Modificarile melatoninei plasmatice in timpul sarcinii si postpartum la femeile depresive si la cele cu istoric personal sau familial de depresie

Articolul a fost pubilicat in American Journal of Psychiatry, in anul 2008, in urma unui studiu , al carui scop a fost acela de a demostra ca modificarile melatoninei plasmatice diferentiaza femeile insarcinate cu depresie majora si femeiele cu depresie postpartum de femeile sanatoase in timpul sarcinii si postpartum. De ce depresie? De ce melatonina? Depresia reprezinta una dintre bolile secolului nostru si una din principalele cauze de suicid in lume., dar si o afectiune cu multiple mecanisme fiziopatologice.Dintre acestea, voi aminti: deficite ale neurotransmiterii(noradrenergice, serotononergice, dopaminergice,etc.); disfunctii neuroendocrine(axa hipotalamo-hipofizocorticosuprarenaliana, axa tiroidiana, hormonal de crestere) anomalii ale somnului(latenta crescuta ainstalarii somnului, latenta redusa a somnului REM, cresterea primei perioade a somnului REM); anomalii ale reglarii ritmului circadian; fenomene psihoneuroimunologice. Necunoscandu-se cauzele depresiei majore din timpul sarciniii si a celei postpartum, autorii studiului au ales cercetarea anomaliilor ale reglarii ritmului circadian prin evaluarea concentratiei plasmatice a melatoninei bazanu-se pe fiziologia hormonului si pe studiile efectiuate pentru alte tulburari depressive: melatonina este un neurohormon sintetizat din serotonina, la nivelul glandei epifize,in timpul noptii, sub influenta pacemaker-ului hipotalamic.Secretia creste la 2 ore dupa instalarea somnului si scade cu primele ore ale diminetii, calnd lumina depaseste 200 lux. concentrati plasmatica este scazuta in tulburarile disforice premenstruale, crescuta in tulburarile depressive perimenopauzale; studiile privind nivelul melatoninei in timpul sarcinii si postpartum erau putine si nu includeau depresia majora. Studiul s-a efectuat pe un numar de 50 de femei ce trebuiau sa indeplineasca urmatoarele criterii: 1. nefumatoare; 2. sa nu ia anticonceptionale; 3. sa nuia alte medicamente ce interactioneaza cu masuratorile neuroendocrine; 4. sa nu prezinte alte afectiuni cronice; 5. femeile cu depresie majora trebuiau sa opreasca tratamentul antidepresiv cu 2 saptamani(pt fluoxetina cu 4 saprtamani) inaintea inceperii studiului; 6. excluderea alcoolismului;

7. femeile cu tulburare bipolara de personalitate sau sindroma nxios erau excluse din studiu. Au fost alese 5o de femei (25 insarcinate /25 in periada postpartum(<=1 an) care au fost evaluate pe baza a 4 scoruri pt evaluarea statusului depresiv(SCID,HAM-D,BDI si Edinburgh Postnatal Depression Scale) , in urma carora au avut urmatoarea distributie:

-25 femei insarciante, dintre care 10 cu depresie majora( HAM-D>14 ,BDI si Edinmburg postnatal depression scale>10 pentru 2 saptamani) si 15 sanatoase (HAM-D<8 ,BDI<5) -25 femei in perioada postpartum, dintre care 13 cu depresie majora( debutul depresiei majore <=3 luni postpartum) Astfel, femeile care prezentau caracteristicile bolii au fost internate la Spitalul din San Diego si dupa prima noapte considerata de adaptare la mediul camerei, pacientelor li s-a montat un cateter intravenous la ora 5p.m pentru recoltare de sange din 30 in 30 de minute incapand de la ora 6p.m ,recoltare facuta in scopul masurarii concentratiei plasmatice a melatoninei. Calculul a constat in transformarea logaritmica a valorilor nivelului melatoninei : nivelul de baza si sinteza . Rezultate:Nivelurile de melatonina in perioada diminetii, intre orele 2.00a.m si 11.00 a.m erau semnificativ scazute la femeile insarcinate cu depresie majora compaarativ cu cele ale femeilor insarciante sanatoase.