FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Titlul proiectului Codul programului / linia buget Numar de identificare Beneficiar Adresa Telefon, email, web

Investete n

OAMENI

Implicare+Formare=Angajare Axa prioritar nr. 5 Promovarea msurilor active de ocupare Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare POSDRU /105/5.1/G/76218 ASOCIATIA PENTRU TINERET FIDELITAS MIERCUREA CIUC Miercurea Ciuc str. Petofi Sandor nr 38 , Harghita 0266-312111, fidelitas_ro@yahoo.com www.fiistapanultau.ro

LUCRTOR N GOSPODRIE AGROTURISTIC

SUPORT DE CURS

2011

CAPITOLUL I
I.1 COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC
Oamenii comunic idei, gnduri, stri sufleteti att la nivel personal ct i la nivel profesional. La nivel profesional, comunicarea eficient mrete considerabil ansele unei companii s se dezvolte prin oamenii ei. i pentru aceasta este nevoie de comunicare sub toate formele ei: comunicare verbal, non-verbal, scris i ascultarea activ. Oamenii triesc n comunitate n virtutea lucrurilor pe care le au n comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung s dein n comun aceste lucruri.

1. DEFINIIA COMUNICRII
Comunicarea este un proces activ care implic exprimarea ideilor i nelegerea lor de ctre cei crora le este transmis mesajul. De asemenea, comunicarea mai poate fi definit ca actul de transmitere a informaiei ntre indivizi. Comunicarea e un mod de a exista al comunitatii. John Dewey Teoria comunicarii a cunoscut un traseu important in dezvoltarea sa, pornind de la retorica grecilor antici si pna la Analiza tranzactionala, Programarea Neuro-Lingvistica, tehnicile Scolii De la Palo Alto. Conceptul de comunicare este utilizat in acceptiuni particulare n diferite sectoare ale cunoasterii. Provenind din latinescul "comunicare", mostenit in limba romana sub forma "cuminecare", comunicarea dobndeste un timbru metafizic, surprinznd o dubla dimensiune: sacra si comunitara. Numim comunicarea umana drept un proces de tip tranzactional, prin care oamenii transfera energii, emotii, sentimente si schimba semnificatii, din perspectiva educatiei, comunicarea avnd rolul de premisa, sursa, mijloc si efect.

2. SCOPUL COMUNICARII
Necesitatea unor abilitati de comunicare exista in permanenta. Comunicarea este necesara pentru satisfacerea necesitatilor primare ale individului, exprimarea sentimentelor, dezvoltare, crearea unei colectivitati, cresterea eficientei activitatii. In plus, comunicand cu ceilalti, identificam responsabilitatile, cautam informatii suplimentare pentru a rezolva sarcinile primite, clarificam problemele identificate, raportam indeplinirea sarcinilor etc. Nevoia de a comunica eficient intr-o organizatie este imperativa pentru toti cei implicati in functionarea sigura a acesteia. Aparitia unei intreruperi in comunicare sau a unei comunicari defectuoase poate fi serioasa si costisitoare. Urmarile comunicarii deficitare sunt importante, putand merge de la neindeplinirea sarcinilor de serviciu, demiteri, falimente si pana la pagube materiale.

Comunicarea deficitara este un factor cauzal sau contributor in 15% din evenimentele cauzate de erori umane.

3. NIVELURILE COMUNICRII
Comunicarea umana se poate desfasura pe cinci nivele: 1) Comunicarea intrapersonala este un autentic proces de comunicare, chiar daca emitatorul si receptorul este acelasi, iar codificarea si decodificarea mesajelor nu este absolut necesara. 2) Comunicarea interpersonala presupune sondarea lumii noastre interioare, comunicarea n si catre sine. Poate mbraca forma directa sau indirecta si urmareste obiective multiple si complexe: - persuadarea interlocutorului; - recunoasterea valorii personale; - satisfacerea nevoilor afective, de control, de dominatie; - crearea si ntretinerea legaturilor umane. 3) Comunicarea publica este o forma specializata a comunicarii interumane care are radacinile n retorica antica. 4) Comunicarea de masa presupune un producator institutionalizat de mesaje scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale, care se adreseaza unui public variat si numeros. Acest tip de comunicare nu beneficiaza de un feedback eficient. 5) Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restrnse si permite schimburi de idei si emotii, ofera conditii pentru mpartasirea experientelor, discutii in vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor.

4. TEHNICI DE COMUNICARE
Atmosfera sau conditiile in care se realizeaza schimbul de informatii, idei si sentimente intr-un colectiv determina masura in care acesta ajunge sa reprezinte o forta negativa sau pozitiva intr-o organizatie. Un climat deschis, cooperant favorizeaza crearea unor relatii de colaborare, care permit un proces efectiv de strangere si schimb de informatii, crescand eficienta activitatii. Efectul contrar poate fi obtinut printr-un mediu inchis si defensiv, intr-un colectiv in care angajatii se simt suprasolicitati si in care comunicarea deschisa, participativa este, de regula, inlaturata de presiunile exercitate in scopul indeplinirii obiectivelor.

5. PROCESUL DE COMUNICARE
Comunicarea este un proces prin care se schimba informatii intre indivizi printr-un sistem comun de simboluri, semne sau atitudini. Informatiile nu pot fi transmise in lipsa comunicarii. Procesul de comunicare implica intotdeauna mai multe elemente: - un emitator; - un receptor; - mesajul; - canalul de transmitere a mesajului;

- feedback-ul. Emitatorul - este cel care transmite informatia dupa ce o codifica in mesaj. El are initiativa comunicarii. Emitatorul poate influenta eficienta comunicarii prin doi factori: atitudinea sa, care trebuie sa fie pozitiva si selectionarea adecvata a simbolurilor/ limbajului, in functie de auditoriu si de mediul in care se face comunicarea.

6. TIPURI DE COMUNICARE 6.1 COMUNICAREA VERBALA

In forma ei orala si scrisa se instituie istoriceste intr un factor si un mechanism essential al vietii sociale. Comunicarea verbala este supusa unor reguli sociale, Nu se poate comunica tot si orice. De altfel procesul de comunicare solicita o transformare a ceea ce este dat printr-o situatie si coordonatele ei in mod concomitant intr-o succesiune temporala care-si permiote intelegerea. Prin medierea vietii sociale s-au desprins si alte tipuri de instrumente de comunicare: limbajul imagistic al artelor picturalr arhitecturale, sculpturale, coregrafice, ciinematografice, limbajul figural symbolic al muzicii, limbajul symbolic abstract al matematicii si logicii,limbajele stiintei si limbajele de programare. Prin comunicare se opereaza schimburi de semnificatii, presupune un vorbitor si un ascultator, un mijloc de comunicare cunoscut de amandoi sin u in ultimul rand un lucru despre care se vorbeste. Schema completa a factorilor constitutive ai comunicarii include: un transmitator (emitator) care transmite un mesaj; mesajul se refera la un context(referent), lucru sau ide; mesajul e alcatuit din elementele unui cod care trebuie sa fie commune celor doi parteneri, aflati direct, sau mijlocit, in contact. Se realizeaza comunicare atunci cand un anumit continut cognitive e transmis de la om la altul prin semen (semn obiect sau fenomen, insusire sau actiune avand, pentru subiect, proprietatea de a inlocui un alt obiect, fenomen; functia sa este una referentiala, semantica), care au aceeasi semnificatie pentru vorbitor si ascultator. Comunicarea se refera la transmisie si schimb de informatii intre oameni, la circulatia de impresii, trairi affective, judecati de valoare, comenzi etc., cu scopul de a obtine modificari comportamentale la indivizi, manifestate, in reprezentarile, cunostintele acestora. Istoric si functional, procesele comunicarii umane au stat la baza umanizarii, insasi a constituirii psihologice si culturale a oamenilor. Ele au asigurat si asigura transmisia permanenta a experientei sociale, constituind, totodata, caile cele mai eficiente de influenta educative, formative asupra generatiilor. In procesul comunicarii oamenii folosesc multiple si variate modalitati de comunicare, unele neverbale, precum : comunicare prin gesture, comunicare afectiv expresiva (mimica, pantomima), comunicare practice operatorie (de efectuare concreta a unor actiuni cui obiecte) etc., altele verbale, prin intermedioul semnelor si limbajului sonor sau limbajului graphic. Toate aceste mijloace au ca trasatura esentiala si definitorie calitatea lor de a realiza un schimb de semnificatii, ele functionand numai pe baza acelor elemente cognitive generalizatoare pe care le percep si le inteleg la fel toti indivizii care comunica intre ei.

6.2 COMUNICAREA NONVERBALA

Intr-un sens foarte larg acest termen desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element la altul, aceste elemente fiind de natura biologica tehnologica sau sociala. In sensul strict, el se limiteaaza la acest ultim aspect si poate fi definit ca un process prin care congenerii interactioneaza in cadrul finalitatilor de supravietuire a grupului prin mijlocirea unor semnale mai mult sau mai putin specifice. Procesul de comunicare se realizeaza totdeauna intr-un episod comportamental: un act produs de un membru al grupului sintetizeaza o modificare de comportament la un congener. Pentru a diferentia episodul comunicativ de alte forme de interactiune comportamentale, doua criterii trebuie luate in consideratie: statutul social al interactiunii si gradul de specificitate al comportamentului declansator. Nu vom vorbi de comunicare decat atunci cand un episode comportamental se inscrie in cadrul de finalitati collective garate de reguli de organizare a speciei sau a grupului. Capacitatea de specie se realizeaza in diverse coduri conventionale cu character socioistoric, care fac in plus obiectul reprezentarilor individuale: comunicarea este din acel moment garate simultan de catre grup si de catre indivizi. Oricare ar fi gradul de structurare sociala a speciei si oricare ar fi gradul de structurare specializare ale al semnalului declansator informatia generate in episodul comunicativ are un statut dublu: pe de o parte informatia se poate defini ca effect comportamental al semnalului. La specia umana de exemplu individual care a invatat o limba cunoaste valori representative; el cunoaste sensul sau semnificatul. Pe de alta parte valoarea informative a unui semnal constituie totdeauna si un effect de interactiune; un comportament nu este semnal decat prin raporturile functionale pe care le intretine cu contextul sau. La specia umana acest effect al contextului este mediatizat, organizat prin reguli de interactiune sociala care au sistemele deschise; de exemplu in termini de reguli de folosire si in termini de ritualuri. Acest effect al contextului confera semnalului valoarea sa informativa. Fiecarei forme de miscare si organizare a materiei ii corespunde un anumit gen de comunicare cu ambianta. Pentru sistemele anorganice, materiale, comunicarea cu mediul ambient se realizeaza in contextual principiului conexiunii universale.

I.2. DREPTURILE I OBLIGAIILE NOULUI ANGAJAT

Ca viitor angajat ntr-o instituie de stat sau privat, cunoate-i drepturile i obligaiile fundamentale aa cum sunt ele nscrise n actele normative n vigoare. Aceast cunoatere este un argument n plus pentru o bun integrare la noul loc de munc. Drepturile angajailor

un loc de munc potrivit aptitudinilor, pregtirii profesionale, aspiraiilor angajatului i nevoilor unitii, un salariu de baz potrivit calificrii, importanei i complexitii postului i n funcie de posibilitile financiare ale patronului prin negociere, stabilitate n munc, contractul nu poate nceta dect n condiiile legii, concediu de odihn i de studii pltit, repaus sptmnal, nlesniri pentru trimiterea la odihn i tratament, condiii corespunztoare de munc i protecia muncii, asisten medical, pensie pentru limit de vrst, sau de invaliditate, asocierea n organizaii sindicale i obteti, dreptul de a se adresa organelor competente ori de cte ori consider c a fost prejudiciat n legtur cu calitatea de salariat.

Obligaiile angajailor s apere proprietatea unitii i s contribuie la dezvoltarea ei, s realizeze norma de munc i celelalte sarcini ce decurg din funcia sau postul deinut, s efectueze aria de activitate potrivit pregtirii deinute i nevoilor unitii, s respecte programul de munc i s foloseasc integral i cu eficien timpul de munc, s-i ridice calificarea profesional, s respecte normele de protecie a muncii, s respecte ordinea i disciplina la locul de munc, s respecte normele de conduit n relaiile cu colegii de munc, superiorii i subordonaii, s pstreze secretul de stat i secretul de serviciu, s nu primeasc de la ceteni sau alte uniti bani sau alte foloase pentru activitile din cadrul atribuiilor de serviciu, alte obligaii stabilite prin contractul individual de munc.

ncadrarea n munc se realizeaz n raport cu nevoile unitii pe baza verificrii aptitudinilor i pregtirii profesionale prin proba practic, examen, concurs ori termen de ncercarfe. Termenul de ncercare este de cel mult 15 yile iar pentru funciile de conducere cel mult 90 zile.

Acte necesare: - cerere de ncadrare, - curriculum vitae, - acte (copii) care dovedesc identitatea, studiile absolvite, satisfacerea stagiului militar,

certificat medical care atest starea sntii (permite exercitarea unei anumite profesii, funcii) aprecierea de la conductorul ultimului loc dce munc, adeverina de la ultimul loc de munc n care s se ateste c nu a produs pagube i nu are datorii, contract individual de munc sau convenie civil ncepnd cu data angajrii, pe durat determinat sau nedeterminat.

ncetarea contractului de munc Se face prin transfer, cu acordul ambelor pri, prin decizie sau prin desfacerea contractului de munc. Contractul de munc poate fi desfcut din iniiativa angajatorului n urmtoarele cazuri: - unitatea i reduce personalul, i nceteaz activitatea sau se mut n alt localitate, - n postul ocupat este reintegrat prin hotrre a organelor competente cel ce a deinut anterior acel post, - cel meninut sau reintegrat n munc dup pensionare nu mai este necesar, - persoana ncadrat n munc se pensioneaz, - din vin a persoanei ncadrate n munc i care: nu corespunde profesional, ncalc n mod repetat obligaiile de munc sau normele de comporatre, svrete o abatere grav, este arestat mai mult de 60 zile, este condamnat definitiv pentru o infraciune care o face necorespunztor postului, instana penal a pronunat interdicia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

I.3. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC

ncheierea contractului individual de munc ART. 10 Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu. ART. 11 Clauzele contractului individual de munc nu pot conine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc. ART. 12 (1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat. (2) Prin excepie, contractul individual de munc se poate ncheia i pe durat determinat, n condiiile expres prevzute de lege.

ART. 13 (1) Persoana fizic dobndete capacitate de munc la mplinirea vrstei de 16 ani. (2) Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat i la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul prinilor sau al reprezentanilor legali, pentru activiti potrivite cu dezvoltarea fizic, aptitudinile i cunotinele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea i pregtirea profesional. (3) ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis. (4) ncadrarea n munc a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc este interzis. ART. 16 (1) Contractul individual de munc se ncheie n baza consimmntului prilor, n form scris, n limba romn. Obligaia de ncheiere a contractului individual de munc n form scris revine angajatorului. (2) n situaia n care contractul individual de munc nu a fost ncheiat n form scris, se prezum c a fost ncheiat pe o durat nedeterminat, iar prile pot face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob. (3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer salariatului vechime n munc. ART. 17 (1) Anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc, angajatorul are obligaia de a informa persoana care solicit angajarea ori, dup caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intenioneaz s le nscrie n contract sau s le modifice. (2) Informarea prevzut la alin. (1) va cuprinde, dup caz, cel puin urmtoarele elemente: a) identitatea prilor; b) locul de munc sau, n lipsa unui loc de munc fix, posibilitatea ca salariatul s munceasc n diverse locuri; c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului; d) atribuiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmeaz s i produc efectele; g) n cazul unui contract de munc pe durat determinat sau al unui contract de munc temporar, durata acestora; h) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul; i) condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante i durata acestuia; j) salariul pe baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum i periodicitatea plii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normal a muncii, exprimat n ore/zi i ore/sptmn; l) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz condiiile de munc ale salariatului; m) durata perioadei de prob.

ART. 27 (1) O persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat medical, care constat faptul c cel n cauz este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munc. (3) n situaia n care salariatul prezint certificatul medical dup momentul ncheierii contractului individual de munc, iar din cuprinsul certificatului rezult c cel n cauz este apt de munc, contractul astfel ncheiat rmne valabil. (4) Competena i procedura de eliberare a certificatului medical, precum i sanciunile aplicabile angajatorului n cazul angajrii sau schimbrii locului ori felului muncii fr certificat medical sunt stabilite prin legi speciale. (5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzis. (6) La angajarea n domeniile sntate, alimentaie public, educaie i n alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita i teste medicale specifice. ART. 34 (1) Fiecare angajator are obligaia de a nfiina un registru general de eviden a salariailor. (2) Registrul general de eviden a salariailor se va nregistra n prealabil la autoritatea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dat de la c are devine document oficial. (3) Registrul general de eviden a salariailor se completeaz n ordinea angajrii i cuprinde elementele de identificare a tuturor salariailor, elementele ce caracterizeaz contractele de munc ale acestora, precum i toate situaiile care intervin pe parcursul desfurrii relaiilor de munc n legtur cu executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului individual de munc. (4) Registrul general de eviden a salariailor este pstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmnd s fie pus la dispoziie inspectorului de munc sau oricrei alte autoriti care l solicit, n condiiile legii. (5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat s elibereze un document care s ateste activitatea desfurat de acesta, vechimea n munc, n meserie i n specialitate. (6) n cazul ncetrii activitii angajatorului, registrul general de eviden a salariailor se depune la autoritatea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl sediul sau domiciliul angajatorului, dup caz. (7) Metodologia de ntocmire a registrului general de eviden a salariailor, nregistrrile care se efectueaz, precum i orice alte elemente n legtur cu ntocmirea acestora se stabilesc prin hotrre a Guvernului. ART. 35 (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcii, n baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea.

ART. 39 (1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depus; b) dreptul la repaus zilnic i sptmnal; c) dreptul la concediu de odihn anual; d) dreptul la egalitate de anse i de tratament; e) dreptul la demnitate n munc; f) dreptul la securitate i sntate n munc; g) dreptul la acces la formarea profesional; h) dreptul la informare i consultare; i) dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de munc; j) dreptul la protecie n caz de concediere; k) dreptul la negociere colectiv i individual; l) dreptul de a participa la aciuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. (2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligaii: a) obligaia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atribuiile ce i revin conform fiei postului; b) obligaia de a respecta disciplina muncii; c) obligaia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n contractul colectiv de munc aplicabil, precum i n contractul individual de munc; d) obligaia de fidelitate fa de angajator n executarea atribuiilor de serviciu; e) obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii n unitate; f) obligaia de a resp-ecta secretul de serviciu. ART. 40 (1) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi: a) s stabileasc organizarea i funcionarea unitii; b) s stabileasc atribuiile corespunztoare pentru fiecare salariat, n condiiile legii; c) s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor; d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului intern. (2) Angajatorului i revin, n principal, urmtoarele obligaii: a) s informeze salariaii asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care privesc desfurarea relaiilor de munc; b) s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute n vedere la elaborarea normelor de munc i condiiile corespunztoare de munc; c) s acorde salariailor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc aplicabil i din contractele individuale de munc; d) s comunice periodic salariailor situaia economic i financiar a unitii;

e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor n privina deciziilor susceptibile s afecteze substanial drepturile i interesele acestora; f) s plteasc toate contribuiile i impozitele aflate n sarcina sa, precum i s rein i s vireze contribuiile i impozitele datorate de salariai, n condiiile legii; g) s nfiineze registrul general de eviden a salariailor i s opereze nregistrrile prevzute de lege; h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului; i) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor. CAP. 4 Suspendarea contractului individual de munc ART. 49 (1) Suspendarea contractului individual de munc poate interveni de drept, prin acordul prilor sau prin actul unilateral al uneia dintre pri. (2) Suspendarea contractului individual de munc are ca efect suspendarea prestrii muncii de ctre salariat i a plii drepturilor de natur salarial de ctre angajator. (3) Pe durata suspendrii pot continua s existe alte drepturi i obligaii ale prilor dect cele prevzute la alin. (2), dac prin legi speciale, prin contractul colectiv de munc aplicabil, prin contracte individuale de munc sau regulamente interne nu se prevede altfel. (4) n cazul suspendrii contractului individual de munc din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendrii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezult din calitatea sa de salariat. ART. 50 Contractul individual de munc se suspend de drept n urmtoarele situaii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporar de munc; c) carantin; d) efectuarea serviciului militar obligatoriu; e) exercitarea unei funcii n cadrul unei autoriti executi ve, legislative ori judectoreti, pe toat durata mandatului; f) ndeplinirea unei funcii de conducere salarizate n sindicat; g) for major; h) n cazul n care salariatul este arestat preventiv, n condiiile Codului de procedur penal; i) n alte cazuri expres prevzute de lege. ART. 51 Contractul individual de munc poate fi suspendat din iniiativa salariatului, n urmtoarele situaii:

a) concediu pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani; b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pentru afeciuni intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesional; e) exercitarea unor funcii elective n cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toat durata mandatului; f) participarea la grev; g) absene nemotivate. ART. 52 (1) Contractul individual de munc poate fi suspendat din iniiativa angajatorului n urmtoarele situaii: a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, n condiiile legii; b) ca sanciune disciplinar; c) n cazul n care angajatorul a formulat plngere penal mpotriva salariatului sau acesta a fost trimis n judecat pentru fapte penale incompatibile cu funcia deinut, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti; d) n cazul ntreruperii temporare a activitii, fr ncetarea raportului de munc, n special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; e) pe durata detarii. (2) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. c), dac se constat nevinovia celui n cauz, salariatul i reia activitatea avut anterior i i se va plti o despgubire egal cu salariul i celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendrii contractului. ART. 54 Contractul individual de munc poate fi suspendat, prin acordul prilor, n cazul concediilor fr plat pentru studii sau pentru interese personale. CAP. 5 ncetarea contractului individual de munc ART. 55 Contractul individual de munc poate nceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului prilor, la data convenit de acestea; c) ca urmare a voinei unilaterale a uneia dintre pri, n cazurile i n condiiile limitativ prevzute de lege. SECIUNEA a 2-a Concedierea ART. 58

(1) Concedierea reprezint ncetarea contractului individual de munc din iniiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispus pentru motive care in de persoana salariatului sau pentru motive care nu in de persoana salariatului. ART. 59 Este interzis concedierea salariailor: a) pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine social, handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenen ori activitate sindical; b) pentru exercitarea, n condiiile legii, a dreptului la grev i a drepturilor sindicale.

I.4. INCEPEREA ACTIVITII LA UN LOC DE MUNC

ncerc s obin un post Am fost promovat ntr-un post nou Mi-ar plcea n mod sigur s am postul colegului meu Pentru indivizi posturile permit determinarea statutului acestora, a standardului de via sau a experienei lor profesionale i pot aduce venituri sau au chiar sensul unor valori ca, de exemplu: sentimentul realiyrii, respectul de sine, autoaprecierea, sensul autoafirmrii sau autorealizrii, stima, nevoia de informare i comunicare, dorina de asociere, dorina de siguran etc. n acest context, modul n care este definit postul, ca element de baz al structurii organizatorice, are consecine directe nu numai asupra nivelului realizrii obiectivelor individuale i organizaionale, ci i asupra satisfaciei individului i a calitii vieii profesionale. Din aceast perspectiv, teoria i practica n domeniul managementului resurselor umane trebuie s dea rspunsuri corespunztoare numeroaselor ntrebri care au aprut i continu s apar ca, de exemplu: Care este raiunea ce justific existena unui post? Cine decide cte posturi sunt necesare? Cine descrie coninutul fiecrui post? Ce sarcini cheie trebuie s fie evideniate? Ce resurse deine sau impune postul? Care sunt calificrile formale minime i experiena necesar pentru fiecare post? Ct de mult autoritate formal trebuie atribuit postului? Care este valoarea fiecrui post? Ce rezultate finale sunt ateptate de la post?

Postul este definit ca fiind acea poziie care este n acelai timp geografic, ierarhic i funcional i de un anumit nivel profesional, care se descrie n funcie de competen, pregtire i remunerare. Presupune urmtoarele competene: obiectivele sarcinile autoritatea responsabilitile.

Obiectivele postului Reprezint definirea calitativ i cantitativ a scopurilor avute n vedere la crearea sa; justific raiunea nfiinrii i funcionrii lui; se regsesc n obiectivele firmei ca obiective individuale, iar pentru a fi realizate, titularului postului sunt conferite sarcini, autoritate i responsabiliti; prin obiectivele postului se neleg i perspectivele sale de evoluie. Prin urmare, indiferent dac un post este nou sau vechi, o atenie deosebit se acord scopului sau obiectivelor sale, care se pot schimba chiar n condiiile n care este bine definit. Realizarea obiectivelor se efectueaz prin intermediul sarcinilor. Sarcina Este o component a atribuiei, cea mai mic unitate de munc fixat unui executant care reprezint o aciune clar formulat, orientat spre utilizarea unui obiectiv precis. Atribuia la rndul su, incub o anumit responsabilitate privind ndeplinirea sarcinilor la termen i la un anumit nivel calitativ i reclam autoritate i competene adecvate. Autoritatea Este o alt component a postului care exprim limitele n cadrul crora titularul postului are dreptul de a aciona pentru realizarea obiectivelor individuale i exercitrii atribuiilor. Autoritatea formal se acord titularului postului fiind oficialiyat prin reglementri, norme, proceduri, indicaii, metodologice, acte interne ale unitii, decizii ale conducerii etc. Deci autoritatea reprezint puterea oficializat prin care se confer titularului postului dreptul de a dispune executarea unor sarcini, de a ntreprinde o aciune sau de a produce o anume schimbare n comportamentul individual i organizaional. n acelai timp, titularul postului trebuie s dispun i de competena sau autoritatea profesional, exprimat de nivelul de pregtire i experien de care dispune o persoan i prin care dobndete recunoaterea meritelor i a contribuiei personale la realizarea obiectivelor.

Dup cum se poate constata, conceptul de autoritate este strns legat de cele de influen i putere, dezvoltate de psihologia i sociologia organizaional. Influena reprezint shimbarea de comportament sau atitudinea unei persoane sau a unui grup de persoane, redus n urma aciunii directe sau indirecte a altei persoane sau a altui grup. Influena poate fi pozitiv, cnd se produce n sensul dorit de cel care o exercit, sau negativ cnd sensul este contrar celui dorit. Puterea reprezint potenialul de influenare al unei persoane, capacitatea de a exercita o influen, adic posibilitatea de a produce schimbarea dorit n comportamentul sau atitudinea altei persoane sau altui grup. Dup Alfred Adler, puterea este capacitatea de a manipula sau controla activitile altora pentru atingerea propriului scop. Indivizii care sunt capabili s influeneze pe alii datorit poziiei lor ntr-o organizaie dein puterea poziiei, n timp ce indivizii care obin influen prin personalitate i comportamentul lor au putere personal. Prin urmare, pentru ca sarcinile i atribuiile ce decurg din obiectivele postului s fie realizate n bune condiii este necesar ca autoritatea n ansambul su s fie exercitat n mod eficient, ceea ce presupune existena unei strnse corelaii ntre autoritatea acordat i autoritatea dobndit prin competen (pregtire i experien). Responsabilitatea Este acea component a postului care concretizeaz latura atitudinal a atribuiei i reprezint obligaia titularului postului de a ndeplini sarcinile derivate din obiectivele individuale ale postului. Ca obligaie de a executa anumite sarcini, responsabilitatea este un rspuns dat autoritii, n sensul c autoritatea este acordat sau delegat , pe cnd responsabilitatea este cerut. Responsabilitatea concretizeaz atitudinea titularului postului sau natura angajamentului personal fa de modul de ndeplinire a sarcinilor i atribuiilor. Responsabilitatea trebuie s fie corelat cu sarcinile i autoritatea postului, evitnd att subdimensionarea sa, care se reflect n diminuarea interesului i efortului titularului postului pentru ndeplinirea n mod corespunztor a sarcinilor atribuite, pentru folosirea adecvat a competenei , ct i supradimensionarea postului, ceea ce poate genera fie inhibarea titularului postului fie obinerea de ctre acesta a unor recompense necorespunztoare n raport cu eforturile depuse i cu rezultatele obinute. De aceea, proiectarea coninutului postului trebuie s aib n vedere necesitatea asigurrii unui echilibru permanent i dinamic ntre obiectivele postului, pe de o parte, i sarcinile, competenele i responsabilitile acestuia, pe de alt parte. Importana i complexitatea obiectivelor postului trebuie s aib acoperire n sfera de cuprindere a autoritii i responsabilitii, n delimitarea i exprimarea clar a sarcinilor. Definirea unui post, i implicit, eficacitatea activitii depuse de deintorul acestuia sunt condiionate, n msur tot mai mare, de corelarea judicioas a sarcinilor, autoritii i responsabilitilor. Supra sau subdimensionarea unei componente a postului determin ruperea echilibrului organizatoric al acestuia, ceea ce se reflect n nendepliniri sau ndepliniri pariale de sarcini, n irosire de resurse, abuzuri de putere, situaii conflictuale etc.

De aceea, pe fondul evoluiilor continue de modificare a naturii i coninutului muncii, n general, i a sarcinilor, n special, se constat o serie de elemente sau aspecte noi att n ceea ce privete analiya posturilor, ct i n definirea sau proiectarea acestora. Analiza posturilor implic studiul formal al posturilor i furnizeaz rspunsuri la numeroase ntrebri, ca de exemplu: Ce implic postul i ce fel de persoane trebuie angajate pe post? Care sunt sarcinile i responsabilitile postului? n ce fel sunt considerate i grupate sarcinile unui post? Cum trebuie definit sau proiectat un post pentru a spori motivarea i performana deintorului acestuia? Ce fel de comportamente necesit postul? Care sunt cerinele fizice, mentale i emoionale ale postului? Ce fel de persoan (trsturi i experien) este cea mai potrivit pentru post? Care sunt condiiile de munc sau cerinele de siguran i sntate? Va nelege noul angajat postul dac citete sau studiaz descrierea postului? Aceasta este, n cele din urm, reflectat ntr-un document operaional sau instrument de lucru, citat frecvent n literatura de specialitate cu denumirea de fia postului. Prin urmare, fia postului este unul din documentele de formaliyare a structurii organiyatorice care definete locul i contribuia postului n atingerea obiectivelor individuale i organizaionale i care este indispensabil att individului, ct i organizaiei, deoarece constituie baza contractului de angajare. Cu toate acestea, fia postului poate avea o utilizare limitat dac conine numai enumerarea sarcinilor i responsabilitilor necesare fr a exista o corelare ntre ele. n general, folosirea decsrierilor de post este susinut, deoarece, n multe organizaii, descrierile de post au un impact deosebit asupra celor mai importante activiti din domeniul resurselor umane ca de exemplu: planificarea resurselor umane, recrutarea i selecia personalului, evaluarea performanelor i recompensele, pregtirea i dezvoltarea personalului etc. Totui, se pare c rolul descrierii postului tinde s se diminueze pe msur ce sporete coninutul de cunotine ale postului i pe msur ce accentul se pune creativitate, flexibilitate i adaptabilitate la schimbare. n acest context, teoria i practica managerial n domeniul resurselor umane au evoluat, managerii, n general, i cei de la personal, n special, au devenit tot mai contieni de faptul c mbogirea posturilor implic o serie de schimbri n coninutul acestora ca, de exemplu: creterea responsabilitii angajailor pentru propria munc; acetia trebuie s aib mai mult libertate n cadrul muncii, s aib posibilitatea s rspund pentru posturile lor; atribuirea unei persoane sau unui grup de oameni a unei uniti de munc complete, a unui produs complet sau a unei pri semnificative ce poate fi vzut ca un tot unitar, pentru a se identifica o serie de sarcini de munc sau activiti ntr-un produs finit i recunoscut;

sporirea posibilitilor angajailor de a diversifica metodele de munc sau de a modifica succesiunea i ritmul muncii lor; individualizarea postului printr-o serie de caracteristici sau caliti unice; exercitarea unei influene sporite din partea angajailor n stabilirea sarcinilor de munc i a standardelor de performan; acordarea sau recunoaterea unei autoriti suplimentare; dezvoltarea autocontrolului sarcinilor de munc i a resurselor ncredinate, ndeosebi acolo unde indivizii fac dovada capacitii lor de a-i controla propria munc i de a atinge standardele stabilitge n prealabil; sporirea posibilitilor de pregtire sau dezvoltare profesional; introducerea unor sarcini de munc noi i mai dificile fa de cele iniiale sau cu care angajaii nu s-au mai confruntat anterior, n vederea folosirii la un nivel superior a ntregului potenial profesional al angajailor; evaluarea performanelor prin rspunsuri sau informaii directe i oportune; un feedback direct sau intrinsec prin nsui modul n care angajatul acioneaz pe postul su sau primete informaii referitoare la rezultatele obinute; an trenarea angajailor astfel nct acetia s se implice tot mai mult sau s participe eficient la unele activiti de planificare, organizare, inovare sau analiz a rezultatelor; schimbarea stilului comportamental managerial, n limitele cruia deintorul postului are dreptul de a aciona pentru realizarea obiectivelor individuale i organizaionale.

n lumina celor prezentate mai sus este important s nelegei cum trebuie s v pregtii pentru ocuparea unui nou post, s reflectai asupra modului n care v vei adapta la noul loc de munc, s fii siguri c putei face fa schimbrii. Prima zi, la noul loc de munc aflai ora de ncepere a programului de lucru i unde/cui trebuie s v adresai; aflai detalii asupra modului cum putei ajunge acolo; mbrcai-v ct mai potrivit pentru locul de munc respectiv; ascultai instruciunile; aflai unde se afl diferite ncperi: biroul/secia dv, grupurile sanitare etc.; artai-v interesat i punei ntrebri; dac suntei fumtor, ntrebai dac i unde este permis fumatul; nvai regulile de protecie a muncii; fii amabil i politicos.

Ca nou angajat, trebuie: s v gndii la diferite modaliti prin care putei crea o impresie bun, in primele zile ex.: s v prezentai la serviciu la timp, s ascultai instruciunile i s ncercai s nvai repede numele colegilor, anumite faciliti etc.;

nu trebuie s pierdei timpul, ci s ncercai s v facei util, chiar i atunci cnd nu tii foarte bine, nc de la nceput, cum trebuie s lucrai; s avei n vedere nc din primele zile chestiunile legate de de protecia muncii la nceput, cnd nu vei cunoate prea bine mprejurimile, va trebui s fii foarte atent; nu trebuie s fii foarte prea insistent n prima zi, ci s fii pregtit s ascultai, s-i lsai pe cei din jur s se apropie de dumneavoastr i s rspundei n mod amabil (n felul acesta vei fi repede acceptat n colectiv); s v stpnii simul umorului, evitnd a spuned glume nainted de a v cunoate mai bine colegii de munc; ceea ce pentru cineva se cheam o glum bun, pentru altcineva poate fi o ofens; s v artai interesat i s ntrebai, dac nu nelegei toate instruciunile.

Cel care a fcut angajarea patronul/directorul va fi nerbdtor s afle dac a fcut o alegere bun; va dori s vad un om activ, interesat, politicos, care nva repede i pare c se va integra perfect n colectiv; majoritatea celor care angajeaz vor spera ca noului angajatg s-I plac locul de munc i s rmn n ntreprindere (scutindu-I efortul de a cuta pe altcineva).

I.5. PSTRAREA UNUI LOC DE MUNC

O carier se refer la situaii diferite pentru oameni diferii. Este posibil ca un individ s gndeasc cariera ca fiind o serie de posturi diferite, n firme diferite, n timp ce un alt individ vede cariera sa similar cu o ocupaie. Tradiional, termenul de carier este asociat doar cu aceia care dein roluri manageriale sau ocup posturi bine definite pltite. Treptat ns, conceptul de carier a dobndit o accepiun e mult mai larg i o aplicabilitate tot mai global. Dei acesta est strns legat de munc, trebuie s fie suficient de larg pentru a include nu numai experiena muncii, ci i modul de via sau condiiile de trai deoarece viaa extraprofesional a unei persoane joac un rol deosebit n cadrul carierei. Cu alte cuvinte, cariera reprezint o parte important din viaa unui individ care, la rndul ei, reprezint o permanent lupt pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor personale. Astfel, indivizii sunt, de obicei dornici sa-i dezvolte cariere care in cont att de nevoile personale i familiale, inclusiv educaia copiilor, ct i de carierele partenerilor sau de calitatea vieii.

Mai muli angajai aleg familia naintea carierei Christine Klingberg n acest context, subliniem importana opiunilor indivizilor n legtur cu valorile familiale i ale vieii, deoarece, n concepia marii majoriti a acestora, familia reprezint acea unitate natural sau acel model instituional consfinit de istoria organiyrii sociale, a crui funcie de solidaritate familial realiyeay mijloacele de protecie i de sprijin cele mai accesibile sau cele mai adecvate. Prin urmare, dezvoltarea carierei profesionale nu este o problem de-sinestttoare, ci trebuie privit n contextul vieii i dezvoltrii de ansamblu a unei persoane i nu numai n calitatea sa de angajat. Astfel, potrivit literaturii de specialitate, conceptul de carier are mai multe nelesuri. Carier = avansare, profesie, succesiune de posturi de-a lungul vieii, serie de roluri de-a lungul vieii legate de experien, percepere individual, cadrul dinamic n care o persoan i percepe viaa n ntregul ei. nelegerea deplin a conceptelor i aspectelor prezentate are o importan deosebit asupra funcionrii managmentului carierei, precum i a relaiilor acestuia cu celelalte activiti ale managementului resurselor umane. n ceea ce privete managementul carierei trebuie menionat, faptul c, n cadrul unei organizaii, problemele poteniale ar fi urmtoarele: dac un angajat cu o pregtire corespunztoare este propus de mai multe ori pentru promovare, dar de fiecare dat este respins sau eful direct nu-i rspunde la solicitri, angajatul respectiv ncepe s cread c a ajuns la un punct final n cariera sa sau c se afl ntr-un momentg al carierei, n care posibilitile de promovare sunt foarte reduse; promovarea unui angajat ntr-un post superior care ns nu corespunde calificrii sau experienei sale poate avea efecte nedorite, deoarece este posibil ca angajatul s considere c nu exist o logic n promovarea respectiv i c singura soluie este prsirea organizaiei dei nu exist posibiliti immediate de promovare a unui angajat, nu este satisfcut nici dorina de transfer a acestuia pe un alt post, deoarece eful direct consider c posibilitile sau calitile certe ale angajatului respectiv sunt folosite corespunztor pe postul existent; cu toate c au anse reale de promovare, unii angajai, plictisii i frustrai, renun s ncerce atingerea unor astfel de obiective sau s-i valorifice propriul potenial.

Toate aceste aspecte sau probleme poteniale ale managementului carierei ilustreaz de fapt, lipsa de atenie sau slaba preocupare a organizaiei n legtur cu

planificarea i dezvoltarea carierei, activiti deosebit de importante att pentru angajai, ct i pentru organizaii i societate. Problemele poteniale menionate constituie, de asemenea, numai o parte din acele aspecte ale unui management al carierei necorespunztor care pot sugera: - un feedback necorespunztor n legtur cu posibilitile de dezvoltare a carierei; - o preocupare sczut privind promovarea personalului; - evitarea transferurilor nejustificate; - meninerea prelungit pe posturile existente a angajailor cu o bun calificare fr a fi ncurajat dezvoltarea acestora; - lipsa unui sprijin n cazul celor angajai care nu sunt cunoscui ca avnd un potenial necesar promovrii; - existena unor preocupri reduse n legtur cu oportunitile de dezvoltare a angajailor; - marginalizarea sau chiar ndeprtarea acelor angajai care nu se conformeaz modelelor de dezvoltare a carierei etc. Principalele obiective ale managementului carierei Potrivit literaturii de specialitate i practicii manageriale n domeniu, principalele obiective ale managementului carierei sunt urmtoarele: - promovarea unei politici de dezvoltare corespunztoare a carierei n concordan cu natura activitii desfurate, precum i cu nevoile i posibilitile individuale i organizaionale; - integrarea nevoilor i aspiraiilor individuale n nevoile i obiectivele organizaionale; - satisfacerea nevoilor organizaionale de dezvoltare i amplificare a imagininii pozitive sau favorabile a organizaiei prin recunoaterea nevoilor de pregtire i dezvoltare a angajailor; - identificarea i meninerea celor maiu buni angajai sau a acelora cu perspective profesionale certe prin satisfacerea nevoilor lor profesionale i a aspiraiilor personale pe termen scurt i lung; - elaborarea unor planuri de carier sau introducerea unor scheme de promovare speciale pentru angajaii competeni pentru care nu sunt disponibile posturi corespunztoare; - ndrumarea i susinerea angajailor competitivi pentru atingerea obiectivelor personale n concordan cu potenialul, nevoile i aspiraiile acestora, precum i cu contribuia lor n cadrul organizaiei; - sprijinirea angajailor n identificarea calificrilor i calitilor necesare att pentru posturile curente, ct i pentru cele viitoare; - asigurarea pregtirii i dezvoltrii necesare angajailor pentru a le permite s fac fa oricrui nivel de responsabilitate, cu condiia ca acetia s aib potenialul sau capacitatea s-l ating; - dezvoltarea unor noi ci ale carierei pentru orientarea indivizilor n ct mai multe direcii;

revitalizarea angajailor care manifest o anumit stagnare sau plafonare a carierei lor; obinerea att pentru organizaie, ct i pentru angajaii acesteia a unor avantaje reciproce.

Miturile legate de carier Potrivit literaturii de specialitate i practicii manageriale n domeniul resurselor umane, de-a lungul anilor, referitor la planificarea i dezvoltarea carierei, au aprut numeroase mituri i adesea, continu s fie generate altele noi. n general, aceste mituri sau ncercri de explicare a realitii legate de carier sunt neltoare, duc pe o cale greit i pot opri procesul de planificare i dezvoltare a carierei. De aceea, unii specialiti n domeniul resurselor umane, ca, de exemplu, Lloyd L.Byars i Leslie Rue, subliniaz necesitatea cercetrii miturilor respective pentru a se putea aduce argumente sau dovezi n vederea respingerii lor. n opinia autorilor menionai legat de planificarea i dezvoltarea carierei, au aprut i se manifest urmtoarele mituri: Este ntotdeauna loc n top sau la nivel superior pentru o persoan n plus. Acest mit sau aceast ncercare de exemplificare a realitii contrazice sau nu ine cont de faptul c, n marea majoritate a organizaiilor din zilele noastre, structurile organizaionale sunt piramidale i, n consecin, att nivelurile ierarhice, ct i posibilitile de promovare sunt limitate. Nu este nimic ru n faptul c un individ dorete s ocupe un post superior, ns acesta trebuie s in seama c ansa de realizare este foarte mic. Analiza atent a acestui mit sugereaz faptul c este deosebit de important s ne alegem acel drum al carierei care care s fie ct mai realist i ct mai sigur de parcurs; s ne concentrm atenia mai mult asupra carierei dect asupra avansrii. Cheia succesului este s fii la locul potrivit n momentul potrivit. Sunt numeroase situaiile n care se poate dovedi c succesul unei persoane este datorat faptului c aceasta s-a aflat la locul potrivit n momentul potrivit. n concepia multora, o persoan care proiecteaz sau previzioneaz cu atenie dezvoltarea unei cariere poate, mai degrab, s fie afectat dect s accepte, pur i simplu viitorul. Aderena la acest mit poate fi primejdioas deoarece poate duce la automulumire i la respingerea filosofiei planificrii i dezvoltrii carierei. Subordonaii capabili sunt promovai superiori capabili.

Acest mit este bazat pe ncrederea n faptul c acei angajai care sunt cei mai buni performeri n posturile lor curente sunt cei care n mod obligatoriu, trebuie promovai. Cnd se adopt o decizie privind promovarea unui individ este necesar s se analizeze cu atenie att performana individului, ct i cerinele noului post. Cu alte cuvinte, dac anumite persoane exceleaz ntr-un anumit post nu nseamn c acestea pot obine performane deosebite n toate posturile. Planificarea i dezvoltarea carierei departamentului de resurse umane. sunt activiti sau funcii ale

Responsabilitatea pentru planificarea i dezvoltarea carierei aparine, n cele din urm, individului i nu departamentului de resurse umane sau managerului de la nivel superior. Specialitii n domeniul resurselor umane pot realiza consilierea evalurii i dezvoltrii individului, n s nu pot dezvolta un plan al carierei individuale, deoarece numai individul este acela care poate lua sau adopta decizii legate de cariera sa. Toate avantajele revin acelora care muncesc mult i n condiii dificile. Oamenii care se orienteaz dup acest mit i petrec mult timp la serviciu, ncercnd s-i impresioneze efii direci, spernd n felul acesta s avanseze rapid n cadrul organizaiei. Rezultatul orelor suplimentare, totui, nu au o foarte mare legtur sau, poate nici una, cu ceea ce managerii consider important pentru post, pentru performana unei persoane, pentru ceea ce este mai important n acest context sau pentru dezvoltarea individului de-a lungul carierei. Avansarea rapid de-a lungul unei cariere depinde n mare msur de tipul de manager pe care l are fiecare. Managerii pot, n general, s afecteze ritmul de dezvoltare a carierei unui individ, totui, persoanele care ader la acest mit, accept, de multe ori, un rol defensiv i ignor importana propriilor aciuni. De asemenea, aderarea la aceast ncercare de explicare a realitii duce n cele din urm la apariia unor scuze n legtur cu insuccesele avute. Calea de a merge nainte estge de a-i determina slbiciunikle i, apoi, de a munci din greu i n condiii dificile pentru corectarea lor. Adevrul conform cruia succesul agenilor de vnzri este determinat, n primul rnd, de accentuarea punctelor forte i nu a punctelor slabe ale produselor lor este acceptat i n planificarea i dezvoltarea carierei. Esenialele n succesul dezvoltrii carierei unui individ sunt identificarea i accentuarea punctelor forte i numai dup aceea ncercarea de mbuntire a punctelor slabe sau a deficienelor din alte domenii.

 ntotdeauna s acionezi ct mai bine posibil indiferent dac eti supus la grea ncercare. Acest mit i are originea n etica muncii. Timpul de care dispune un individ este limitat, de aceea, acesta trebuie s fie folosit n concordan cu prioritile respective. Prin urmare, este bine s se depun, oarecum, mai puin efort n cazul obligaiilor mai puin importante pentru a putea dispune de capacitatea necesar ndeplinirii sarcinilor eseniale. Este nelept s menii separate viaa de familie i viaa profesional. Teoria i practica managerial n domeniul resurselor umane dovedesc c oamenii nu pot lua decizii nelepte sau realiste privind cariera lor dac nu au n vedere experiena, ajutorul i susinerea soului sau soiei. O persoan sntoas sau puternic manifest, de obicei, i alte interese n afara postului, iar strategia carierei individuale trebuie s fie proiectat astfel nct s recunoasc i s sprijine aceste alte interese i s nu le contrazic sau s le neglijeze. Iarba este ntotdeauna verde de cealalt parte a gardului. Dac se are n vedere acest mit sau aceast ncercare de explicare a realitii, indiferent ce cale a carierei este urmat de un individ, o alt cale pare, ntotdeauna, mai atractiv. Dac au n vedere aspectele prezentate, se constat c se ncearc, de fapt, s se rspund la unele ntrebri ca, de exemplu: Cum ajung oamenii s obin anumite profesii, ocupaii sau posturi? Obinerea unei ocupaii sau a unui post se realizeaz prin ans sau prin alegere? n ce msur poate servi un post carierei noastre? Ce ne rezerv viitorul? Cum ne pregtim ca s ne4legem i s anticipm schimbrile? n noua societate informaional capitalul uman a nlocuit capitalul financiar, ca resurs strategic. Privii deci pozitiv, propriul dumneavoastr viitor i ntocmii-v un plan simplu de aciune. n acest context, iat cteva aspecte Ce pot fi controlate de individ:

punctualitatea, calitatea muncii depuse/nivelul de performan, grija/atenia fa de echipamente maini i utilaje, relaiile cu colegii, prea multe greeli datorate ignorrii instruciunilor, relaiile cu efii, obiceiuri rele.

Ce nu pot fi controlate de individ: falimentul ntreprinderii, omaj masiv n ramura de activitate a firmei, modificarea prea mult a fiei postului, transferarea locului de munc, de ctre ntreprindere, n alt localitate.

Comportamentul unui bun angajat: tie s lucreze n colectiv, ascult instruciunile, cnd ntmpin greuti, prefer s ntrebe dect s fac greeli, vine la timp la serviciu, se mbrac n mod corespunztor locului de munc, este politicos i amabil, tie s accepte criticile i nva din experien, este entuziast fa de activitatea pe care o desfoarf, are grij de materiale i achipamente,

ncearc s-i menin timpul ct mai ocupat, nu-i prsete locul de munc, este flexibil, poate lucra, la nevoie, nesupravegheat, este cinstit i corect, lucreaz la un nivel de calitate superior, cunoate instruciunile necesare de protecia muncii.

Atitudinea unei bune societi: condiii optime de munc, salarii corespunztoare, acces la organizarea n sindicat, anse egale tuturor (fr nici un fel de discriminare), preaviz, dac locul de munc va fi redus din organigram sau dac persoana respectiv urmeaz s prseasc locul de munc, dintr-un motiv sau altul, un contract de munc, o bun prezentare a firmei i locului de munc, tujturor persoanelor nou angajate, instruciuni clare.

Schimbrile, de orice natur, aduc att avantaje, ct i dezavantaje! Majoritatea schimbrilor nu se produc din ntmplare, ci sunt consecina propriilor pai! Dac nvai din experien, nu vei repeta greelile pe care le-ai fcut odat!

I.6. EDUCAIE SANITAR

IGIENA INDIVIDUAL Cuprinde: - igiena corporal, - igiena mbrcmintei i nclmintei - igiena muncii 6.1.IGIENA CORPORAL Igiena corporal reprezint o condiie esenial pentru pstrarea sntii. O bun igien corporal se realizeaz n primul rnd prin meninerea cureniei pielii. Pielea are rolul de a apra corpul de aciunea duntoare ale frigului cldurii, umezelii, vntului, loviturilor etc. Pielea nevtmat, fr rni reprezint o barier n calea ptrunderii microbilor. Ea intervine i n funcia de termoreglare. Pielea este i un organ de sim, fiind prevzut cu o serie de receptori nervoi. Meninerea integritii pielii se face prin meninerea unei ct mai bune curenii corporale. Pe pielea unui adult se afl n medie 550 milioane de microbi (pe 1cm aprox.40.000 microbi), aceti microbi favorizeaz descompunerea substanelor de pe piele (grsime, transpiraie sruri), acesta explic mirosul neplcut a celor care sunt certai cu curenia. Pe piele murdar se nmulesc microorganismele care determin apariia unor boli de piele (foliculite, furunculi), a unor boli infecioase (dizenterie, hepatit), parazitare (viermi) sau micotice (micoze ale unghiilor). Toate aceste neajunsuri pot fi uor prevenite prin meninerea cureniei pielii, cu ajutorul apei i spunului. Splatul corpului se face prin mbiere n cad sau du. Baia n cad se recomand de 1 - 2 ori pe sptmn. Dup baie este indicat duul. Temperatura duului va fi redus treptat, realizndu-se astfel clirea organismului. Zilnic este necesar s se fac du cu ap cald i spun, urmat de un du rece. Igiena minilor Minile pot purta pe suprafaa lor muli microbi. De aceea, pentru a evita mbolnvirile, minile trebuie splate ct mai des cu ap i spun. Unghiile trebuie tiate scurt i curate cu peria, la fel i unghiile de la picioare. Igiena prului Prul i pielea capului trebuie splat sptmnal. Rdcina prului trebuie frecat cu vrful degetelor cu ampon sau spun i limpezit cu ap cald.

Igiena ochilor Zona ocular trebuie splat zilnic, cu pleoapele inchise, iar pentru uscare se va folosi un prosop propriu, foarte curat. Se va evita frecarea ochilor cu minile. Igiena urechilor n fiecare zi, urechile vor fi splate cu ap i spun i terse cu colul unui prosop curat. Trebuie evitat curirea cu bee de chibrit, agrafe etc. care pot rni urechea. Igiena nasului Trebuie s avem batist curat tot timpul. Este obligatoriu s inem batista la nas i gur atunci cnd tuim sau strnutm. Batista nu se mprumut. Igiena bucodentar Dinii au rol deosebit n digestie i pentru vorbirea corect. Boala cea mai frecvent a dinilor este caria. Dac nu se spal gura i dinii dup fiecare mas, resturile de mncare se fermenteaz i produc acizi care atac smalul. Splatul dinilor: - periajul trebuie s dureze min.5 minute - se perie toi dinii orizontal i vertical pe toate suprafeele - dup periaj, se cltete gura, - n unele cazuri se recomand i masajul gingiei. 6.2. IGIENA MBRCMINTEI mbrcmintea are rolul de a menine constant i normal temperatura corpului. mbrcmintea igienic trebuie s ndeplineasc o serie de condiii: - s fie rea conductoare de cldur - s fie permeabil (s respiraia pielii) - s fie colorat n raport cu anotimpul - s fie adaptat dimensiunilor corpului - s fie curat 6.3. IGIENA NCLMINTEI nclmintea trebuie s se potriveasc cu dimensiunile piciorului, trebuie s fie adaptat anotimpului trebuie s fie curat (nu se intr nclat n camer) bazinul fetelor tinere se deformeaz dac poart nclmonte cu tocuri (nlimea tocului le fete pn la 18 ani, este de 2 3 cm)

6.4. IGIENA MUNCII Igiena muncii studiaz condiiile de munc i influena acestora asupra organismului uman, n scopul stabilirii normelor fiziologice de munc i msurilor capabile pentru prevenirea oboselii i a mbolnvirilor profesionale. Munca n sine nu este nociv, dimpotriv, ea reprezint o condiie esenial pentru dezvoltarea armonioas a organismului. Noxele profesionale pot fi reprezentate numai de condiiile de munc (i nu de munca n sine) acestea sunt: - intensificarea neraional a proceselor de munc - poziiile nefiziologice - factorii fizici: radiaiile, presiunea atmosferic, zgomotul i vibraiile, - factori chimici: substane toxice sub form de gaze, vapori etc - factori biologici: ageni microbieni sau parazitari, medicamnte, hormoni, etc. Msuri generale: n cursul programului zilnic se impun pauze la locul de munc este necesar s se asigure o suprafa de 3,5 4 m, temperatur (18 C) i umezeal (30-60%) adecvat, iluminare corect natural sau artificial, mijloace individuale de protecie, mbrcminte de protecie, mti, ochelari,

Msuri specifice: plimbri, gimnastic, sport odihn activ, somn suficient controale medicale la angajare i controale medicale periodice msuri tehnice pentru combaterea prafului, gazelor etc. prin ventilaie, aspiraie.

6.5. PROTECTIA MUNCII Art. 1. - Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Accidentul de munca Conform Legii protectiei muncii,

"Art. 24. - (1) In sensul prezentei legi, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. (2) Este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale; b) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti omenesti; d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers; e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului." Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in: a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile; b) accident care produce invaliditate; c) accident mortal; d) accident colectiv, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza. TRUSA DE PRIM AJUTOR CONTINE: - fa, tifon - leucoplast - pansament steril - caiet - vat - creion - ap oxigenat - rivanol - alcool sanitar - alcool iodat - trus pt. respiraie artificial - foarfec - garou - atele - ace de siguran

6.6. PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ACCIDENTE Viaa oricrui cetean poate fi ameninat, la un moment dat, de o suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat cu promptitudine i deosebit competen. CE TREBUIE FCUT? Prima msur este nlturarea cauzei care l-a produs, prin scoaterea victimei de sub influena acestuia. De ndat ce accidentatul a fost aezat ntr-o poziie avantajoas strii lui la aer sau ntr-o camer bine vantilat, ferit de aciunea unor factori care i-ar putea agrava starea (soare, zgomot) se impune examinarea rapid a funciilor vitale (respiraia, circulaia) i aplicarea la nevoie a unei metode de respiraie artificial i a masajului cardiac extern. Alt msur este oprirea eventualelor hemoragii, pansarea rnilor, imobilizarea fracturilor etc. Dup acordarea ajutorului de urgen propriu-zis este necesar s se asigure victimei, n cel mai scurt timp, asisten medical calificat. CE NU TREBUIE FCUT Orice minut pierdut agraveaz starea accidentatului. Aceasta nu trebuie bruscat, nu trebuie ridicat n poziie vertical. Se va evita orice prilej de de nfricoare a accidentatului. n cazul n care se constat apariia unei stri de agitaie, bolnavul trebuie calmat, restabilindu-i ncrederea n sine. RNIILE Orice ran necesit ngrijire, chiar din primele clipe. Zgrieturile, nepturile se dezinfecteaz cu o soluie antiseptic, i se panseaz. Accidentatul este ndrumat la medic pentru ngrijirile necesare i administrarea unei injecii cu ser antitetanic, obligatorie pentru prevenirea tetanosului.

TETANOSUL Tetanosul este o infecie produs de bacilii tetanici, care sunt rspndii n natur peste tot: n pmnt, blegar, gunoi etc. Boala este extrem de grav, care pune n pericol viaa, tetanosul apare la 7-15 zile dup rnire i se manifest ndeosebi prin contractura muchilor. Mai nti se contract muchii flcilor, ntruct bolnavul nu poate vorbi i nghii. bolnavului trebuie s i se administreze ser antitetanic.

HEMORAGIILE Hemostaza < oprirea hemoragiilor> este prima urgen dup restabilirea respiraiei i a circulaiei, deoarece fiecare pictur de snge pierdut agraveaz starea de sntate a accidentatului. Hemoragiile sunt de dou feluri: arteriale i venoase. HEMORAGIILE ARTERIALE sunt uor de recunoscut, dup culoarea roie aprins a sngelui i dup scurgerea nit a cestuia, n ritmul pulsului. Hemoragia arterial face s se piard mult snge ntr-un timp relativ scurt, de aceea poate fi fatal dac nu se intervine competent i la vreme. Pentru oprirea provizorie a unei hemoragii arteriale sunt adesea suficiente cteva comprese pe ran. Alteori ns este necesar comprimarea, care urmrete mpiedicarea sngelui s ias prin vasul deschis. HEMORAGIILE VENOASE recunoscute dup culoarea roie nchis a sngelui i curgerea lent a acestuia, sunt mai puin grave. n unele cazuri cnd, cnd vasul rupt nu este prea mare, oprirea se poate face ntr-un simplu pansament. n cele mai abundente este necesar comprimarea venei mai jos de ran.

CONTUZIILE

Produse prin lovirea diferitelor pri ale corpului, fr distrugerea pielii, contuziile pot fi abdominale, toracice, ale capului etc. Gradul de distrugere a esuturilor i organelor definete gravitatea unei contuzii. LUXAIILE I ENTORSELE Ieirea unui os din ncheietur ( la umr, genunchi, cot, glezn, old etc.) poart numele de luxaie. ncheietura luxat este deformat, membrele respective par mai scurte sau mai lungi i nu mai pot fi micate, provocnd dureri mari, greu suportabile. Principalele msuri de prim ajutor: meninerea accidentatului n repaus absolut i aplicarea de comprese reci pe ncheietura bolnav. Luxaia umrului necesit uneori imobilizarea provizorie ntr-o earf: se leag un ervet n jurul gtului, iar mna se trece prin latul lui. Sub nici un motiv nu se va ncerca s se pun la loc membrul luxat: aceasta nu opoate face numai medicul. De accea dup sumarele ngrijiri amintite, cel mai util ajutor const n transportarea accidentatului l aspital sau la policlinic. ntinderea exagerat a ligamentelor, cu ruptura sau fr ruptura acestora poart numele de entors. Sunt mai frecvente la degete, pumn, glezn i sunt cauzate de lovituri, cderi i rsuciri brute. Primul ajutor const n imobilizarea provizorie imediat pentru prevenirea complicaiilor.

FRACTURILE Pot fi de dou feluri: nchise i deschise. Cnd muchii i pielea rmn nevtmate vorbim de fractur nchis. Cnd capetele osului rupt strbat muchii i pielea - vorbim de fractur descis. Hemoragia extern nsoete fractura deschis. Imposibilitatea de a mica membrul accidentat, umflarea i scurtarea lor , durerea puternic i vntile de la locul producerii sunt semne de fracturi nchise. Msurile de prim ajutor obligatorii sunt: oprirea hemoragiei i pansarea rnii (n caz de fractur deschis) imobilizarea membrului fracturat; imobilizarea membrelor se face prin aplicarea unor atele

transportarea victimei la cea mai apropiat unitate medical.

ARSURILE
Pot fi uneori deosebit de grave, datorit inactivrii multiplelor funcii ale pielii. Dac arsura cuprinde 40-60% din suprafaa pielii viaa accidentatului este n pericol. Dup profunzimea lopr arsurile pot fi de: gradul I limitate la simpla nroire dureroas a pielii (expunere la soare); gradul II apar flictene (bici pline cu lichid) care dup spargere se pot infecta; gradul III cnd cuprind muchii, vasele de snge i oasele. cldura iradierea uni surse de cldur: soare, ap fiart, explozii etc.) substane chimice (acid sulfuric, soda caustic etc.) electricitatea, razele Rontgen i radiaiile ionizate n general.

Cauzele principale ale arsurilor sunt: -

Primul ajutor ncepe cu eliminarea cauzei care a provocat arsura. Arsurile de gradul I necesit tratament simplu: udarea cu ap rece i tergerea ei cu un tampon de vat mbibat cu alcool. Arsurile cu substane chimice impun splarea cu ap din abunden, i aplicarea unui pansament steril. Arsurile de gradul II III : trebuie tratate la o unitate medical. DEGERTURILE Aciunea puternic afrigului, n special la extremiti - nas, urechi, degete unde circulaia sngelui este mai slab., poate produce degerturi. Cai n arsurile de gradul Ii, dup cteva ore apar bici asemntoare, care pot fi tratate n acelai mod.

ACCIDENTE PRODUSE DE CURENTUL ELECTRIC Dup desprinderea de sursa electric primul ajutor se continu n raport cu starea victimei : dac respir i inima continu s bat se va asigura eliberarea cilor respiratorii. Dac nu respir i nu se mai percep btile inimii, se face de urgen respiraia artificial gur la gur sau gur la nas i se execut masajul cardiac extern,

organizndu-se totodat

chemarea medicului sau transportarea nentrziat a

accidentatului la o unitate medical. INSOLAIILE Sunt produse de aciunea direct a razelor solare asupra capului. Simptome: dureri de cap, ameeli, grea, vrsturi, moleeal, transpiraii reci, accelerarea pulsului. Primul ajutor: culcarea accidentatului la umbr, cu capul puin mai sus cu comprese reci pe frunte, piept i ceaf.

LEINUL
Apare ca o consecin a oboselii, a spaimei, a insolaii, hemoragii, intoxicaii etc. Omul i pierde cunotina, transpir, este palid, pulsul accelerat i slab, respiraia superficial, minile i picioarele reci. Primul ajutor: culcat, cu capul mai jos; stropit cu ap rece la fa;

NECUL n caz de nec primul ajutor cunoate dou etape distincte: recuperarea din ap i restabilirea funciilor vitale respiraia i circulaia. Dup scoaterea din ap, se va trece la la restabilirea funciilor vitale prin respiraia artificial gur la gur sau gur la nas i se execut masajul cardiac extern. Victima se transport de urgen la spital. MUCTURILE Pericolul mucrii de cine, lup, vulpe, roztoare etc., prin care se poate transmite omului rabia, trebuie subliniat. Victima trebuie dus de urgen la medic pentru tratament antirabic i ngrijirea rnii. Mucturile de erpi veninoi viper sunt deosebit de periculoase. Simptome: dureri de cap, , ameeli, vrsturi, diaree, sentimentul fricii, etc.

Primul ajutor: legarea strns a membrului respectiv uoar crestare a locului, aplicarea unei ventuze sau sugerea sngelui cu buza transportarea victimei n mare grab la cel mai apropiat spital. nepturi de albine: ajutorul const n scoaterea acului. n cazuri grave necesit intervenia de urgen a medicului. TRAUMATISMELE TRAUMATISMELE CRANIO CEREBRALE Apar ca urmare a aciunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene i a coninutului acestuia. Poate fi nchis sau deschis. Traumatismele cranio cerebrale nchise: COMOIA CEREBRAL, se caracterizeaz prin abolirea brusc a cunotinei, PRIM AJUTOR: accidentatul va fi meninut n repaus culcat i va beneficia de transport corespunztor, deoarece exist riscul instalrii unei come. CONTUZIA CEREBRAL este o afeciune n care exist leziuni anatomopatologice ale creierului. Grad: minor, moderat, grav. Simptomatologie: abolirea strii de contien, vrsturi, tahicardie, oscilaii T.A., deglutiie dificil sau abolit, modificri de reflexe, semne oftalmologice (midriaz sau mioz), L.C.R. rozat sau clar (minor), - sangvinolent sau rozat (moderat), intens sangvinolent (grav). PRIMUL AJUTOR: asigurarea respiraiei (ndeprtare corpi strini), poziionarea victimei n decubit lateral, n felul acesta se asigur: meninerea permeabilitii cilor respiratorii, prevenirea cderii limbii (pip Guedel) Traumatismele cranio cerebrale deschise pot fi: plgi cranio-cerebrale nepenetrante (intereseaz prile moi i oasele craniului, dar s-au oprit la duramater), plgi cranio-cerebrale penetrante i perforante (au depit duramater i ajung n profunzime interesnd i creierul) se evacueaz LCR eventual tahicardie, T.A.; fenomenul este de scurt durat i total reversibil

PRIM AJUTOR: deoarece stfel de traumatisme sunt nsoite de contuzie cerebral primul ajutor va fi acordat ca n aceste cazuri; Plaga se consider de la nceput infectat. Tratamentul plgii: se taie prul, plaga se cur i se dezinfecteaz, se face tamponaj. METODE DE RESPIRAIE ARTIFICIAL Respiraia artificial trebuie s fie continuat fr ntrerupere pn la restabilirea respiraiei normale sau pn la sosirea medicului; ea nu trebuie ntrerupt nici pe parcursul transportului. Pentru aplicare metodei de respiraie artificial se cunosc dou metode distincte: directe: gur la gur sau gur la nas i indirecte: Silvester i Schaffer (au o tehnic complicat)

MASAJUL CARDIAC EXTERN Oprirea inimii cnd pulsul sau ritmul cardiac sunt imperceptibile, pielea i mucoasele palide, iar rnile nu sngereaz impune restabilirea imediat a circulaiei sngelui prin masarea indirect a inimii. Putem aprecia c masajul cardiac extern este eficace numai n momentul n care victima i recapt simultan i respiraia. De aceea este indicat ca masajul s fie nsoit de respiraia artificial.

Lucrri de ntreinere a gospodriei agroturistice

.- Execut lucrri de ntreinere i reparaii n gospodria agroturistic.

.Efectueaz lucrri de ntreinere a dotrilor interioare din gospodria agroturistic. . Efectueaz operaii de ntreinere a cureniei n spaiile de cazare. ntreine i igienizeaz rufele destinate folosinei turitilor.

CAPITOLUL II
OBIECTIVE: Dup parcurgerea coninutului cusantii vor fi n stare: s efectueze lucrri simple de reparaii n gospodria agroturistic; s efectueze lucrri de ntreinere i curire a spaiilor verzi; s ngrijeasc plantele ornamentale din gospodria agroturistic; s deosebeasc diferite materiale folosite pentru ntreinere i curenie; s efectueze lucrri de ntreinere pentru diferite tipuri de podele, pardoseli,perei,mobilier, ui, ferestre; s efectueze curenia n spaiile de cazare din gospodria agroturistic; s curee rufele destinate folosinei turitilor; s calce i s mpacheteze rufele destinate folosinei turitilor. I. Materiale de referin Competena 25.1 Criteriul de performan Lucrri simple de reparaii n gospodria agro-turistic. Cele mai simple reparaii ntr-o gospodrie pot fi executate de ctre proprietar, fr a fi nevoie de un meseria. Exemple: - reparat gardul, reparat hambarul, fnarul, pori i ui; nlocuit feronerie pentru ui i geamuri, nlocuit corpuri de iluminat, nlocuirea siguranelor fuzibile. Etapele lucrrilor de reparaii: Dup o observare prealabil, se face o trecere n revist a tuturor reparaiilor necesare.

Se aleg ustensilele i materialele necesare pentru reparaii. Efectuarea reparaiei, cu respectarea normelor de protecia muncii.

Curenia la locul de munc. Aezarea uneltelor de lucru la locul lor. ATENIE ! Respect normele de protecia muncii i de prevenire i stingere a incendiilor! Pregtete toate ustensilele necesare pentru a nu face drumuri n gol! Alege acele materiale, care sunt mai economicoase i care nu polueaz mediul! Competena 25.1 Criteriul de performan Lucrri de ntreinere i curenie a spaiilor verzi Exemple de lucrri: tuns iarba, ntreinut ronduri cu flori, tuns gard viu. Tuns iarba sau Materiale necesare: Maina de tuns iarb, coas, grebl, Activiti: 1. Pornete maina de cosit/ pregtete coasa; 3. Adun iarba tiat cu grebla: 4. Transport iarba tiat la platforma de compostare. ATENIE ! primvara se taie doar vrful frunzelor, pentru ca gazonul s se refac. tunderea gazonului se va face sptmnal; nlimea de tiere s nu fie mai mic de 2,5 cm. Iarba tuns foarte scurt nu rezist la secet, se mburuieneaz uor, i pierde culoarea. direcia de tiere s fie perpendicular pe direcia tierii precedente. co

2. Efectueaz lucrarea, respectnd normele de protecia muncii;

ntreinerea rondurilor cu flori Materiale necesare:

Foarfece de grdinrit, Activiti:

spligi,

stropitoare

grebl

1.Suprim florile trecute;

2.Afneaz solul;

3.nltur buruienile;

5. Ud. Not: ntreinerea rondurilor cu flori se efectueaz periodic, de cte ori este nevoie! Tunderea gardului viu Materiale necesare: foarfece de tuns, sfoar, co pentru adunat lstari.

Activiti: 1. Limiteaz nlimea de tiere cu ajutorul sforii i ruului; 2. Taie lstarii deasupra unui ochi; 3. Adun materialul tiat n co. 4. Transport materialul tiat la platforma de compostare.

ATENIE ! Perioada de tuns gardul viu, difer n funcie de specia de plant din care este format gardul. n general se tunde la nceputul verii. Plantele care nfloresc se vor tunde dup nflorire. Tunsul se va face de la baz spre vrf. Baza plantelor va fi tuns mai strns, dect partea de sus.

Competena 25.1 Criteriul de performan ngrijirea plantelor ornamentale din gospodria agroturistic Materiale necesare:foarfece, stropitoare, vermorel, grebl, sap, ngrmnt foliar, insecticid, ap.

2,3

Activiti: 1. ndeprteaz florile trecute, frunzele i ramurile uscate; 2. Afneaz solul; 3. Aplic ngrmintele 4. nltur buruienile; 5. Ud 6. Aplic tratamentele mpotriva insectelor duntoare i fertilizarea foliar. 7. Transport materialul vegetal recoltat la platforma de compostare.

Not: Lucrrile de ngrijire la plantele ornamentale se vor efectua periodic, de cte ori este nevoie! NORME DE PROTECIA MUNCII LA LUCRRILE DE NTREINERE DIN GOSPODRIE n vederea evitrii accidentelor din gospodrie, ine cont de urmtoarele: n timpul lucrului echipamentul de lucru ( salopet, halat, cizme) este obligatoriu, iar echipamentul de protecie n caz de nevoie ( ochelari, cti, mnui, masc de protecie). Mneca halatului sau a salopetei s nu fie larg. Nu se va purta nclminte incomod, tocuri nalte i ascuite. n timpul lucrului se va acorda atenie instruciunilor de utilizare ale diferitelor maini i utilaje,aparate. Mnerele uneltelor s fie n bun stare. Tiul uneltelor nu se ncearc cu mna. Nu se vor atinge organele active n timpul funcionrii. Orice intervenie, reparaie, reglaj la aparatele electrice se va efectua cu maina n repaus, scoas din priz. n timpul efecturii tratamentelor chimice la plante este interzis fumatul, consumul alimentelor i a buturilor. Dup terminarea lucrului minile se spal cu ap i spun. Dup terminarea lucrului se face curenie la locul de munc, iar uneltele se cur i se depoziteaz la locul lor.

Competena 25.2 Lucrri de ntreinere a dotrilor interioare din gospodria agroturistic Criteriul de performan Identificarea materialelor necesare efecturii lucrrilor de ntreinere a dotrilor din gospodria agroturistic Detergeni

Universal (Spunuri )

Lichizi ( protejeaz pielea)

praf Abrazivi past

Pentru maini automate de splat

Pt. geamuri

Pentru. dezinfecii

Pentru cuptor

Pentru miros Cu spumare redus Cu spumare intens

Pt. WC Pentru piatr

Substane pentru lustruit ( mobil, parchet)

Cear Emulsii pe baz de cear

Substane pentru covoare

uscate

spum

spray

Alte materiale: bidinea Hrtie abraziv perie lavet mop gleat burete

Competena 25.2 Lucrri de ntreinere a dotrilor interioare din gospodria agroturistic Criteriul de performan Efectuarea lucrrilor de ntreinere a podelelor, pardoselilor i pereilor din gospodria agroturistic 1.Curirea podelelor i pardoselilor a. curirea uscat ustensile necesare: mtur, mop, aspirator Se lucreaz dintr-un col al ncperii spre u, mergnd dintr-o parte, niciodat nainte sau n spate. n ncperi mai mari se adun praful n mai multe grmjoare . Mopul sau mtura se cur din cnd n cnd de praf.

b. curirea umed este necesar la suprafee mari, umede i cu murdrie lipicioas. materiale necesare:perie, crp de frecat, gleat cu soluie de curare CURIREA UMED SE FACE DIFERIT N FUNCIE DE TIPUL DE PODEA !

Podeaua din lemn natur

Podeaua din lemn cu bai, lac,cear n plus, dup uscare,se d cu cear special.

Se terge cu soluie de spun

Se cltete cu ap curat

Se terge cu crp uscat

Parchetul nelcuit Se terge cu o crp uscat, se d cu cear

Podelele acoperite cu textile Se cur cu un burete nmuiat n soluie de detergent

Se aspir

Se aspir

Podeaua de piatr i gresie Se terge cu o soluie de detergent diluat n ap i se las s se usuce

Podelele din materiale sintetice Se terg cu detergent universal diluat n ap cald

2.Curirea pereilor Materiale necesare: - perie pentru perei, cu coada lung; - aspirator; - tergtor; - lavet; - gleat.

Perei vruii var, hum, tapet

cu Cu peria de curat perei sau cu o perie special de la aspirator

Perei vopsii cu vopsea de ulei, vopsea lavabil sau acoperii cu materiale sintetice

Se desprfuiesc, se terg cu o soluie de curat cu o lavet umed

lambriul Se desprfuiete, se terge cu soluie special Perei mbrcai cu stofe sau rafie Se aspir, se perie cu o perie moale, umed sau uscat

Gresia, faiana

Se terge cu o crp umed sau ud cu soluie de splat faiana

Competena 25.2 Lucrri de ntreinere a dotrilor interioare din gospodria agroturistic Criteriul de performan ntreinerea mobilierului, uilor i ferestrelor Mobila se protejeaz mpotriva umiditii, cldurii i a razelor solare. Praful se terge cu o crp moale i uscat, de sus n jos. Rosturile i decoraiunile se desprfuiesc cu un mop special sau cu duza mic de la aspirator. Se lustruiete cu cear special sau cu spray antistatic, folosind o crp moale i uscat.

Lemnul natur Se terge cu soluii speciale, cu o crp ud.

Material plastic Se spal cu soluii speciale, se lustruiete Rchita Se spal cu soluii speciale Tapieria de piele Se cur cu soluii speciale, se terge cu o crp moale Tapieria textil Se aspir, se terge cu un burete impregnat cu o soluie de curire pentru textile, se aspir din nou

Lemnul vopsit i lcuit Se terge cu soluii speciale, se cltete, se usuc. Lemnul dat cu bai Se ceruiete Lemnul lustruit i mtuit Se terge cu soluii speciale

Ferestrele din lemn vopsit i lcuit, se terg cu o crp umezit n soluie de detergent lichid, se cltesc cu ap, se usuc. Nu se folosesc soluii abrazive sau perii pentru a nu deteriora vopseaua sau lacul. Ferestrele din PVC se spal cu o soluie special i se lustruiesc. Ferestrele din aluminiu se terg cu o crp umed cu detergent, se cltesc, apoi se terg cu o crp uscat.

Competena 25.3 Lucrri de ntreinere a cureniei n spaiile de cazare din gospodria agroturistic Criteriul de performan Precizarea etapelor de efectuare a cureniei zilnice, periodice, generale. CURENIA ZILNIC etape: pregtirea produselor de curat; curarea propriu zis; ordonarea camerelor i aerisirea. CURENIA GENERAL etape: Activiti pregtitoare: pregtirea produselor de curat; splarea i clcarea perdelelor; golirea i curarea dulapurilor i sertarelor; se aspir paturile i saltelele; se cur i se strng covoarele i se depoziteaz ntr-un loc curat Activiti principale: se scoate mobila din camer; se deschide geamul; se cur tavanul i pereii, uile ferestrele, caloriferele; se cur mobila; se cur i se ceruiete podeaua; se pune la loc mobila, tablourile, perdelele, covoarele. Activiti ulterioare: se cur ustensilele de lucru i se depoziteaz la locul lor.

Criteriul de performan Efectuarea operaiilor zilnice de ntreinere a cureniei n spaiile de cazare 1.Curenia n dormitor Ustensile de lucru: mtura, fraul, crpa de ters pe jos, laveta de praf, crpe de frecat, soluii de detergeni. Mod de lucru: 1. Pregtirea ustensilelor; 2.Se deschide fereastra; 3.Se fac paturile, se acoper cu cuvertura; 4.Se ridic fotoliile pe mas; 5.Se mtur, se adun gunoiul pe fra; 6.Se cur oglinda, etajera, chiuveta, armturile

7.Se coboar fotoliile; 8.Se terge praful, se ngrijesc plantele; 9.Se strng ustensilele; 10. Se scoate coul de gunoi i se golete. 2.Curenia n grupul sanitar Mod de lucru: 1. Se strng prosoapele murdare; 2.Se cur vasul WC cu o perie special i detergent, se cltete; 3.Se cur faiana, oglinda, chiuveta, cada, obiectele metalice, pervazul ferestrei; 4.Se pun prosoape curate i hrtie igienic; 5.Se golete coul de gunoi; 6.Se terge podeaua. 3.Curenia n sala de mese Mod de lucru: 1. Se deschide fereastra; 2.Se strng feele de mas i se terg mesele; 3.Se ridic scaunele; 4.Se mtur i se terge pe jos; 5.Se pun scaunele la loc; 6.Se terge praful; 7.Se pune fa de mas curat i flori proaspete n vaz. 4.Curenia n spaiul de petrecere a timpului liber Mod de lucru: 1.Se deschide fereastra; se scot scrumierele; 2.Se ridic fotoliile; 3.Se aspir; 4.Se terge praful; 5.Se ngrijesc plantele; 6.Se pun fotoliile la loc; 7.Se aranjeaz perdelele, pernele decorative.

Competena 25.4 ntreinerea i igienizarea rufelor destinate folosinei turitilor. Criteriul de performan Pregtirea rufelor pentru splare Pregtirea rufelor pentru splare const n selectarea lor dup: culoare albe i colorate tipul de material bumbac, sintetice, ln,amestec, felul de murdrie Temperatura de splare: albituri, prosoape de buctrie rufe colorate 40 60 *C 30 40 *C 20 30 *C 95*C

sintetice

articole de ln 100%

Criteriul de performan Alegerea detergenilor i echipamentului de splare Materiale necesare: maina de splat; cad, lighean;

detergent;

soluie pentru nlbire;

detergent de parfumare;balsam pentru rufe; calgon, apret. Criteriul de performan Splarea rufelor destinate turitilor 1.splare mecanic ( 4 5 kg de rufe) se alege detergentul specific fiecrui material, balsamul, nlbitorul, apretul, i se dozeaz n funcie de ap i gradul de murdrie a rufelor. se introduc rufele n main; se programeaz temperatura i programul de splare; se pornete maina;

dup parcurgerea programului se descarc maina; se terge cuva i se las ua ntredeschis. 2.splare manual pentru rufe fine, care necesit mult ap i temperaturi de pn la 30 *C. sortarea rufelor; splarea i cltirea cu mult ap; esturile pretenioase nu se ntind, se las s se scurg; petele grave se spal cu detergeni speciali; esturile de ln necesit o splare atent, astfel nct s nu se ifoneze i s nu se ntind. Criteriul de performan Clcarea, mpachetarea i pstrarea rufelor Etapa pregtitoare: Pregtirea mesei de clcat se acoper cu o pnz alb de molton i una de bumbac. Pregtirea vasului cu ap; Pregtirea umeraelor.

Reguli la clcat: Rufele se aeaz n forma lor corect; Se calc cu atenie colurile,custurile,vrfurile,panglicile; Rufele mai mari se pun pe umerae; Fiecare ruf se calc la temperatura adecvat; Clcatul se face prin apsare uoar a fierului; Direcia de clcat - de la dreapta la stnga pe masa de clcat; Se calc pe dos, apoi pe fa;lenjeria de pat, feele de mas, ervetele de buctrie se calc i se mpturesc astfel nct s poat fi depozitate ordonat; La clcarea perdelelor i draperiilor s avem grij la temperatura de clcare Pstrarea rufelor se face n dulapuri bine aerisite, aezate ordonat

ZOOTEHNIE
O serie de ferme de dimensiuni mici care nu vor face fa cerinelor Uniunii Europene, n special n sectorul crnii de porc, vor disprea dup anul 2007. Pe de alt parte, aderarea Romniei la UE va nsemna dezvoltarea i modernizarea fermelor de dimensiuni mari i creterea competitivitii acestora. Implementarea sistemului european de comercializare a carcaselor de bovine, ovine i porcine, respectiv sistemul EUROP, prin care plata animalelor se va face difereniat n funcie de calitatea acestora, va avea ca rezultat creterea calitii crnii i implicit, intensificarea schimburilor cu tatele membre ale UE. Clasificarea crnii n funcie de calitate, conform sistemului EUROP, se va face ncepnd cu anul 2006, astfel: pentru specia porcine sistemul de clasificare se aplic din luna ianuarie 2006, iar pentru speciile bovine i ovine, din luna iunie 2006. Introducerea sistemului EUROP de clasificare a carcaselor garanteaz plata crnii n funcie de diferitele clase de calitate (coninutul de carne n carcas). Exportul animalelor vii din Romnia se efectueaz n condiiile respectrii cerinelor sanitar-veterinare impuse de autoritatea veterinar a rii importatoare i sunt precizate n certificatele de sntate care nsoesc animalele. Ordinul Preedintelui Autoritii Naionale Sanitar-Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 53/2005. Creterea animalelor n curte nu poate fi abandonat cel puin n perioada urmtoare aderrii la UE fiind o tradiie a poporului romn. Tierea porcilor pentru consum familial va trebui s respecte prevederile Ordinului MAAP nr. 425/2002. Cap.1 CRETEREA PORCINELOR Conform normelor Uniunii Europene, alegerea tehnologiei de cretere a porcinelor trebuie s in cont de: nevoile animalelor pentru condiii de via adecvate; gradul de mecanizare a muncii; scara de producie; suprafaa de pmnt i calitatea solului. Exist dou sisteme de cretere a porcilor: 1. Sistemul de crestere fr deseuri; 2. Sistemul de crestere cu deseuri. 1.1. Sistemul de cretere fr deseuri . Este interzis utilizarea oricrui tip de fin provenit de la animale n hrana animalelor. Singurele excepii sunt anumite tipuri de finuri din pete. Conform strategiei adoptate de Romnia pentru eradicarea pestei porcine clasice, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, pe ntreg teritoriul rii este interzis vaccinarea contra acestei boli, condiie impus de Comunitatea European pentru ara noastr i alte state membre pentru a putea participa pe piaa unic european la comerul cu animale, carne i preparate din carne de porc.

Acest sistem este aplicat n cazul fermelor n care nu este suficient aternut care s fie utilizat pentru litier. Este important ca n acest tip de sistem de cretere s existe echipamentul necesar pentru facilitarea transportului excrementelor animale i pentru utilizarea acestora. n creterea porcinelor la nivel industrial este folosit mai ales sistemul de cretere fr deeuri. 1.2. Sistemul de crestere cu deeuri . Este utilizat n special n cazul fermelor cu sol uor, unde folosirea ngrmintelor este posibil sau chiar necesar. Altfel, nitraii i fosfaii coninui n ngrmntul natural ptrund prin sol pn la pnza de ap freatic, contaminnd-o. n sistemul de cretere cu deeuri, existndiferite tehnologii care permit utilizarea oricror cantiti de deeuri ca ngrmnt i de diferite caliti. ntr-un astfel de sistem de cretere, toate stalurile sunt n principal cu aternut de paie. n producia de porci, 0,1 . 1 kg de paie pe zi sunt n general utilizate pentru umplerea unui stal (depinde de tehnologia de cretere aplicat). Cldirea de producie trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine privind evacuarea: - distana dintre stalul celui mai apropiat animal i ieirea de urgen nu trebuie s depeasc 50 de metri, n cazul sistemului de cretere cu deeuri, i 75 de metri, n cazul sistemului de cretere fr deeuri; - dac numrul porcilor este mai mic de 15 iar sistemul de cretere folosit este cel fr deeuri, atunci cldirea va avea cel puin o ieire de urgen; - cldirile care au mai mult de 15 capete vor avea cel puin dou ieiri de urgen, iar anexele divizate n dou sectoare vor avea cel puin cte o ieire de urgen pentru fiecare sector; - porile i uile se vor deschide ntotdeauna ctre exterior. Fermele de porci trebuie s fie echipate cu utilaje de depozitare a excrementelor. Mrimea acestora trebuie s fie echivalent cu jumtate din producia anual de excremente a animalelor deinute n ferma respectiv. Capacitatea containerelor utilizate pentru depozitarea dejeciilor lichide dintr-o ferm trebuie s fie suficient de mare pentru a asigura depozitarea pentru o perioad de 4 luni. n cazul porcilor crescui n sistemul cu deeuri, necesitatea vaselor sau containerelor pentru ngrmnt depinde de felul i cantitatea resturilor precum i de perioada de depozitare n stalurile animalelor. Dependinele pentru porci i echipamentul utilizat trebuie s fie realizate din materiale care s nu duneze sntii animalelor i care s poat fi uor curate i dezinfectate. Animalele trebuie s aib acces permanent la ap. Pentru a asigura animalelor condiiile optime de gzduire, trebuie s se in cont de dimensiunile minime permise ale stalurilor. Astfel, suprafaa arcurilor pentru porcii crescui individual trebuie s fie de minimum: - pentru vieri . 6,00 m2; - pentru scroafe . 1,20 m2 (2,00 m x0,6 m);

- pentru scroafe cu purcelui 3,50m2; - pentru vieri i purcele de ras cu greutatea cuprins ntre 30 kg i 110 kg 2,70 m2; Suprafaa spaiului liber de care dispune fiecare porc nrcat sau porc de producie crescut n grup trebuie s fie de cel puin: - 0,15 m2 pentru porcii cu o greutate medie egal sau mai mic de 10 kilograme; - 0,20 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprins ntre 10 i 20 dekilograme; - 0,30 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprins ntre 20 i 30 de kilograme; - 0,40 m2 pentru porcii cu o greutatemedie cuprins ntre 30 i 50 de kilograme; - 0,55 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprins ntre 50 i 85 de kilograme; - 0,65 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprins ntre 85 i 110kilograme; - 1,00 m2 pentru porcii cu o greutate medie mai mare de 110 kilograme. 1.3. Conditii generale:

2. Materialele utilizate pentru construcia grajdurilor, n special boxele i instalaiile cu care porcii pot intra n contact, nu trebuie s duneze porcilor i trebuie s poat fi curate i dezinfectate temeinic. 3. Pn la adoptarea unor norme comunitare n domeniu, echipamentele i circuitele electrice trebuie instalate n conformitate cu reglementrile naionale n vigoare pentru a evita orice oc electric. 4. Izolarea, nclzirea i aerisirea grajdurilor trebuie asigurat astfel nct circulaia aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea aerului i concentraiile de gaze s fie meninute la nite limite care s nu fie nocive pentru porci. 5. Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sntii i bunstrii porcilor trebuie s fie inspectat cel puin o dat pe zi. Orice defect constatat trebuie remediat imediat sau, dac acest lucru este imposibil, trebuie luate msuri adecvate pentru a proteja sntatea i bunstarea porcilor pn la efectuarea reparaiei, n special utiliznd alte metode de alimentaie i meninnd un mediu ambiant corespunztor. Dac se utilizeaz un sistem de ventilaie artificial, trebuie prevzut un sistem adecvat de nlocuire, pentru ca, n caz de defeciune a sistemului principal, s se poat asigura o rennoire a aerului suficient pentru a proteja sntatea i bunstarea porcilor; trebuie prevzut, de asemenea, un sistem de alarm care s anune cresctorului defeciunea. Sistemul de alarm trebuie testat n mod regulat. 6. Toi porcii crescui n grup sau n boxe trebuie s fie inspectai de proprietar sau de responsabilul cu animalele cel puin o dat pe zi. Orice porc care pare bolnav sau rnit trebuie ngrijit n mod corespunztor, ct mai repede posibil. Dac este necesar, porcii bolnavi sau rnii trebuie s poat fi izolai n ncperi adecvate, prevzute cu aternuturi de paie uscate i confortabile. Dac porcii nu reacioneaz la ngrijirile cresctorului trebuie consultat ct de repede posibil un medic veterinar.

7. Dac porcii sunt crescui n grup, trebuie luate msuri pentru a se evita orice lupt care nu se ncadreaz ntr-un model de comportament normal. Porcii care manifest o agresivitate constant fa de celelalte animale, precum i victimele unei astfel de agresiviti trebuie izolai sau ndeprtai de grup. 8. Grajdurile pentru porci trebuie construite astfel nct fiecare porc: - s aib loc suficient pentru odihn, s poat s se ntind sau s se ridice n picioare cu uurin; - s dispun de un loc curat pentru odihn; - s poat vedea ali porci. 9. Dac porcii sunt legai, legturile nu trebuie s-i rneasc i trebuie inspectate n mod regulat i ajustate, dac este necesar, pentru ca animalul s se simt confortabil. Fiecare legtur trebuie s fie suficient de lung pentru a-i permite animalului s se deplaseze. Ea trebuie astfel conceput nct s evite, n msura posibilului, orice risc de strangulare sau de rnire. 10. Grajdurile, custile, echipamentele i ustensilele care servesc porcilor trebuie s fie curate i dezinfectate n mod corespunztor, pentru a preveni contaminarea ncruciat i apariia vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate ct de des posibil materiile fecale, urina, precum i alimentele neconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul i pentru a nu atrage mutele sau roztoarele. 11. Pardoselile trebuie s fie nederapante, dar fr asperiti, pentru a evita rnirea porcilor, i trebuie concepute astfel nct s nu provoace rni sau suferine porcilor culcai sau ridicai n picioare. Ele trebuie s fie adecvate pentru mrimea i greutatea porcilor i s constituie o suprafa rigid, plan i stabil. Suprafaa culcuului trebuie s fie confortabil, curat, drenat corespunztor i s nu poat duna porcilor. Dac exist aternut de paie, acesta trebuie s fie curat, uscat i s nu duneze porcilor. 12. Toi porcii trebuie s fie hrnii cel puin o dat pe zi. Dac porcii sunt adpostii n grup i nu beneficiaz de o alimentaie ad libitum sau de un sistem de alimentaie automat, fiecare porc trebuie s aib acces la mncare n acelai timp cu celelalte animale din grup. 13. Porcii n vrst de peste dou sptmni trebuie s aib acces la ap proaspt adecvat, furnizat n cantitate suficient, sau trebuie s-i poat satisface nevoia de lichide cu alte preparate. 14. Instalaiile de alimentare i de adpare trebuie concepute, construite, instalate i ntreinute n aa fel nct s se limiteze riscurile de contaminare a hranei i a apei destinate porcilor.

1.4. Purcei:

1. Dac este necesar, trebuie asigurate purceilor o surs de cldur i o suprafa de culcare solid, uscat i confortabil, la distan de scroaf, unde pot s se odihneasc toi n acelai timp. 2. Dac se folosete o box pentru, ftare, purceii trebuie s dispun de un spaiu suficient pentru a putea fi alptai fr dificulti. 3. Dac este practicat, castrarea porcilor masculi mai mari de patru sptmni trebuie efectuat obligatoriu sub anestezie, de ctre un medic veterinar sau o persoan calificat, n conformitate cu legislaia naional. 4. Tierea parial a cozii i a dinilor nu trebuie efectuat n mod obinuit, ci doar dac se constat c rnile de la nivelul mameloanelor scroafei, urechilor sau cozilor porcilor sunt o consecin a neaplicrii acestui procedeu. Dac este necesar tierea parial a dinilor, ea trebuie efectuat n primele apte zile dup natere. 5. Purceii nu trebuie separai de mam nainte de a atinge vrsta de trei sptmni, cu excepia cazului n care nesepararea ar duna bunstrii sau sntii scroafei sau purceilor.

CRETEREA BOVINELOR
2.1. Cldiri si adposturi Fermele nou construite sau reconstruite si/sau puse n funciune pentru prima dat dup 1 ianuarie 1994 trebuie s respecte cel puin urmtoarele cerine: - dac vieii sunt adpostii n grup, ei trebuie s dispun de un spaiu liber suficient pentru a se ntoarce sau a se culca fr greutate, de minimum 1,5 m2 pentru un viel viu cu o greutate de 150 de kilograme; - dac vieii sunt adpostii n boxe individuale sau legai n staule, boxele sau staulele trebuie s aib perei despritori gurii, iar limea acestora nu trebuie s fie mai mic fie de 90 centimetri 10%, fie de 0,80 din nli- mea greabnului. Materialele utilizate pentru construcia grajdurilor, n special boxele i instalaiile cu care vieii pot intra n contact, nu trebuie s duneze vieilor i trebuie s poat fi curate i dezinfectate temeinic. Izolarea, nclzirea i aerisirea grajdurilor trebuie asigurat astfel nct circulaia aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativ a aerului i concentraiile de gaze s fie meninute la nite limite care s nu fie nocive pentru viei. Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sntii i bunstrii vieilor trebuie s fie inspectat cel puin o dat pe zi. Orice defect constatat trebuie remediat imediat sau, dac acest lucru este imposibil, trebuie luate msuri adecvate pentru a

proteja sntatea i bunstarea vieilor pn la efectuarea reparaiei, n special utiliznd alte metode de alimentaie i meninnd un mediu ambiant corespunztor. Dac se utilizeaz un sistem de ventilaie artificial, trebuie prevzut un sistem adecvat de nlocuire, pentru ca, n caz de defeciune a sistemului principal, s se poat asigura o rennoire a aerului suficient pentru a proteja sntatea i bunstarea vieilor; trebuie prevzut, de asemenea, un sistem de alarm care s anune cresctorului defeciunea. Sistemul de alarm trebuie testat n mod regulat. Vieii nu trebuie s fie meninui n permanen n ntuneric. n acest sens, pentru a rspunde nevoilor lor comportamentale i fiziologie, trebuie prevzut, avnd n vedere diversele condiii climaterice din statele membre, un sistem de iluminare adecvat, natural sau artificial; dac este vorba de un sistem artificial, iluminarea trebuie s fie cel puin echivalent cu durata de lumin natural disponibil n mod normal ntre orele 9 i 17. n plus, trebuie s fie disponibil un sistem de iluminare adecvat fix sau mobil, de o intensitate suficient pentru a permite inspectarea vieilor n orice moment. Toi vieii crescui n grup sau n boxe trebuie s fie inspectai de proprietar sau de responsabilul cu animalele cel puin o dat pe zi. Orice viel care pare bolnav sau rnit trebuie ngrijit n mod corespunztor, ct mai repede posibil. Dac este necesar, vieii bolnavi sau rnii trebuie s poat fi izolai n ncperi adecvate, prevzute cu aternuturi de paie uscate i confortabile. Dac vieii nu reacioneaz la ngrijirile cresctorului trebuie consultat ct de repede posibil un medic veterinar. Grajdurile pentru viei trebuie construite astfel nct fiecare viel: - s aib loc suficient pentru odihn i pentru necesiti de igien, s poat s se ntind sau s se ridice n picioare; - s poat vedea ali viei. Dac vieii sunt legai, legturile nu trebuie s-i rneasc i trebuie inspectate n mod regulat i ajustate, dac este necesar, pentru ca animalul s se simt confortabil. Fiecare legtur trebuie s fie suficient de lung pentru a- i permite animalului s se deplaseze. Ea trebuie astfel conceput nct s evite, n msura posibilului, orice risc de strangulare sau de rnire. Grajdurile, cutile, echipamentele i ustensilele care servesc vieilor trebuie s fie curate i dezinfectate n mod corespunztor, pentru a preveni contaminarea ncruciat i apariia vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate ct de des posibil materiile fecale, urina, precum i alimentele neconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul i pentru a nu atrage mutele sau roztoarele. Pardoselile trebuie s fie nederapante, dar fr asperiti, pentru a evita rnirea vieilor, i trebuie concepute astfel nct s nu provoace rni sau suferine vieilor culcai sau ridicai n picioare. Ele trebuie s fie adecvate pentru mrimea i greutatea vieilor i s constituie o suprafa rigid, plan i stabil. Suprafaa culcuului trebuie s fie confortabil, curat, drenat corespunztor i s nu poat duna vieilor. Trebuie asigurat un aternut de paie corespunztor pentru toi vieii cu vrsta sub dou sptmni. Vieii n vrst de peste dou sptmni trebuie s aib acces la ap proaspt, furnizat n cantitate suficient, sau trebuie s-i poat satisface nevoia de lichide cu alte preparate. Instalaiile de alimentare i de adpare trebuie concepute, construite, instalate i

ntreinute n aa fel nct s se limiteze riscurile de contaminare a hranei i a apei destinate vieilor. Nici o alt substan, cu excepia substanelor administrate n scopuri terapeutice sau profilactice sau n scopul tratamentului zootehnic, nu trebuie administrat unui animal dect dac s-a demonstrat prin studii tiinifice de bunstare a animalelor sau n baza experienei acumulate c efectul respectivei substane nu este duntor pentru sntatea sau bunstarea animalului. 2.2. Metode de crestere Metodele de cretere naturale sau artificiale care provoac sau pot provoca suferine sau vtmri animalelor nu trebuie practicate. Nici un animal nu va fi pstrat ntr-o cresctorie dac nu se poate estima, ntr-o manier rezonabil, n baza genotipului sau fenotipului acestuia, c poate fi pstrat fr efecte negative asupra sntii sau bunstrii sale.

Capitolul 3

Lucrarile solului
Lucrarile solului reprezinta actiunea mecanica asupra solului a organelor active ale masinilor si uneltelor si se executa cu scopul de a crea conditii favorabile pentru viata plantelor de cultura. Aceste lucrari se executa asa fel incat sa se realizeaza urmatoarele obiective:reglarea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului, crearea conditiilor optime pentru viata plantelor de cultura, distrugerea buruienilor si a unor daunatori, a agentilor fitopatogeni, incorporarea in sol a ingrasamintelor sau a altor substante, a resturilor vegetale. Principalele lucrari ale solului sunt: aratura, desfundarea, graparea, cultivatia, tavalugirea, lucrarea cu freza. Fiecare lucrare determina in sol unul sau mai multe procese tehnologice. Aceste procese sunt: 1.Afanarea: Sub influenta masinilor, a precipitatiilor sau greutatii proprii solul se taseaza. Fenomenul este mai pronuntat la solurile cu un continut redus de humus. Solul prea tasat are un regim de apa, aer, caldura si hrana nefavorabil, deaceea periodic trebuie afanat. Prin afanare intensive, se accentueaza procesul de mineralizare a humusului din sol, deci trebuie sporita grija pentru incorporarea ingrasamintelor organice. 2.Maruntirea: Are loc concomitent cu afanarea. In solul maruntit semintele plantelor pot fi ingropate la adancimea optima. 3.Intoarcerea :este un process cu importanta mare in zonele mai umede. Apa care se infiltreaza, antreneaza sarurile minerale si coloizii de sol din straturile de la suprafata catre adancime. Prin intoarcerea solului, acestea sunt reduse la suprafata si puse la dispozitia plantelor. 4. Amestecarea este necesara pentru a crea un start de sol omogen ca fertilitate si de a obtine plante de cultura uniform dezvoltate. Prin amestecare se distribuie uniform in sol ingrasamintele, resturile organice, amendamentele.

5.Nivelarea . Solul nivelat are urmatoarele avantaje:semanatul, lucrarile de ingrijire si de recoltare se executa mai usor si de calitate, pierderea de apa este mai redusa, distribuirea apei prin irigare este uniforma. 6Tasarea. Prin tasare, se creaza un pat germinativ corespunzator pentru semintele plantelor de cultura, in zonele secetoase se diminueaza gradul de aerisire a solului.

Aratura
Aratura este cea mai importanta lucrare a solului, fiind considerata lucrarea de baza. Se executa cu plugul, a carui piese active taie fasii de sol de diferite latimi si adancimi, care se numesc brazde. Importanta araturii: afanarea si sporirea capacitatii solului de inmagazinare a apei, ingroparea la fundul brazdei a stratului de sol cu insusiri deteriorate si aducerea la suprafata a stratului cu insusiri fizice mai bune, ingroparea resturilor de plante, a buruienilor, ingrasamintelor. Prin aratura se regleaza regimul de apa, aer, hrana, caldura a solului. Calitatea araturii se apreciaza dupa: epoca d executare, adancime, gradul de bolovanire, gradul de ingropare a resturilor organice si a ingrasamintelor. Dupa adancimea de executare, araturile se clasifica astfel: aratura superficiala, normala, adanca, foarte adanca si desfundarea. Aratura superficiala, se executa la adancimea de 12-17 cm pe terenurile afanate si curate de buruieni, cand intr-un an pe acelasi teren se executa 2 araturi, una dintre ele se face superficial pe solurile cu stratul cu humus subtire,primavara in zonele umede, in cazul cand aratura nu s-a executat din toamna sau daca aratura efectuata toamna s-a tasat pana in primavera, din cauza ploilor si a zapezilor. Aratura normala se executa la adancimea de 18-20cm pe solurile fertile, vara si toamna pentru culturile care nu necesita aratura mai adanca (cereale paioase). Aratura adanca se executa la adancimea de 21-30 cm, toamna, pentru unele samanaturi care urmeaza a se efectua in primavera anului urmator.Adancimea se stabileste in functie de conditiile concrete: se ara mai adanc pe solurile mai argiloase pt culturile de sfecla, cartof, pe terenuri foarte imburuienate. Scopul este formarea unui strat arabil profound, ingroparea semintelor. Se recomanda ca pe acelasi teren, araturile adanci sa se execute periodic la 2-4 ani odata, alternand cu araturile mai putin adanci. Aratura foarte adanca se executa intre 31-40cm si numai in cazuri speciale: periodic la 3-5 ani pe solurile argiloase, care au nevoie de afanari profunde pentru patrunderea radacinilor plantelor, pe solurile cu exces de umiditate bogate in materie organica. Aratura la aceasi adancime an de an determina tasarea stratului de sol de la fundul brazdei. Acest strat (hardpan), impiedica patrunderea apei si a radacinilor plantelor in profunzime. In unii ani , pentru unele culturi prasitoare, pretentioase, aratura se executa in interval de 25-30cm, iar in alternanta pentru culturile care urmeaza pe acelasi teren, se executa araturi cuprinse intre 18-25cm. Aratura se executa indata ce terenul a fost eliberat de cultura precedenta.

Aratura de vara se executa dupa plantele care se recolteaz la inceputul verii sau in timpul verii: orzul, graul,mazare, cartofii timpurii. Se face in vederea culturilor succesive. La aratura de vara plugul lucreaza in agregat cu grapa stelata, care niveleaza solul. Adancimea araturii depinde de umiditatea solului. La culturile successive aratura se face la 15-20cm, pentru cele de toamna la 20-25cm, pentru cele de primavara la 15-28cm, cand solul este mai umed sau mai imburuienat se ara mai adanc. Aratura de toamna se executa dupa culturile care se recolteaza toamna si se face pt culturile care urmeaza a se semana in toamna sau pentru cele din primavara. Aratura se executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, la 18-22cm, plugul lucrand cu grapa stelata.Pt culturile de primavera adancimea variaza intre 20-30cm, in functie de planta cultivata, conditiile de sol, de imburuienare. Cand conditiile de toamna sunt foarte nefavorabile, aratura se executa pe timpul iernii, daca solul nu este acoperit de zapada si daca nu este inghetat decat la suprafata. Avantajul este cu atat mai mare cu cat se executa mai devreme. Avantajele importante: se infiltreaza usor precipitatiile cazute, semintele de buruieni, daunatorii si germenii bolilor sunt ingropate unde o buna parte pier, iar altii sunt adusi la suprafata unde sunt distrusi , odata cu aratura se incorporeaza in sol amendamentele, ingrasamintele organice, cele chimice, primavera solul se incalzeste mai repede. Aratura de primavara se executa in urmatoarele cazuri:daca terenul nu s-a arat din toamna, in zonele mai umede unde nu exista pericolul pierderii apei din sol prin evaporare, cand aratura de toamna a iesit din primava ra foarte tasata si nu se poate pregatii pentru semanat. Se executa imediat ce se poate lucra la camp, la adancimea de 15-20cm. Scarificarea sau afanarea profunda este recomandata odata la 3-4 ani pe solurile grele cu exces de umiditate cu un strat puternic tasat. Adancimea de lucru este intre 40-80cm. Cele mai bune conditii sunt vara dupa recoltarea culturilor timpurii. Terenul afanat in acest mod, se ara obisnuit in fiecare an.Afanarea are ca rezultat drenarea solului si micsorarea fenomenului de baltire, inmagazinarea unei cantitati mari de apa, patrunderea aerului si a radacinilor in profunzime.

Desfundarea
Este aratura cu intoarcerea brazdei la adancimi foarte mari 40-80cm. Se executa inainte de infiintarea pepinierlor si a plantatiilor pomiviticole. Se face vara, uneori si toamna,daca terenul este repartizat pentru plantatii sau culturi de primavera. Este necesar ca dupa desfundare si pana la plantat sau semanat, sa treaca o perioada de cateva luni incare sa se produca oxidarea substantelor neasimilabile, toxice. Odata cu aceasta lucrare, trebuie sa se incorporeze ingrasaminte organice si chimice in cantitati mai mari decat in mod obisnuit. Desfundarea curata stratul de la suprafata de seminte ,de buruieni si de organele vegetative de inmultire ale acestora.

Lucrarea cu grapa
Grapa niveleaza solul la suprafata, il afaneaza si il marunteste intre 3-12cm, in cazul grapelor grele cu discuri pana la 18cm. Grape: cu colt reglabili, stelata,sapa rotativa, cu discuri. Cazurile de folosire sunt urmatoarele: 1.Se grapeaza aratura concomitent cu executarea ei, grapa stelata fiind cuplata cu scopul de a marunti, nivela. 2.De la arat la semanat se grapeaza solul de 1-2 ori, daca se formeaza crusta sau rasar buruieni. Crusta se formeaza in urma ploilor. Lucrarea se executa cu grapa cu colti reglabili sau cu discuri sau cu ambele in agregat. 3.Se grapeaza unele plante furajere in primele faze de vegetatie, pentru a afana solul la suprafata, a distruge buruienile tinere si in curs de rasarire si crusta.(sapa rotativa, grapa cu colti reglabili) 4.In zonele secetoase, solul tavalugit se grapeaza cu o grapa usoara sau cu grapa cu colti reglabil, pentru a afana solul la 2-3cm. 5. Se foloseste grapa cu discuri pentru dezmiristire, cand se intarzie aratura de vara sau inaintea araturii de toamna.

Lucrarea cu cultivatorul
Este o lucrare intermediara intre aratura si grapare, actionand asupra solului pana la 3-10cm.Cultivatorul executa: taierea buruienilor, afanarea solului, deschiderea de rigole sau musuroirea. Cazurile mai importante de folosire sunt: 1.Pentru prasit 2.Pentru pregatirea terenului in vederea semanatului, este echipat cu cutite lungi, inguste si ascutite la capete, lucrarea este cultivatie totala. 3.Deschiderea de rigole in vederea udarii pe brazde sau musuroitul, se executa cu cultivatoare echipate cu organe active. 4. In timpul vegetatiei culturilor prasitoare, se folosesc cultivatoare hranitoare cu care se realizeaza prasitul si ingrasarea suplimentara. 5.Pasunile si fanetele tasate, se lucreaza cu scarificatoare.

Lucrarea cu tavalugul
Tavalugirea, lucrarea de tasare a stratului superficial de sol, se practica in zonele secetoase. Suprafata tavalugilor poate fi neteda sau neregulata(dintata, crestata, inalara). Tavalugii netezi executa tasarea solului, bolovanii nefiind maruntiri, ci impinsi in sol.Tavalugii cu suprafata neregulata se folosesc pentru maruntirea bolovanilor si distrugerea crustei. Tavalugirea se executa in urmatoarele cazuri: 1.Cu tavalugul neted se tavalugesc solurile prea afanate, pt semanatul plantelor cu seminte mici(lucerna, trifoi) 2.Pt maruntirea araturii bolovanoase se lucreaza solul cu tavalugul inelar sau crestat.

Lucrarea cu freza
Prin aceasta lucrare se obtine un strat de sol maruntit si amestecat si bine pregatit pentru semanat. Daca este folosit prea des, provoaca maruntirea excesivaa solului ceea ce are ca urmare tasarea solului. Freza poate fi folosita la luarea in cultura a solurilor mlastinoase, de lunca, pentru refacerea pasunilor, pentru incorporarea erbicidelor in sol, pentru pregatirea patului germinativ, pentru intretinerea culturilor prasitoare.

Lucrarea cu agregatele de masini

Agregatele pot fi formate din unelte sau masini de acelasi fel sau diferite. Folosirea in agregat a mai multor unelte sau masini,permite executarea lucrarilor in intervalul optim de umiditate a solului. Agregatele pot fi folosite la arat, la pregatirea solului pentru semanat, la semant si la ingrijirea culturilor. Ele lucreaza mai greu pe terenurile in panta si pe parcele mici. Ex. De agregate: -plug+grapa stelata -cultivator sau grapa cu discuri sau tavalug+grapa cu colti reglabili -agregat pentru modelat, tasat, fertilizat, semanat

Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor

Carantina fitosanitara are ca scop ducerea la indeplinire a unui masuri indreptat in urmatoarele directii: protejarea patrimoniului vegetal fata de patrunderea din afara a unor daunatori, agenti patogeni sau de seminte de buruieni, odata cu produsele vegetale care se importa , lochidarea dauanatorilor, a agentilor patogeni sau buruieni. Toate produsele vegetale ce se importa se controleaza in punctele de trecere a frontierei de catre specialisti. Produsele vegetale corespunzatoare sunt lasate sa intre in tara, iar cele infectate sunt supuse unor masuri speciale: dirijarea produselor la prelucarea industriala, aplicarea tratamentelor chimice, returnarea produselor, iar in cazuri speciale produsele sunt distruse. Intrucat un mare numar de daunatori si agenti patogeni periculosi se transmit si se raspandesc prin material de inmultire, toate semintele, tuberculii, material saditor, care se importa, se supun unor controale suplimentare prin probe. Pentru limitarea raspandirii in noi zone a buruienilor, agentilor patogeni, a daunatorilor se ia masuri, cum sunt:controlul permanent a pepinierelor pomicole, viticole si dendrologice, controlul periodic al serelor, depozitelor de produse agricole, controlul circulatiei in interiorul tarii a produselor vegetale, control pentru combaterea daunatorilor, bolilor si buruienilor, controlul fitosanitar al produselor vegetale destinate exportului si eliberarea certificatelor fitosanitare. Unelte, masini si echipamente utilizate: sape, tractor, masini de combaterea

bolilor si daunatorilor, echipamente de erbicidat, cultivatoare, instalatii de irigat. Prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si a buruienilor, se realizeaza prin depistarea la timp a bolii, prin detyerminarea agentului patogen, prin cunoasterea ciclului biologic si corelarea acestora cu factorii de mediu. Succesul in prevenirea si combaterea bolilor este legat de integrarea masurilor si mijloacelor de prevenire si combatere in tehnologia de cultura , ceea ce se numeste protectie integrala, care este corelata cu protectia daunatorilor si buruienilor. Prin aceasta protectie este urmarita imbinarea tuturor masurilor ce se va aplica la o cultura. Cele mai frecvente boli sunt mana, rugina, taciune. Mana este frecventa la vita-de-vie, la ceapa, la castraveti, salata, la varza. La varza apare in culturile infiintate in rasadnite, pe partea superioara a frunzei sub forma de pete iar pe cea inferioara sub forma de puf. Se manifesta pe cotiledoane, se brunifica, se usuca.Ataca tulpina, inflorescenta. Se dezvolta in timpul recoltarii, pastrarii la umiditate ridicata, produce putrezirea. Se combate prin distrugerea resturilor vegetale, dezinfectarea rasadnitelor, inlaturarea excesului de umiditate, se stropeste cu zeama bordeleza. La salata boala se manifesta pe frunzele exterioare, care se brunifica, in vreme umeda se putrezesc.Ataca tulpina, organele florifere, frunzele se deformeaza. Se combate prin evitarea excesului de umiditate, resturile vegetale ramase se distrug sau vor fi ingropate prin aratura adanca. La castraveti ataca frunzele, se rupe si cad, lasa vrejul defoliat.Fructele raman mici, gust depreciat.Se combate prin strangerea vrejilor, resturilor vegetale, rotatia culturii, irigarea se face prin brazde pentru ca cea prin aspersiune favorizeaza boala. La ceapa, pe frunze apar pete, se inmoaie, se indoaie, se usuca, se lasa la pamant, bulbii se stagneaza in crestere, se inmoaie, se putrezesc in timpul depozitarii. Pentru plantare se folosesc arpagic sau seminte tratate cu formalina. La vita-de-vie se manifesta pe organele aeriene. Pe frunze apar pete de culoare bruna cu aspect ars.Frunzele se desprind usor, bgutucul este defoliat.Coardele atacate nu se maturizeaza.Boabele se desprind usor de pe ciorchini, se brunifica. Taciunele apare la porumb, la cereale. La porumb se manifesta prin aparitia unor tumoare pe toate organele aeriene, dar si pe radacina. Este atacata tulpina, stiuletii, frunzele, si paniculele. Pe tulpina apare la nodurile bazale, deasupra stiuletii pot fi distrusi. Paniculele se deformeaza, inflorescentele sunt distruse. Se combate prin rotatia culturii, cultivarea soiurilor rezistenti. La plantele paioase atacate apare inspicarea timpuriu, au inaltime mica.Spicele sunt mici, boabele sunt distruse, spicul este acoperit cu o membrana fina.

Rugina apare mai frecvent la mazare, fasole, paioase. Boala poate fi: rugina neagra, bruna, galbena. Rugina bruna apare pe frunze, tulpina, pe spic.Frunza se ingalbeneste, se usuca prematur. Rugina galbena apare in zonele reci, umede, se amnifesta primavara pe toate organele aeriene.Se combate prin prafuire sau stropire. Rugina neagra apare pe organele aeriene ale plantelor. Daunatorii: 1.Gandacul din Colorado:Este originar din Colorado dar s-a extins in mai multe locuri.

Gandacul are 1-2 generatii pe an in tara. Ierneaza ca adult in sol. Ouale sunt depuse pe dosul frunzelor in grupe.Numarul de oua puse de o femela este intr 266 si 1033. Dezvoltarea dureaza 4-16 zile, iar stadiul larvar 14-30 zile.Larvele apar in luna mai. Gandacul ataca: vinetele, cartoful,tomatele,ardei. Adultii rod foliolele frunzelor, putand sa produca defolierea plantelor. Cand nu mai gasesc plante verzi ataca tuberculii. Se combate prin aratura adanca dupa recoltare, presile in perioada de vegetatie, rotatia culturilor. Pe suprafete mici se recomanda adunarea si distrugerea adultilor si larvelor, tratamente chimice. 2. Nematozii sunt viermi cilindrici, liberi sau paraziti.Corpul lor este alcatuit din cap, trunchi, coada si este acoperit de o cuticula transparenta. Femela produce intre 500-1000 de oua.Plantele atacate nu cresc normal, frunzele sunt decolorate, cele de la baza se ofilesc si se usuca. Radacina se brunifica si ramifica anormal. Se va evita plantarea plantei atacate in zonele infestate minim 10 ani. Materialul pentru semanat trebuie sa fie controlat, sortat, se respecta rotatia culturii si se aplica tratamente chimice. Dintre pesticidele cele mai importante sunt erbicidele, fungicidele si insecticidele. Insecticidele pot fi: 1. Anorganice( polisulfura de calciu = sulf si var) se aplica in pomiculturala tratamentele de iarna si de vara. 2. De origine vegetala.Au efecte reduse asupra mediului inconjurator, sunt mai putin toxice pentru om, se folosesc in gradinile de langa case. Se folosesc si extracte de nicotina. 3.Insecticide organofosforice: au persistenta mai redusa in sol, apa, pe plante. Prin descompunere se formeaza substante simpkle, netoxice. O parte au actiune sistemica in plante, pot fi absorbite prin frunze, radacini, de catre seminte, in care circula si produce toxificarea plantei. O parte actioneaza prin contact si ingestie, altele au o usoara actiune de patrundere in tesuturi, fara a fi sistemice. Erbicidele sunt folosite pentru distrugerea buruienilor. Prin folosirea lor se evita executarea unor lucrari ca plivitul si prasitul manual. Efectul distrugator al erbicidelor poate avea loc indata ce vin in contact cu partile plantei sau dupa ce patrund in intermediul plantei. Erbicidele pot fi de contact si sistemice. Erbicidele de contact omoara celulele si tesuturile vii cu care vin in contact.Unele erbicide ard frunzele. Aceste erbicide manifesta toxicitate rapida in curs de cateva ore de la aplicare. Erbicidele sistemice patrund in plante, ele omoara prin toxicitate inceata, moartea survenind dupa o perioada indelungata( cateva zile, saptamani de la data absorbtiei). Principalii factori care influenteaza actiunea lor sunt:tipul de erbicid, planta, conditiile de mediu. Fungicidele sunt utilizate pentru combaterea bolilor si se utilizeaza mai multe criterii: preventive, curative, de contact, sistemice, foliare, pentru tratarea solului, semintelor, naturale, anorganice, si organice de sinteza.Fungicidele preventive actioneaza asupra sporilor ciupercilor, prevenind raspandirea si infectia plantelor. Planta infectata nu poate fi vindecata cu aceste produse.Fungicidele curative actioneaza asupra sporilor si miceliului ciupercii, asigurand vindecarea plantei.Fungicide de contact actioneaza asupra miceliului la locul de contact.Fungicidele sistemice actioneaza asupra agentului patogen in orice parte a plantei.Cele foliare au rolul de a acoperi frunza cu o pelicula uniforma prevenind infectia.Cele pentru tratarea semintelor sunt folosite pentru combaterea bolilor, care se transmit prin samanta.Tratarea semintelor se face pe cale umeda sau uscata.

Masuri de protectia muncii Pesticidele sunt substante care trebuie manipulate, pastrate si aplicate cu grija.Multe produse pot fi usor inflamabile. Reguli aplicate:cunoasterea caracteristicilor fiecarui produs, instruirea personalului cu regurile de protectia muncii, controlul medical al personalului, depozitare in magazii de constructie speciala, separate de cladiri, eliberarea lor se face de catre responsabil pe baza unui act,se interzice efectuarea de tratamente cu muncitorii neinstruiti si fara material de protectie, inaintea efectuarii trebuie anuntata populatia, unittea sanitara, la depozite trebuie sa existe o trusa de prim ajutor, transportul se efectueaza asa fel incat sa se evita spargerea ambalajelor, echipamentul de protectie dupa utilizare se dezinfecteaza.Pesticidele sunt etichetate Ifoarte toxic cu eticheta rosie, II- toxice eticheta verde, III-moderat toxice etcheta albastra, IV-netoxice eticheta neagra.Trebuie cunoscut in detaliu regurile speciale de depozitare, transport, manipulare si aplicarea tratamentelor pentru o utilizare corecta.

Factori climatici si edafici

Zona face parte din campia premontana a Barsei, situata la sud-estul Ardealului, ca o depresiune intinsa , inconjurata de munti. Are un relief plan, destul de bine nivelat natural, cu depresiuni variabile ca marime, deseori excesiv de umede. Apa freatica se afla la adancime mica, uneori chiar la suprafata solului. Nivelul apei freatice primavera este aproape sau chiar in stratul arabil. Judetul se afla in zona de tranzitie dintre climatul mediteranian si climatul continental, manifestandu-si influenta ambele tipuri de climate. Dupa o iarna friguroasa urmeaza o primavera calda si insorita. Incalzirea se produce destul de repede, desi frecvent au loc scaderi insemnate de temperatura, cu brume si ingheturi ce dureaza pana in aprilie. Ploile nu sunt abundente in martie, ceea ce este avantajos pentru ca pamantul umezit iarna, se poate zvanta. Evaporarea exesului de apa este favorizata de vanturile foarte frecvente, cu intensitati reduse.Lunile mai si iunie sunt ploioase, racoroase, iulie este cea mai calda iar august cea mai uscata. Toamna este lunga si insorita. Toamna cade o cantitate mai mica de precipitatii, in jur de 30-50mm lunar. Cantitatile de precipitatii nu sunt repartizate uniform. Cele mai putine precipitatii cad iarna, iar lunile aprilie si mai se dovedesc destul de uscate. Furtunile sunt des insotite de grindina. Temperatura medie anuala este 7-8C.Mediile lunare si mediile minimale sunt foarte moderate.Principale indici climatici au urmatoarele valori medii: temperatura medie a lunii celei mai calde 18.3C, temperatura medie a lunii celei mai reci 4.1C, temperatura medie anuala 7.8C, precipitatii medii anuale cuprinse intre 548-782mm. Cele mai frecvente vanturi cad dinspre vest. Un vant rece si secetos bate de la est si nord-est prin vaile inguste ale Carpatilor Orientali si se numeste Nemira.Este in realitate Crivatul, care intra in depresiunea Targu Secuiesc. Solurile din aceasta zona sunt de tipul cernoziomoide levigate, fiind soluri fertile, pe care se cere o ingrasare moderata cu gunoi de grajd, cu ingrasaminte cu azot si fosfor. Aceste soluri au un pH neutru spre slab acid, sunt bogate in humus, foarte bogate in

fosfor, moderat bogate in potasiu, iar calciul se gaseste in cantitati suficiente, fiind proprii culturii cartofului. Combaterea proceselor pedologice nefavorabile se face prin lucrari agrotehnice adecvate, pentru evitarea producerii unui exces de apa. Drenajul se aplica cu multa prudenta spre a nu produce uscarea puternica a solului in perioadele secetoase.

Aplicarea gunoiului de grajd

Gunoiul de grajd, este un ingrasamant complex, pentru ca contine azot, fosfor, potasiu. Cantitatile de gunoi de grajd, depind de tipul de sol, de starea de fertilitate, de specia cultivata. Pe solurile argiloase, pe solurile sarace, pe soluri podzolite din zona umeda, se aplica 20-50t/ha la legume. Pe solurile mai fertile, aceste cantitati pot fi reduse. Pe solurile mai grele trebuie aplicat un gunoi de grajd mai putin fermentat si pe cele nisipoase mai fermentat. La legumele radacinoase, gunoiul de grajd nu se aplica direct, pentru ca provoaca ramificarea radacinilorsi scade capacitatea de pastrare pentru iarna. Aceste specii trebuie sa urmeze pe un sol fertilizat cu un an inainte cu gunoi de grajd. Gunoiul deobicei se aplica de obicei toamna, sub aratura adanca si este obligatoriu pentru culturile timpurii. Pentru culturile care se infiinteaza mai tarziu(varza de toamna) si pe terenurile mai usoare, gunoiul se poate aplica si primavera cu lucrarile de pregatire a solului, dar sa fie intr-o stare mai avansata de descompunere.

Arderea substantelor fumigene

Substantele fumigene se folosesc pentru combarterea ingheturilor si brumelor tarzii de primavera. Perdeaua de fum formata in urma arderii materialelor organice, impiedica racirea solului si a pomilor. La rasaritul soarelui, perdeaua de fum impiedica patrunderea razelor solare in coroana pomilor.Pentru fumigare se folosesc substante care sa produca un fum persistent si dens. Fumul se realizeaza prin arderea a 80-100 gramezi/ha, din paie umezite, rumegus, ramuri taiate, anvelope. Aceasta metoda este des folosita in pomicultura.

Perdele de protectie
Protejarea pomilor impotriva vanturilor are o deosebita importanta, daca avem in vedere frecventa si intensitatea cu care sufla in unele luni ale anului, producand caderea fructelor din pomi si degradarea lor calitativa.

In plantatiile pomicole, vantul poate produce dezradacinarea pomilor.Pentru reducerea vitezei vantului se pot amenaja perdele de protectie formate din salcam, plop sau alte specii ale caror fructe se desprind greu din coroana (nuc, castan).

Irigarea
Irigarea este principala sursa de imbunatatire a regimului hidric, asigurand cresterea productiei si imbunatatirea calitatii. Se aplica in zonele secetoase cand toamna si iarna nu s-a acumulat suficienta apa in sol iar primavera este saraca in ploi. Culturile care ocupa terenul vara, reactioneaza cel mai bine la irigatii. Perioada cand se executa irigarile:- perioada de aprovizionare ( se utilizeaza cantitati mari de apa) - pt asigurarea rasaririi si prinderii plantelor( se utilizeaza cantitati mai mici de apa) -irigarea in cursul perioadei de vegetatie.(combaterea brumelor timpurii de primavera si tarzii de toamna) Se utilizeaza 4 metode de irigari: - prin aspersiune - pe brazde - subterana - prin picurare. Avantajele irigatiilor: - obtinerea unei productii de calitate si cantitate superioara - fructele sunt mai bogate in vitamine - permite efectuarea 2-3 culturi pe an pe aceasi suprafata

Rotatia culturilor
Exploatarea terenului si a solului impune folosirea asolamentului pentru ca proprietatile solului se degradeaza usor, datorita irigatiilor, lucrarilor mecanice, cantitati mari de ingrasaminte, extragerea elementelor nutritive. Cultivarea continua pe acelasi teren mai multi ani a aceleasi specii, determina raspandirea bolilor si daunatorilor. Folosirea intensa a terenului agricol, presupune cultivarea in cadrul asolamentului 2-3 culturi in acelasi an. Rotatia culturii trebuie sa fie esalonat, ca intr-o sola sa nu se cultiva aceasi formatie botanica decat dupa 4 ani.

Eliminarea excesului de apa

Prin exces de umiditate se intelege cantitatea de apa, care temporar sau permanent ingreuneaza sau intarzie lucrarile agricole . Afecteaza toate formele de relief si toate zonele climatice. Factorul limitativ este apa.

Sursele excesului de umiditate:- apa din precipitatii - apa freatica - apa din inundatii Recunoasterea excesului de umiditate:- dupa vegetatie - primavera devreme apar palcuri pe versanti - culoarea terenului inchisa - aratura cu luciu - culoarea vegetatiei in timpul anului Excesul permanent trebuie combatut cu lucrari speciale: canale deschise (desecare), retea de canale inchise(drenuri), combinarea lor, colmatarea, biodrenajul. Prin canale deschise se elimina excesul de la suprafata. Prin drenaj deschis se elimina excesul freatic, se poate face si cu canale deschise, dar acestea vor fi mai adanci. Biodrenajul se aplica accidental in agricultura(plopi, lucerna). Prin colmatare(umplerea cu namol a canalului), se ridica nivelul terenului. Pentru a mentine si coboara nivelul apei freatice la o anumita adancime, care sa nu afecteze culturile, se aplica drenaj subteran( se elomina apa din zona radacinilor, fiind daunator pentru sol si pentru culturile agricole). Dupa modul de captare, conducere si evacuarea apei in exces, drenajul se clasifica in: drenaj orizontal, vertical, mixt, combinat, incrucisat. In functie de materiale folosite si tipurile de drenuri, pot fi: drenaj din tuburi de ceramica, din beton, de mase plastice, din materiale locale.

Distrugerea buruienilor
Metodele de combatere a buruienilor se pot grupa astfel: preventive, agrotehnice, chimice si biologice.Prima grupa de masuri are rolul de a preveni raspandirea buruienilor, iar ultimele 3 grupe au rolul de a distruge buruienile existente pe terenurile agricole.

Metodele preventive
1.Curatirea materialului de semanat. Semintele plantelor de cultura, contin un numar mare de seminte de buruieni. Folosite astfel ca material de semanat, contribuie la imburuienarea solului si a culturilor. Un material de semanat poate fi folosit numai dupa ce a fost curatat. 2.Pregatirea gunoiului de grajd O parte din semintele de buruieni raman viabile chiar si dupa ce trec prin tubul digestiv al animalelor, deci gunoiul de grajd poate fi o sursa de imburuienare a culturilor. Reguli pentru a evita acest lucru: pregatirea prealabila a furajelor, evitarea folosirii ca asternut a paielor care contin un numar mare de seminte de buruieni, cosirea buruienilor in jurul platformei de gunoi pentru a evita formarea de noi seminte. 3.Curatirea apelor de irigat de seminte de buruieni Apa pentru irigat, poate sa contine un numar mare de seminte de buruieni pe care le-a antrenat in drumul sau. Curatirea se poate face prin diferite metode: folosirea instalatiilor de decantare a apei,

asezarea de vane pe cursul canalelor, unde apa circula mai linistit, iar semintele de buruieni sunt dirijate spre canalele de evacuare, asezarea de site pe canalele principale la locurile unde pornesc canalele de distributie. 4.Recoltarea la timp si corecta a culturilor Pe masura ce se intarzie cu recoltarea, un numar tot mai mare de buruieni ajung la maturitate si se scutura la suprafata solului, care determina imburuienarea solului. 5.Evitarea raspandirii semintelor prin intermediul animalelor Animalele de pasune pe blana lor contribuie la raspandirea buruienilor, se cere evitarea trecerii lor pe suprefete puternic imburuienate.

Metodele agrotehnice
Aceste metode sunt cele mai vechi metode. Principalele lor avantaje sunt: combat speciile de buruieni care sunt in vegetatie, concomitent cu combaterea buruienilor, prin lucrarile solului se pregateste patul germinativ pentru semanat, se trateaza brazde pentru irigat, se combat bolile si daunatorii , nu sunt poluante. Au si unele dezavantaje: lucrarile cu grapa cu discuri, prasitul, deterioreaza structura si taseaza solul, unele sunt costisitoare si necesita efort fizic. 1.Lucrarile solului contribuie la distrugerea buruienilor in vegetatie.Distrugerea poate avea loc pana la semanat, iar la unele culturi si in timpul vegetatiei. Prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si bienale in vegetatie si numai temporar cele perene, iar o parte dintre aceste organe sunt aduse la suprafata solului, unde mor prin uscare( aratura de vara) sau prin degerare iarna (aratura de toamna). Desfundarea contribuie la curatirea solului pentru ca buruienile fiind ingropate adanc, din lipsa de oxygen, mor. 2.Prin lucrarile superficiale executate de la arat pana la semanat, sistemul radicular al plantelor este taiat sau deranjat incat acestea mor. Efectul este maxim cand buruienilese afla in prima faza de vegetatie, iar solul este mai uscat. In solurile umede, radacinile se restabilesc repede si buruienile incep sa vegeteze, de aceea lucrarile trebuie repetate. 3.Grapatul se recomanda numai pentru unele culturi cum sunt porumbul, cartoful si numai in situatiile in care erbicidele aplicate premergent nu au fost eficace si numai daca in functie de conditiile de sol si de starea culturii.. 4.Prasitul : Numarul de lucrari depind de particularitatii culturilor, de gradul de imburuienare si de erbicidele folosite. Prasitul se executa la timp indata ce apar buruienile. 5. Folosirea ingrasamintelor. Ingrasamintele stimuleaza cresterea plantelor si a buruienilor.Daca buruienile sunt distruse pana la semanat si dupa semanat, plantele de cultura beneficiaza de fertilitatea solului, avanseaza in vegetatie si stanjenesc cresterea buruienilor care rasar ulterior. 6.Plivitul buruienilor cu mana sau cu plivitoarea este practicata numai in unele gradini.Astfel pot fi combatute buruienile anuale si biennale, cele perene se smulg greu. 7.Prasitul cu sapa se practica in gradini pentru a elimina buruienile aparute izolat, in jurul coroanelor de pomi. Pe toata durata de vegetatie se executa 1-4 prasile manuale in functie de cultura, gradul de imburuienare.

8. Cositul buruienilor se executa pe marginile de drumuri, pe pajisti inainte de a se forma semintele. Combaterea astfel duraza 1-3 ani. 9.Mulcirea are rol de a impiedica ajungerea luminii la suprafata solului deci de a preveni cresterea buruienilor. Ca mulci se poate folosi paiele, gunoiul de grajd, hartie, material plastic de culoare neagra.

Combaterea biologica a buruienilor

Acest lucru inseamna distrugerea buruienilor cu ajutorul unor dusmani naturali, insecte si agenti patogeni. Aceasta combatere se dovedeste eficienta pe suprafete cum sunt pajistile si canalele pentru apa. Metoda nu poate fi folosita pe terenurile cultivate unde se cere o combatere unui complex de buruieni. Este eficienta impotriva buruienilor perene si este mai putin eficienta unde solul este infestat cu seminte care in sol isi pastreaza vitalitatea o perioada indelungata. Agentii patogeni( virusuri, ciupercii, bacterii) pot fi folosite cu succes pentru ca pot fi raspanditi usor.

Combaterea chimica a buruienilor

Aceasta metoda se bazeaza pe folosirea erbicidelor, care sunt folosite pentru distrugerea buruienilor. Prin folosirea erbicidelor se evita executarea unor lucrari ca plivitul si prasitul manual, se reduc lucrarile mecanizate. Tratamentul cu erbicide se executa usor si repede.

Tipuri de ingrasaminte
1. Ingrasaminte organice: Aceste ingrasaminte aplicate pe terenuri grele, argiloase fac ca acestea sa devina mai afanate, mai permeabile pentru apa si aer si se incalzesc mai repede. Aplicate pe terenurile nisipoase, le sporeste fertilitatea, le leaga mai bine si le sporeste capacitatea de retinere a apei. Aceste ingrasaminte imbunatatesc structura solului.Aceste ingrasaminte pot fi considerate ca purtatoare de energie calorica pentru microorganisme si purtatoare de elemente nutritive pentru plante. Gunoiul de grajd este un ingrasamant complex, contine azot, fosfor, potasiu.Pe solurile mai grele trebuie aplicat un gunoi de grajd mai putin fermentat si pe cele nisipoase mai fermentat. Mranita este gunoi de grajd bine descompus, detine o cantitate foarte ridicata de elemente nutritive, usor accesibile plantelor si se aplica in cantitate de 1-2 ori mai putin decat gunoiul de grajd. Se utilizeaza la culturile de camp. Se foloseste mai mult pentru amestecul de pamant pentru sere si rasadnite. Compostul provine din descompunerea lenta a resturilor din gospodarie. Aceste resturi se aseaza pe o platforma in locuri umbrite si se uda. Este sarac in in azot si fosfor.

Turba este amestec de resturi vegetale semidescompus.Se extrage din regiunile cu umiditate marein zonele inalte sau in zonele joase.Turba inalta are un pH acid, turba joasa este mai putin acida sau chiar neutra si este mai bogata in azot.In cazul utilizarii turbei inalte, aceasta trebuie neutralizata cu var. Turba se utilizeaza la confectionarea cuburilor nutritive si pregatirea patului germinativ in amestec cu alte pamanturi sau la mulcirea terenului in zonele nisipoase datorita capacitatii mare de retinere a apei. Gunoiul de pasari este bogat in azot, fosfor, potasiu, avand un continut de 3 ori maimare decat gunoiul de grajd.Poate fi utilizat ca ingrasamant de baza incorporat odata cu aratura de toamna. Se administreaza diluat, nediliuat arde cultura. Urina, in cazul in care se colecteaza continutul separateste un igrasamant lichid valoros diluata cu 3-4 parti apa si amestcate cu ingrasaminte fosfatice. Gunoiul artificial se prepara din paie si alte resturi organice prin compostarea acestora. Ingrasamintele verzi provin din descompunerea plantelor verzi care sunt incorporate in sol si care il imbogatesc atat in materie organica cat si in substante nutritive.Indicate sunt pentru leguminoase( trifoi, mazare, fasole). Aceste ingrasaminte pot fi aplicate independent. Se incorporeaza in sol cand plantele ajung la dezvoltare maxima, dupa ce in prealabil au fost tavalugite sau cosite si imprstiate uniform pe suprafata solului. 2.Ingrasaminte chimice cu azot (N) solide sau lichide au cea mai mare utilizare, se utilizeaza la ingrasaminte complexe si mixte.Ingrasamintele simple cu azot sunt saruri ale acidului azotic. Ingarsamintele cu azot se clasifica in ingrasaminte cu azot amoniacal, ingrasaminte cu azot nitric, cu azot nitric si amoniacal, cu azot amidic, ingrasaminte lichide cu azot.Plantele cu reacti foarte buna la azot sunt cerealele, cartof, tutun, sfecla, pomi, vita-de-vie, varza, castraveti, vinete, ceapa. Carenta de azot se manifesta prin cresteri slabe, frunze clorotice, plantele raman nedezvoltate, fructele si semintele nu se dezvolta corespunzator. In cazul excesului de azot cresterile sunt alungite, cresteri vegetative bogate, care reduc acumularea substantelor de rezerva, stanjenesc inflorirea si formarea fructelor, prelungesc perioada de vegetatie. Organele comestibile formesc tesuturi laxe cu rezistenta mica la boli si la pastrare. Ingrasaminte chimice cu fosfor(P) sunt saruri ale acidului fosforic Ingrasamintle simple cu fosfor se clasifica in ingrasaminte cu fosfor solubile in acizi tari si insolubil in apa, fosfor solubil in reactivi conventionali si greu solubil in apa, ingrasaminte cu fosfor solubile in apa. Tendintele legate de productia si utilizarea ingrasamintelor cu fosfor au trasaturile:-se renunta treptat la ingrasamintele su solubilitate scazuta in apa, se tinde spre includerea fosforului alaturi de azot. Fosforul influenteaza cresterea, inflorirea, fructificarea, precocitatea, calitatea productiei. Carenta de fosfor se manifesta prin cresteri slabe, frunze de culoare rosiatice. Excesul de fosfor este o stare de nutritie mai rar intalnita. Unde apare este legata de utilizarea exagerata a dozelor de ingrasaminte cu doze neuniforme de fosfor. Ingrasaminte chimice cu potasiu(K) influenteaza calitatea si cantitatea productiei. Contribuie la asimilarea bioxidului de carbon. are rol si in fotosinteza, in sinteza proteinelor, glucidelor, are rol in retinerea apei ,rezistenta la boli si daunatori. Ingrasamintele cu potasiu se clasifica in saruri brute, saruri solubile produse industrial( clorura de potasiu, sarea potasica) si alte ingrasaminte cu potasiu( ciment, carbonat si bicarbonat de potasiu).

Daca este carenta de potasiu apar pete clorotice intre nervuri si pe marginea frunzelor. Ingrasamintele se aplica pe suprafata solului, extraradicular, in apa de irigatie, intre randurile de planta, inainte de infiintarea culturii, in timpul vegetatiei( suplimentara). Elementele nutritive se absorb prin radacina, prin partile vegetative aeriene sub forma de compusi minerali, organominerali sau sub forma unor compusi organici.Absorbtia extraradiculara se realizeaza prin frunze, petioli, tulpini.Prin absorbtia extraradiculara se absorb cantitati mai reduse de elemente nutritive.

Lucrari pentru pregatirea patului germinativ

De aceste lucrari depinde calitatea plantelor.Aceste lucrari sunt: intretinerea araturii de baza, maruntirea si afanarea solului, modelarea terenului. Prin intermediul acestor lucrari se realizeaza si combaterea unor buruieni in curs de rasarire si incorporarea ingrasamintelor chimice. Pregatirea patului germinativ trebuie efectuata la umiditate corespunzatoare pentru a evita tasarea. Trebuie evitata maruntirea excesiva, care distruge particolele de sol si se poate forma cruste, scade capacitatea de retinerea apei si aerului, determina descompunerea humusului cu pierderea fertilitatii.Utilizarea patului germinativ depinde de perioada cand se infiinteaza cultura. Pentru culturile de primavera, imediat ce este posibil, aratura se lucreaza cu masini usoare (grapa cu colt reglabili), dupa care se modeleaza in straturi. Pentru culturi, care se infiinteaza mai tarziu, se intra pe teren cu o grapa usoara. La intervalul de 2-3 saptamani terenul se lucreaza cu grapa cu discuri de 1-2 ori pentru a impiedica pierderea de apa si pentru a distruge buruienile. Ultima lucrare inainte de semanat se face cu combinatorul la adancimea de plantat sau la cea de semanat. Modelarea terenului prezinta urmatoarele avantaje: stratul se zvanta mai repede si se incalzeste mai bine, permite irigarea prin brazde, se elimina usor surplusul de apa, permite executarea usoara a lucrarilor de intretinere. In rasadnite, dupa ce pamantul s-a incalzit pana la 20C, acesta se pregateste pentru semanat. Rasadnitele se descopera de rogojini si ferestre, lucrandu-se numai la cate un ochi de rasadnite pentru a evita racorirea. Cu grebla se afaneaza pamantul pentru aerisire si pentru a distruge buruienile. In sere si solaria pe solul arat si nivelat, se intinde o folie, pe care se pune un strat de amestec de pamant si se executa semanatul. In sere si solaria se poate semana direct in sol, in acest caz starturile se lucreaza cu freza pentru o maruntire buna a patului germinativ.

Metode de semanat
Semanatul se poate face prin imprastiere sau in randuri cu mana, cu unelte de semanat sau cu masini de semanat sau in cuburi nutritive. Semanatul pe rand se realizeaza in 3 variante:a)n randuri echidistante la culturile care necesita distante mai mari intre randuri, care sa permitaefectuarea prasilelor, iar distanta trebuie sa permita trecerea tractorului.

Are cateva avantaje: se repartizeaza uniform, se intretine si se recolteaza usor cu mijloace mecanice, se iriga prin brazde.b)semantul in fasii: semintele sunt repartizate pe o fasie lata de 5-6 cm pentru a creste distanta de plantare pe rand si pentru a evita raritul culturii. c) semantul in cuiburi ( fasolea urcatoare, pepeni), intr-un cuib se pune intre 3-8 seminte si se lasa 2-5 plante. Semanatul prin imprastiere se face pe suprafete mici la speciile cu perioada scurta de vegetatie, care nu necesita prasit( salata, ridichi de luna, spanac). Semanatul in cuburi nutritive si in ghivece se recomanda pentru culturi fortate si timpurii la producerea rasadurilor. Aceste cuburi sunt confectionate din diferite amestec de pamant: mranita, turba, pamant, rumegus. La semanatul in rand cu mana, peste rasadnita se pune o scandura, pe care se aseaza muncitorii in timpul lucrului. Samanta se distribuie cu mana si uniform.Pe suprafete mari se realizeaza cu masini. Acoperirea semanaturii se face cu un amestec de pamant format din pamant de telina sau de gradina, mranita. Semanatul se taseaza bine pentru a pune samanta in contact cu solul si se uda. Pentru a grabii rasarirea, se poate acoperii semanatura cu folie de polietilena. Materiale, unelte si masini pentru semant sunt: sapa, grebla, sfoara, tractor, semanatori ( SUP-21, 29, 48), seminte, cantar, rigla.

Plantatul
Materialul pentru plantare are un aspect riguros, nealungit cu frunza de culoare verde inchis, cu radacina bine dezvoltata si intreg, sanatos. Epoca de plantare se stabileste in functie de conditiile climatice, de varsta rasadului, temperatura. Plantarea se face pe un timp linistit, fara vant, dupa irigare pentru ca solul sa aiba o umiditate suficienta. Pregatirea rasadurilor. Cu o zi inainte rasadurile se uda ca pe radacina sa ramana mai mult pamant. Rasadurile se scot cu cu lingura de plantat in ladite si in cos.Sortarea consta in alegerea rasadurilor corespunzatoare, se elimina plantetele subtiri, alungite, bolnavi, mici. Fasonarea consta in ruperea varfului radacinilor prea lungi. Ex la tomate la rasadurile putin alungite pentru a se putea planta mai adanc, se rup 1-2 frunze de la baza. Rasadurile produse in ghivece nu se fasoneaza. Rasadurile sortate, fasonate se mocirlesc( amestec din pamant, balega proaspata de bovine si apa), mocarlirea se face pana la colet.Rasadurile se planteaza la distante corespunzatoare fiecarei culturi. Cu plantatorul se face o grapa si rasadurile se introduc in groapa, cu radacina in pozitie verticala si se strange pamant in jurul radacinii.Cand plantarea se face corect, plantele sunt bine prinse in sol, verificand prinderea cu 2 degete si se trage in sus. Rasadurile produse in ghivece nutritive, cele care au mult pamant pe radacina si cele alungite, se planteaza in rigole. Radacinile produse in cuburi nutritive se introduce la adancime mai mare, sa nu ramane la suprafata. Udarea se face inainte sau dupa plantare.Plantarea se executa si mecanizat( varza, ardei, tomate), concomitent cu udarea pe teren plan. Pregatirea tuberculilor. Cartoful este o planta anuala, care se inmulteste vegetative, prin tuberculi. Operatia de pregatire a materialului pentru plantat trebuie sa inceapa la sfarsitul lunii ianuarie, pentru zonele din sudul si vestul tarii, iar pentru celelalte in perioada 15-20 februarie.

Tuberculii de cartof se sorteaza si se calibreaza pe marimi, cele mai bune rezultate se obtin folosind tuberculi mijlocii. Dupa sortare, tuberculii se dezinfecteaza prin introducerea timp de 5 minute in formalina, dupa care se tin 2-4 ore in gramezi acoperite cu folie de polietilena sau saci umezi. Tuberculii dezinfectati se aseaza in straturi de 40cm in incaperi lipsite de lumina, la 1518grade, unde se lasa 8-10 zile, pana cand incep sa apara coltii. Urmeaza o perioada de 20-30 zile, timp in care tuberculii se tin incaperi bine luminate. In aceasta perioada se schimba pozitia laditelor si a cartofilor in ladite, pentru ca expunerea la lumina sa fie cat mai uniforma. Zilnic spatiul se aeriseste si pentru mentinerea unei umiditati atmosferice ridicate, se pulverizeaza apa pe pereti si in atmosfera. Cultura se infiinteaza primavera devreme, cand temperatura solului se mentine constant peste 4-5 grade. Pe suprafete mici se planteaza manual, in rigole deschise cu sapa, iar pe suprafete mari semimecanizat, in rigole deschise cu un cultivator. Pregatirea vitelor altoite. Se verifica imbinarea altoiului cu portaltoiul prin apasare cu degetul pe altoi, in partea opusa corditei, vita trebuie sa fie prinsa in mana de sub punctual de altoire. La apasare portiunea din zona puctului de altoire trebuie sa se arcuiasca, fara ca sudura sa cedeze. Mugurii trebuie sa fie vii, prezantand pe suprafata sectiuni transversale o culoare verde deschisa cu luciu, mugurii morti au o culoare bruna inchisa si fara luciu. Lemnul trebuie sa fie sanatos, sa nu prezinte puncte sau zone de necrozare, sa aiba o culoare verdegalbuie uniforma. Radacinile sa fie vii, o culoare alb galbuie sau alba verzuie.Fasonarea consta in corditelor, in caz ca la o vita altoita sunt 2-3, lasandu-se numai cate una, se inlatura radacinile crescute din altoi sau din nodurile portaltoiului, se scurteaza cordite ramasa si radacinile bazale. Fasonarea poate sa fie scurta , mijlocie, lunga. Mocirlirea consta in inmuierea radacinilor si a portaltoiului pana aproape la jumatate, din pamant, dejectii proaspete de bovine ai apa. Plantarea se poate face cu plantatorul, se recomanda in cazul cand materialul saditor a suferit pe timpul pastrarii sau in primaverile secetoase. Plantarea se face in gauri cu plantatorul in car se introduc vitele mocirlite si se uda. Plantarea semimecanizata este o metoda putin raspandita. Plantarea mecanizata se face cu masini speciale, care fac gropile, aseaza vitele, executa tragerea si tasarea solului, udarea. Pregatirea pomilor pentru plantat incepe cu fasonarea radacinilor si mocirlirea lor.Plantarea se face inainte ca mocirla de pe radacini sa se usuce.Plantarea se face de catre 2 persoane: una tine pomul lipit de tutore, cealalta introduce pamant marunt pe radacini pana la acoperirea radacinii. Ca pamantul sa intre intre radacini, muncitorul care tine , il misca pe verticala. Cand radacina este acoperit, punctual de altoire trebuie sa fie mai sus cu 2-3cm de sol. Speciile care emit lastar din muguri aflati pe radacini, se pot inmulti prin separarea drajonilor de pe planta mama si replantarea lor la loc definitive.Momentul optim de detasare este primavera dupa pornirea plantelor in vegetatie, cand lastarii sunt dezvoltati si au suficiente radacini. Unelte si masini folosite: sape, plantatoare, sfori, picheti, galeti, foarfeci, marcatoare, masini pentru plantat.

Indici de calitate a samantei

1.Puritatea semintelor reprezinta ponderea semintelor intregi raportate la masa totala.Puritatea trebuie sa fie cat mai mare (100), lucru realizabil prin aplicarea tehnologiei corecte a culturii din care provine samanta. 2. Facultatea germinativa reprezinta capacitatea semintelor de a germina in conditii favorabile intr-o perioada de timp. Energia germinativa este viteza de germinare a semintelor. Germinarea rapida urmata de o rasarire uniforma influenteaza pozitiv cresterea si dezvoltarea plantelor. 3.Masa la 1000 de boabe, este un indicator important al calitatii semintelor, reprezentat prin masa exprimata in gramme a 1000 de boabe. Acesta difera in functie de specie, soi, hybrid, dar depinde si de conditiile de vegetatie.

Tehnologia de recoltare
Recoltarea este considerata veriga finala a procesului de productie si inceputul procesului de valorificare in finctie de destinatie.Operatiile executate pentru desprinderea unor fructe si legume de planta mama, adunarea sau strangerea celor cazute , detasarea de radacini (varza, salata), de tulpini, adunarea fructelor scuturate sunt cuprinse in procesul de recoltare. Se stabileste momentul optim de recoltare si se cunosc 2 cazuri cand acesta nu este bine ales: recoltarea inainte de momentul optim de recoltare , se inregistreazapierderi cantitative si calitative si recolatrea cu intarziere , dupa ce momentul optim a trecut , produsele prezinta o rezistenta mai scazuta la transport, durata de pastrare se reduce.Pentru a stabili momentul optim de recoltare , se iau in considerare urmatoarele indici: forma, marimea, culoarea exterioara, culoarea pulpei, luciul, dezvoltarea semintelor, gustul, suculenta. Legumele si fructele isi continua activitatea vitala si dupa recoltare de aceea modul cum se executa aceasta influenteaza capacitatea de transport , pastrare, prelucrarea industriala. Dupa tipul coacerii produselor sunt 2 metode de recoltare: 1. Recoltarea integrala cand la o singura trecere prin cultura se recolteaza toate produsele existente ( ceapa uscata, cartofii tarzii, mere, pere).Pentru cele destinate pentru industrializare se folosesc soiuri specializate , la care se aplica o tehnologie adecvata. 2. Recoltarea selectiva, este specifica pentru unele produse care nu se matureaza simultan. In acest caz se fac 2-4 recoltari de acelasi cultura, dupa cum produsele indeplinesc momentul optim.(ardei, vinete, capsuni, caise, piersic). Recoltare manuala, cand toate operatiile din cadrul acestui proces se executa manual: produsele cu grad ridicat de perisabilitate, lipsa masinilor de recoltat, sistemul de cultura. Recoltarea semimecanizata, cand se folosesc masini si utilaje(radacinoase, bulboase, cartof de toamna) la care se folosesc dizlocatorul sau masina de scos cartof, iar adunarea, fasonarea, sortarea si ambalarea se fac manual. Recoltarea mecanizata se realizeaza prin folosirea unor masini adecvate , se practica la unele produse care prezinta o rezistenta mai ridicate la socuri mecanice

(bulboase, cartofi, radacinoase) la unele produse destinate industrializarii.(tomate, fasole, mazare).

Recoltarea legumelor
Majoritatea legumelor se recolteaza selectiv prin recoltari partiale sau succesive.Unele produse se recolteaza la o singura trecere : ceapa, varza, radacinoasele. Pe suprafete mici se executa manual, pe cele mari mecanizat. Recoltarea manuala se face la produsele de la care se culeg frunzele sau fructele. La recoltarea varzoaselor se utilizeaza tractorul prevazut cu banda circulara . Sunt combine de recoltat tomate, morcov, se dizloca radacina prin benzi de cauciug prin care plantele ajung la scuturator si in remorca.Se recolteaza prin taierea rozetei salata, spanac si prin smulgere ceapa verde. Recoltarea se executa pe timp uscat pentru ca produsul sa nu se murdareasca si dimineata dupa ce s-au zvantat.

Recoltarea fructelor
Pentru stabilirea momentului recoltarii fructelor se folosesc diferite metode. Determinarile se fac in faza de parga cand se analizeaza: forma, culoarea fructului si a semintei, gustul, suculenta, culoarea pulpei, durata in zile de la inflorirea deplina pana la recoltare. La unele soiuri de mar, paar, gutui, piersic, fructele pot fi recoltate inainte de a ajunge la maturitatea de consum. Maturarea fructelor are loc dupa cules in timpul depozitarii. Momentul recoltarii se stabileste si in functie de destinatia productiei si de gradul de perisabilitatae a lor. In functie de gradul de perisabilitate , fructele pot fi: -excesiv de perisabil ( capsuni, dude, fragi, afine, zmeura, mure , coacaza, agrise), sortarea lor se face cu recoltatul, iar recoltarea se face la maturitatea de consum. -fructe foarte perisabile( caise, cirese, visine, piersici), recoltarea se face cand pulpa este ferma. -fructe perisabile ( mere, pere) recoltarea se face in parga cu 7-12 zile inainte de maturitatea de consum. -fructe putin perisabile (nuc) se recolteaza cand pericarpul crapa. Recoltarea se face manual , semimecanizat, mecanizat. Fructele destinate consumului in stare proaspata si pentru pastrare se recolteaza manual. Recoltarea mecanizata se practica la speciile care au fructul cu coaja tare, destinate pentru industrializare. Ordinea recoltarii pe pom este de jos in sus si de la exterior spre interior pe timp uscat si nu prea calduros.

Recoltarea vitei-de-vie
Strugurii de masa se recolteaza la maturitatea de consum rar cu 1-2 zile mai devreme . Se face pe epoci de maturare, pe timp frumos. Nu se recomanda pe timp umed, pentru ca umezeala dauneaza mai mult la strugurii recoltati decat la cei de pe butuc.Soiurile pentru vin se recolteaza in functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Capacitate de acumulare a zaharului difera in functie de soi, de zona de cultura, de conditiile de mediu, dar in conditiile tarii noastre soiurile pentru stafide nu ajung la maturitate . Sunt ani cand perioada de vegetatie este mai scurta decat normala si acumularile de zahar sunt slabe. Recoltarea strugurilor de masa se face in etaje, se recolteaza numai struguri bine maturati . Se folosesc foarfeci pentru taierea legaturilor care stanjenesc desprinderea strugurilor de pe coarde si scoaterea lor. Nu se vor mentine la soare strugurii recoltati , se duc in halele de conditionare , unde se executa sortarea , ambalarea.

Recoltarea cerealelor
Momenetul optim de recoltare se stabileste in functie de destinatia boabelor, metode de recoltare, si mijloacele cu care se recolteaza. Se recolteaza cu combina la inceputul maturitatii depline a boabelor.In anii ploiosi si pe terenuri imburuienate recoltarea se face in 2 faze, mai intai are loc secerarea plantelor la maturitae si apoi treierarea. Dupa recoltare productia se transporta la locurile de depozitare si pastrare , iar terenul se elibereaza de paie.

Sortarea produselor
Se executa cu scopul de a grupa dupa criterii standard produsele recoltate.Sunt grupate dupa starea de sanatate , gradul de naturare, culoare, defecte de forma, atac de boli, daunatori, vatamari mecanice suferite la recoltare in diferite clase de calitate. Se executa lucrarea de presortare concomitent cu recoltarea cu scopul de a elimina exemplarele necorespunzatoare, resturi de vreji, bulgari de pamant.Acest lucru se executa manual in camp, la centrele de valorificare, in depozite. Sortarea poate fi generala si selectiva. Sortarea generala se executa prin examinarea tuturor exemplarelor si asezarea lor in ambalaje. Se ia fiecare fruct in mana, se face la mese de sortare . Sortarea selectiva se face prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii. Se poate folosi si maasini cu dispozitive electronice, care separa produsele dupa gradul de maturare, dupa culoare si depisteaza pe cele cu defecte interne.

Masini si utilaje folosite la conditionarea produselor

Avantajele conditionarii mecanizate sunt: economicitate, productivitatea muncii, spatiul folosit eficient. Masinile trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa nu produca vatamarea produselor, sa aiba productivitate ridicata, sa realizeze o precizie de lucru, costul sa fie redus, sa fie simple, usor de intretinut.Prima operatiune ale acestor masini este eliminarea exemplarelor de dimensiune mici, iar perierea, lustruirea se fac dupa calibrarecu dispozitive speciale. Se folosesc urmatoarele tipuri.: instalatia de conditionat tomate Greefa si ICT, instalatia de sortat mere, inst de conditionat ceapa si cartof. Masinile de calibrare dupa greutate sunt destinate calibrarii castravetilor de sera si a ardeilor de sera. Aici apartin: instalatia de calibrat cu 2 benzi de alimentare (8000 buc/buc), instalatia de calibrat circulara cu o singura directie de alimentara(4000 buc/ora), instalatia de calibrare lineara(3500-4000 buc/ora). Pentru radacinoase si tuberculifere se foloseste masina de spalat. Se folosesc dispozitive de periat si lustruit pentru tomate, ardei, vinete. Se mai folosesc instalatia de sortat castraveti.

Tehnologia de recoltare
Recoltarea este considerata veriga finala a procesului de productie si inceputul procesului de valorificare in finctie de destinatie.Operatiile executate pentru desprinderea unor fructe si legume de planta mama, adunarea sau strangerea celor cazute , detasarea de radacini (varza, salata), de tulpini, adunarea fructelor scuturate sunt cuprinse in procesul de recoltare. Se stabileste momentul optim de recoltare si se cunosc 2 cazuri cand acesta nu este bine ales: recoltarea inainte de momentul optim de recoltare , se inregistreazapierderi cantitative si calitative si recolatrea cu intarziere , dupa ce momentul optim a trecut , produsele prezinta o rezistenta mai scazuta la transport, durata de pastrare se reduce.Pentru a stabili momentul optim de recoltare , se iau in considerare urmatoarele indici: forma, marimea, culoarea exterioara, culoarea pulpei, luciul, dezvoltarea semintelor, gustul, suculenta. Legumele si fructele isi continua activitatea vitala si dupa recoltare de aceea modul cum se executa aceasta influenteaza capacitatea de transport , pastrare, prelucrarea industriala. Dupa tipul coacerii produselor sunt 2 metode de recoltare: 1. Recoltarea integrala cand la o singura trecere prin cultura se recolteaza toate produsele existente ( ceapa uscata, cartofii tarzii, mere, pere).Pentru cele destinate pentru industrializare se folosesc soiuri specializate , la care se aplica o tehnologie adecvata. 2. Recoltarea selectiva, este specifica pentru unele produse care nu se matureaza simultan. In acest caz se fac 2-4 recoltari de acelasi cultura, dupa cum produsele indeplinesc momentul optim.(ardei, vinete, capsuni, caise, piersic). Recoltare manuala, cand toate operatiile din cadrul acestui proces se executa manual: produsele cu grad ridicat de perisabilitate, lipsa masinilor de recoltat, sistemul de cultura.

Recoltarea semimecanizata, cand se folosesc masini si utilaje(radacinoase, bulboase, cartof de toamna) la care se folosesc dizlocatorul sau masina de scos cartof, iar adunarea, fasonarea, sortarea si ambalarea se fac manual. Recoltarea mecanizata se realizeaza prin folosirea unor masini adecvate , se practica la unele produse care prezinta o rezistenta mai ridicate la socuri mecanice (bulboase, cartofi, radacinoase) la unele produse destinate industrializarii.(tomate, fasole, mazare).

Recoltarea legumelor
Majoritatea legumelor se recolteaza selectiv prin recoltari partiale sau succesive.Unele produse se recolteaza la o singura trecere : ceapa, varza, radacinoasele. Pe suprafete mici se executa manual, pe cele mari mecanizat. Recoltarea manuala se face la produsele de la care se culeg frunzele sau fructele. La recoltarea varzoaselor se utilizeaza tractorul prevazut cu banda circulara . Sunt combine de recoltat tomate, morcov, se dizloca radacina prin benzi de cauciug prin care plantele ajung la scuturator si in remorca.Se recolteaza prin taierea rozetei salata, spanac si prin smulgere ceapa verde. Recoltarea se executa pe timp uscat pentru ca produsul sa nu se murdareasca si dimineata dupa ce s-au zvantat.

Recoltarea fructelor
Pentru stabilirea momentului recoltarii fructelor se folosesc diferite metode. Determinarile se fac in faza de parga cand se analizeaza: forma, culoarea fructului si a semintei, gustul, suculenta, culoarea pulpei, durata in zile de la inflorirea deplina pana la recoltare. La unele soiuri de mar, paar, gutui, piersic, fructele pot fi recoltate inainte de a ajunge la maturitatea de consum. Maturarea fructelor are loc dupa cules in timpul depozitarii. Momentul recoltarii se stabileste si in functie de destinatia productiei si de gradul de perisabilitatae a lor. In functie de gradul de perisabilitate , fructele pot fi: -excesiv de perisabil ( capsuni, dude, fragi, afine, zmeura, mure , coacaza, agrise), sortarea lor se face cu recoltatul, iar recoltarea se face la maturitatea de consum. -fructe foarte perisabile( caise, cirese, visine, piersici), recoltarea se face cand pulpa este ferma. -fructe perisabile ( mere, pere) recoltarea se face in parga cu 7-12 zile inainte de maturitatea de consum. -fructe putin perisabile (nuc) se recolteaza cand pericarpul crapa. Recoltarea se face manual , semimecanizat, mecanizat. Fructele destinate consumului in stare proaspata si pentru pastrare se recolteaza manual. Recoltarea mecanizata se practica la speciile care au fructul cu coaja tare, destinate pentru industrializare. Ordinea recoltarii pe pom este de jos in sus si de la exterior spre interior pe timp uscat si nu prea calduros.

Recoltarea vitei-de-vie
Strugurii de masa se recolteaza la maturitatea de consum rar cu 1-2 zile mai devreme . Se face pe epoci de maturare, pe timp frumos. Nu se recomanda pe timp umed, pentru ca umezeala dauneaza mai mult la strugurii recoltati decat la cei de pe butuc.Soiurile pentru vin se recolteaza in functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine. Capacitate de acumulare a zaharului difera in functie de soi, de zona de cultura, de conditiile de mediu, dar in conditiile tarii noastre soiurile pentru stafide nu ajung la maturitate . Sunt ani cand perioada de vegetatie este mai scurta decat normala si acumularile de zahar sunt slabe. Recoltarea strugurilor de masa se face in etaje, se recolteaza numai struguri bine maturati . Se folosesc foarfeci pentru taierea legaturilor care stanjenesc desprinderea strugurilor de pe coarde si scoaterea lor. Nu se vor mentine la soare strugurii recoltati , se duc in halele de conditionare , unde se executa sortarea , ambalarea.

Recoltarea cerealelor
Momenetul optim de recoltare se stabileste in functie de destinatia boabelor, metode de recoltare, si mijloacele cu care se recolteaza. Se recolteaza cu combina la inceputul maturitatii depline a boabelor.In anii ploiosi si pe terenuri imburuienate recoltarea se face in 2 faze, mai intai are loc secerarea plantelor la maturitae si apoi treierarea. Dupa recoltare productia se transporta la locurile de depozitare si pastrare , iar terenul se elibereaza de paie.

Sortarea produselor
Se executa cu scopul de a grupa dupa criterii standard produsele recoltate.Sunt grupate dupa starea de sanatate , gradul de naturare, culoare, defecte de forma, atac de boli, daunatori, vatamari mecanice suferite la recoltare in diferite clase de calitate. Se executa lucrarea de presortare concomitent cu recoltarea cu scopul de a elimina exemplarele necorespunzatoare, resturi de vreji, bulgari de pamant.Acest lucru se executa manual in camp, la centrele de valorificare, in depozite. Sortarea poate fi generala si selectiva. Sortarea generala se executa prin examinarea tuturor exemplarelor si asezarea lor in ambalaje. Se ia fiecare fruct in mana, se face la mese de sortare . Sortarea selectiva se face prin alegerea produselor cu defecte din masa produselor supuse sortarii. Se poate folosi si maasini cu dispozitive electronice, care separa produsele dupa gradul de maturare, dupa culoare si depisteaza pe cele cu defecte interne.

Masini si utilaje folosite la conditionarea produselor

Avantajele conditionarii mecanizate sunt: economicitate, productivitatea muncii, spatiul folosit eficient. Masinile trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa nu produca vatamarea produselor, sa aiba productivitate ridicata, sa realizeze o precizie de lucru, costul sa fie redus, sa fie simple, usor de intretinut.Prima operatiune ale acestor masini este eliminarea exemplarelor de dimensiune mici, iar perierea, lustruirea se fac dupa calibrarecu dispozitive speciale. Se folosesc urmatoarele tipuri.: instalatia de conditionat tomate Greefa si ICT, instalatia de sortat mere, inst de conditionat ceapa si cartof. Masinile de calibrare dupa greutate sunt destinate calibrarii castravetilor de sera si a ardeilor de sera. Aici apartin: instalatia de calibrat cu 2 benzi de alimentare (8000 buc/buc), instalatia de calibrat circulara cu o singura directie de alimentara(4000 buc/ora), instalatia de calibrare lineara(3500-4000 buc/ora). Pentru radacinoase si tuberculifere se foloseste masina de spalat. Se folosesc dispozitive de periat si lustruit pentru tomate, ardei, vinete. Se mai folosesc instalatia de sortat castraveti.

Uscarea produselor
Pentru a asigura consumul de legume si fructe pe o perioada cat mai indelungata in timpul anului si pentru evitarea pierderilor cantitative, o parte din acestea se supun uscarii.Uscarea este folosit in cazul in care indepartarea apei din produs se face pe cale naturala, iar deshidratarea se face cu aparate perfectionate.Deshidratarea se face cu ajutorul aerului la presiune atmosferica normala. Caldura este trimisa produsului prin intermediul aerului cald, vaporii de apa se amesteca cu aerul. Deshidratarea se face in vid, evaporarea este usurata de presiunea scazuta. Se aplica in cazul fructelor si legumelor sensibile la temperaturi ridicate. Instalatiile folosite pentru deshidratare sunt: uscatorul cu zone, uscatorul tunel si uscatorul cu benzi, instalatia de uscare prin pulverizare. O operatie cu efect deosebit asupra calitatii produselor deshidratate este inactivarea enzimelor, ce se executa prin tratarea termica, prin sulfitare. Oparirea ( cu apa fierbinte sau aburi) are urmatoarele efecte favorabile:scaderea timpului pentru deshidratare, prevenirea obtinerii unui gust neplacut, indepartarea particulelor de amidon, ajuta la fixarea culorii, favorizeaza rehidratarea produsului finit. Deshidratarea se face pe cale artificiala( uscatoare), pe cale naturala( pe gratare, pe gratare acoperite, intre gratare verticale, etajate, pe platforme betonate. Pentru uscare se aleg exemplarele sortate dupa marime, grad de maturare, se spala dupa care se taie in felii si se indeparteaza samburii si seminta, coaja la cartofi.Se trateaza chimic, se usuca.

Ambalarea produselor
Consta in introducerea produselor in diferite tipuri de ambalaje, in scopul de a le proteja in timpul transportului , a depozitarii.Se folosesc urmatoarele metode de ambalare: prin nearanjare sau in vrac, prin aranjare, prin semiaranjare.Ambalarea prin nearanjare este utilizata la unele fructe si legume care nu se preteaza la ambalare ( cirese, visine, rosii, caise, prune, ardei), unele produse cu grad ridicat de perisabilitate ( ,capsuni,

mure, zmeura), la unele produse care se obtin in cantitate mare( cartof, ceapa, varza). Produsele se introduc treptat in ambalaje sau in 2-3 reprize, care se scutura pentru ca produsele sa se aseze cat mai bine. Ambalarea prin aranjare se utilizeaza la produsele uniforme ca marime, se executa manual. Produsul are un loc bine definit, iar numarul straturilor dintr-un ambalaj difera ( piersicile se aseaza in 1-2 straturi, tomatele in 2-3 straturi).Ambalarea prin semiaranjare se utilizeaza in cazul in care produsele de suprafata ambalajului se aranjeaza manual in randuri drepte, iar restul in vrac( prune, caise, tomate). Cand se face aranjarea produselor se tine seama de o serie de factori: anotimp, mijloace de transport, destinatia lor.Ambalajul trebuie sa contina produse de acelasi soi. Lucrarea de ambalare cuprinde pregatirea ambalajelor si ambalarea propriuzisa. Ambalajul reprezinta elementul destinat care sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau ansamblul de produse in vederea asigurarii calitatii in cursul manipularii, transportului, desfacerii, consumului. Ambalajele pot fi confectionate din lemn, carton, hartie, materiale plastice, sticla, metal. Ambalajele pot fi de recoltare, de depozitare, desfacere si prezentare, transport. Pot fi pentru intern, export, pentru produse consumate in stare proaspata, pentru industrializarii. Pot fi ambalaje refolosibile, nerefolosibile . Dupa tipul ambalajului pot fi: lazi, cutii, saci, borcane, butelii, flacoane, cosuri, butoaie. Pot fi rigide, semirigide, suple, fixe, pliante.