poetul a refuzat hotart. n vara, a p lecat cu trupa Pascaly n turneu la Ia?i ?i Cernau?i. Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se mpaca cu familia, iar tatal sau i-a promis o subven?ie regulata pentr

u a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai to?i colegii lui de la Cernau?i. n 2 octombrie, Eminescu s-a nscris la Facultatea de Filosofie ca studen t extraordinar, ca simplu auditor deci, deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Aici a facut cuno?tin?a cu Ioan Slavici ?i cu al?i studen?i romni din Transilvania ?i din Bucovina. A reluat legaturile cu vechii colegi de la Cernau?i ?i de la Blaj. S-a nscris n cele doua societa?i studen?e?ti existente, care apoi s-au contopit nt r-una singura - Romnia juna. A nceput sa creasca numarul scrisorilor ?i telegramel or catre parin?i pentru trimiterea banilor de ntre?inere. mpreuna cu o delega?ie de studen?i, Eminescu l viziteaza de Anul Nou, 1870, pe fos tul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Dbling. n semestrul de iarna 1869-1870 Emines cu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. Dupa aceasta, Eminescu nu s-a mai nscris pna n iarna lui 1871-1872, cnd a urmat doua semestre consecutive. n schimb, s etea lui de lectura era nepotolita. Frecventa, cu mult interes, biblioteca Unive rsita?ii. l preocupau ?i unele probleme cu care avea sa iasa n publicistica. Sosit incognito la Viena, Iacob Negruzzi i comunica lui Eminescu impresia puterni ca provocata de poet n snul societa?ii Junimea din Ia?i, prin poeziile publicate d e acesta n Convorbiri literare. i propune ca dupa terminarea studiilor sa se stabi leasca la Ia?i. La 6 august 1871, i se adreseaza din Ipote?ti lui Titu Maiorescu, dndu-i oarecare rela?ii privitoare la organizarea serbarii. Printre tinerii de talent, particip an?i activi la serbare, s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski ?i compozitor ul Ciprian Porumbescu. n toamna anului 1871, din cauza unor curente contradictorii n snul societa?ii Romnia juna, Eminescu demisioneaza mpreuna cu Slavici din comitetul de conducere. Amndoi sunt acuza?i ca sunt ata?a?i ideilor Junimii din Ia?i. n studiul sau despre Dire c?ia noua, Titu Maiorescu eviden?iaza meritele de poet, poet n toata puterea cuvntu lui , ale lui Eminescu, citndu-l imediat dupa Alecsandri. Studiul se tipare?te cu nc epere din acest an n Convorbiri literare. La 16 decembrie 1871, ntr-o scrisoare ca tre ?erban, care se afla n ?ara, i-a scris necajit ca duce o mare lipsa de bani, avnd datorii pentru chirie, apoi la birt, la cafenea, n fine, pretutindenea . Din ace asta cauza, inten?ioneaza sa se mute la o alta universitate, n provincie. 1872 este anul probabil al ntlnirii cu Veronica Micle, la Viena. n data de 10 febru arie a aceluia?i an, ntr-o scrisoare catre parin?i, se plnge ca a fost bolnav, din care cauza se afla ntr-o stare sufleteasca foarte rea, agravata ?i de ?tirile tr iste primite de acasa. n 18 martie, a ajuns sa constate ca anul acesta e ntr-adevar un an nefast din cauza bolii ?i a lipsurilor de tot felul, iar n 8 aprilie a ceru t bani pentru a se nscrie n semestrul al II-lea. Se plnge ?i de lipsa unui pardesiu . Mihai Eminescu n prima jumatate a anilor 1870n aceste mprejurari a parasit Viena ?i s-a ntors n ?ara. n 18 decembrie s-a nscris la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subven?ii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data ac easta Eminescu era nmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire d e la liceul din Boto?ani. Cursurile la care se nscrisese, sau pe care ?i le notas e sa le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economie i ?i dreptului. n 26 iulie 1873 i s-a eliberat certificatul dorit. Rosetti i-a nlesnit nsa ramnerea mai departe la Berlin, prin marirea salariului. n 8 decembrie s-a renscris la Univ ersitate pentru semestrul de iarna. n perioada 17/29 ianuarie - 7 mai 1874, a avut loc o bogata coresponden?a ntre Mai orescu ?i Eminescu, n care i se propunea poetului sa-?i ob?ina de urgen?a doctora tul n filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Ia?i. Ministrul nv

a?amntului i-a trimis la Berlin suma de 100 galbeni pentru depunerea doctoratului . n timpul verii i s-a dat sarcina de a cerceta oficial, pentru statul romn, docum entele din Knigsberg. Toamna a petrecut-o n tovara?ia lui Ioan Slavici, gazduit la Samson Bodnarescu. Poetul a nceput sa sufere de o inflama?ie a ncheieturii piciorului. n 1 septembrie a fost numit n postul de director al Bibliotecii Centrale din Ia?i. Pe lnga sarcin ile de la biblioteca, Eminescu a predat acum lec?ii de logica la Institutul acad emic n locul lui Xenopol. n 19 septembrie, printr-o scrisoare adresata secretarulu i agen?iei diplomatice din Berlin, a motivat de ce a abandonat aceasta sarcina ? i de ce a luat drumul catre ?ara. n 7 octombrie, Maiorescu a luat cuno?tin?a prin Al. Lambrior ca Eminescu nu poate pleca a?a curnd n strainatate ca sa faca doctor atul, fiind oprit de ntmplari grave n familie: doua surori se mbolnavisera de tifos la bai n Boemia. n 10 octombrie, ?erban, fratele poetului, care daduse semne de o aliena?ie mintala, s-a internat n spital prin interven?ia agen?iei romne din Berli n. S-a ntors n noiembrie 1874 la Berlin pentru examene, iar n 8 noiembrie a promis ca va veni ntr-o joi la serata literara de la Veronica Micle, pentru a citi o poezie cu subiect luat din folclor. n 28 noiembrie, agen?ia din Berlin a anun?at moarte a lui ?erban, fratele poetului. Rentoarcerea n ?ara. Rataciri