P. 1
Relatii Comerciale Si de Cooperare Economica Dintre Romania Si Italia - Prezent Si Perspectiva

Relatii Comerciale Si de Cooperare Economica Dintre Romania Si Italia - Prezent Si Perspectiva

|Views: 215|Likes:
Published by Patras Vladut

More info:

Published by: Patras Vladut on Nov 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2016

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ FACULATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator: Lector univ.dr. Irina Toboşaru Absolvent:

BUCUREŞTI 2010

1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ FACULATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Relaţii comerciale şi de cooperare economică dintre România şi Italia; Prezent şi perspectivă

Coordonator: Lector univ.dr. Irina Toboşaru

Absolvent:

BUCUREŞTI 2010

2

Cuprins
CAPITOLULI: ISTORIC AL RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI ITALIA 1.1Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939.........................pag.7 1.1.1 Participatiuni şi finanţări italiene în industria românească..........................pag.11 1.1.2 Evoluţia investiţiilor în România după anul 1934..........................................pag.17 1.2 Capitalul italian în economia românească între anii 1950-1990.......................pag.19 1.3 Condiţiile din România după anul 1990.............................................................pag.21 1.4 Relaţii economice ale României cu Italia după 1990.........................................pag23 CAPITOLUL II: EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI CU ITALIA IN PERIOADA 2000-2009 2.1 Prezentarea generala a relatiilor Romania –Italia.............................................pag.26 2.2 Schimburile comerciale........................................................................................pag.28 2.2.1 Evoluţia si structura exportului si importului în perioada 2000-2009........pag.33 CAPITOLUL III: CAPITAL ITALIAN IN ROMANIA 3.1. Investiţiile de capital ale Italiei în România în perioada 2000- 2010.............pag.39 3.2.1 ASTALDI SpA....................................................................................................pag.40 3.2.2 Firma Eurotricot................................................................................................pag.42 3.2.3 Societatea ENEL.................................................................................................pag46 3.2.4. BRANDURI ITALIENE DE LUX IN ROMÂNIA........................................pag.49 3.3 Cooperarea economică româno-italiană: realizări şi perspective....................pag.53 CONCLUZII................................................................................................................pag.62

3

a fost acela de a intensifica relaţiile economice cu Italia. Urmează apoi perioada comunistă cuprinsă între anii 1950-1990. Prima din cele trei vizeaza domeniul constructiilor practic ajuta la rezolvarea problemei esențiale îin România infrastructura unul dintre punctele slabe ale Romaniei . parlamentar sau ministerial. Capitolul trei este cel in care se observă importanţa capitalului italian in România si modul în care acesta influenţează dezvoltarea economică a României. Ultima parte a primului capitol este dedicată perioadei de după căderea comunismului. România a reuşit să păstreze relaţii foarte bune cu Italia. 4 . Enel este considerat cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România prin preluarea participaţiilor majoritare la trei companii de distributie şi furnizare a electricităţii. Enel este prescurtarea pentru Entitatea Naţională pentru Energie Electrică. şi conţine date statistice despre modul în care s-a desfăşurat. De fapt. companie creată incă din 1962. În final se regăsesc concluziile colaborarii Romaniei cu Italia privind schimburile comerciale. unul din obiectivele de politică externă ale lui Nicolae Ceausescu. Studiul de caz isi propune să analizeze modul în care aceste firme investesc în România. La baza acestei consolidări stau întâlnirile avute la nivel prezidenţial. care fac referire la trei firme importante pentru România. Prima parte cuprinde evoluţia exportului si structura acestuia în perioada mai sus menţionată. a doua are un istoric bogat in domeniul tricotajelor si activează în România din anul 2000. Firmele în cauză sunt Astaldi SpA.Tot in acest capitol discutam si despre brandurile de lux italiene cu valoare adaugata mare ce se bucura pe piata romanesca de un succes neasteptat. Eurotricot si Enel. Această perioadă a semnificat deschiderea unor noi porţi pentru investitorii italieni. De asemenea un alt subiect important este cel care se referă la componentele mediului de afaceri românesc si efectul acestora asupra rezultatelor firmelor italiene. Acelaşi capitol conţine studii de caz. Prima perioadă face referire la relaţia celor două ţări între anii 1919-1939 şi este împărţită în participaţiuni şi finanţări italiene în industria română şi în evoluţia investiţiilor italiene după anul 1934. care au cunoscut o dezvoltare fără precedent. Acelaşi lucru este analizat si in privinţa importurilor pe care România le-a efectuat in această perioadă. produsul comercializat. având sediul în Braşov. mai exact cea de după 1990. În acest capitol se evidenţiază modul în care au evoluat exporturile şi schimbările majore care au existat între anii 2000-2010. fiind conştient de posibilitatea unei dezvoltări mai rapide. clienţii cărora se adresează acest produs. numărul angajaţilor şi bineînţeles si profitul net obţinut in urma investiţiilor făcute. si în acelaşi timp consolidarea definitivă a relatiilor româno-italiene.INTRODUCERE Primul capitol conţine istoricul relaţiilor comerciale româno-italiene. Partea a 3-a a celui de-al treilea capitol tratează un aspect foarte important pentru relaţiile româno-italiene. Capitolul secund se refera la evoluţia comerţului exterior al României in perioada 2000-2010. o perioadă în care în ciuda sistemului comunist. numarul acţinarilor. Mai exact sumele investite. care datează înca de la începutul anului 1919. În acest capitol este subliniată importanţa factorilor avuţi în vedere de către investitorii italieni. si anume cooperarea economică româno-italiană prin prisma realizărilor si perspectivelor. precum şi strategiile investiţionale.

E. -de cealaltă parte. în special din partea de nord-est a Italiei. ofera maximă siguranță economica și financiară oamenilor de afaceri români și străini care operează în România. precum şi valoarea pentru acţionari: -pe de o parte. Institutul Mobiliar Italian. epoca de referinţă pentru consistenţa investiţiilor italiene în istoria economiei româneşti moderne. cu produse proprii de o mare diversitate şi o largă reţea distributivă la dispoziţia unui milion de familii. Ed. reprezintă un răspuns valabil la cererile de descentralizare a serviciilor financiare. în calitatea sa de institut de credit italian. aceste două întrprinderi de real succes si cu o evidentă complementaritate. de creditări şi alte tipuri de finanţări.ROMENA a fost constituită în 1980 si reprezintă primul joint-venture între Italia si România în sectorul bancar. aceasta detine 20 de sucursale straine si reprezentante în întreaga lume. Prin tradiție alături de oamenii de afaceri italiani și din totdeauna activă în finanțarea operațiunilor de import-export și în asistența acordată societăților locale. încheiată în noiembrie 1998. Este prima bancă italiană cu structura proprie in România. Banca și-a întărit aceasta vocație și capacitatea proprie de răspuns o dataă cu intrarea în Grupul "Veneto Banca". a două mari bănci private. după 1990. Parteneriatul existent cu cea mai importantă bancă românească "Banca Comercială Română" care deține un procent de 7. cu scopul de a oferi servicii bancare cu acoperire națională începând cu luna februarie a anului 2001. bănci care au procedat la dezvoltarea de participatiuni bancar industriale. de o reluare în forţă a acţiunilor investiţionale. a fost urmata de o lungă discontinuitate în anii regimului comunist şi apoi. Relaţii economice româno-italiene. Institutul Bancar San Paolo di Torino. comercial sau al asigurărilor care au derulat activităţi investiţionale în România. Economică 2005. Banca di Roma a fost prima bancă italiană care a deschis o sucursală în România. Oradea. BANCA ITALO. prezentă în Bucuresti înca din 1997 si are agenții la Cluj.200 filiale. Scurt istoric al bancilor italiene in Romania BANCA DI ROMA este una dintre cele mai mari banci din Italia.1 Ponderea ce mai mare a investiţiilor capitalului italian a fost deţinută de către 3 mari bănci italiene (Banca Commerciale Italiană. în curând. devenită marcă de superioritate ca şi bancă comercială. Credito Italiano şi Banca Italiană di Sconto). în linii generale. fondat în 1931 pentru susţinerea 1 Anca Stângaciu. Bucureşti 5 . rezultatul evoluţiei istorice a unei congregaţii (“Compania San Paolo“) fondată în 1563 pentru ajutorarea nevoiaşilor. Dobandirea de către "Veneto Banca" a unui procent de 92. fiecare dintre acestea fiind leader în Italia în propriul segment operativ. oferă avantajul unei dezvoltări pe intreg teritoriul românesc. cu un numar total de peste 1. în momentul actual. impuse de către economia italiană și. chiar dacă în afara capitalului bancar au existat câteva societăţi italiene din domeniul industrial (cazul societăţii petroliere AGIP). finalizat cu scopul de a creşte calitatea serviciilor oferite clienţilor. au fost unite printr-un puternic proiect industrial. România in contextul integrării în structurile U. Banca Italo-Romena are sediul și Direcția Generală în Treviso și.7 % din capital. Arad si Timișoara și. nu a fost posibilă promovarea unei politici de penetrare economică fără sprijinul direct sau indirect al mărilor bănci italiene. În fapt. SANPAOLO IMI ia naștere din fuziunea. se poate admite că.3% din capital. la Brașov și Bacău.CAPITOLUL I ISTORIC AL RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI ITALIA Economia românească dintre cele două războaie mondiale. În plus.

în raport cu cea a capitalului străin.A. credite acordate persoanelor fizice. prin integrarea acestora în mari concerne europene. având un aport mai redus de capital financiar. bineînțeles. Nu în ultimul rând. Având în vedere natura plasamentelor tuturor celor trei mari bănci italiene cu activitate în exterior se poate afirma faptul că forţa capitalului bancar italian. se impune a fi avută în vedere furnizarea de tehnologie şi utilaje. investiţiile realizate de către capitalul italian de tip Comit în ansamblul economiei româneşti au reprezentat aproape 3 % din totalul investiţiilor capitalului străin din România. Banca Commerciale Italiană e Roma (Romcomit). Direcțiile principale de acțiune prevăd dezvoltarea activității de retail. Zurich şi Foresta Romena Holding. respectiv la gestionarea şi organizarea acestora. Cel mai relevant exemplu în acest sens l-au constituit societăţile grupului Foresta Romana. Firenze din Italia a pachetului majoritar de acțiuni (56. principal operator în creditul pe termen mediu şi lung precum şi în serviciile financiare oferite societăţilor. Firenze în a doua jumatate a anului 2005.A. dupa transferul către Banca C.). Prin această preluare a fost perfectionat acordul strategic încheiat cu Banca C.23% din capitalul social). Holding. asigurarea unui personal calificat şi adesea a unui staff managerial de înaltă ţinută profesională. celelalte două bănci italiene mai sus amintite. Procentual. Investitorii italieni au fost astfel prezenţi mai cu seamă în sectoare ale industriei romaneşti caracterizate printr-un grad mic de industrializare sau prin utilizarea preponderenţă a materiilor prime locale. deoarece aceste acţiuni au permis finanţei italiene să participe la creşterea capitalului unor întreprinderi. asigurarea unui suport adecvat pentru clienții grupului CR Firenze prezenți în România. atunci se poate vorbi în mod indiscutabil despre rolul capitalului italian în modernizarea economiei şi societăţii romaneşti interbelice. Zurich.68% realizate de către celelalte două mari bănci italiene.32%). acord al carui scop principal este pătrunderea pe o piața bancară cu semnificativ potențial de dezvoltare și.reconstrucţiilor din sistemul industrial naţional. simultan cu introducerea de noi produse pentru persoane fizice și companii. a fost cea mai evidentă în sectorul forestier (47. la sfârşitul deceniului al treilea. Cea mai consistentă participare a capitalului bancar italian în economia românească a fost realizată de către Banca Commerciale Italiană. adică în sectoare care au presupus investiţii minime. a devenit parte a grupului bancar cu același nume în martie 2006. Milano în mod direct sau prin afiliata aceştia. fostă Daewoo Bank.R. cu o vocaţie evidentă de bancă de investiţii şi o bună experienţă în gestiunea fondurilor şi în consultanţa financiară pentru societăţi BANCA C. credite pentru finanțarea activitții persoanelor juridice.R. comercial şi mai ales imobiliar. etc. Banca C.R. FIRENZE ROMANIA . Contribuţia efectivă a capitalului bancar italian la dezvoltarea structurilor financiarindustriale romaneşti trebuie văzută în primul rând din perspectiva participatiunilor. prezenta în economia românească şi-a avut limitele sale investiţionale. Dacă se adaugă la acestea. Firenze România oferă clien ților săi toată gama de produse și servicii existente în momentul actual pe piața financiar-bancară din România (depozite la vedere și la termen. în raport cu investiţiile de doar 0. societăţi integrate iniţial concernului Foresta S. trebuie apreciată contribuţia capitalului bancar italian la înscrierea unor întreprinderi româneşti în circuitul economic european. Milano şi ulterior concernelor elveţiene Foresta Svizzera Romena S. activitatea capitalului nebancar în domeniul industrial. prezente pe piaţa capitalului din România. Capitalul italian a evitat investiţiile în întreprinderi ale noilor industrii bazate pe un volum mai mare al importurilor de materii prime sau pe necesarul mai mare de 6 .45%) şi într-o măsură mai mică în cel bancar românesc (7. dar câştiguri relativ rapide. a finanţărilor şi a creditărilor. Apoi. incapabil de a mobiliza surse financiare considerabile. Totuşi pentru un capital precum cel italian.R.

speculând noile realităţi şi beneficiind de comenzi pentru război: Citroen (obuze). atât prin participarea la sistemul de împrumuturi europene. România in contextul integrării în structurile U. firmele Ansaldo şi Ilva. 1880). a avut câteva proiecte privind crearea de filiale în Polonia. îşi prezintă scrisorile de acreditare. Kretzulescu fiind acreditat în calitate de de ministru plenipotenţiar (3/15 feb. când primul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti.tehnologie (întreprinderi din industria chimică. constituind un exemplu în acest sens. prin participarea la piaţa internaţională de capital. Credito Italiano. forţele financiare italiene au fost preocupate de realizarea unei eficiente expansiuni externe. Cu timpul. La 10 martie 1964. bănci şi într-o măsură mai mică de către societăţi industriale. creată în anul 1914 a evoluat în forţă nu însă şi natural până la 1919. siderurgiştii din Ruhr etc. respectiv imprudenţa Băncii Italiană di Sconto de a proceda – în condiţiile conturării crizei bancare din 1921 – la creşterea necontrolată a capitalului şi ai investiţiilor sale. Al doilea flux de dezvoltare industrială pe care l-a cunoscut Italia în primele două decenii ale secolului al XX-lea a permis creşterea puternică a băncilor italiene pentru că la rândul său dezvoltarea domeniului bancar şi expansiunea financiară a instituţiilor de credit să permită finanţarea şi susţinerea economiei italiene.2 1. Renaul (tancuri şi vehicule blindate). Banca Commerciale Italiană din Milano şi Banco di Roma. În România au dezvoltat investiţii sub forma plasamentelor bancar industriale doar primele trei bănci amintite. în cel al Rusiei Meridionale. cât mai cu seama prin politica de investiţii şi creditări au fost : Banca Italiană di Sconto. 1880). A urmat apoi falimentul societăţii Ansaldo. deoarece ascensiunea ei s-a realizat pe fondul implicaţii în activitatea întreprinderilor metalurgice Ilva şi Ansaldo. mai cu seama a industriei.1 Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939 Iniţiativele cu caracter economic în afara Italiei au fost demarate de către stat. Căderea societăţii Ilva în mai 1921.E. formal înregistrat în anul 1923. Fenomenul a scos la iveală realitatea dependentei băncilor italiene faţă de stat şi faţă de 2 Anca Stângaciu. Banco di Roma. a grăbit falimentul acestei bănci (decembrie 1921). industrii care ar fi putut contribui însă într-o măsură mai mare la modernizarea societăţii romaneşti interbelice. Ascensiunea băncilor italiene începută odată cu demarajul industrializării Italiei la sfârşitul secolului al XIX-lea a făcut că sistemul bancar să aibă un rol major în furnizarea de resurse pentru investiţiile industriale şi comerciale. şi al Turciei. formând o clasă a noilor îmbogăţiţi vor da însă foarte repede faliment. Prin stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două state. Banca Italiană di Sconto. proiecte abandonate însă ulterior. N. Cele mai însemnate patru bănci private italiene au avut programe de expansiune spre exterior. Economică 2005. Giuseppe Tornielli. Bucureşti 7 . întreprinderi a căror creştere s-a datorat în mod evident comenzilor de război. În fapt. Ed. electrotehnica). Relaţii economice româno-italiene. agenţia diplomatică romana din Roma este ridicată la rangul de legaţie (14/26 ian. Schneider (piese de artilerie). Cazul acestor societăţi italiene a făcut parte dintr-un adevărat fenomen industrial dat fiind faptul că diferite grupuri industriale europene au profitat din plin de război. interesată pe parcursul perioadei interbelice de expansiunea în spaţiul Europei Central-Orientale. Bulgaria şi România. expansiunea economică italiană în exterior a echivalat în primul rând cu expansiunea marilor bănci italiene în afara graniţelor statale. O parte dintre aceşti speculanţi care au strâns în scurt timp averi uriaşe. Guvernele României şi Italiei ridică reprezentantele lor diplomatice la nivel de ambasada. Relaţiile diplomatice intre România şi Italia au fost stabilite la 6/18 decembrie 1879.

această bancă a fost prezentă la industria minieră românească. adică sub forma capitalului mixt (italo-roman). Banca Italo-Caucasica. prin cumpărarea de acţiuni la societatea Creditul Minier. respectiv al conexiunilor şi colaborărilor dintre acestea două. Pentru a putea fi înţelese demersurile participationale. Credito Italiano a fost prezenta în sistemul bancar. Printre cele mai importante participări industriale s-a numărat prezenta la Banca di Credito Italo-Viennese. strategiile sau intenţiile bancare ale capitalului italian reprezentat prin Banca Commerciale Italiană este necesară observarea politicii sale investitionare. Banca Italiană di Sconto a manifestat un prim interes pentru petrolul şi cărbunele din Caucaz. sub forma capitalului italian pur.. banca în discuţie reuşind să deţină direct sau indirect volumul cel mai mare de plasamente şi în cele mai multe domenii de interes economic (bancar. Credito Italiano. foriester. între anii 19231926. cea mai substanţială participare a fost realizată de către Banca Commerciale Italiană.35-47 8 . metalurgic. Promovarea intereselor capitalului italian în România s-a făcut deseori şi în corelaţie cu bănci austriece. unde a şi creat în anul 1919. alimentar. participarea Băncii Commerciale Italiană în economia românească s-a făcut într-o măsură mică în mod direct. minier. Milano. Comit a fost prezenta direct în economia românească prin paticipatiuni de tipul creşterii capitalului social sau al cumpărării de acţiuni la doar câteva societăţi industrialbancare. Din punct de vedere politic. Aşa cum s-a precizat deja. Bucureşti (1919-1921) şi în sectorul foriester prin participarea la societatea Forestiera Feltrinelli Tălmaciu. Cehoslovacia. criza din industria siderurgica italiană a făcut tot mai evidente gravele carente structurale existente în industria grea italiană. analizarea participării capitalului bancar de tip Comit la dezvoltarea economiei româneşti permite formularea de concluzii cu privire la eficacitatea şi semnificaţia investiţiilor capitalului milanez. la Tiroler Hauptbank din Innsbruck. Austria şi România. Milano şi-a făcut simţită prezenţa în Europa Central-Orientala prin acţiunile bancare iniţiate în Albania. majoritatea plasamentelor realizându-se prin intermediul Băncii Commerciale Italiană e Romena. la Ziwnostanska Bancă şi Boehmische Escompte Bank din Praga.creditorii străini. pg. Celelalte bănci italiene interesate de investiţii în mediul financiar-idustrial românesc. Capitalul Italian in economia romanească între anii 1919-1939 Ed. 3 În întreg ansamblul de acţiuni investitionare ale capitalului italian în economia românească interbelica. participarea unor societăţi petroliere sau de asigurări italiene la dezvoltarea mediului de afaceri din România a avut un nivel al investiţiilor mult mai redus decât cel al Băncii Commerciale Italiană. implicaţiile falimentului Băncii Italiano di Sconto au fost majore şi anume votul de neîncredere acordat guvernului Bonomi. în fapt ale finanţei italiene şi spaţiului românesc. În esenţă. prin cointeresarea la Banca Generală a Ţării Romaneşti. Pe de altă parte. banca milaneza a contribuit în anul 1920 la constituirea capitalului 3 Anca Stângaciu. germane sau ungare. parlamentului şi clasei politice conducătoare italiene care nu au fost în măsură să organizeze o administraţie eficientă a statului. comercial). Fundatia pentru studii europene 2004. În primul rând. De asemenea. Apoi. În România. Cum exemple de implicare investitionara directă ale capitalului italian în economia românească prin Banca Commerciale Italiană au fost puţine în raport cu promovarea intereselor sale de afaceri prin intermediul Băncii Commerciale Italiană e Romena. În exterior. Se mai adaugă la această înţelegerea măsurii în care întreprinderile comerciale romaneşti vizate de către capitalul italian s-au integrat ariei investitionare europene. Credito Italiano sau Banca Italiană di Sconto au înregistrat un volum mult mai redus al participatiunilor şi în domenii mult mai puţine (domeniul bancar şi forestier pentru prima bancă şi minier pentru cea de a două).

societate care reprezintă astfel interesele acţionare ale aceleiaşi Bănci Commerciale Italiană. alături de banca milaneza. În ceea ce a privit procedura achiziţionării de acţiuni în cadrul unor societăţi industrial-bancare romaneşti după 1923-1924. banca madre a fost interesată de participatiuni directe în diferite zone ale Europei. făcea că puterea de decizie a băncii italiene să fie în raport cu cea romană. Banca Commerciale Italiană e Romena urma „ să exercite dreptul de opţiune asupra 48. Totuşi. acţiuni la o societatea industrial-bancara. Materialele arhivistice care cuprind corespondenta Băncii Commerciale Italiană cu afiliata sa din România şi diferite holdinguri dezvăluie modul în care s-a realizat comunicarea casa madre-afiliate-holdinguri.Banca Commerciale Italiană e Romena .A. Altfel spus. garanţie L. trebuie precizat faptul că. Lei. acţiuni care vor fi gestionate în fapt de către SICMI Lugano aflată sub controlul direct al acesteia. Lugano (SICMI). obţinerea controlului la fabrica de zahăr Lujani în anul 1929). 4 Pentru al doilea caz este extrem de elocventă scrisoarea băncii italo-romane către banca milaneza. Pe linie de credite. societăţi controlate însă de banca italiană. Principiul a fost acela al achiziţionării de acţiuni Romcomit de la acţionari ai băncii italo-romane. lăsând afiliatelor sale o largă libertate de acţiune participationala.. Aceasta era o societate italiană controlată direct de către Direzione Centrale. op. de pildă. Din punct de vedere acţionar. în mod concret al Băncii Commerciale Italiană.la sporirea proprietăţii acţionare a băncii milaneze. 35-47 9 . Toeplitz. acţiuni la afiliata să romana. o serie de bancheri italieni deţineau. ca şi persoane fizice. ca şi fondatoare a Băncii 4 Anca Stângaciu. interesele capitalului italian. deţinătorii unor funcţii manageriale importante în structura băncii madre sau ai celei italo-romane. ci în dosarul unor societăţi holdinguri. pg. banca milaneza a reuşit să deţină acţiuni în spaţiul investitionar romanesc atât prin demersurile sale efective ca şi persoana juridică. Cronologic. deşi Banca Commerciale Italiană e Romena a acţionat din perspectiva investitionara după această perioadă. depozitate în dosarul băncii de pe lângă Romcomit.social al noii societăţi . din cadrul grupului forestier Foresta Romană. iar în 1923 a participat la sporirea capitalului acesteia de la 50 de mil. adesea în nume propriu. ( achiziţionarea de acţiuni Goetz în anul 1926. acestea nu mai erau depozitate în dosarul băncii milaneze. din 2 mai 1923 prin care se arăta ca în conformitate cu instrucţiunile băncii madre. În altă ordine de idei.550 acţiuni vechi Romcomit. cât şi prin achiziţionarea unor astfel de titluri de valoare prin bancheri italieni.prin vărsarea a 30 de milioane lei dintr-un total de 50 milioane lei. ei reprezentau ca şi manageri sau consilieri ai băncii madre ai ai afiliatei romane. trebuie precizat faptul că. au contribuit – prin cedarea acţiunilor lor de tip Romcomit . Ca şi procedura de achiziţionare. în mod direct. despre achiziţionarea în anul 1924 a 43% din pachetul de acţiuni al societăţii forestiere Goetz. proprietate a Băncii Commerciale Italiană. la societăţile forestiere Foresta Romana S. considerabil sporită. ca şi persoane fizice. Cit. în linii mari până la 1923-1924. În primul caz a fost vorba. Banca Commerciale Italiană. şi Goetz. pentru contul unei societăţi holding precum Societa Internaţionale di Credito Mobiliare e Immobiliare. Banca Commerciale Italiană e Romena (Romcomit). de asemenea proprietate a băncii constituindu-se şi 100 de acţiuni. De asemenea ea a achiziţionat prin Camillor Castiglioni acţiuni la Fabrica de vagoane Astra Arad şi la Fabrica de Hârtie Petrifalau Bucureşti. banca milaneza a deţinut pe parcursul deceniului al treilea. la 100 mil. ea a reprezentat şi promovat permanent interesele capitalului italian în România. deşi oamenii de afaceri italieni cumpărau acţiuni Romcomit sau Foresta Romană pe numele lor ca şi persoane fizice. Rezultă de aici în mod clar faptul că bancherii italieni. perioadă după care acţiunile sale s-au îndreptat cu precădere spre piaţa financiară americană.

Susţinerea financiară a băncii italo-romane de către tipul creditelor în cont curent. Pe linie de participatiuni bancare. Celelalte două bănci au trecut sub controlul capitalului italian în anul 1922.1. Casa de Economie „Agrar”. 1. În anul 1921.500 lei. prin obţinerea unor substanţiale finanţări externe (sistemul Comit). Un exemplu în acest sens l-au constituit creditele din octombrie 1920. Cele trei bănci amintite mai sus. în genere. credite neipotecare. aşa cum s-a arătat deja. sau chiar mai mici. intre BCI şi Romcomit. În anul 1920 printr-o hotărâre a consiliului de administraţie.. efectiv de către Romcomit şi doar cu câteva excepţii de către Comit. banca în discuţie devenind astfel o afiliată Romcomit. pg. majoritatea creditelor asigurate de către Romcomit au fost în lei.Commerciale Italiană e Romena a procedat aşa cum era firesc la creditarea acesteia. banca italo-romana a preluat controlul asupra acţiunilor financiar-bancare ale Băncii Agrarea Timisana. Cit. respectiv bănci afiliate institutului bancar milanez a existat o strânsa colaborare bancară de natura creditoriala. respectiv 33. Obiectivul final al capitalului italian a fost acela de obţinere a controlului managerial şi de transformare a acestor bănci în afiliate Romcomit.219. Romcomit a pus la dispoziţia întreprinderilor aflate în sfera sa de interes investitionar. Mai exact. un principiu promovat cu consecvenţă de către 5 Anca Stângaciu. indică faptul că din valoarea totală a participatiunilor de 58. 5 În Transilvania şi Banat.689 lei pe anul 1922. Creditele ordinare (în cont curent) şi finanţările pe termen scurt. pentru creditele în cont curent în alb.720 lei. Banca Agrara Timisana şi Banca Agrara din Cluj. credite documentare sub formă de acreditive şi scrisori de credit. Tipul creditelor a variat de la creditele în cont curent la cele de scont. acceptaţie sau garanţie. însă au existat şi credite acordate fără garanţie. Bilanţurile generale ale BCIR publicate la sfârşitul exerciţiului pe anii 1921 şi 1922. credite ipotecare. constituindu-se ca alte două afiliate ale băncii italo-romane. Între anii 1920-1929. credite susţinute de către BCI di alte nouă bănci din reţeaua Comit. banca italo-romana a adăugat la creditele în cont curent. este vorba despre creditele preferenţiale. susţinerea financiară realizată de către banca milaneza în beneficiul BCIR s-a dovedit substanţială şi extrem de avantajoasă. prin apelul la instituţiile de credit străine. au beneficiat în primii lor ani de activitate de o largă participare a băncii italo-romane.223. capitalul bancar italian a manifestat imediat după primul război mondial. Obţinerea. Banca a acordat de asemenea credite corespunzătoare categoriei de credite în alb (preferenţiale). Targu-Mures. op.1 Participatiuni şi finanţări italiene în industria românească Finanţările industriale de tipul creditărilor au fost acordate în folosul societăţilor industriale romaneşti. a unor fonduri cu dobânzi reduse cuprinse între 2 – 4 % i-a permis BCIR să acorde societăţilor aflate în sfera de interes credite extrem de avantajoase : precum cele în cont curent creditor cu dobânzi de până la 5%.160. 35-47 10 .391 lei pe anul 1921 şi 62. participatiunile către aceste trei bănci s-au ridicat la suma de 28. Trebuie relevat însă faptul că BCIR i-a fost facilitata dezvoltarea unor ample acţiuni participationale şi creditoriale în spaţiul industrial românesc. Din punct de vedere al condiţiilor de creditare. dar adesea şi în valută. credite pe termen scurt (până la un an) şi mediu (peste 5 ani) şi doar într-o măsură mai mică credite pe termen lung (peste 10 ani). în avans sau a tratatelor acceptate. un interes deosebit pentru unele dintre băncile de aici. Romcomit a fost prezenta pe parcursul deceniului al treilea la: Bancă şi Casa de Economie Fuzionata Oradea Mare. reprezentând „activitatea vie a BCIR” au fost foarte des acordate. În materie de organizare financiară. operaţiuni „de avans” (di anticipo) : credite de portofoliu.307. bănci în preponderenta cu capital ungar până la 1918.

36 de milioane lire italiene din cele 50.. pariticipaţiunile industriale ale capitalului italian de tip Comit s-au realizat în industria forestiera. cât a avut societate Foresta Milani la debutul sau.45%. Foresta Milano a ajuns treptat una dintre cele mai puternice concerne forestiere europene. dar şi prin achiziţionarea de utilaje care să permită un fel de ciclu vertical al lemnului adică transformarea lemnului brut în semifabricate sau produse finite. Pentru intervalul de timp amintit.Romcomit a fost acela al derulării politicii de creditare în general pe perioade scurte şi în strânsă corelaţie cu politica de lichidităţi. la Carpatina forestiera. Iugoslavia şi Polonia. la Industriile miniere din Banat. Pentru înţelegerea relaţiei invetiţionare stabilite de BCI şi Foresta Milano trebuie avută în vedere atitudinea manageriala a băncii milaneze faţă de Foresta S. partea italiană subliniază faptul că deşi afiliata romană nu a atins „ca dimensiuni maximele financiare ale Băncii Romaneşti sau ale Băncii de Credit Roman”. pg. în industria metalurgica la Astra Arad. Pe categorii de societăţi investitionare..A. În fapt. În anul 1921 societatea Foresta Milano şi-a amplificat activitatea prin fondarea unei noi afiliate. Cehoslovacia. concernul Foresta S.A.55 % din suma menţionată mai sus. controlând zeci de societăţi în România şi apoi prin extinderea în Ungaria.750 lei. Înfiinţarea concernului Foresta S. la Uzinele şi Domeniile Reşita. Milano.A. Astfel. au fost folosite în scopul preluării de la CreditInstitut Ungarischer Holzhandler din Budapesta (finanţatoarea comerţului cu lemne a Ungariei) a 22 de societăţi forestiere provenind din teritorii ale fostului Imperiu AustroUngar.45%) din totalul investiţiilor sale industriale. a fost necesară o sistematizare financiară a acesteia. Un punct nodal în direcţia echilibrării situaţiei sale financiare l-a constituit perfectarea convenţiei din 25 iulie 1924 cu 6 Anca Stângaciu.73-127 11 . sector unde acest capital a deţinut mai mult de jumătate (400. în industria zaharului la Lujani. adică capacitatea acesteia de a face faţă în orice moment obligaţiilor financiare. Milano i-a revenit aproape 62. iar Forestirei Feltrinelli din cointeresatia băncii Credito Italiano 37. op. precum şi semnificaţia conceptului de strategie industrială reflectată în viziunea aceleaşi bănci. Milano a deţinut poziţiile cheie din industria româneasca de profil. Milano a fost o rezultantă a necesităţii coordonării întreprinderilor forestiere deţinute de BCI în întreabă arie a Europei CentralOrientale.A. totuşi ea nu s-a aflat spre deosebire de aceste bănci în condiţii de ne lichidităţi şi nici în dependenţă faţă de BNR. Austria. Deoarece Foresta Milano a imobilizat foarte multe resurse în primii săi 4-5 ani de activitate. inclusiv în România. prin participarea la societatea Goetz. Bucureşti sau în sectorul minier. adică 60. o structură integrată concernului Foresta S. referitor la situaţia financiară a afiliatei romane este apreciată tocmai „optimă situaţie a lichidităţilor”. care dispuneau de resurse forestiere în România. Polska Foresta. Cit. Situaţia era oarecum diferită în cazul băncilor cu capital autohton. bănci confruntate cu insuficientă resurselor financiare şi neputinţa concentrării unor importante sume lichide. Industria lemnului Cel mai important exemplu de implicare investiționară al capitalului bancar italian în industria româneasca s-a înregistrat în sectorul forestier. Forestei S. Într-un raport al BCI din anul 1933. de asemenea la Foresta Romana.A.476. În plan local. 6 În deceniul al treilea. tradiţia politicii bancare de prudenţă şi lichiditate i-a permis BCIR obţinerea credibilităţii în fata deponenţilor care au asigurat o bună parte din fondurile proprii. Dublare capitalului social al Forestei Milani în 28 martie 1920 la 100 de milioane lire italiene a permis extinderea participărilor industriale şi definitivarea acordurilor cu grupul Grodel şi Allgemeine Depositen Bank din Viena.

În cadrul acestui acord. hârtie şi celuloză din industria transilvăneana a lemnului au ocupat primele trei locuri în potenţialul forestier al zonei. vagoneţi sau sine de cale ferată. care prelucrau zilnic 25 de metri cubi fiecare.A. s-a putut constata faptul că numai în sectorul dintre Valea Sucevei şi cea a Mureşului Foresta Romană a deţinut în cele 41 de fabrici ale sale 202 gatere. capitalul italian a fost cel mai puternic reprezentat în cadrul fabricilor de cherestea. de asemenea au echivalat cu o relativă consolidare a poziţiei sale investitionare în industria forestiera europeană. pg. aşa cum rezultă din graficul de mai jos : Tabelul 1. celuloza sau hârtie. celuloza şi mobila..Trust Maatschappij voor Houtbelanger din Amsterdam. care era de altfel puternic îndatorat băncii. în primul rând în utilaje forestiere specifice: gatere sau fierăstraie. 7 Totuşi gradul de industrializare al fabricilor de cherestea a fost unul relativ mic. Textul înţelegerii bilaterale cuprinde declaraţia BCI privind deţinerea de către această a majorităţii capitalului social la Foresta Milano.A. se poate constata o situaţie similară. Foresta Milano a investit în beneficiul întreprinderilor din cadrul grupului Foresta Romana. Milano a 8 locomotive care au permis folosirea a 350 de kilometru de cale ferată pe care societatea italiană îi avea în 7 Anca Stângaciu. astfel capitalul milanez a fost interesat şi în deţinerea unor fabrici de mobilă. mobilă. Astfel. De exemplu starea critică a reţelei de transporturi din România de la începutul deceniului al treilea (1921) a determinat cumpărarea de către Foresta S. apoi de hârtie. Astfel fabricile de cherestea. forţa motrică şi numărul maşinilor mari în cazul fabricilor de cherestea. Comit a reuşit să stabilească prin prevederi clare propriile raporturi de credit şi finanţare cu Foresta Milano. mobilă si celuloză Sursă: Anca Stangaciu. Capitalul investit. plus 43% din totalul acţiunilor societăţii Goetz. Fundatia pentru studii europene 2004 Din punct de vedere tehnic. zonă Geografică unde Foresta Romană a deţinut cele mai multe sucursale (4). La acestea s-au adăugat alte elemente de tehnologie industrială precum locomotive. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed. Dacă este să comparăm aceasta ierarhie a băncilor cu profil lemnos aflate în componenţa Forestei cu cea a principalelor fabrici pentru prelucrarea lemnului din Transilvania. Măsurile luate au avut pentru Foresta S.73-127 12 . op. Cit. atât la capitolul capitalului investit cât şi la cel al forţei motrice. Ca şi pondere. firma olandeza aflată sub garanţia societăţii fraţilor Max Siegfried şi Arturo Rosenberg din Monaco. semnificaţia asigurării unei gestiuni mai eficace.

totuşi ea a atras atenţia capitalului italian prin posibilitatea obţinerii unor profituri sporite pe termen mediu şi lung. A fost cazul sucursalelor Forestei Romane S. politica creditoriala promovată de Romcomit în industria forestieră a reflectat rolul economic. În esenţă sa. din Bucureşti şi Galaţi. motoare. Dintre toate porturile României. precum şi atenţia deosebită acordată de banca unora dintre sucursalele grupului Foresta Română. 8 Interesul capitalului italian pentru societatea Astra – Prima fabrica de vagoane şi motoare S. iar a celei din Galaţi din însemnătatea geografică a zonei. ca sediul central al grupului forestier amintit. specializată în producţie de locomotive. importanta sucursalei Foreste Romane din Bucureşti a decurs din coerenţa comunicării cu aceasta. capitalul italian a intenţionat să preia acţiunile unor întreprinderi aparţinând foştilor investitori austrieci sau germani şi astfel să obţină avantaje de pe urma circumstanţelor politico-economice existente la sfârşitul primului război mondial. Societatea a luat naştere în anul 1920 prin contopirea Fabricii de vagoane Johann Weitzer.1:Reprezentarea schematică a prezenţei capitalului italian de tip Comit în industria forestieră româneasca între anii 1921-1926. constituită în 1891 cu Fabrica de automobile Marta. vagoane. Arad.73-127 13 .A. Fig. Cit.. printre care şi cel italian. Pentru banca. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed. 8 Anca Stângaciu. Milano Banca Commerciale Italiana. pg. Fundatia pentru studii europene 2004 Industria metalurgica şi siderurgica Deşi industria metalurgica şi siderurgica.A.A.concesiune. cărora Romcomit le-a acordat credite consistente. industrie cu specific de prelucrare a presupus investiţii consistente din punct de vedere tehnic sau mecanic. maşini. Foresta S. constituită în 1909 sub egida unui grup de bănci romaneşti alături de participarea însemnată a capitalului străin. portul Galaţi a asigurat Forestei Romane fluxul cel mai mare în exportul produselor lemnoase ceea ce a făcut din acest oraş punctul cel mai important al transportării lemnului spre exterior. În unele situaţii (Astra Arad). muniţie şi armament a fost major. Milano Banca Commerciale Foresta Romana Italiana e Romena Sursă: Anca Stangaciu. op.

op.748 acţiuni Astra Arad. de mine.R. Scopul societăţii aşa cum rezultă din statut a fost acela al achiziţionării de uzine de fier şi oţel. Cedarea acţiunilor deţinute de Castiglioni la Astra Arad dezvăluie afinităţile omului de afaceri italian faţă de aceeaşi Bancă Commerciale Italiană. la un număr de 1940 muncitori. Implicarea capitalului italian la uzinele de vagoane Astra Arad a reflectat din nou colaborarea dintre Banca Commerciale Italiană şi bancherul Camillo Castiglioni. fabrica Lujani înfiinţată în anul 1924. 9 Industria alimentară Industria zaharului a reprezentat un important punct de interes pentru capitalul străin în ansamblu. l-a constituit alături de rentabilitate.73-127 14 . ea a trecut în anul 1927 din posesia Băncii Marmorosh Blanc & Co în gestiunea unui grup ceho-roman condus de Banca de Credit Roman. fapt care a situat-o din acest punct de vedere pe locul doi în industria româneasca a zaharului. Cit. mai exact a acţiunilor deţinute de aceste capitaluri la societatea de fată. Astfel în 1921. Conlucrarea tradiţionala dintre forţele financiare italiene şi cele austriece sau germane s-a aflat de asemenea în legătură cu intenţiile capitalului italian de a controla industrii în spaţiul austriac sau în alte foste state succesoare ale Imperiului Austro-Ungar. Bucureşti.. societatea Astra Arad a fost nucleul unui puternic grup industrial în ramura metalurgiei şi a construcţiilor de maşini. Castiglioni a subscris la capitalul social al Astrei de 75 milioane lei. grup care a pus bazele unui adevărat concern metalurgic format din uzinele Arad şi societăţile pentru fabricarea materialului rulând din Braşov. capital care a deţinut incă de la începutul secolului trecut peste 80 % din totalul participărilor pe ramura. creştere culminată cu anul de vârf 1926. Camillo Castiglioni şi-a manifestat chiar interesul de a fi un aliat al băncii milaneze în sensul creării unui grup metalurgic european. Prezenţa Capitalului peninsular la Astra Arad a avut dincolo de reprezentarea propriilor interese şi semnificaţie perpetuării poziţiei capitalului austriac şi german. echivalentul a 75.000 acţiuni. Aflată într-un context al unei industrii caracterizată printr-o evidenta evoluţie. Avantajul participării la o astfel de fabrică. 9 Anca Stângaciu. În industria metalurgica. 50 milioane lei. cât şi pe plan sud-est european. de stabilimente industriale şi întreprinderi. Interesul capitalului italian în această ramură a industriei alimentare a fost manifestat pentru Întreprinderea de zahăr Lujani S. acţiuni depuse în dosarul SICMI de pe lângă Romcomit. independenţă faţă de materiile prime din import. între cele două forţe financiare italiene a existat o puternică convergenta de acţiuni menită să ducă la realizarea unor posibile proiecte comune în domeniul metalurgic. pg. întreprindere cu sediul central în Bucureşti şi două fabrici de zahăr la Jucica Veche şi Lujani. Confruntat cu grave probleme financiare.A.A. Capacitatea maximă de prelucrare a celor două fabrici ale întreprinderii a fost în anul 1928 de 2100 tone sfecla în 24 de ore. a înregistrat o creştere aproape continuă a rentabilităţii şi productivităţii sale. Bucureşti şi Satu-Mare. după Danubiana S. ambele în judeţul Cernăuţi. Romcomit a participat de asemenea printr-un „loc de subscripţie” (vărsare de fonduri) la sporirea capitalului social al Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşita. În ceea ce a privit evoluţia patronala a întreprinderii.Uzinele de vagoane din Arad care au reprezentat o unitate foarte importantă a industriei de material rulant atât pe plan naţional. Castiglioni va ceda la începutul anului 1924 un număr de 73.. În cadrul economiei româneşti ele au jucat un rol extrem de important prin întreţinerea şi reînnoirea permanentă a parcului de material rulant al CFR sau prin constituirea unor unităţi industriale de referinţă precum Fabrica de avioane de la Braşov. De altfel. În fapt.

ai cifrei de afaceri şi ai ratei profitului înregistrat de către Romcomit între anii 1921-1929 (în lei şi în procente) ANUL 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 10 PROFIT NET 3.336.A.01% 28.159 102.56% 32. Cit.154. În anul 1926.311 21.91% 28.375.403.51% 24. cele două capitaluri străine au preluat fiecare câte 20 % din acţiuni.77% 29.924.83% 29.288 RATA PROFITULUI 19. ponderea capitalului italian a fost la sfârşitul deceniului al 3-lea una extrem de redusă (până la 1.R.507. Evoluţia profitului net.600. Implicare de ansamblu a capitalului italian în industria petroliera a fost pe tot parcursul perioadei interbelice una extrem de redusă. finanţa italiană a participat alături de cea belgiana la creşterea capitalului Societăţii Industriile Miniere din Banat.958 73.872. Astra Romana sau Prahova S. englez.382 27. op. american.679 15. olandez.634.A. a cifrei de afaceri şi a ratei profitului înregistrat de către Romcomit reflecta în mod clar această realitate.676.98% 14.50%). pg. Ceea ce se poate afirma în concluzie este faptul că Romcomit a fost o instituţie bancară rentabila care a obţinut beneficii importante din diferite plasamente industrialbancare. Ploieşti. Urmare a substanţialului sprijin acordat în scopul sporirii capitalului societăţii la 150 de milioane lei.136 52.342. de către capitalurile german.399 27.154.048 21.212. 10 Tabel 2: Coeficienţii profitului net.492 4. Steaua Romana.16% 26. Aşa se explica faptul că din totalul participării capitalului străin în industria petroliera românească.5% Anca Stângaciu.73-127 15 .503.180 112.. Bucureşti. Concordia S.004.661 27.250.969 93. avută la rândul său cu fabrica Phoebus Oradea-Mare. precum cele din sfera industriei petroliere.A.031. Societăţile Concordia S.984 27.541 CIFRĂ DE AFACERI 19.761 27.098 66. Aceasta s-a datorat în mare măsură poziţiilor importante şi greu de surmontat deţinute în industria petroliera româneasca încă din secolul al XIX-lea. colaboratori alături de care aceasta a intrat în contact în virtutea relaţiei de cedenta-cesionara.Alte domenii de interes industial Referitor la întreprinderile aparţinând altor sectoare de interes industrial. restul de 60% fiind deţinut de către capitalul roman.. legăturile de afaceri ale BCIR cu aceasta au fost doar tangenţiale. precum şi lipsei unei tradiţii a capitalului italian în acest sector industrial.039. s-au construit spre sfârşitul deceniului al treilea în terţi colaboratori ai băncii italo-romane.091 93.

industrie care în deceniul al 4-lea a reuşit să satisfacă cerinţele pieţei pentru bunurile de larg consum. Urmare a acestui fapt. chimică. societate la a cărei fondare a participat inclusiv BCI. pentru că în anul 1938 nivelul acestora să ajungă la 95. electrotehnice. prezenţa să în anul 1921 la Sindex. Tocmai de aceea. sucursale ce urmau să faciliteze comerţul cu lemne dinspre Basarabia şi Moldova spre exterior.189. s-a realizat o dezvoltare mai accentuată a industriilor noi. semifabricaţie sau fabricaţie. pg. volumul investiţiilor industriale romaneşti (maşini şi utilaje) a crescut între anii 1932-1934 de la 69. ai redresării şi ai relativei stabilităţi economice. în legătură cu Societatea de Grâu din România. comerţul a fost o constantă a societăţilor forestiere din sfera de interes a capitalului italian datorită combinării fireşti a activităţilor de aceşti tip cu cele de exploatare. anul 1935-1939 au fost pentru România anii refacerii. 11 1.. Sindex s-a aflat se pare. Participaţia Băncii Commerciale Italiană e Romena la acest consorţiu ca răspuns la cererea guvernului roman a fost de 25 milioane lei. în detrimentul 11 Anca Stângaciu. Trebuie precizata ca o importanţă participării a băncii italo-romane. În plus.360 lei la 72. ierarhia în cadrul industriei prelucrătoare a fost reprezentată la sfârşitul deceniului al 4-lea de industria alimentară. capitalul italian a procedat extrem de pragmatic şi eficient la crearea a doua sucursale ale Băncii Commerciale Italiană e Romena. Consorţiul pentru exportul cerealelor.984. op. respectiv a doua sucursale Foresta Romana la galaţi şi Brăila. Întradevăr. industria hârtiei şi industria materialelor de construcţii. moderne. din perspectiva valorii producţiei.912 lei. Pe ramuri. În linii generale. activităţi care au presupus investiţii de dimensiuni mai mici decât cele ce au caracter industrial.Sursă: Anca Stangaciu. Continuarea în timpul crizei economice a programului de dezvoltare economică bazat pe industrializare a dus la progresul tehnică şi la creşterea potenţialului industriei în cadrul economiei naţionale. Rezultatele pozitive au fost evidente mai cu seamă la nivelul industriei prelucrătoare. Fundatia pentru studii europene 2004 Activităţi Comeriale Din rapoartele Consiliului de Administraţie al Băncii Commerciale Italiană e Romena rezulta grijă dedicată în mod particular activităţilor de natură comercială (de export). textilă.2 Evoluţia investiţiilor în România după anul 1934 La fel ca şi în cazul celorlalte state europene.1. de tipul industriei textile. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed. chimice. comerţul cum material lemnos s-a dovedit pentru capitalul milanez o afacere profitabilă care a permis acumularea unor noi devize. metalurgică. Cit.105.73-127 16 .046 lei. el a contribuit la o mai rapidă amortizare a investiţiilor forestiere. Ca şi ritm de creştere economică. precum şi 80% din totalul nevoilor industriale. fiind mai puţin costisitor decât liniile de producţie.

fapt care plasa România după statele vestice sau cele central europene precum Germania. Franţa. aceasca a fost o tendinţă general europeană în perioada interbelică.179-197 17 . În ceea ce a privit ritmul de creştere al industriei alimentare şi în genere al bunurilor de consum. iar producţia de acid sulfuric era pe locul 15. Romcomit a păstrat o singură constantă: acordarea de credite. s-a dovedit a fi cazul industriei lemnului. Această realitate îşi găseşte explicaţia în procesul de fărâmiţare al structurii industriei amintite. Anglia. Fundatia pentru studii europene 2004 Se poate afirma în concluzie faptul că la sfârşitul deceniului al patrulea.3% 0. respectiv 13.3% Industria textilă Industria electrotehnică Industria metalurgică Industria lemnului Industria alimentară Sursă: Anca Stangaciu.5% Procentul de creştere 1938 9. op. scăderea razei sale de acţiune.9% 17. Belgia. chiar şi în industria forestiera românească. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 19191939 Ed. pg. comparativ cu alte state europene.3^ 17. iar la electricitate sau ciment pe locurile 15. politica de plasamente a capitalului italian în România a fost foarte redusă. În anul 1938 puterea instalată în uzinele electrice din România se situa pe locul 28.3. iar ritmul creditelor acordate fiind mult mai lent. singura prezentă notabila a Băncii Commerciale Italiană e Romena în ultimii ani ai deceniului în discuţie s-a realizat la Foresta Romană.85% 15% 29.2% 25. în ciuda dezvoltării acestor noi ramuri industriale. În fapt.. prin preponderenta întreprinderilor cu capitaluri sociale foarte mici. 12 Anca Stangaciu. În fapt. de 6. De altfel. Italia. Olanda sau Polonia. La consumul de energie România se situa pe locul 10. Un fenomen particular pentru România.6% 0. Cit. participatiunile băncii italo-romane aflându-se într-o evidenta involuţie.1% 2.85% 15% 13. mult după statele din vestul şi centru Europei. lemn). Regresul Băncii Commerciale Italiană e Romena. producţia şi consumul în materie de electricitate sau alte produse precum cele chimice s-au dovedit modeste în România.5% 16. s-a ajuns doar la locul 8 în anul 1938.industriilor tradiţionale (metalurgie. 12 Tabel 3:Ritmul de creştere al principalelor ramuri industriale prelucrătoare din România între anii 1925-1938 Tipul de ramură industrială 1925 Industria chimică Industria construcţii mat.8% 5. unde de la locul 2 deţinut în anul 1921 de această ramură în ansamblul industriilor din România. Totuşi. aşa cum reiese din tabelul nr. acesta a fost în România mult mai lent comparativ cu ritmul industriilor bunurilor de consum din Europa Occidentală.

Referitor la relaţiile economice româno-italiene. măsuri restrictive). ambiţiilor politice ale guvernului fascist de la sfârşitul deceniului al patrulea. deşi România făcea parte din rândul statelor aparţinând grupului CAER. Nu în ultimul rând. în 1973. crearea unei comisii mixte româno-italiene în domeniul economic. la 9 marţi 1964. op. Într-o măsură mult mai mică au contat.precum şi involuţia participărilor sale industriale trebuie înţeleasă în contextul efectelor provocate de criză economică mondială. În ceea ce a privit intervenţia IRI. Ceauşescu a reuşit să întărească în anii 70 ideea necesităţii intensificării relaţiilor politice şi economice cu acest stat industrializat al Europei Occidentale. guvernul României şi cel al Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasada. De fapt. industrială şi tehnico ştiinţifică cu Italia. în ansamblul deceniului al patrulea. acţiunile IRI au provocat distorsionări ale gestiunii acestor bănci. iar în anul 1971 să fie creată Camera de Comerţ şi Industrie Romano Italiană. În ianuarie 1977. Preocuparea pentru consolidarea relaţiilor comerciale cu Italia a făcut că. întâlnirea sa cu preşedintele italian Giovanni Leone. Raţiunile unui astfel de demers s-au dovedit a fi în primul rând de natură economică. Cit. fapt care a facilitat prezenţa a peste 6000 de firme italiene în România. Dimpotrivă. Mai mult. precum şi cele cauzate de sistemul acordurilor de clearing. 13 1. Ceauşescu a fost foarte conştient de posibilitatea unei mai rapide dezvoltări tehnico-ştiinţifică prin colaborarea cu statele capitaliste ale Europei şi în genere ale lumii. În plan intern românesc. fiind din acest punct de vedere extrem de relevanţă.179-197 18 . aceasta nu a rezolvat problema necesarului de vălura şi nici pe cea a însănătoşirii situaţiei trezoreriei marilor bănci italieni cu acţiune în exterior. comerţ care a îngreunat indiscutabil activitatea sa investitionara în România. fiind legate de potenţialul economic ridicat şi stadiul avansat de dezvoltare tehnico-ştiinţifica al Italiei. România a încheiat astfel în acel an un Acord pe termen lung de colaborare economică. la această s-au adăugat dificultăţile existente în cadrul sistemului Comit (lipsa creditelor pe termen lung). pe fondul subsumării factorilor economici. rolul afiliatelor Comit din statele Europei Central-Orientale s-a redus extrem de mult tocmai datorită condiţiilor precare de desfăşurare a schimburilor comerciale (tari cu vălura depreciata. acestea au avut o evoluţie lentă pe parcursul anilor 50 pentru că la începutul anilor 60 să apară tendinţe noi: semnarea a două noi acorduri comerciale de durată (1961 şi 1965). au provenit dinspre strânsele legături existente intre Partidul Comunist roman şi Partidul Comunist Italian. dar mai cu seamă economice. a fost vorba cu precădere despre restricţionare comerţului cu devize. Desigur.2 Capitalul italian în economia românească între anii 1950-1990 Italia a fost fără îndoială unul dintre statele Europei Occidentale alături de care România a dezvoltat în perioada regimului comunist. Raţiunile politice care au întărit ideea colaborării româno-italiene. capacităţile operative ale instituţiilor bancare au fost considerabil reduse. respectiv a dificilei situaţii monetar-financiare din anii următori. seria unor importante relaţii politice.. Pentru Nicolae Ceauşescu. acordul a fost întărit de o Convenţie semnată între guvernul României şi cel al Italiei 13 Anca Stângaciu. În fapt. încă din 1967. România să înainteze responsabililor italieni o serie de propuneri privind cooperarea în cadrul relaţiilor româno-italiene. intensificarea relaţiilor româno-italiene a reprezentat un obiectiv de politica externă încă de la investirea să ca preşedinte al Consiliului de Stat (iulie 1967). Din punct de vedere diplomatic. probabil şi tradiţiile sau afinităţile culturale dintre cele două ţări. pg.

italiene au cunoscut o dinamică progresivă în toată perioada anilor 60-80.322. aproape s-a dublat la fiecare interval de 5 ani. utilaje.000). mult mai mult decât valoarea schimburilor comerciale ale României cu Comunitatea Europeană în ansamblu. ierarhia primelor 5 state europene în comerţul exterior românesc a fost următoarea : URSS ( schimburi comerciale în valoare de 74. etc) sau alimentare (carne. Toate aceste demersuri privind cooperarea româno-italiană s-au transpus în modernizări de întreprinderi prin participarea firmelor italiene (firmele Famir şi Novareze).485. Sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor 70. Ed. care se impun a fi nuanţate. destindere care în plan social s-a reflectat într-o îmbunătăţire a nivelul de trăi pe care a simţit-o. mai mici decât exporturile. particularităţile de politica internă şi externă ale regimului comunist din România au determinat evoluţia în două subperioade distincte ale comerţului romao-italian. în genere ( cu excepţia anului 1975). În anii 70-80 au fost create chiar şi firme mixte romano italiene: Rifil (fibre sintetice).E.000 lei valută). Schimburile comerciale cu Italia au avut o pondere însemnată în comerţul exterior romanesc încă de la debutul anilor 60’. România reuşind să exporte o serie de produse. R. Germania(19. în sensul că între anii 1960-1975. convenţie care a intrat în vigoare începând cu februarie 1979.955. în fabricarea de maşini şi utilaje sub licenţa italiană în industria textila (San Giorgio. Italia ( 16. valoarea exporturilor de produse romaneşti spre Italia.000) şi polonia (14. 14 În ceea ce a privit importurile. Economică 2005. Schimburile comerciale roman.000). pentru că în perioada regimului Ceausesc aceste schimburi cu Italia să ocupe locul trei în topul schimburilor comerciale cu statele europene. R.000). Protti) şi industria construcţiilor de maşini (tractoare. De asemenea. Romital.privind evitarea dublei impuneri în materie de comerţ exterior. În anul 1985. Bucureşti 19 . cât şi al populaţiei (produse alimentare. articole de îmbrăcăminte etc). fructe. România in contextul integrării în structurile U. s-a încercat promovarea unei politici ascendente. schimburile comerciale româno-italiene au crescut de peste 9 ori. fapt care a permis furnizarea de produse atât în beneficiul industriei ( materii prime.865. Dampex (produse chimice). Relaţii economice româno-italiene. acestea au fost. Germania (16. Vitama (maşini unelte şi utilaje). în acelaşi interval de timp. exemplul schimburilor cu Italia fiind din acest punct de vedere foarte relevant. maşini).F. cu excepţia Albaniei. dar totuşi apropiate de acestea. de la cele agricole (cereale. Sorimpex (materiale de construcţii) sau în domeniul bancar – Banca româno-italiană – fondată în anul 1980 cu scopul întăririi legăturilor economice dintre România şi Italia. Totuşi. Tabel 4: Schimburi comerciale între România-italia între anii 1960 – 1975 Anul Valoarea totală a Valoarea schimburilor comerciale cu Italia (mil lei) schimburilor comerciale ale Export Import Total României 14 Anca Stângaciu. produse lactate) la cele textile sau siderurgice. întreaga Europă Răsăriteana. automobile în colaborare cu FIAT). maşini agricole. s-a caracterizat printr-o creştere permanentă a exporturilor şi a importurilor dezvoltate cu Italia.737. Perioada echivalează în linii generale cu epoca de relativa autonomie şi destindere internă promovate în România de către regimul comunist. dinamica mai evidentă după semnarea acordului economic din 1973 şi explozivă după 1980. În materie de comerţ exterior. după URSS şi RF Germania.D.

chiar şi în perioadă extrem de critică a anilor 80. Economica 2005. Reducerea drastică a importurilor a fost un fenomen care a denotat în mod evident declinul economic în care s-a aflat România în anii 80. a fost pentru aceeaşi perioadă unul oscilant.095 153 395 656 1. Romania in contextul integrarii in structurile U.123 98 311 577 1.071 22. mărfurile industriale romaneşti au fost vândute la preţuri inferioare costurilor lor de producţie şi de foarte multe ori pe pieţe ale „Lumii a treia”.E. în produse alimentare sau cereale. Relatii economice romanoitaliene.273 Sursă: Anca Stangaciu. la mijlocul anilor 80. produse lemnoase) sau echipamente.865 53. fapt evident şi la nivelul schimburilor bilaterale româno-italiene. datorită măsurilor de tip neostalinist promovate de Ceauşescu. Aceasta a reflectat în mod indubitabil. Ed. Totuşi. datorate slabei calităţi a acestora şi a tehnologiilor puţin avansate. consistenţă şi importantă pe care schimburile bilaterale cu Italia le-au avut în structura comerţului exterior românesc. importurile de produse din Italia s-au menţinut pe parcursul anilor 80 la un nivel valoric foarte scăzut.189 13.000. Ed.123. Romania in contextul integrarii in structurile U. cuantumul acestora să se intensifice de aproape 5 ori. Relatii economice romano-italiene. în anul 1989.364 milioane lei. Adesea. în timp ce fluxul schimburilor cu Uniunea Europeană. dar şi în materii prime (petrol. România a devenit la sfârşitul anilor 80.1960 1965 1970 1975 8. aşa cum rezultă din următorul tabel. În concluzie.000 lei în 1980. Tabel 5: Schimburi comerciale între România-italia între anii 1980-1989 Export (mil) Import (mil) Total (mil) 2936 1232 4168 5599 3362 8961 5212 2036 7248 10640 1604 12245 19887 2159 22046 14364 2501 16865 999 52 1051 Sursă: Anca Stangaciu.149 251 707 1233 2. Urmând liniile aceleaşi politici comerciale. precum cea cu Republica Italiană. exporturile destinate Italiei s-au constituit la fel ca şi în perioada precedentă. Bucuresti Pe categorii de mărfuri. Totuşi în ciuda menţinerii şi promovării unor legături economice tradiţionale. De altfel. prin promovarea cu agresivitate a exporturilor în detrimentul importurilor. exporturile de produse romaneşti spre Italia erau de 14.000 lei în 1975 la aproape 3. Lei.E. Astfel. trebuie precizat din nou faptul ca echipamentele şi în general produsele industriale au deţinut o pondere redusă în schimburile cu statele occidentale din cauza competitivităţii lor scăzute. Volumul exporturilor spre Italia a crescut de la 1. pentru că pe parcursul anilor 80. Bucuresti Neostalinismul şi declinul economic al celei de-a două jumătăţi a anilor 70 şi mai cu seamă al anilor 80 a determinat schimbări majore în politică comercială românească. importurile romaneşti din Italia erau de doar 52 mil. se poate afirma faptul că fluxul schimburilor comerciale cu Italia a cunoscut în anii 80 o tendinţă generală de creştere datorită exporturilor ( cu excepţia anului 1989). tot mai Anul 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1989 20 . Economica 2005.

Economica. Cehoslovacia. lucrătorii romani puteau să beneficieze de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. de câte 5 ani. în comparaţie cu proprii cetăţeni. pg 63-90 Romania in contextul integrarii in structurile U. prin involuţia schimburilor între ţările din zonă şi orientarea acestora spre pieţele vest europene. dreptul de stabilire al companiilor şi furnizarea de servicii de către aceste companii pe teritoriul uneia din părţi. Relatii economice romano-italiene. financiară şi politica şi prin stabilirea instituţiilor adecvate punerii în primul rând a unor performanţe economice precum extinderea schimburilor de bunuri. prin dezvoltarea relaţiilor economice. accesul României pe piaţa Uniunii urma să fie liberalizat gradual . în condiţiile în care România putea să menţină restricţiile timp de 10 ani şi nu trebuia să reducă drepturile ei de vama decât gradual.E. Bulgaria.16 Dispoziţiile relative la apropierea legislaţiilor erau considerate în mod particular 15 16 Anca Stângaciu. Polonia. Pentru alte produse decât cele industriale. servicii sau crearea zonei de comerţ liber. considerate sensibile. Bucuresti 21 . prin asigurarea bazei pentru cooperarea economică. Ucraina. Componenta comercială a acestui acord a intrat în vigoare imediat după ratificarea sa de către Parlamentul României ( 8 martie 1993). op. Ed.3 Condiţiile din România după anul 1990 Dizolvarea CAER-ului. măsurile de salvgardare ( în cazul în care un produs a fost importat în cantităţi atât de mari încât să cauzeze prejudicii părţii concurente). Cit. Acordul făcea de asemenea referiri la circulaţie lucrătorilor. pregătirea graduala a integrării României în structurile U. adică pentru acomodarea la noile realităţi. Belarus.E. mai exact în mai 1993. Astfel. şi acorduri de comerţ cu Albania şi Slovenia. Uniunea accepta suprimarea imediată a restricţiilor cantitative şi abolea drepturile (taxele) de vama pentru produsele industriale în termene relativ scurte. a modificat dinamica schimburilor comerciale la nivel european. Acordul european de asociere. În condiţiile legalităţii. Toate aceste reglementări erau menite să-i asigure României o perioadă mai mare de timp pentru deschiderea pieţei sale la importurile din Uniune. Uniunea Europeană a încheiat cu acestea. În principiu. Anca Stangaciu. agricole şi alimentare. precum măsurile excepţionale de durată limitată sub forma taxelor vamale majorate. după 9 ani. şi România. O altă serie de dispoziţii prevedea aplicarea de către România a legislaţiei comunitare în materie de concurenţă . Referitor la angajarea lucrătorilor romani în statele comunitare se stipula faptul că aceasta urma să se facă ţinându-se cont de situaţia forţei de muncă din statul membru. la produsele textile. divizată în două perioade. avea ca şi obiectiv final. de 5 ani (1997). siderurgice. după 7 ani. cu precădere a schimburilor comerciale între cele două părţi. În legătură cu acest ultim aspect.. socială. sub rezerva legislaţiei sale interne şi în conformitate cu acordurile bilaterale încheiate cu România. acorduri de cooperare şi parteneriat cu Rusia. de facto în 1990 şi de jure în 1991. în timp ce România trebuia să-şi liberalizeze complet importurile gradual. iar pt produsele siderurgice de la 5 la 9 ani.izolată în plan internaţional. remunerarea sau concedierea. zona de liber-schimb urma să fie realizată gradual. În perioada care a urmat căderii comunismului în statele Europei Centrale şi de Est. 3 tipuri de instrumente de cooperare economică: Acorduri de asociere cu Ungaria.15 1. după 9 ani. într-o perioadă de cel mult 10 ani. acordul cuprinde aranjamente speciale. respectiv textile. măsurile antidumping ( în cazul în care vânzarea unei mărfi pe piaţa părţii concurente se făcea la un preţ inferior valorii sale normale.

Din punct de vedere administrativ şi al societăţii civile. a fost semnat un Memorandum italo-român privind funcţionarea secţiilor şcolare bilingve româno-italiene. Suta. 3 în România. studii de fezabilitate şi prefezabilitate. precum şi un Protocol de cooperare în domeniul cultural între cele două state. al cooperărilor. de măsurile cuprinse în protocoalele sesiunilor Comisiei Mixte Interguvernamentale. Relaţiile culturale româno-italiene.4 Relaţii economice ale României cu Italia după 1990 Căderea regimului comunist şi evoluţia României spre democraţie şi economia de piaţă a făcut că dinamica relaţiilor economice dintre această ţară şi Italia să intre într-un cadru de normalitate. Bucuresti Nicolae C. 1. consultanta. în aprilie 2002. aşa cum a fost cazul fondurilor nerambursabile alocate prin programul Pahare.importante pentru că acestea trebuiau să asigure buna funcţionare a economiei de piaţă.18 Rezultatele importante obţinute în schimburile economice bilaterale au fost facilitate de condiţiile create prin aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere a României la Uniunea Europeană. acord intrat în vigoare în martie 1995. Ulterior în anul 1992 a fost semnat în domeniul asistentei financiare. România urma să beneficieze din partea Uniunii de asistenţă financiară sub formă de donaţii şi împrumuturi. Istoria comerţului exterior si a politicii comerciale româneşti Bucureşti 22 . la reformarea sistemului de învăţământ din România. La nivel guvernamental. Programul se înscria în contextul asistentei generale acordate de către guvernul italian în beneficiul ţărilor Europei Centrale şi de Est. în decembrie 1990. întâlnirile au fost aproape anuale. industrială şi tehnică. economice şi culturale româno-italiene au cunoscut după 1990 o dezvoltare fără precedent. româno-italiene. guvernele României şi cel al Italiei au semnat acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. la acordarea de asistentă în vederea asigurării unor standarde agroindustriale europene. sau al împrumuturilor primite de la banca Europeană de Investiţii. parlamentar sau ministerial. Nicolae C. Suta. cu scopul promovării unor proiecte de asistenţă tehnică. în prezent Grupul de Lucru Interguvernamental româno-italian pentru schimburile 17 18 Istoria comertului exterior si a politicii comerciale romanesti. la Veneţia. Din punct de vedere cultural. Adoptarea acestui acord a fost extrem de importanta deoarece el a fixat cadrul dezvoltării şi promovării investiţiilor între cele două state.17 Relaţiile politice. între anii 1991-2005 au fost organizate 11 vizite. Pe linia cooperării economice. Legăturile politice dintre cele două ţări s-au consolidat permanent pe parcursul întâlnirilor avute după 1990 la nivel prezidenţial. În plan economic. la crearea de noi întreprinderi sau transferul de „know-how”. la recunoaşterea reciprocă a diplomelor din domeniul agricol etc. Numai la nivel prezidenţial. În domeniul cooperării financiare. de colaborare economică. formare profesionale. Uniunea Europeană îşi propunea să participe la eforturile României privind modernizarea şi restructurarea industriei sau a agriculturii. atât de prezente în perioada interbelică. iar în Italia îşi desfăşoară activitatea Accademia di România la Roma şi Institutul Roman de Cultură şi cercetare umanista. care a permis tradiţiilor economice şi mai cu seama a activităţilor investiţionale italiene în România. respectiv 8 în Italia. al parteneriatelor şi al asocierilor. intre România şi Italia s-au dezvoltat în timp numeroase colaborări de tipul înfrăţirilor. Acordul privind cadrul general al colaborării tehnice bilaterale italo-romane. s-au dezvoltat de la an la an prin organizarea de schimburi intre diferite regiuni din România şi Italia. La nivelul miniştrilor de externe. cu reprezentanta în cele mai importante oraşe ale României. în România funcţionează institutul Italian de cultură.

020 406 614 -207. precum şi de noul impuls dat de direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea colaborării economice între cele două ţări stabilite în Declaraţia privind Parteneriatul Strategic româno-italian.019 1.827 2.4 2000 4.399 1.426 1. iar din 2003 în mil euro) Anul Total Export Import Şold 1990 615 519 96 423 1991 470 262 208 53.243 1.636 795 841 -46.528 4.3 1996 3.135 1. valoarea schimburilor comerciale româno-italiene a scăzut în 1990 aproape la jumătate.7 1994 1.Totuşi experienţa unui cadru juridic şi instituţional bine definit.ro/info.750 -365.140 -366. Istoria comerţului exterior si a politicii comerciale româneşti Bucureşti Pe de altă parte.clubafaceri.443 -124.837 3. Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperării din România.886 1.6 2002 7.302 milioane euro.099 -261. de scădere a exporturilor şi de creştere accentuată a importurilor.7 2005 9. adică de la 1. în timp ce valoarea mărfurilor importate din Italia a crescut de la 52 la 96 milioane de dolari.302 4. ani de redimensionare şi readaptare.039 -59. schimburile economice dintre cele două state să se afle într-o continuă ascensiune.913 3. a făcut ca între anii 1992-2005.937 2.5 2004 8.1 1998 3. Tabel 6: Schimburi comerciale dintre România şi Italia între anii 1990-(31.19 Rolul tot mai important al Italiei în comerţul exterior românesc a făcut că începând 19 www.03 2006 2.460 3.03) 2006 (în mil dolari.180 1. permanent negativ.032 -762 31.058 -231 1999 4. la fel ca şi pentru întregul comerţ exterior românesc.362 -119.290 -961 Sursă: Nicolae C.firmeitaliene 23 . Comparativ cu anul 1989. Suta. Comerţului şi Artizanatului al Republicii Italiene a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.929 5.2 1993 1.782 -139. ceea ce a făcut ca şoldul schimburilor României cu Italia să fie începând cu anul 1992.3 1995 2.761 2.153 3.318 2.692 -23 2003 7. şi Ministerul Industriei. adică într-o creştere de la 751 mil dolari la 9.980 2. Primii ani postcomunişti în România au fost pentru schimburile comerciale românoitaliene. semnată în aprilie 1997.601 -500. Dat fiind specificul economiei şi în general al investiţiilor italiene.643 1.şi cooperarea economică şi industrială. în ciuda creşterii permanente a exporturilor. valoarea acestora a fost depăşită de cea a importurilor.384 1.051 la 615 milioane dolari.9 1997 3.7 1992 751 264 487 -223. de asemenea valoarea produselor exportate de România spre Italia a scăzut de la 999 la 519 milioane dolari.773 4.605 1.270 5. memorandum intrat în vigoare începând cu august 2002.5 2001 5.

805 milioane euro importuri). Totuşi intrarea României în structurile U. benzina şi alte minerale. tendinţele în schimburile comerciale româno-italiene converg în direcţia amplificării acestora.2005. Companiile specializate în studiile de piaţă arată faptul că după integrarea în U. produsele din lemn. sectoarele în care firmele italiene prezente în România îşi orientează majoritatea produselor spre export (Italia sau alte state ale Uniunii Europene). importurile din Italia vizează: materialele textile (stofa. Poglia.clubafaceri. principalele grupe de produse exportate de România în Italia şi care au ocupat permanent primele două locuri au fost materialele textile şi produsele de încălţăminte/ pielărie. produsele de lenjerie.ro/info. conductele. Principalele grupe de produse importate de România din Italia şi care şi-au păstrat importantă la ponderea schimburilor în ultimii ani sunt : produsele textile. În anul 2002. Este evident faptul că sectoarele interesate în exporturi spre Italia sunt aproape cele tradiţionale. În ansamblu se poate aprecia faptul că importurile din Italia sunt dinamice şi substanţiale. comerţul României şi al Bulgariei va fi mai accentuat şi fără şocuri majore. printre articolele exportate frecvent în Italia s-au numărat : tricourile şi maiourile din bumbac (în general confecţiile şi tricotajele). motorina.098 milioane euro (2. adică sectoarele care se bazează pe o producţie cu o mai mare cerere a forţei de muncă. maşinile agricole şi industriale. echipamente şi piese de schimb.. pielăriei şi articolelor din încălţăminte sau maşinilor. aparatele şi echipamentele electrice. caracterizate de o înaltă prelucrare sau o foarte bună calitate. metale şi articole din metale. mătase. cele mai multe schimburi comerciale sunt realizate cu regiunile din Nordul şi Centrul Italiei. maşinile. Pe categorii de mărfuri. următorul partener comercial al României.E. 722 milioane euro importuri).571 milioane euro (849 milioane euro exporturi.cu 1997. Sardinia şi Sicilia.firmeitaliene 24 . următoarele grupe de produse exportate au fost : produsele chimice.293 mil euro exporturi. pasta din lemn. această ţară să devină principalul partener comercial al României şi să ocupe de atunci. produse minerale. Trebuie precizat faptul că schimburile comerciale româno-italiene sunt puternic corelate cu datele realizate de firmele italiene prin investiţii directe în România. după Italia. adică aceloraşi sectoare în care se înregistrează un flux major de intrare al materiilor prime semiprelucrate şi al maşinilor utilizate de către firmele italiene în România. produsele de încălţăminte şi pielărie.. Pe categorii de mărfuri. piatră. produsele chimice şi materialele plastice. produsele de pielărie şi încălţăminte. unde cele mai mari valori aparţin industriei textile şi a confecţiilor. lemnul tăiat şi produsele de mobilă.E. maşinile. Marche. 2. Toscana. hârtie şi carton. de încălţăminte şi pielărie. produsele minerale. Situaţia este similară în cazul importurilor. Acestora le urmează într-o măsură mai mică : Umbria. produse de pielărie(piei crude şi tăbăcite) şi blănuri. aparatele şi echipamentele electrice. Lombardia. În viitor. ceramică. putea aduce unele modificare în 20 www. apoi Anglia cu un total al tranzacţiilor de 1. cu un volum al tranzacţiilor de 5. Cu foarte mici schimbări ierarhice. accesorii pentru mobilă. Între anii 1990. Piemont şi Lazio. produsele vegetale. care comportă un anumit grad de semiprelucrare sau prelucrare sau chiar de finisare. ipsos. accesorii) maşini. Sectoarele cu cele mai mari valori la exporturi aparţin produselor semifabricare şi din sectorul textil. a fost Germania. locul întâi. Primele 8 regiuni care dezvoltă schimburi comerciale cu România sunt : Venote. materialele plastice. ciment.20 Raportat la spaţiul italian. strungurile. constant. Predominante sunt aşadar mărfurile „ made în Italy”. Emilia Renagna. produse alimentare.

1 Prezentarea generala a relatiilor Romania -Italia În Italia. au avut loc creşteri aproape generalizate ale importanţei mărcilor proprii (private label). Astaldi (modernizare şi construcţie autostrăzi). în 2008 existau peste 23. (petrochimie). Banca 21 Anca Stangaciu.I. Ed. Zoppas (sisteme de încălzire). inclusiv pentru România. grupul Frati (plăci fibro-lemnoase).configuraţia schimburilor comerciale. consorţiul Federici.E. Romania in contextul integrarii in structurile U. Ocrim (utilaje pentru morărit-panificaţie). Sistemul bancar italian este în prezent reprezentat în România de următoarele grupuri bancare : UniCredit. conform statisticilor publicate de Fundaţia Caritas/Migrantes. schimbarea comportamentului cumpărătorului roman în sensul creşterii exigentelor acestuia. Butan Gas (îmbuteliere gaz metan). anvelope). grupul Radici (fibre şi fire sintetice). în detrimentul celor de calitate scăzută. grupul E.21 CAPITOLUL II EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI CU ITALIA IN PERIOADA 2000-2009 2.N. studiile de piaţă arată faptul că în toate statele integrate recent în Uniunea Europeană. Incom (confecţii şi tricotaje). la o scădere a importurilor pentru anumite produse. ar putea determina în timp o modificare a caracteristicilor comerţului exterior românesc. ceea ce ar putea duce. Pirelli (cabluri. Astfel. Monte dei Paschi. Italstrade (modernizare aeroportul Bucureşti-Otopeni şi construcţie şi modernizare autostrăzi). Marconi (telecomunicaţii). în aşa fel încât să se renunţe treptat la sistemul lohn. grupul Nusco (prelucrarea lemnului). În plus. Banca di Roma. Todini. De asemenea. Zanussi (electocasnice). Relatii economice romano-italiene. Beltrame (siderurgie). Bucuresti 25 . creşterea interesului pentru bunurile de larg consum şi pentru cele de folosinţă îndelungată ar putea genera creşteri sau scăderi ale exporturilor sau importurilor pentru anumite produse. Agip Petroli (staţii de distribuţie a produselor petrolifere).554 de firme înfiinţate de cetăţeni români. şi să se obţină astfel o scădere a importurilor dinspre Italia şi celelalte state ale Uniunii. Economica 2005. preferinţa pentru produsele de calitate mai bună. Este vorba în primul rând despre faptul că România ar putea Încerca dezvoltarea mai susţinută a producţiei interne. Veneto Banca. Principalele societăţi italiene prezente în România: Ansaldo (centrala nuclear-electrică de la Cernavodă). Intesa. ENEL (distribuţia de energie).

Suceava şi în alte centre. Delta Dunării. Milano. Guvernul italian a decis acordarea accesului liber în următoarele sectoare: activităţi de conducere şi de înaltă calificare.Popolare di Verona şi San Paolo IMI Bank Romania.000 persoane (statisticile realizate de Fundaţia Caritas Migrantes aprecia existenţa unui număr de aproximativ 1. siderurgie. „Romania-piacere di conoscerti”). aprobat prin HG nr. Astaldi Spa. Torino).016. Roma. Maramureşul. Turism În ierarhia ţărilor de origine ale vizitatorilor străini în România. Craiova. pentru anii 2002 . activităţi casnice (menajere) şi de asistenţă pentru persoane (îngrijitoare). publicat în M. Milano.2005. Bonifica Spa. Comunitatea românească din Italia Numărul cetăţenilor români rezidenţi în Italia la 1 ianuarie 2009. după ponderea numărului de sosiri. activităţi sezoniere. cu o pondere de 4. Iaşi. Cluj-Napoca. Timişoara) şi cele 5 lectorate româneşti în Italia (Padova. iar limba română la Reggio Calabria. Program de colaborare culturală româno – italian. Punctele de interes ale italienilor în România sunt: oraşele medievale din Transilvania. privind proiectul pilot de predare a cursului de limbă. Italstrade Spa. limba italiană se mai predă la Oradea. Accesul pe piaţa forţei de muncă din Italia Regimul tranzitoriu prevăzut de Tratatele de aderare. semnat în august 2007. adoptat de către guvernul italian în decembrie 2006 pentru lucrătorii români şi bulgari.O. În privinţa sectoarelor pentru care nu este prevăzut accesul liber. JV Pizzarotti/Tirrena Scavi. Catania. era de circa 780. Pisa. agricol. Torino şi Udine. cultură şi civilizaţie română în şcoli italiene în care învaţă un număr important de elevi români. conform datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică din Italia. o nouă secție școlară bilingvă funcționează în cadrul Liceului Teoretic „Jean Louis Calderon” din Timișoara. Există 4 licee cu clase bilingve româno . semnat la Bucureşti. mânăstirile din Bucovina. dedicate mai bunei cunoaşteri a culturii şi realităţilor româneşti. în vigoare până la semnarea unui nou program. "Gheorghe Bariţiu" din Cluj Napoca şi Grupul Şcolar „Transilvania” din Deva). Pe lângă cele 6 lectorate italiene în România (Bucureşti. Cultură şi educaţie La 21 octombrie 2003 a fost semnat acord de colaborare culturală şi ştiinţifică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene. 1259/27 decembrie 2004.64% din total. Transporturi Compania Naţională Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CN ADNR) colaborează cu diferite firme italiene -Secol Spa. nr. în Italia au fost organizate cicluri de manifestări culturale de amploare („Piazza di Romania”. construcţii. semnat la Bucureşti. Florenţa. angajarea lucrătorilor 26 .000 persoane). Pisa. Începând cu anul școlar 2009-2010. 2273/9 decembrie 2004. la 17 aprilie 2002. turistic-hotelier. comunitatea românilor situându-se pe primul loc între comunităţile străine din Italia. Constanţa. Spea Spa. Napoli.italiene ("Dante Alighieri" şi "Ion Neculce" din Bucureşti. JV Garboli Coicos SpA –Tirrena Scavi Spa pentru construcţia şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Bucureşti. a fost prelungit şi pentru anul 2010. Italia ocupă locul 6. În cursul anului 2008. Document tehnic.

Algeria (1. Elveția (3. metale și produse din metal. Olanda (2. Convenție între România și Italia pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit și avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale. semnat la 6.7%). China (1. Franța (11. produse alimentare. Turcia (1. în baza principiilor instituite de regulile pieței interne comunitare precum și cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.români şi bulgari se realizează printr-o procedură simplificată: angajatorul italian depune. Japonia (1. mașini și aparate electrice si de precizie. ceea ce reprezintă o creștere cu 2. Grecia (2. Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2008 au fost: Germania (12. volumul schimburilor comerciale ale Italiei. produse din materiale plastice și cauciuc. mașini și aparate electrice și electronice.4%). ROMÂNIA (1. in 2008. Rusia (2.3%).34-35 din 23 aprilie 1977). direct sau prin intermediul oficiului poştal. Elveția (3. etc. Euro 27 . Austria (2.8%). cauciuc. Turcia (2. textile și îmbrăcăminte. ROMÂNIA (1.9%).5%). Acorduri comerciale importante: Acord intre Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene pentru promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor.1%) – locul 17 și alții. Spania (4.01. prin intermediul poştei. în baza căreia lucrătorul român sau bulgar solicită cartea de şedere la chestură. USD/ din 2003 mil. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16.8%).8%). metale și produse din metal.0%). Franța (9. Austria (2. Tabel nr.0%). Olanda (5.1979 (Monitorul Oficial nr.12. mașini și aparate mecanice.3%).0% față de 2007).2 Schimburile comerciale Schimburile comerciale ale României cu Italia se derulează. semnata la 14.4%).46%).12%).45%). Exportul Italiei În anul 2008.9%). SUA (3. Libia (3.1 miliarde euro. de la 1 ianuarie 2007.0%). Importul Italiei În anul 2008.4%). Elvetia (1. au fost de 743. și alții.72%).8 miliarde euro (creștere cu 2. Belgia (3. China (5. piele și produse din piele.113 din 23 mai 1991). Polonia (2. produse chimice.4%). importul Italiei a fost de 377.06. exportul Italiei a fost de 365. produse chimice. la Ghişeul Unic pentru Imigrare din cadrul Prefecturii competente o cerere tip de eliberare a autorizării de angajare. Marea Britanie (5.1%). Marea Britanie (3.02. mijloace de transport. Polonia (1.7%). fire si fibre sintetice și artificiale.în mil. Principalele grupe de produse la export sunt: mașini și utilaje mecanice.8%).1990 și intrat în vigoare la 27. 2.1991 (Monitorul Oficial nr.4%).9%). textile și îmbrăcăminte. băutura și tutun.5% fața de 2007.73%). Spania (7. băutură și tutun. Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol si gaze naturale.1 Dinamica schimburilor comerciale .0%).9%).0%). mijloace de transport.3 miliarde euro. produse alimentare.25%). Belgia (4. Rusia (3.1977 și intrată în vigoare la 06.4%). produse agricole. SUA (6.5%) – locul 15. Conform datelor publicate de ISTAT (Institutul italian de Statistica).

$ 2003 Mil. Euro 9. valoarea capitalului investit fiind de 935. produse metalurgice (14.7 2443. Societati mixte in România Conform datele statistice publicate de Oficiul Na țional al Registrului Comertului din România.4 miliarde euro. Euro 8528.6%).12.8% din valoarea totala a capitalului social subscris de societățile comerciale cu participare străina) 28 .18 6. cu o pondere de 16. Import din Italia: mașini. produse metalurgice (15.5 milioane euro (locul 6.3%).6%).25 4. iar importul de 6.6% fata de 31. aparate și echipamente electrice (23. etc.7%).2 miliarde euro.4% față de anul anterior.6%).89 .49 5. Exportul a fost de 5.270. În prezent.3% din totalul importurilor.0 7913. vehicule si echipamente de transport (8.0 4761.0 52. piei brute si tăbăcite (6.2 Total Export Import Sold 1051.762.6 miliarde euro in creștere cu 0.6%.2%).302. 9% din totalul numarului de companii străine).9 2318. 7 4014.2007.9%). in ultimii ani.8%).2 -124.7 3773. materii textile și articole din acestea (16. Euro 2007 Miliarde Euro 11. vehicule și echipamente de transport (4.984 (locul I). băuturi. cu o pondere de 11.032.637. Structura schimburilor de mărfuri in 2008 este urmatoarea: Export românesc: materii textile și articole din acestea (24. 0 4514. cu o pondere de 4. timp de 10 ani.71 Investiţii: La 31 decembrie 2008. Italia este a doua piață de desfacere a produselor românești cu o pondere de 15.6 7153.48 . mașini.56 5. 7 -232. La data de 31 ianuarie 2009 erau inregistrate în România 27. era de 26. mase plastice.07 4.3 -261.317.0 2837. în scădere cu 1.1.9 milioane euro (locul VI).8%). etc. cauciuc și articole conexe (4. aparate și echipamente electrice (17. 4 3460. $ 2000 Mil. $ 2002 Mil. numărul societăţilor mixte româno-italiene înregistrate în România.5 5937.01 6.9%). Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că.1. din anul 1997 până în 2007 Italia fiind primul partener comercial al României. 7 3692. schimburile comerciale româno-italiene au cunoscut o evoluție ascendentă.18 5. cauciuc și articole conexe (5.954. 7 500. în creștere cu 3. mase plastice. Euro 2004 Mil.7%). tutun (4. Italia este al doilea partener comercial al României. Italia ocupa unul din locurile importante și în ceea ce privește investițiile străine realizate în țara noastră. produse chimice (4. iar suma totală investită a fost de 1064.4% și a doua piață de origine pentru marfurile aduse în România (dupa Germania).47 2008 Miliarde eu ro 11.03 2006 Mil.9%). încălțăminte (14.11 5.0%).0 947.1989 Mil. La data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale româno-italiene au fost de 11.38 -1.1 -366. 0 999.7 3099.7 2005 Mil. $ 2001 Mil.8%). dupa Germaia.100 companii cu capital italian (locul 1.592.6 4140. produse alimentare.5 10.14 .

transport. deoarece exportul de animale vii a scăzut drastic ajungând la valoarea de 28.3%). rădăcini şi fructe comestibile. Domeniile de activitate sunt construcții-restructurări. plante .171.906 mil E. Nu acelaşi lucru îl putem spune şi în anul 2002. la 30. fie provenite din mediul agricol. Totodata.1 Evoluţia si structura exportului si importului în perioada 2000-2009 România a înregistrat la începutul anilor 2000 un export în valoare totală de 3. În anii următori creşterea mică dar constantă a exportului a făcut ca în anul 2007 să se atingă un nivel foarte apropiat de cel din anul 2001 şi anume o valoare de 44.5%).2. dulgherie-tâmplarie. transporturi. servicii prestate societăților și persoanelor. comerț en-gros și en-detail.334 mil E. România a exportat în cantităţi mici şi medii diferite produse. funcționau 23.554 de societăți deschise de persoane române imigrante în Italia (rezidente in Italia).12. Majoritatea sunt firme individuale. respectiv persoane fizice autorizate care activează majoritatea în domeniul construcțiilor (78. apoi in comerț (6.939 mil E. barpatiserie. etc. agricultură.2008. fie alimentare. care aveau cel putțn un acționar sau președinte al consiliului de administrație o persoană din România.2007 erau înregistrate pe teritoriul italian 6.879 societăți mixte italo-române. produsele exportate rămânând în mare măsură tot cele „tradiţionale”. Exportul de animale vii a fost unul de succes în anul 2001.584 mil E. servicii imobiliare. precum şi de preparate din cereala. 29 .06. înregistrând o valoare de 43.Societăț i cu capital românesc în Italia Datele Uniunii camerelor de comerț din Italia arata ca la 31. industria prelucratoare (5%). 2. din legume sau alimentare. Astfel s-au înregistrat exporturi de legume.

4% la valori exprimate în euro).506 mil E la 258.5 milioane lei (1743.Exportul de combustibili şi uleiuri minerale a oscilat foarte mult în această perioadă.1 milioane lei (1923. În 2005 creşterea a fost din nou una remarcabilă.9% la import).012 mil E. iar importurile au scăzut cu 17.3%din total exporturi şi 70.8 milioane lei (265.2% în luna ianuarie 2010 faţă de luna ianuarie 2009.4% la valori exprimate în lei(19.5% la valori exprimate în euro).1% la export şi 35.8 milioane lei (2732. exporturile FOB au însumat 9582.8 milioane euro). Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euroa fost determinată de aprecierea monedei naţionale cu 2.2% la import) şi alte produse manufacturate∗) (34.5% la valori exprimate în lei (4.5% la valori exprimate în euro).3milioane euro). 22 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia exporturilor in Romania 30 . ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43.5 milioane euro).5% la valori exprimate în lei (1.010 mil E. iar la sfârşitul acestei perioade exportul a înregistrat cea mai mică valoare atinsă şi anume de 51. 22 În luna ianuarie 2010.182 mil E. conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică. mai mic cu 1103. Faţă de luna decembrie 2009. iar importurile au crescut cu 3.8 milioane euro) decât în luna ianuarie 2009. În 2003 şi 2004 exportul a scăzut considerabil ajungând din nou în jurul a 100.3 milioane euro) la introduceri.7 milioane lei (2305. Comparativ cu luna ianuarie 2009. Deficitul comercial FOB-CIF în luna ianuarie 2010 a fost de 1783.7% la export şi respectiv 29. iar importurile CIF au însumat 11365.5milioane euro) la expedieri şi de 7964.1% la valori exprimate în lei(15.000 mil E.1% din total importuri. O diferenţă uriaşă de valoare s-a înregistrat între anii 2001 şi 2002 când exportul a crescut de la 60. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în luna ianuarie 2010 a fost de 7219. reprezentând 75. În luna ianuarie 2010. în fluctuaţii foarte mari au fost înregistrate în fiecare an. exportul de combustibili crescând până la 219. exporturile din luna ianuarie 2010 au scăzut cu 3.8% la valori exprimate în euro).1 milioanelei (426. Totuşi anii 2006 şi 2007 au avut un trend descendent. Acesta a fost punctul maxim atins în această perioadă. exporturile au crescut cu 18.

piei brute şi tăbăcite. Mai exact de la 11. puntul de cotitură a avut loc în anii 20052006 când exportul acestora a suferit o creştere semnificativă. urmând apoi o creştere uşoară până în 2007.000 mil E la începutul perioadei. Exportul de cauciuc şi articolele de cauciuc a început să înflorească cu anul 2004. În ceea ce priveşte produsele chimice anorganice. Ca dovadă 31 . continuându-şi ascensiunea până în 2007 când a şi atins valoarea maximă de 56. exportul s-a dublat până la suma de 22.456 mil E în 2005. Alte produse care au înregistrat o valoare medie a exporturilor au fost: cauciuc şi articole din cauciuc.481 în anul 2006.EXPORTURILE (FOB). IMPORTURILE (CIF) ŞI SOLDUL FOB/CIF AL OPERAŢIUNILOR DE COMERŢ Exporturi de o valoare medie au fost şi în cazul produselor chimice organice şi anorganice atingând împreună o valoare de peste 25. Pieile brute şi tăbăcite au fost exportate constant la o valoare aproximativ egală de la an la an. lemn precum şi obiecte din piele.914 mil E.

626 mil E. cazane.609 mil E. în anul 2001 exportul a fost în valoare de 40.423 mil. La fel s-a întâmplat şi în cazul exportului de cazane turbine sau motoare. iar în 2007 să atingă punctul maxim de 335. iar în anul 2007 de 44. E. valoare care s-a menţinut de-a lungul anilor.a constantei. turbine. fier şi oţel. fier. În anul 2001 valoarea exportata era de 92. Mai exact în anul 2001. Un alt produs care a înregistrat creşteri de la an la an a fost mobilă şi articolele similare cu o valoare iniţială a exporturilor de 61.598 mil E.377 mil E. ajungând la valoare de 361. aceasta a crescut considerabil pentru că în 2006 să ajungă la 262. când valoarea exportului a ajuns la 964. Primii ani nu au înregistrat creşteri importante. exportul acestor produse era de 158. iar în anul 2007 să atingă suma de 136. 24 23 24 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia exporturilor in Romania Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 32 . Acesta a înregistrat creşteri colosale. mai mult decât triplu faţă de anul 2001 (155. În acel an. oţel şi aluminiu.000 de mil până la valoare de 197.274 mil E în anul 2007. Maşinile. exportul a crescut în primii 3 ani. Exporturile de o valoare considerabilă au fost înregistrate de produse precum articole şi accesorii de îmbrăcăminte. schimbări majore s-au petrecut începând cu anul 2005.619 mil E.480 mil E.606 mil E.594 mil E. Cu o creştere constantă acesta a atins în anul 2007 valoarea de 93. însă din 2005 când valoarea de export s-a ridicat la 187. motoare sau maşini aparate şi echipamente electrice. până la valoare de 866.14 %. de aici urmând o trasa uşor descendentă. La fel s-a comportat şi exportul obiectelor din piele. Exportul de lemn a avut o creştere lineara de-a lungul aceste perioade. 23 În cazul produselor din fonta.223 mil E). însă anii următori au fost marcaţi de creşteri importante. aparatele şi echipamentele electrice reprezintă un alt produs de succes al exportului românesc. În cazul articolelor şi accesoriilor de îmbrăcăminte. Punctul maxim a fost atins în anul 2003.606 mil E. adică o creştere de 71. pentru că în anul 2007 să se înregistreze un export de 157.208 mil E. Următorii ani această valoare s-a menţinut pentru că în anul 2007 să atingă valoarea de 374. În anul 2006 exportul a crescut cu 40. iar în 2007 a fost atins punctul maxim de 231.926 mil E. au fost cele de încălţăminte şi părţi ale acesteia. Produsele care au avut cea mai mare valoare de export. Creşterea constantă a făcut ca această valoare să se dubleze.103 mil E.370 mil E. Valoarea exporturilor aproape că s-a triplat până în anul 2007.371 mil E. fonta.098 mil E.099 mil. ajungându-se ca în 2007 valoare exportului să se ridice la suma de 492.168 mil E în anul 2003. E. exportul de încălţăminte se făcea la valoare de 824.

Buletin statistic de comert international www. insse.ro 33 .

legume. 34 . producţia internă reuşind să acopere necesarul de cerere al romanilor.2. Odată cu trecerea timpului pretenţiile romanilor au crescut. plante. rădăcini.2Evoluţia importului şi structura acestuia în perioada 2000-2009 România a importat din Italia produse alimentare. fructe comestibile precum şi preparate alimentare sau din cereale. Acesta a fost modificarea în cazul unor produse precum carne şi organe comestibile. acestea să explodeze până la valori de 26 sau chiar 27.2. E la începutul anilor 2000.000 mil E în anul 2007.500 şi 5.000 mil. legume sau fructe într-o cantitate destul de mică. iar astfel s-a ajuns ca de la importuri cuprinse între 2.

358 mil E. Astfel în anul 2007.383 mil E. Acesta a urmat o traiectorie descendentă. când s-a ridicat la suma de 66. Punctul de maxim al importurilor de produse farmaceutice a fost atins în anul 2005.082 mil E. De asemenea. E. România a importat în cantităţi medii produse precum hârtie şi carton. şi anume 30. până la suma de 39. astfel importul ajungând la valoare de 115.25 Unul dintre principalele produse importate de România a fost reprezentat de pieile brute şi cele tăbăcite. Deci după un import substanţial în anul 2001. Dacă exportul a suferit modificări mari în această perioadă este de înţeles că şi importul să lucreze invers proporţional.393 mil E în anul 2001.119 mil E au fost alocaţi importului acestor produse. 25 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 35 . sumă foarte apropiată ca valoare cu exportul în aceeaşi perioadă. scăzând până în anul 2007 cu peste 27%.602 mil E. Importul a crescut cu 50. când suma de import era de 521. ceea ce înseamnă că importurile au constituit necesarul pentru a acoperii cererea. vată. precum şi articole şi accesorii de îmbrăcăminte. România nu a exportat însă astfel de produse. Astfel în anul 2007. În 2007 s-a păstrat însă un nivel ridicat de 42. ţesături speciale. Din acel moment a urmat o creştere treptată. pentru că apoi să se menţină până în anul 2006.000 mil E în anul 2002. în creştere constantă de la an la an. însă nu s-a mai ajuns niciodată la suma din anul 2001.284 mil.924 mil E. România a înregistrat un import de 46. suma de zece ori mai mare decât exportul la acea vreme. pâslă. În anul 2001.176 mil E. importul acestor produse era de 103. 454.971 mil E.În anul 2001 combustibilii şi uleiurile minerale erau importate într-o cantitate mult mai mare decât cea exportata. care în anul 2001 era în valoare de 53. Importul de hârtie şi carton era de 71.177 mil E. În schimb România a importat produse farmaceutice de o valoare considerabilă. pâsla şi fire speciale. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre importul produselor de vată.087 mil E. acesta suferă o scădere bruscă în anii ce urmează ajungând în anul 2004 la pragul minim de 23.

pește și conserve de pește (13 milioane de euro).6% iar exporturile către Italia cu 38.000 mil E în anul 2001.1 milioane de euro). nici importul nu avea o valoare prea mică. Mai exact România a importat încălţăminte şi părţi ale acesteia în valoare de 216. creşterea a fost una enorma încă din primii ani. de asemenea. În valoare de 42. Principalele produse agro-alimentare exportate de Italia către România au fost: legumefructe (59. Totuşi abia de acum creşterile au fost cu adevărat incredibile. au urmat apoi creşteri remarcabile. suma ce depăşeşte cu mult alte produse importate.2 milioane de euro (in crestere cu 9. carne și preparate din carne (24.742 mil E. oţel sau aluminiu. pentru că anul 2007 să reprezinte valoarea maximă a importurilor din această perioadă şi anume 521.3% iar exporturile cu 0. asigurand României o balanță net pozitivă).27 Pe primul loc la capitolul importuri este cel de cazane. vin (3.Dacă exportul de încălţăminte era unul foarte mare în 2001.256 mil. conform ISTAT. Dacă în primii trei ani diferenţele erau mici. fier. astfel în anul 2004 importul se ridică până la 154. adică cu peste 50% mai mult decât în anul precedent. Germania. importurile crescând cu 3.975 mil E. S-au inregistrat. acesta a crescut treptat până în 2007 când s-a ajuns la un nivel dublu. 26 27 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 36 . Bulgaria și Polonia. Italia situându-se pe a șasea poziție în topul țărilor furnizoare de astfel de produse. pentru că în 2007 să atingă aproape 400.9 milioane de euro). Schimburile comerciale intre Romania și Italia pe segmentul agroalimentar s-au ridicat în 2009 la 709.959 mil E şi era în continuă creştere. România a mai importat în cantităţi medii produse de materie primă precum fonta.3% față de aceeași perioada a anului precedent.074 mil E.5 milioane de euro). valori importante si la importul din Italia de cafea (11. Romania a importat din Italia produse agricole și alimentare în valoare de 226.9% față de anul precedent. Astfel în 2005 valoarea importurilor atingea 719.200 mil E.768 mil E.515 mil E. Analizând datele statistice publicate de către Institutul Roman de Statistică (INS) pentru primele doua luni ale lui 2010 observăm o relansare a schimburilor comerciale între România și Italia. Italia s-a confirmat ca primul furnizor de paste făinoase (4.2 milioane de euro). iar importul a continuat să crească şi în anul următor cu aproximativ aceeaşi valoare. valoare care s-a păstrat până în 2007 când importul înregistrat era de 237. dulciuri și produse de patiserie (18 milioane de euro). 26 Unul dintre importurile cu un progres bun a fost cel de articole şi accesorii de îmbrăcăminte. turbine şi motoare.8 milioane de euro). iar în 2006 valoare importurilor era de 303.7%.039 mil E.234 mil E.000 mil E. conserve și sucuri din legume și fructe (9.4 milioane de euro) și de ulei de masline (4. Asta înseamnă că în anul 2007 România a importat aceste produse pentru o valoare de 95. Aşadar în 2005 valoare importurilor a fost de 205.168 în anul 2001. În 2007 importul acestor produse a semnificat cea mai mare valoare de import înregistrată de România în această perioadă.9% fata de 2008 pe baza creșterii exportului către Italia cu 28. Cu o valoare a importurilor foarte mare încă din anul 2001.4 milioane de euro.092 mil E. În ceea ce privește schimburile în domeniul agroalimentar.158. Importul acestora era de aproape 100. E. şi anume de 474. după Ungaria. ajungându-se în 2003 la suma de 101. importurile din Italia au crescut cu 11. adică 1. Importul care a cunoscut una din cele mai mari ascensiuni în această perioadă a fost fără doar şi poate cel de automobile şi alte vehicule. Olanda. Însă nu a fost suficient.9 milioane de euro).

Putem observa că de-a lungul acestei perioade România şi-a păstrat „tradiţiile” menţinând un export ridicat al produselor finite precum îmbrăcăminte. încălţăminte sau mobilă şi un import la fel de ridicat de materie primă. Acest fapt reflectă faptul că România are în continuare o capacitate ridicată a forţei de muncă şi de asemenea personal calificat în numeroase domenii. la fel ca şi întregul capital străin în România este repartizat (încă) extrem de inegal.1. Ca urmare. în sensul existenţei unor mari discrepante între diferitele regiuni economice ale ţării şi în particular de specializare teritoriala şi diversificare parţială a industriei romaneşti. CAPITOLUL III CAPITALUL ITALIAN ÎN ROMÂNIA 3.2010 Din punct de vedere geografic. investiţiile italiene. Aceasta realizare este legată în genere. firmele italiene sunt concentrate cu 37 . Investiţiile de capital al Italiei în România în perioada 2000. de gradul inegal de dezvoltare al economiei.

un grad mare de industrializare. engros. instrumente şi instalaţii. altfel spus oraşele de interes pentru investitorii italieni au fost şi rămân în continuare: Bucureşti. zona de Vest. Judeţele de interes pentru investitorii italieni au ca urmare. devenita în timp „ la citta rumena colonizzata dagli imprenditori del Nord Est”.precădere în zona municipiului Bucureşti şi în zona Timiş. Economică 2005. turismului şi transporturilor. Ed. investitorii italieni erau prezenţi în industria alimentară şi cea a materialelor de construcţii (inclusiv marmură. Timişoara. căruia îi urmau. un PIB ridicat şi un potenţial de forţă de muncă calificat. distribuţia firmelor italiene pe zone administrative a fost următoarea: Bucureşti. Sursa: www. înregistrează un PIB/locuitor peste media naţională şi beneficiază de o forţă de muncă sporită pregătită sau cu o pregătire medie mai bună. perimetrele în care se concentrează numărul cel mai mare de investiţii cu capital străin din România. fapt pentru care oraşul şi în general zona.bnr. existau în Timişoara 1875 de firme cu capital italian. iar din punct de vedere al capitalului social. dacă analizăm raportul dintre PIB şi forţa de muncă putem constata că judeţele în care investiţiile italiene sunt predominante. ordinea era domeniul agricol. şi en detail). Bistriţa sau Oradea.ro În timp. un punct de corespondenţă cu Istituto Nazionale per îl Commercio Estero de la Roma. Pe sectoare de interne. Cluj. Arad. lemn şi mobilă. România in contextul integrării în structurile U. la Timişoara a fost creat pe lângă Consulatul General Italian. cea mai consistentă participare a capitalului italian atât din perspectiva capitalului social cât şi a numărului de societăţi era înregistrată în anul 2002 în industrie (peste 55%). pielărie şi încălţăminte. Dată fiind importanta activităţilor de import-export. Întradevăr. Primele demersuri investiţionale ale oamenilor de afaceri italieni s-au organizat la Timişoara. din punct de vedere al numărului firmelor. Constantă. În fapt.28 Interesul investitorilor italieni se va menţine şi după 2007 în limitele aceloraşi 28 Anca Stângaciu. granit. Relaţii economice româno-italiene.E. Centru. comercial. investiţiile italiene s-au extins spre alte oraşe din Banat. În anul 2002. în octombrie 2004. următorul domeniu de interes pentru firmele italiene era. domeniul comercial ( în ordine comerţ. domeniul agricol. pot fi considerate „ un veritabile modelo distrittuale italiano”. al serviciilor. De altfel. Maramureş şi într-o măsură mult mai mică spre Moldova. Întro măsură mai mică. Bucureşti 38 . Sud-Est. turismul şi transportul. serviciile. amenajări interioare). cu precădere în domeniile tradiţionale ale acesteia: textile şi confecţii. apoi Transilvania. construcţii. Oltenia sau Muntenia. Iaşi.

criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut al ofertei care îndeplinește condițiile tehnice solicitate prin documentația de 39 .2 Societăţi italiene în România -Studii de caz- 3.1 Firma ASTALDI SpA În Romania. va renova salonul oficial. euro. și un profit net de 26.4 milioane de euro și având ca termen de finalizare anul 2012. în prezent. O lucrare importantă la care va participa Astaldi este reconstruirea Stadionului National "Lia Manoliu" in asociere cu compania germană Max Bogl in cadrul unui contract cu o valoare totală de 170 mil. urmând să se desfășoare pe durata urmatoarelor 36 de luni. în lucrările de reabilitare a aeroportului internaț ional de la ClujNapoca."Contractul a fost atribuit prin licitație internațională cu precalificare. Lucrările de modernizare vor demara la începutul anului 2008.1 milioane de euro. Astaldi a început operațiunile în România în urma cu peste 20 de ani. Totodata. Compania are in executie lucrările aferente etapei a treia de extindere a Aeroportului Internaț ional Otopeni. În urma caștigării acestui contract. contract în valoare de 178 de milioane de euro pe care l-a caștigat în parteneriat cu compania spaniola FCC Construction. alături de predominanta investiţiilor italiene în industrie şi comerţ. 34 de poduri. Astaldi a executat 7% din tronsonul de autostrada Medgidia – Constanța (drum ce va fi definitivat in 2011. 3. Valoarea lucrarilor se va ridica la 25 mil. și construiește în prezent pasajul suprateran de la Basarab. Proiectul este realizat în proporție de 13%. un domeniu avut deja în vedere în strategiile investitorilor italieni privind Europa de Est şi de Sud. asocierii FCC Construccion SA/Astaldi SpA. în București. unde va construi un terminal nou. valoarea cumulată a contractelor Astaldi pentru modernizarea aeroportului Otopeni a ajuns la circa 290 de milioane de euro. podete și pasaje și 5 noduri rutiere.8 milioane de euro. din Capitala. o dată cu recenta integrare. Astaldi este unul dintre constructorii stadionului national «Lia Manoliu». Astaldi va executa lucrările de extindere a terminalului de sosiri și a celui de pasageri. în urma unei investiții de 81. Astaldi a participat la construcția autostrăzii București – Constanța. Grupul italian Astaldi a realizat în primele nouă luni ale anului trecut venituri de 930 de milioane de euro. contract semnat în 2007 în parteneriat cu grupul Max Bögl. euro.tendinţe sectoriale. Astfel. una dintre cele mai mari companii de construcții care activează pe piața locală. contract în valoare de 130. datorită complementarităţii dintre economia românească bazată pe o structură predominant tradiţionala şi cea italiană bazată pe utilizarea intensivă a forţei de muncă.2. contract în valoare de 76 de milioane de euro. pe fondul dezvoltării sistemului bancar şi al serviciilor în general în România şi chiar pentru investiţii în agricultură (crearea de ferme agricole). va participa la realizarea celei de-a treia etape a proiectului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Internatțonal Henri Coanda din Otopeni. contract in valoare de 56. Fetești-Cernavoda. va creşte probabil şi interesul investiţiilor italiene pentru sectorul serviciilor. în creștere cu 19% fața de aceeași perioadă a anului precedent. unde a fost implicată în construcția tronsoanelor Drajna-Fetești. va reorganiza fluxul de pasageri și va construi o nouă parcare auto. Compania italiana Astaldi. iar firma este implicată. De asemenea. În 3 ani se vor construi 22 km de autostrada.4 milioane de euro) si 14% din reabilitarea DN7 (între localitatile Arad și Oradea).

atribuire".Varianta de ocolire Constanța la profil de autostrada ocolește de la nord la sud Municipiul Constanta prin partea de vest.505. fără TVA. Licitația presupune construirea unui terminal ce va putea asigura tranzit pentru 300 de persoane/ora. Firma a furnizat din contractele cu statul român aproximativ 5% din profitul total al companiei. construcția Pasajului Basarab. va renova salonul oficial.35 mil.10. Un contract caștigat de Astaldi.86 miliarde euro.02 lei fara TVA. din Italia. a încheiat anul 2009 în mod pozitiv. oferta celor de la Astaldi a fost inferioara atât sub raportul prețului. Societatea a câstigat in 2003 licitația pentru reabilitarea unei portiuni de 23 de km din DN 66. Cifra de afaceri realizată de societate anul trecut a însumat 1. construcția fiind pe structura metalica. podete. euro.FCC Construccion SA. iar cea desfasurată .812 mp. desi reprezentanții acestora au dovedit de-a lungul timpului că serviciile prestate nu sunt întotdeauna la înălțimea așteptărilor beneficiarilor.2 km. în luna aprilie a anului trecut. iar perioada de garanție este de 24 de luni. Compania Astaldi SpA. notează valoarea acestuia este de 437. lungimea fiind de 22. atat pentru cei care vin din spațiul Schengen.3 milioane de lei.2 milioane de euro. Astaldi va executa lucrările de extindere a terminalului de sosiri și a celui de pasageri.611 euro cu TVA. Compania a câștigat și licitația pentru unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura de dupa '90.3 milioane de euro. Termenul de finalizare promis este de 29 de luni.. pasaje). Profituri substanțiale potrivit managerilor filialei românești. La inceputul anului. Tot italienii de la Astaldi sunt cei care au realizat si primele doua faze ale procesului de modernizare a Aeroportului Otopeni. Astaldi a mai câștigat un contract cu partea română. astfel că totalul lucrărilor se ridica la 290 de milioane de euro. Semnarea contractului de proiectare și de construcție era programată a avea loc intre 5 și 15 decembrie 2007. Astaldi a avut de câștigat.2004. Proiectul face parte din Coridorul Pan european IV și reprezintă trosonul final al autostrăzii A2 care leagă Municipiul București de Municipiul Constanța. "Creșterea de peste 20% înregistrată într-un context economic 40 . în vecinătatea orasului Ovidiu. de data aceasta în valoare de 76 de milioane de euro. valoarea estimată a investiției era de 167. avand subsol și parter.Durata contractului pentru executia lucrarilor este de 36 de luni. 5 noduri rutiere și un spațiu de servicii. indicele corespunzator pentru intervalul octombrie .730. proiectul incluzând construcția a 22 km de autostrada. va reorganiza fluxul de pasageri si va construi o nouă parcare auto.Preferintele românilor față de firma italiană Astaldi nu s-au schimbat.4% a vânzărilor. Costurile se ridică la 13. avand ca punct final Poarta 9 a Portului Constanța. privesșe construirea noului terminal de pasageri de la Aeroportul Cluj-Napoca. cât și pentru cei din afară. în baza unor contracte in valoare cumulată de 214 milioane de euro. Al treilea contract la Otopeni: înca 76 mil. euro. Licitația internaționala a fost câștigata de joint-venture-ul Asocierea Astaldi-Romairport-UIT. între localitățile hunedorene Petrosani si Baru.952 mp. Potrivit prevederilor contractului.Potrivit CNADNR. iar costurile se ridică la 396.Suprafața construită presupune 3. Cu toate ca din cele 7 firme care au depus oferta până la termenul stabilit. consemnând o creștere de 22.decembrie fiind de 469. echivalentul a 144.. Lucrările de modernizare vor debuta curand și vor dura încă 36 de luni. Traseul are ca punct de pornire nodul rutier ce asigura legatura cu DN 2A. 60 de milioane de euro. cât și al timpului de execuție.840. în perioada 1990 . și se dezvoltă prin Campia Dobrogei de Sud către DN 3 si DN 39. contractul a fost acordat consorțiului Astaldi SpA . 34 de lucrări de artă (poduri. obiectivul fiind realizarea celei de-a treia etape a proiectului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coanda din Otopeni. lucrările urmând să înceapă la 25 decembrie 2007 și să se termine la 25 decembrie 2009.

a declarat Stefano Cerri. Oscar Print. Prof.6% din total. În ceea ce privește afacerile diviziei de producție a energiei. Portofoliul de contracte / comenzi înregistrat la finele anului 2009 include proiecte în valoare de 9 miliarde euro.4%. presedinte al grupului. în acest mod ajungând să-şi închirieze spaţiile de producţie..29 Numele firmei este “EuroTricot”. precum și din consolidarea afacerilor în Europa. aceştia au luat în considerare extinderea activităţii în una din ţările esteuropene. iar cel de construcții civile și industriale a avut o cota de 12. proiectelor de căi ferate și tuneluri.2 miliarde euro provin din noile activități din Polonia. Atât sediul social cât şi sediul operativ se afla în Braşov. Merceologie. Dr. Operațiunile din Italia au contribuit cu 44.4%.2 Firma Eurotricot Asociaţii fondatori ai firmei au o experienţă de 20 de ani în domeniul tricotajelor.iar ca oraş sa ales capitala Bucureşti. în special. 1998 41 .distanţa faţă de ţară de origine.a. în timp ce Turcia și Europa de Est au deținut o cotă de 14. 3 personal TESA şi 1 tehnician italian care oferea consultanta în domeniul organizării activităţii şi controlului de calitate. Dr.2. Chile si Peru. Furegin Cinzia şi Mason Carlo. Sa găsit soluţia spaţiului de la uzina Carpatex Braşov. Ed. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. cu domiciliul în Padova. Astfel în anul 2000 au fost demarate formalităţile pentru deschiderea unei firme în Bucureşti. Nicolae Titulescu nr.9% la cifra de afaceri. America Latină. În luna mai 2001 a fost semnat contractul de închiriere cu uzina Carpatex. Întrucât în această fază nu se punea problema cumpărării unui spaţiu propriu de producţie. Factorii avuţi în vedere în procesul de luare a deciziei au fost:costul şi calificarea forţei de muncă. Chile si Peru. acestea au însumat 8. cunoscută uzina braşoveană a moştenit activele fostei întreprinderi de stat dar nu a reuşit să-şi menţină activitatea. datorită. Ion Stanciu. Din punct de vedere al categoriei lucrărilor realizate. Elena Părăianu. spaţiul funcţionând anterior cu aceeaşi destinaţie şi o mai mare apropiere de partenerul extern. iar aportul de 40. soluţie care prezenta multiple avantaje:un cost mai redus. Univ. În luna august 2001 a început activitatea de producţie cu un personal de 69 de salariaţi direct productivi. datorită achizițiilor recente ale fabricilor din Chile si Salvador. În urma analizei tuturor acestor factori. alegerea acestuia dorind să sugereze apartenenţa la spaţiul economic european.decizia luată a fost în favoarea României.În urma schimbărilor de regim politic din Europa de Est şi a apropierii acestor pieţe de piaţă Uniunii Europene.dificil a fost susținută de extinderea operațiunilor pe trei noi piețe. Primii acţionari ai firmei au fost doi cetăţeni italieni. str. Orientul Mijlociu si Turcia. Univ.stabilitatea mediului politic şi de afaceri. precum si reînceperii activității la unitatea din Costa Rica. pe de o parte. atât prin originea asociaţilor cât şi prin orientarea spre export a firmei.2 într-un spaţiul închiriat în incinta uzinei “Carpatex” s. Bucuresti. iar a doua parte a numelui sugerează domeniul de activitate. 29 Prof. sectorul de infrastructură a reprezentat 79% din veniturile operaționale. costul închirierii unei hale a făcut ca să fie luate în calcul posibilitatea deschiderii unui punct de lucru în alt oraş decât Bucureştiul. în lunile iunie-iulie a fost amenajat spaţial şi importate utilajele şi a început activitatea de recrutare de personal.infrastructura. în ciuda avantajelor oferite de piaţă românească.diferenţele culturale. din care 2. Lector. respectiv în Polonia. Univ. utilităţi existente deja. 3.7% a fost adus de piețele traditțonale ale Astaldi (din Africa si America Latinaă)".facilităţile fiscale oferite investitorilor străini . Ion Schileru.

Dr. persoanelor dinamice. aceştia au reuşit să atragă doua firme italiene în acest proiect şi astfel capitalul societăţii se măreşte prin atragerea noilor acţionari: FINEST SPA. De mare importanţă este ambalarea. o firmă financiară din Porderone. Bucuresti. cod CAEN 1760. Ion Stanciu. Materia primă este importată din Italia. Portofoliul de produse.Orientarea spre acest produs era determinat de stadiul de început al firmei. În luna august 2001 Firma şi-a început activitatea de producţie cu două secţii: tricotaje şi confecţii iar în ianuarie 2003 a deschis o a treia secţie – călcătorie. Univ. Produsele se adresează familiilor în general. în continuă schimbare şi reactualizare este creat în departamentele de cercetare-dezvoltare din Italia şi sunt testate pe pieţe de dimensiuni mai mici pentru o bună observare a reacţiei consumatorilor finali înainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din estul Europei cu care United Colors of Benetton lucrează în sistem lohn. automatizate şi beneficiază de consultanţă străină în folosirea lor: Secţia de tricotaje are în dotare: • 48 maşini SHIMĂ ŞES FF22. Germania. avantajele oferite de piaţă româneasca şi existenţa unui contract de lohn încheiat cu firma Benetton. Produsul principal al firmei a fost la început serviciul de lohn.30 În momentul de fata firma deţine maşini moderne. ambalare. Marca şi-a căpătat pe parcursul timpului un binecunoscut renume bazat pe calitate şi pe preţuri acceptabile. Merceologie. Ca activităţi complementare firma prestează şi operaţiuni de confecţii tricotaje precum şi finisaje ale confecţiilor. destinată finisării. Univ. Oscar Print.Produsul finit este exportat clienţilor externi. Franţa sau din ţară. Ed. Elena Părăianu.Conducerea firmei urmăreşte dezvoltarea şi în această direcţie. urmând ca apoi să se îndrepte către consumatori. vopsire şi tratare a acestor produse. ca : aplicarea de accesorii. Lector. Numărul total al salariaţilor firmei este 251. cu o participare de 80% din capitalul social. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. având ca obiectiv sprijinirea firmelor italiene care decid să opereze pe pieţe est europene. menţinându-se în acest caz condiţiile calitative de standarde internaţionale şi cu ambalaje ecologice. Având ca principale argumente experienţa acţionarilor în domeniul tricotajelor. domeniul principal de activitate îl constituie fabricarea de metraje prin tricotare. CIEFFE SRL . de experienţa şi de nivelul resurselor. finete12 30 Prof. etichetarea. Univ. sportive dar şi oamenilor de afaceri şi sunt disponibile intro gama diversă de sortimente şi culori special concepute şi realizate pentru a satisface cerinţele tuturor clienţilor indiferent de vârstă.În 2005 s-a deschis o secţie de spălare. 1998 42 . calcare. Dr. astfel: • Direct productivi 224 • Cu funcţii de conducere 9 • TESA 18 Conform clasificării CAEN. firma cu sediul în Padova şi care operează în domeniul tricotajelor. urmărindu-se ca în viitor firma să realizeze propriile produse. Firma produce o gamă de articole de ultimă modă. şi prezentarea directă clienţilor . Ion Schileru.Aceştia au căutat pe piaţa italiană potenţiali finanţatori pe care să-i implice în proiectul lor ce constă în a iniţia o activitate de tricotaje şi confecţii de tricotaje în România.În crearea acestor articole echipa de creaţie urmăreşte o linie clasică pentru a acoperi toate cerinţele pieţei şi introducerea de elemente moderne pentru generaţiile tinere. Prof. marca Benetton şi nu numai.

Firul recepţionat este prima fază parafinat cu ajutorul celor două maşini de bobinat iar apoi tricotat panouri. Firma are semnat un contract lohn cu marele concern United Colors of Benetton.• 12 maşini SHIMĂ ŞES FF22. 12. Prof. Brother 11 pentru ataşarea etichetelor de marcă. în zonele urbane relativ mari. Ion Stanciu. Dr. Astfel pentru produsele similare oferite de către firmele concurente se aplică strategia preţului minim faţă de aceştia. nasturi şi alte accesorii particulare. Comma).SUA. Merceologie.5 cm. fuste. Rinascente.31 Principalele resurse productive şi tehnice îşi au bazele în departamentele de creaţie din Italia iar fabricile de producţie sunt distribuite în principalele tari est-europene ( România.Firma îşi propune menţinerea imaginii pozitive create în decursul a zeci de ani de activitate bazată pe o calitate de nivel superior şi o gamă cât mai variată şi modernizata an de an. Ed. Bulgaria) dar şi pe alte continente : Japonia. Dr. Univ. OV (6). Ungaria. traveta (4). toate importate din Italia. pantaloni. a mărimii şi a compoziţiei. Compania îşi desfăşoară mai intens activitatea pe teritoriul UE dar şi pe teritoriul ţărilor asociate la UE. fie călcate în cea de-a treia secţie. Mai exista colaborări cu firme din Spania ( Laura G). maşini de cusut rectilinii şi se recontrolează la manechini (3). Univ. Maşinile sunt foarte uşor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu ajutorul dischetelor (suport floppy). Coreea.Pentru produsele particulare se recurge la o politică agresivă de preţ până la apariţia pe piaţa de noi variante de articole. În urma acestei operaţii fiecare produs trebuie să respecte în funcţie de mărime fisa tehnică a articolului cerută de client. Sunt îndepărtate petele de ulei. Finisarea produselor are loc în călcătorie unde parcul de maşini include: maşini Brother FGF. jeturi (58) de fineţe 16. Elena Părăianu. Italia ( Sisley. Ion Schileru. 7. Partea de confecţionat este urmată de la caz la caz.Aceste panouri sunt atent controlate şi trimise în următoare secţie – confecţii. Germania ( Miss Sixty. căciuli etc) sunt supuse unui control final pentru a îndepărta orice imperfecţiune urmând a fi călcate la patru prese KASS FG 43. finete5 • 6 maşini SHIMĂ ŞES FF22. una dintre marile firme producătoare şi distribuitoare de articole vestimentare cu sediul în Treviso. Oscar Print. vopsire. Politica de preţ aplicată pe piaţa de către Benetton diferă de la un produs la altul. Rusia. cu o reţea largă de magazine. etichete de preţ (ce diferă în funcţie de ţară de destinaţie). Bucuresti. scamele. Zara. firele străine şi apoi sunt ambalate atent în containere speciale . marja acceptată fiind de 0. 10.Clientul face un control selectiv al comenzilor iar dacă 0. Univ.5% din comandă prezintă probleme întreaga comandă este respinsă urmând a fi fie imputata fie transportată înapoi la firmă şi remediata. Egipt. Venezuela . Tunisia. Firma dispune de puternice surse financiare. având departamente specializate pe aceste domenii încă din primul an de existenţă. de bune surse logistice şi de resurse de marketing. în funcţie de tipul articolului şi al compoziţiei firului utilizat fie de spălare. unde sunt îmbinate cu ajutorul următoarelor maşini : feston (3). Upim) 31 Prof. fineţe 3 • 2 maşini PROTTI • 2 bobinatoare automatizate . tratare cu balsam şi alte soluţii speciale. Lector. Cieffe. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. 3. Italia încă din 1964. 1998 43 .Produsele (pulovere.Firma îşi propune să acopere segmentul de piaţă a marilor săi concurenţi dar şi eventualele segmente din piaţa încă nefructificate din zona UE. Concernul Benetton are o poziţie bună în momentul actual pe piaţa distribuţiei de articole vestimentare iar obiectivul principal este atingerea poziţiei de lider pe piaţă.

32 Perspective Un prim proiect al conducerii este schimbarea spaţiului actual prin construcţia unui sediu propriu.2. transformării.Comma’. Alpinigi Piteşti. 1998 44 . Anton Industries Arad. Fouremme Industries – Sibiu. Paola din Bucureşti.În procesul de producţie au existat colaborări cu numeroase firme din domeniu din diferite oraşe ale ţării : Intercomex – Bucureşti.3 Societatea ENEL Enel (Entitatea Naţională pentru Energie Electrică) a fost creată în Italia la data de 6 decembrie 1962 în scopul producerii. United Colors of Benetton acţionează într-un mediu concurenţial motiv pentru care trebuie să se folosească de inovaţie şi creativitatea în realizarea fiecărui articol şi de fermitate în politica de management. Polonia. Auronini – Buzău.Alte sute de firme din România pot reprezenta un concurent al firmei din Braşov şi un viitor colaborator al principalului nostru client United Colors of Benetton. Wragler-Lee-Mustang. Elena Părăianu. transportului. Columbus Mode. Augsburg – Piatra Neamţ. prin acţionare pe piaţă ca unic producător şi distribuitor a propriilor produse. VH Group. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. Cieffe Italia. o continuă modernizare a parcului de maşini. Sicem -Franta. Tricotex. Ion Stanciu. GMC din Sibiu. Dr. importării şi exportării. Tricotex – Titu. Gildatex Petroşani. Grandsert Timişoara • tricotaje. Maglificio 2002 Râmnicu Sărat.Spania. Prof. Merocsilvo – Piteşti. distribuţiei şi vânzării de energie electrică. 3. Ed.Tre-Ro. respectarea termenelor de livrare impuse de client şi o continuă modernizare a parcului de maşini. La nivel internaţional. United Colors of Benetton la fel ca alte mari concerne în domeniu au închis 20 de filiale din Italia îndreptându-şi atenţia spre tari est-europene cum ar fi România. Lector.Principalii concurenţi ai marelui concern sunt : Miss Sixty -Italia.Germania. Manufactura de Nord – Craiova. Univ. Bulgaria. Manufacture de Motru – Motru. înfiinţarea unui departament de marketing şi o rupere de sistemul lohn. Pe viitor firma îşi propune menţinerea la cele mai înalte standarde calitative în vederea creşterii profitului şi a realizării unei imagini pozitive. Bucuresti. Kandisky Oradea. Gnoato. Tricoelite – Bucureşti. Ion Schileru. Univ. Ştiut fiind faptul că ţara noastră se afla într-o regiune europeană foarte căutată pentru forţa de muncă foarte ieftină şi că acest domeniu al textilelor necesita forţa de muncă extinsă – firma are foarte mulţi concurenţi în ţara dar mai ales peste hotare. Linia 41 Bihor. Crearea companiei a reprezentat cea mai importantă măsură de reformă economică aprobată de Parlamentul Italian de la sfârşitul 32 Prof.Astfel Eurotricot are ca obiectiv principal menţinerea la cele mai înalte standarde calitative a produselor executate. Merceologie. Dr. confecţii şi finisare : Eurotricot Braşov. Oscar Print. şi realizarea exportului cu mijloace proprii de transport. Riscul de a pierde principalul client United Colors of Benetton ( 90% din producţie ) este din acest motiv foarte ridicat . Univ. Maglia. Maglia Cluj. Maglificio 2002 – Piteşti.Se doreşte realizarea de produse proprii prin lansarea de articole create în interiorul firmei. Slovacia unde găsesc forţa de muncă ieftină şi chiar specializată în unele cazuri United Colors of Benetton are în România nu mai puţin de 29 de firme cu care lucrează în sistem lohn: • spălătorii : Martelli Europe Buzău.

pentru a înlocui cele 30 milioane de contoare în funcţiune la momentul respectiv.000 MW (cifra valabilă pentru 33 34 www. Enel şi-a încheiat procesul de reorganizare prin crearea Enel Produzione. achiziţia şi vânzarea de energie electrică au fost liberalizate (în limitele obligaţiilor serviciului public).Primului Război Mondial. Legea 359/1992 a dat dreptul companiei de a desfăşura activităţi care înainte erau rezervate pentru vechea autoritate. 1999: Decretul Bersani. La 2 noiembrie. atâta timp cât separarea financiară şi operativă este păstrată. decretul a determinat crearea de companii separate în acest sector . Enel este prezent în 22 de ţări. Terna şi Enel Distribuzione. Codul exprimă responsabilităţile şi angajamentele etice ale companiei asumate de angajaţi şi membrii Consiliului de Administraţie în desfăşurarea activităţii. În consecinţă.adică producţie.ro 45 .enel. exportul. America de Nord şi America Latină. Documentul stabileşte principiile generale. de la telefonie până la gaz. Unicul acţionar era în această fază Ministerul Trezoreriei. 2002: Codul etic şi un nou model organizaţional În data de 28 martie 2002.34 Enel este cea mai mare companie energetică din Italia şi cea de-a doua companie de utilităţi din Europa. are o capacitate de generare de 83. Enel a devenit un holding. a fost iniţiat procesul de schimbare a centrului de focalizare către producţia de energie. împreună cu Acciona. cât şi la cea din Statele Unite ale Americii. cu noi companii create pentru a desfăşura diferite activităţi. distribuţie şi vânzare către clienţii eligibili – iar compania a fost obligată să îşi reducă capacitatea de producţie la nu mai puţin de 15. importul. acţiunile Enel erau listate atât la bursa italiană. După achiziţionarea companiei de utilităţi Endesa. ce foloseşte reţeaua electrică pentru transmiterea datelor. privatizarea şi contorizarea digitală Se liberalizează industria italiană de energie electrică. Enel Distribuzione a început un proiect de dezvoltare a unui nou contor digital. furnizare. ce a intrat în vigoare la 1 aprilie 1999 a definit regulile noii pieţe. cât şi ca număr de investitori). De asemenea. Rezultatul acestui angajament a fost sistemul de telegestiune automată pentru măsurare integrată.ro www. Enel produce şi distribuie energie electrică în Europa. un document de o importanţă deosebită pentru companie. fiind listată din 1999 la bursa din Milano. Enel a devenit o companie cotată la bursă. notificarea şi administrarea contractelor de energie electrică.000MW (împărţită în trei companii de producţie) până în 2002. Acesta a fost anul de începere a privatizării Enel şi a cotării la bursă. standardele de conducere şi mecanisme de evitarea a unui comportament incorect. grupul Enel a conceput un cod etic. prin plasarea a aproape 4 miliarde de acţiuni (cea mai mare ofertă din Europa şi a doua ca mărime din lume atât ca valoare. ca un prim pas spre privatizare. cu scopul de a deveni cel mai puternic producător şi distribuitor de electricitate şi gaz. Aşa-numitul “Decret Bersani”.enel. Aceste activităţi pot fi făcute şi de o singură entitate. În cazul Enel.33 1992: În curs de privatizare La aproape 30 de ani de la începuturile sale. Producţia. În 2002 s-a încheiat procesul de reducere a cotei de piaţă deţinute. conform prevederilor legislative pentru liberalizarea pieţei de energie.

prin punerea în funcţiune a 731 de lămpi cu incandescenţă. Dobrogea şi Muntenia Sud. pentru că în 1903 să se realizeze iluminarea Portului Constanţa folosindu-se energia mecanică de la o locomotivă. prin semnarea contractului de privatizare cu investitorul ENEL SpA.35 Enel Electrică Banat SA a fost una dintre primele companii cu capital majoritar privat. atingând astfel dimensiunea optimă în sectorul de distribuţie a energiei electrice.7 milioane. nucleare. Primul act care atestă formarea Societăţii Comunale de Întreprinderi Electrice Constanţa este Decretul Regal din 1930. Enel a fost prima companie de utilităţi din lume care a înlocuit contoarele tradiţionale cu contoare moderne digitale. Enel a obţinut venituri de 43.9 miliarde de euro. atrăgând atenţia celorlalte companii de utilităţi din lume. Pe piaţa românească. continuă cu introducerea în locuinţe şi în obiective comerciale a electricităţii 3 ani mai târziu. În 2007.760 de angajaţi la nivel mondial şi deţine centrale hidroelectrice. Enel în România Enel este cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România. operaţiunile Enel în România se desfăşoară prin companiile Enel Energie. EBITDA de 10 miliarde de euro şi un profit net de 3. De-a lungul timpului. eoliene şi fotovoltaice. dată de referinţă pentru societatea noastră. Enel şi-a dublat volumul operaţiunilor. pe o lungime de 59 km. care fac posibile citirea şi gestiunea în timp real a consumului de energie. creată . piaţa energetică din sud-vestul a României a cunoscut o dezvoltare continuă. prin preluarea participaţiilor majoritare la trei companii de distribuţie şi furnizare a electricităţii din regiunile Banat. În prezent. cu peste 2. geotermale. Enel Electrică Dobrogea Istoria energeticii din zona Dobrogea porneşte din 1898. 1. din sectorul energetic românesc. Prin achiziţia Muntenia Sud. şi al doilea distribuitor de gaze naturale din Italia. Enel Energie Muntenia. Enel Electrică Banat Istoria energeticii bănăţene începe la 12 noiembrie 1884.6 miliarde de euro.5 milioane de consumatori şi cu o cotă de piaţă de 10%. Enel Distribuţie Dobrogea. când sunt montate primele lămpi cu arc voltaic folosite pentru iluminarea falezei din Constanţa şi a interiorului Cazinoului. corelată cu evoluţia economică şi socială a zonei. termoelectrice. în data de 19 iulie 2004. urmând astfel modelul de activitate al Grupului.enel. când Timişoara a devenit primul oraş european cu iluminat electric stradal. Enel este compania italiană cu cel mai mare număr de acţionari. Compania are 76. Această inovaţie a permis companiei Enel să implementeze dispozitive care să permită obţinerea de reduceri de consum seară sau în weekend.primele 9 luni ale anului 2008) şi circa 52 de milioane de consumatori de energie electrică şi gaz natural. Enel intenţionează să activeze şi în sectorul producţiei de energie. 35 www. Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Muntenia.ro 46 .

Perspective Compania Enel va înveşti câte 150 milioane euro anual. a declarat. care asigură servicii comune pentru aceste trei entităţi. companiile de distribuţie Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Dobrogea. O centrală nucleară.450.300 de angajaţi Enel Distribuţie Muntenia • 40. Enel Electrică Banat şi Enel Electrică Dobrogea au fost reorganizate după un nou model funcţional. Tulcea.000 clienţi • 520 de angajaţi Enel Distribuţie Banat • 30. Enel SpA a dobândit o participaţie majoritară în compania de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din Dobrogea. a fost creată o companie unică de vânzare a energiei – Enel Energie.000 clienţi36 • 530 de angajaţi Enel Energie Muntenia • 1.De atunci până în prezent.000 kilometri de reţea • 1.100. conform cerinţelor stipulate de legislaţia europeană şi românească. reţele pentru irigarea celei mai vaste zone agricole a României.000 kilometri de reţea • 1. în infrastructura de distribuţie. Astfel.530 de angajaţi Enel Distribuţie Dobrogea • 23. vicepreşedintele Euroelectric şi reprezentantul 36 standard. Ialomiţa. zona Dobrogei a beneficiat de o dezvoltare energetică substanţială. luni.500 de angajaţi 2007: O nouă structură organizaţională a Enel în România În urma procesului de separare a activităţii de distribuţie a energiei de cea de vânzare. Din iulie 2004. proces finalizat la 1 iulie 2007. care deserveşte cele 4 judeţe – Constanţa.money. iar numele companiei a devenit Enel Electrică Dobrogea Enel Energie • 1.100 kilometri de reţea • 1. Acesta a fost primul proces de privatizare din domeniul energiei electrice în România. în 2009 şi 2010. electrificarea Deltei Dunării sau deservirea energetică a unuia dintre cele mai mari porturi ale Europei. precum şi Enel Servicii.ro 47 . Călăraşi.

companiei Enel, Fulvio Conti. 37 "Enel va continua investiţiile în România, domeniul energetic din această ţară fiind atrăgător din acest punct de vedere. Enel va înveşti 150 milioane euro anual, în 2009 şi 2010, în infrastructura de distribuţie", a afirmat Fulvio Conti, la conferinţa Eurelectric.38 Investiţiile vor fi direcţionate către îmbunătăţirea reţelei de distribuţie, în sistemul de control al reţelelor şi în noi echipamente. "Enel este interesat, totodată, de a înveşti în companiile ce urmează să se înfiinţeze în România. În privinţa acestora pot spune că planul de restructurare a sistemului energetic este o mişcare bună a autorităţilor. Orice măsură de creştere a eficienţei energetice este binevenită. Enel este interesată să investească în astfel de grupuri", a adăugat Conti. Ministerul Economiei va lansa în dezbatere publică nouă strategie din sistemul energetic aceasta cuprinzând două companii integrate, care ar putea, potrivit ministrului Economiei, Adrian Videanu, să se finanţeze şi prin listarea unor acţiuni la Bursă. 3.2.4. BRANDURI ITALIENE DE LUX IN ROMANIA Ermenegildo Zegna Brandul italian Ermenegildo Zegna oferă în București costume pe masură din 2007. "În ultimii ani s-a produs o creștere mondială de 10% în ceea ce privește serviciul «made to measure», astfel încât această divizie reprezintă o componentă integrată în dezvoltarea brandului Zegna. În România, serviciul "su misura" a generat în sezonul toamnă-iarnă 2008-2009 o creștere de 243,7% a cifrei de afaceri față de aceeași perioadă a anului precedent. Un costum realizat integral din această stofă costă aproximativ 20.000 de euro. Există clienți care au platit prețuri extravagante pentru costume din stofă cu praf de diamant (Diamond Chip), cu fire din aur de 22 de carate (Gold Treasure) sau cu pulbere de lapislazuli. Costumele din astfel de materiale prețioase nu pot fi realizate decat tradițional, prețurile depășind 5.000 de euro. Un costum creat semitradițional costă mai putțn, începand de la 1.200 de euro și este de obicei gata pentru umeras în maxim o lună, în timp ce la un costum cusut în întregime manual se lucrează aproximativ 2 luni de zile. De aproape doi ani, compania lucrează și cu Brioni, celebra casa ce realizează costume "su misura", însa până în momentul de față majoritatea încasărilor provin din vânzările Scabal și Loro Piana. În condițiile crizei financiare, se spune că Stil European Impex este afectată de criză, însă unele afaceri din cadrul companiei, ca de exemplu Casa Frumoasa Store, unde de curând s-a deschis și un Caviar Bar, au consemnat creșteri. Cele mai populare stiluri de croitorie promovate de magazinele Zegna poartă numele unor orașe cunoscute din Italia: Roma - linia business și cea mai bine vanduta la nivel internațional - și Milano - care promoveaza linii mai atletice. Există și linia Couture, creată într-un stil italian clasic și mult personalizat de către croitor. Prețurile pentru un costum din cele trei game Zegna pornesc de la 2.500 de euro și pot ajunge la peste 10.000 de euro, în funcție de finisari manuale, de stofă și de gradul de personalizare (se pot realiza peste 100 de personalizari la cererea clientului). Costumele "su misura" sunt realizate de obicei de către Matteo Cavaliere, croitorul casei, care vine din Italia de mai multe ori pe an pentru a lua măsurile clienților din România. Aceștia pot alege dintre 450 de stofe, în vreme ce toate căptuselile și accesoriile sunt realizate din fibre naturale, bumbac, păr de cal și mătase. Finisajele sunt realizate de mână, de la tiv până la cusăturile etichetei interioare ce poartă numele clientului, iar durata realizarii unui costum pe măsura
37 38

standard.money.ro www.capitalul.ro/marketing

48

este între 4 si 6 saptamani. Unele dintre cele mai scumpe piese din atelier sunt costumele din mătase sau lână și mătase și tinutele de ceremonie cu redingote de mătase, care costă 1.500 de euro, dar care s-au vandut bine.. Pentru un costum realizat pe masura este nevoie de minim trei întalniri: întâlnirea inițiala, când se iau măsurile, prima probă și proba a doua, când costumul este gata pentru a fi livrat. "Mai pot exista însă și probe intermediare, în funcie de complexitatea modelului sau de conformația clientului, ceea ce poate face ca realizarea unui costum să dureze între doua săptămâni și 40 de zile", afirma designerul-croitor. Anual, câteva sute de clienți trec pragul atelierului lui Alexandru Ciucu, mulți dintre ei fiind oameni de afaceri. Cea mai mare sumă cheltuită de un client la o sesiune de cumpărături în atelier a fost până în acest moment de 12.000 de euro. Brandul autohton Dinasty a lansat la rândul său un serviciu de costume "made to measure", în 2007, în magazinul ALB si NEGRU Exclusive, însa acesta este disponibil și la showroom-ul companiei din Piatra Neamt. Clienții ce doresc un costum pe masură pot alege din țesături speciale Zegna și Drappers și din alte modele decât cele din oferta standard Dinasty, pentru prețuri ce ajung și la 2.000 de euro. Clientul poate alege să-și facă un costum din țesături cu lână în amestec cu mohair sau mătase și să-l accesorizeze cu butoni din argint cu pietre semiprețioase, pantofi si curea din piele de sarpe sau crocodil. Colectiile "de-a gata" Dinasty se gasesc în magazinele ALB si NEGRU (retea creata de Dinasty impreuna cu designerul Agnes Toma) și în magazinele proprii Dinasty. În magazinele ALB și NEGRU se găsesc în principal ținute de ceremonie și cocteil, iar in magazinele proprii Dinasty sunt disponibile colecțiile business și smart-casual. Linia de business se adreseaza clienților cu venituri peste medie care plătesc pentru o ținută completă (costum și accesorii) între 1.000 si 2.000 de lei. Pentru o costumație de ceremonie (costum, cămașă, pantofi, accesorii de gală - vesta si lavalieră sau brâu si papion) prețurile variază între 1.500 si 4.000 de lei, diferența de preț fiind dată în primul rand de materialele folosite pentru costum, camasa si accesorii de gala. În rețeaua ALB si NEGRU exista pentru clienți cu măsuri atipice și posibilitatea de a-și realiza costume pe comandă pentru un preț mai mic (mai mare cu 20-40% fața de prețul standard al costumului de pe raft), însă aceștia au doar opțiunea modelelor și a stofelor realizate în serie de către Dinasty. Desi vânzările pentru costumele de ceremonie au crescut anul acesta, spre deosebire de anii anteriori, s-au vândut totuși mai multe costume cu prețuri medii și sub medie, scăzând ponderea vânzărilor pentru costumele de top. Schimbarea obiceiurilor de consum, pe fondul crizei financiare, va duce si la o scadere cu aproximativ 20% a cifrei de afaceri in 2009 fată de 2008, estimează reprezentanții brandului. Cifra de afaceri a companiei Dinasty, care deține o cotă de piața la nivel național de circa 25%, a fost de 6 milioane de euro in 2008. Însa nu doar pentru costumele realizate pe masură s-au înregistrat anul acesta vânzări semnificative, ci si pentru branduri mai comerciale precum Dior sau Prada. Magazinul italian Mengotti a vandut anul acesta 95% dintre costumele exclusiviste pentru barbati Dolce & Gabbana, cusute cu fir de matase, dar si costume de la Prada, Dior, Neil Barrett sau Etro - cu detalii colorate din casmir si imprimeuri specifice.Mengotti a adus deja in magazin noile colectii de costume Dolce & Gabbana, Prada, Etro si Gucci pentru sezonul toamnă-iarnă, caracterizate prin culori puternice, materiale ca velur cu matase, capse si tintet pentru cei mai nonconformiști. Din colecția pentru sezonul rece deja s-au vandut 15% dintre costume, țn conditiile în care prețurile se situeaza între 1.000-1.900 de euro. Pentru oamenii de afaceri care vor de la costumele lor ceva mai multa culoare, Alexandru Ciucu a deschis la rândul său, în anul 2006, un atelier de croitorie "pe masura".
49

În atelierul lui Alexandru Ciucu s-au purtat anul acesta costumele si camașile business bleumarin, roz/rosu si alb, iar ca model, sacoul cambrat cu revere clasice, pantalonii pana si camasile cu pense. Preturile pentru un costum realizat de catre Ciucu oscileaza intre 700 si 3.000 de euro, în funcție de calitatea țesăturii. Însă unele dintre cele mai extravagante si costisitoare cereri ale clientilor atelierului Alexandru Ciucu au fost tinutele de ceremonii, prin care designerul declară ca vrea sa revigoreze "concepte vestimentare masculine ce impun o atitudine princiară, aristocratică". Geox Producatorul italian de încaltaminte Geox a vândut singura sa fabrică din România care producea un milion de perechi de pantofi anual și genera vânzări de peste 35 mil. euro. Fabrica Technic Development Timișoara avea aproape 900 de angajați și realiza 5% din producția totală a Geox. Firma a fost cumparata de un alt antreprenor italian prin intermediul companiei VT Manufacturing. Noul proprietar, Vicenzo Tagliaboschi, 64 de ani, care a mai activat in acest sector în Europa de Est, inclusiv Romania, ii va reangaja pe cei 880 de oameni care mai lucrau pentru Geox si va deveni unul dintre furnizorii de "pantofi care respira". La jumătatea anului trecut, fabrica din Timișoara avea 1.800 de angajati, reprezentantii companiei anuntand la acea vreme ca salariul mediu este de 300 de euro, dar veniturile unor angajati pot ajunge la 700 de euro sau chiar 1.500 de euro. Geox, care nu a dorit sa faca publica valoarea tranzacției, a vândut anul trecut peste 20 de milioane de perechi de pantofi in 68 de tari, 95% din productie fiind realizata prin parteneriate cu fabrici din Orientul Indepartat si Africa de Sud. Ca rezultat al strategiei de reorganizare a productiei, grupul Geox a decis sa vanda fabrica unui partener care produce de asemenea pentru noi, aceasta mutare neavând legatură cu creșterea costurilor fortei de munca din Romania. Singurul factor care a determinat aceasta decizie a fost volumul mic de producție, care nu justifica deținerea unei fabrici în Timișoara. Suntem însa în continuare interesați să producem aici prin intermediul unor fabrici partenere", a declarat Romina Zanchetta, manager de comunicare pentru Spania si Europa de Est în cadrul Geox. Acum doi ani Mario Moretti Polegato, președintele companiei, anunța ca 2008 va fi anul în care vânzările la nivel local vor avea o creștere de 84%, pana la nivelul de 2,4 mil. euro, de la 1,3 mil. euro cât s-a realizat cu un an in urma. Produsele Geox sunt distribuite in Romania prin intermediul companiei Otter Distribution, care a pus 23% din vânzările totale pe 2008, de peste 19 milioane de euro, pe seama brandului italian. Polegato dădea la acea vreme asigurari ca firma nu va reloca si nici nu va renunța la productia din Romania, deoarece costurile cu manopera pot fi suportate. Parfumul Quartz aparține colecției XJ 17/17 și este creat de casa italiană Xerjoff. Sticluta în care este stocată esența este creată din cuartz și inscripționată cu aur de 18 karate. În parfumeriile Elysee cel mai scump parfum din Romania, Quartz, care va costa 10.000 euro, devenind cea mai scumpa esenta comercializata in Romania, potrivit proprietarilor parfumeriilor. "Parfumurile de nisa sunt ediții limitate deaorece necesita materie prima atat de rară si de greu de prelucrat, incat face ca productia sa fie limitata", spune Sergio Momo, nasul care a creat parfumul. Tot procedeul de fabricare al parfumului, dar si al ambalajului, este realizat manual, cu materii prime rare, cum ar fi lemnul negru din Africa de Sud. Crearea colectiilor de
50

al modei. nu cu unitati proprii. si a fost creata. Marca recreeaza istoria glorioasei case de parfumuri fondate in Italia între secolele 18 si 19. aflat tot în portofoliul Elysee Conce. LVMH mai este prezent la nivel local cu lantul de magazine Beauty Shop Sephora. XJ 17/17 este prima colecție a casei XerJoff. ca expresie a unei calatorii pe taramul pretios al parfumurilor rare. locul unde se celebreaza afinitatea magica intre minunile naturii si maestria artizanilor italieni. Quartz detroneaza MDCI. Compania a avut o cifra de afaceri consolidata de 15. in 2009 vânzările au totalizat 3. cu o suprafaţă mai mică de 200 mp.parfumuri a durat mai bine de 2 ani. Peste 30 de branduri distribuite in regim de exclusivitate . in sistem de franciză. aflate pe lista de asteptare in tari din intreaga lume . Uden si Modoc. Shingl si Dhajala. 51 . În Capitala. XerJoff înseamna transcenderea dimensiunii olfactive și patrunderea într-un univers mult mai vast.printre care si esente rare. XerJoff va fi prezent în România în exclusivitate prin magazinele Elysée Concept. Alte 2 parfumuri. intr-o editie limitata.1 milioane de euro. Alte case internaționale de modă. În 2004. LVMH este una dintre cele mai mari entitați din industria luxului la nivel mondial și are activitați în domeniul bauturilor. Sergio Momo a infiintat XerJoff International. inspirata de caderea meteoritului Sikhote – Alin in 1947 din Siberia. L-a urmat colectia Shooting Stars . simbol desavârșit al exelentei si rafinamentului artistic. Homme. Fiecare dintre cele 299 de sticle de parfum ale colectie Shooting Stars contine un fragment de meteorit. Colectia contine 4 parfumuri: Elle. începand cu luna octombire 2009. Cu toate că în România marca este vândută într-un singur magazin. Tot în franciză funcționează și un magazin sub brandul Escada. in premiera si in exclusivitate în România. fiecare dintre acestea purtând numele unui celebru meteorit cazut pe pamant secolul trecut. al cosmeticelor și al retailului selectiv. sugerand parfumuri pentru doamne: Esquel. Marca Louis Vuittonoet Hennesy Louis Vuitton (LVMH) este cunoscută în întreaga lume pentru accesoriile de dama. XerJoff prezinta doua parfumuri din vechea colectie CASAMORATI. Colecția Vintage – Casamoratti 1888 intregeste portofoliul XerJoff cu o noua marca de parfumuri inspirata de vechea arta a parfumeriei italiene. al carui preț se ridică la 4. prin compania elena Sephora Marinopoulos. cu intentia de a salva mostenirea istorica si artistica a acestei epoci pline de stralucire. in sudul Frantei. unde perceptiile si senzorialul intalnesc cu luxul desavarsit. dar si pentru domni: Dhofar. în special posete. cel mai scump parfum adus in România până în prezent.000 euro. precum Dolce&Gabbana sau Giorgio Armani. de o echipa cu experienta internationala la Grasse. sunt active in cadrul unor magazine de profil. Elysée Concept este onorat să aducă. dupa un an de teste. celebra casă de parfumuri exclusiviste – “XerJoff”. o colectie de 6 parfumuri. una pentru domni – MEFISTO si cealalta pentru doamne – FIORE D’ULIVO. al bijuteriilor. singurul brand comparabil.3 miliarde de euro in 2006.alcatuiesc astăzi portofoliul exceptional al Elysee Concept. mai activeaza un magazin al designerului italian Versace. Irisss si XXY. stil si rafinament. Elysée isi propune sa aduca in Romania adevaratele puncte de reper in parfumerie. Nascut dintr-o imensa pasiune pentru parfumuri. Kobe si Ibitira s-au adaugat colectiei. acestea fiind insa aduse in Romania in sistem de franciza.

IT. Bucureşti 40 www.984 de firme italiene cu un capital investit de 935. prezenta capitalului italian în România a fost mai redusă decât în alte state fost comuniste. Prelucrarea şi analizarea datelor obţinute de la reprezentanţi ai firmelor italiene au permis judecaţi de valoare cu privire la caracteristicile rezultate şi chiar perspectivele capitalului italian în România. De altfel. la data de 31 ianuarie 2010. Unul dintre proiecte. Economică 2005. majoritare ca şi contribuţie a capitalului social al firmelor italiene în România.E. Pe de 39 Anca Stângaciu. Nord-Vest şi Centru. Datele incomplete ale chestionarelor folosite în monitorizarea firmelor italiene nu permit precizarea unor cifre clare. În ultimii ani au fost elaborate strategii privind implementarea IMM-urilor în România. cele mai multe sunt societăţi mixte. domeniul agroindustrial). România in contextul integrării în structurile U. vizau dezvoltare de investiţii în zona Bucureşti. majoritare ca şi număr. iar cel din Lazio. în prima jumătate a anilor 90. apoi din Centru şi într-o măsură mult mai mică din Sudul Italiei. De asemenea. dar se poate admite faptul că există o tendinţă de creştere a societăţilor cu participare integrală italiană. realizau investiţii cu precădere în zonele vestice sau nord vestice. Dintre acestea. precum şi la particularităţile de acţiune (strategii. rezulta faptul că în anul 2002. România a devenit o importanţă zona de interes pentru firmele italiene. Italienii propun o strategie speciala de dezvoltare a IMM-urilor romanesti 52 . a fost avansată oportunitatea extinderii modelului Timiş. ceea ce înseamnă deţinerea locului 1 (după număr) şi respectiv 6 (după capitalul social) în ierarhia statelor care investesc în România. scop. România devenea o ţară de referinţă pentru investiţiile italiene în Europa Central-Orientala. Campania (confecţii). menite să reducă decalajul existent între diferitele regiuni administrative ale României.9 milioane euro. Totuşi. instabil şi lipsit de prevederi clare referitoare la facilităţile acordate investitorilor străini în România. româno-italiene. mai cu seamă în zona Bucureşti. cadrul legislativ s-a dovedit incoerent. a riscului în afaceri şi chiar a celui venit dinspre instabilitatea politica.ro/info. prin crearea de întreprinderi mici şi medii italiene şi în alte zone ale ţării. obiective. regiunea de Vest. Cehia. intre diferite regiuni italiene şi romaneşti care au structuri economice compatibile: Lazio (turism. Relaţii economice româno-italiene.40 Aspectele referitoare la specificul investiţiilor italiene în România (tipologie. Basilicata (mobila). Din datele Institutului Naţional pentru Comerţ Exterior.firmeitaliene. Punerea în practică a acestor proiecte investiţionale ar fi cu atât mai importantă cu cât ele ar duce la crearea unor zone economice prospere.3. investiţiile provenite din Lombardia. Ungaria) fiind vorba astfel despre o relativă prudenta investiţionala care. La acestea se adaugă inconsistenta şi incoerenta politicilor de privatizare şi lipsa unei strategii de atragere a ISDurilor. domenii de interes). proiecte) vor fi analizate pe baza cercetării proprii făcute în legătură cu demersurile investiţionale italiene în spaţiul românesc. în timp ce firmele din Veneto. în primul rând a riscului valutar. atât la nivelul activităţilor comerciale (import-export) cât şi la nivelul ISD-urilor. în care sunt implicate Ambasada Italiei în România. Ed. Istituto Nazionale per îl Commercio Estero şi o serie de alte instituţii (Fundaţia Soros). la acea vreme putea fi explicată prin prezenta factorilor de risc. (Polonia. Conform datelor oficiale furnizate de către guvernul României privind investiţiile directe italiene. politici.39 La sfârşitul anilor 90.3 Cooperarea economică româno-italiană: realizări şi perspective După căderea regimului comunist. vizează colaborarea descentralizata prin înfrăţiri. erau înregistrate în România 26.clubafaceri. NordEst. la care se adaugă societăţile cu capital integral italian. iar iniţiativele au aparţinut în primul rând investitorilor din Nord. Bucureşti.

E. precum şi de alte avantaje pe care România le-a prezentat şi le va prezenta ca nou stat al Uniunii Europene. Dată fiind capacitatea lor de internaţionalizare. Motivaţia dominantă o constituie însă mâna de lucru ieftină şi care permite astfel reduceri substanţiale ale costului de producţie. Banca Înţesa (fosta Banca Commerciale Italiană care a funcţionat în perioada interbelică inclusiv în România). Bernardo Gasparini. forţa de muncă ieftină va rămâne pentru România un atu în atragerea capitalului italian. Butan Gas (îmbuteliere gaz metan). iar altă parte vizează doar activităţile de import/export (în domeniul comercial). la fel ca şi consorţiile Federici. totuşi în economia românească se regăsesc câteva din societăţile italiene prestigioase: Ansaldo. Banca San Paolo şi ÎMI Bank România (fosta West Bank din Arad). de cele mai multe ori. Referitor la acest ultim aspect. adică de dimensiuni mici şi mijlocii. De altfel. însă pe termen mediu şi lung acest avantaj va fi puternic diminuat. fenomen deja vizibil în sectoarele în care România se confrunta cu un deficit de forţă de muncă calificată (industria construcţiilor) sau supracalificata (domeniul IT). A treia categorie de societăţi funcţionează în domeniul serviciilor şi dezvolta activităţi specifice (servicii bancar-financiare. Raţiunile care îi determină pe oamenii de afaceri italieni să investească în economia românească sunt legate de potenţialul economic şi social. prevalent familiale. Parmalat (produse lactate. 2005 53 . Pirelli (cabluri). Piaţa de desfacere. Ca urmare a integrării. a produselor în Italia sau în alte state ale U. implicată în modernizarea aeroportului Bucuresti-Otopeni şi în general în construcţie şi modernizare de autostrăzi. UniCredit. ed. asigurări. Creşterile salariale din anii următori ar putea genera delocalizări ale firmelor italiene în interiorul spaţiului romanesc ( de pildă dinspre Banat spre Moldova) sau înafară acestuia.altă parte trebuie subliniata ideea că majoritatea firmelor italiene prezente în România. Banca di Roma. Deşi Italia nu este. industria de încălţăminte. Delocalozari si localozari productive. aşa cum rezultă de pe urma cercetării efectuate prin consemnarea opiniei a 40 de oameni de afaceri italieni. Eikon. Zanussi (electrocasnice). şi anume. consulting). scopul declarat al investitorilor italieni în România consta în reducerea costului de producţie şi vânzarea. o bună parte a firmelor italiene mici şi mijlocii au ca obiectiv de activitate producţia şi comercializarea produselor (în domeniul industrial). industria lemnului). o ţară a investiţiilor masive. ENEL (distribuţie de energie). Italstrade(achizitionata ulterior de Astaldi) . Veneto Bancă. îmbunătăţirea cadrului legislativ. Fiat (construcţii de maşini). Todini şi Astaldi. nivelul înalt de calificare sau specializare al angajaţilor romani din cadrul firmelor italiene şi nu numai. Faptul că investiţiile italiene în economia românească se realizează în principal în formă IMM-urilor este dovedit de numărul mare al firmelor înfiinţate. Sistemul bancar italian în România este în prezent constituit din 8 bănci: Banca ItaloRomena-Gruppo. regimul fiscal favorabil. prin excelenţă. cunoscută pentru modernizarea centralei nuclear-electrice de la Cernavoda.41 În acelaşi context al forţei de muncă. Ocrim (utilaje pentru morarit-panificatie). se va tinde tot mai mult însă spre reducerea acestui decalaj. În sectoarele industriale tradiţionale. nivelul înalt de dezvoltare economică în creştere sau oportunităţile zonale se pot constitiu în alte avantaje pentru dezvoltarea de investiţii în România. societate faimoasă în spaţiul romanesc încă din anii 20. sunt la fel ca şi în cazul sistemului investiţional italian. Agip Petroli (domeniul petrolifer). Pe termen scurt. raportul dintre costul manoperei în România şi respectiv Italia este la finele anului 2006 de aproximativ 1 la 10 (industria de confecţii. Cluj. strategia ARIS insista tocmai asupra accentuării facilităţilor regionale 41 Firme italiene si Romania. sucuri). trebuie subliniat un alt avantaj. Banca Monte del Paschi. Banca Popolare di Verona. Societăţile de asigurări italiene în România sunt reprezentate de Assicurazioni Generali. realitate evidenţiata inclusiv de presă italiană („mondopera bassa e figure proffesionali qualificate).

Desigur. de altfel. de model italian. agricole). În scopul obţinerii de profit. Firmele care se bazează pe utilizarea masivă a resurselor naturale romaneşti sunt cele din industria lemnului şi industria alimentară. bazate pe transferul parţial sau total al producţiei. din punct de vedere al resurselor naturale. Economică 2005. foarte puţine dintre firmele italiene prezente în România apelează la această oportunitate. Strategii si Prioritati www. România in contextul integrării în structurile U.E. caracterizate printr-o folosire intensivă a mâinii de lucru. industria confecţiilor. însă investiţiile mici şi mijlocii rămân esenţiale pentru elasticizarea structurii ramurilor economice romaneşti (de pildă trecerea de la specializarea în industria grea la specializări industriale eficiente).ro/strategia_aris.arisinvest.arisinvest.ro/strategia_aris. Strategii si Prioritati 54 . Preluarea şi implementarea fenomenului IMM-urilor de tip italian este importantă pentru faptul că aceasta insistă asupra organizării locale. Marco Rondină. pentru promovarea exporturilor.42 Fig2: Importanţa factorilor avuţi in vedere de către investitorii italieni Sursă: Anca Stângaciu. industria materialelor de construcţii. organizarea şi managementul instituţiilor publice locale. Bucureşti Modelul investiţional promovat aşadar de către firmele italiene în România este acela al IMM-urilor.pe care autorităţile lovale ar trebui să le acorde investitorilor străini: infrastructura adecvată. Agentia Romana de investitii. Ed. un model extrem de benefic pentru economia românească.43 42 43 www. probleme de mediu. deoarece majoritatea dintre ele lucrează în sistem lohn. consilier Unione della Imprese Italiane în România (UNIMPRESA) afirma în ianuarie 2005 faptul că România reprezintă tara în care se pot reproduce cel mai uşor condiţiile de succes ale economiei italiene. adică promovarea IMM-urilor. parcuri industriale. Italia poate să constituie şi din acest punct de vedere un model în sensul creării unui cadru optim pentru dezvoltarea investiţiilor în România: colaborarea eficienta dintre oamenii de afaceri şi reprezentanţii administraţiei locale. resurse umane disponibile. întreprinderile italiene mici şi mijlocii prezente în România promovează o serie de strategii productive. Esenţa acestor strategii consta în reducerea costurilor de producţie ale firmelor italiene prin folosirea forţei de muncă ieftine şi calificate din România. Agentia Romana de investitii. În sfârşit. IMM-urile reprezintă modelul cel mai compatibil pentru economia românească cu atât mai mult cu cât structura acesteia se bazează pe predominanta sectoarelor tradiţionale (industriale. România are nevoie de afluxul investiţiilor masive. chiar şi în cazul societăţilor din industria mobilei. Relaţii economice româno-italiene. o parte dintre materiile prime semiprelucrate sunt importate din Italia. stimularea şi atragerea de investiţii străine prin promovarea unor strategii locale. crearea de locuri de muncă etc. în aşa fel încât să se ajungă la un adevărat sistem industrial românesc.

Printre societăţile italiene care produc doar pentru România. aproximativ 20% dintre produsele obţinute în România sunt destinate pieţei interne. 60-65% spre alte ţări comunitare şi restul spre tari extracomunitare (SUA. o strategie general utilizată este strategia de import/export. în strânsă legătură cu prezenţa investitorilor italieni în spaţiul românesc. amenajări interioare sau mobila.44 În cazul firmelor industriale. dar mai cu seama a celor comerciale. Stefanel sau Max Mara. strategie ce constă în descentralizarea spre exterior a anumitor faze de producţie în regim vamal special şi apoi reimportarea semiproduselor pentru a obţine finisajele necesare în vederea păstrării mărcii „Made în Italy”. în perspectiva îmbunătăţirii simţitoare a calităţii vieţii. Strategia este aplicată cu precădere în industria textila. În sfârşit. prefabricate. web design. în construcţii şi amenajări interioare. De altfel tot mai multe firme italiene îşi deschid reprezentante în România cu scopul vânzării şi promovării produselor exclusiv pe piaţa românească. În legătură cu acest ultim aspect. dar care doresc să-şi construiască case în România. În astfel de situaţii.it. confecţii. industria de încălţăminte. strategia de dezvoltare a firmei este determinată în primul rând de calitatea înaltă a factorilor (input) şi costul scăzut al mâinii 44 www. conexiunile în sistemul moda implica colaborarea dintre marile firme de modă italiene şi întreprinderile mici şi medii italiene în sensul obţinerii produselor. respectiv transferul de către aceste întreprinderi a unei părţi sau a întregii producţii în România. au în vedere atragerea unor potenţiali clienţi romani care lucrează în Italia. dar şi firme specializate în produsele textile. Versace. O altă parte din firmele industriale utilizează strategia buy-back. denotă în mod clar fluxul mare al intrărilor de materii prime semiprelucrate şi maşini (destinate firmelor prezente în România). Astfel valorile mari ale importurilor din industria prelucrătoare (textile. taxa operaţiunii de transfer în exterior are în final efect doar asupra valorii adăugate a producţiei şi nu asupra valorii totale a produsului. Băncile italiene în România adopta strategii specifice domeniului bancar. Obiectivele principale vizează organizarea de servicii bancare şi mai cu seamă acordarea acestora de credite în beneficiul societăţilor cu capital integral italian sau „joint-ventures” care desfăşoară afaceri în România. Din perspectiva investitorilor italieni. industria mobilei şi într-o măsură mai mică în industria electromecanica. exportat apoi în Italia. ţările asiatice). industria confecţiilor.Cea mai frecventă strategie investiţională a firmelor italiene se bazează pe sistemul lohn şi constă în importarea de materii prime sau semi-fabricate din Italia în România în vederea obţinerii produsului finit. precum „Mutuo senza frontiere”.balcanionline. se număra restaurantele sau firmele de catering.încălţăminte) sau industria constructoare de maşini. Brăila care produce sub licenţa cămăşi şi bluze tricotate pentru celebrele case de modă: Valentino. O altă strategie utilizată mai ales în „sistema moda” (industria modei italiene) este traficul de perfecţionare pasivă. Toate aceste tipuri de strategii şi politici investiţionale denotă faptul că firmele italiene dezvolta în spaţiul romanesc forme de delocalizare organizate şi bine structurate. trebuie precizat faptul că peste 80% din produsele obţinute de către firmele italiene în România sunt exportate în afară: din această pondere 25-30% spre Italia. dar şi fluxul ieşirilor produselor semi-finite şi finite spre exterior. Faptul că firmele italiene dezvolta ample activităţi comerciale rezulta şi din datele privind schimburile comerciale româno-italiene. Indiferent de formă de delocalizare aplicată. însă tendinţa este de creştere a acestei cote. utilaje hidraulice. cum ar fi Ideea Casa (amenajări interioare). Ferre. Un exemplu relevant în acest sens este fabrica de cămăşi Braiconf. Unele dintre programe. Strategie per la Romania 55 . prin care întreprinzătorul italian oferă maşini sau utilaje producătorilor asociaţi locali care plătesc achiziţionările făcute în urma producţiei obţinute.

45 Aprecierile privind mediul de afaceri din România reflecta faptul că nivelul resurselor umane şi accesul la sursele de finanţare au cel mai pozitiv efect asupra dezvoltării firmelor italiene. Ed. Bucureşti 56 . încât o astfel de experienţa poate constitui un alt model pentru România. Majoritatea investitorilor italieni apreciază legislaţia privind concurenta. iar al doilea aspect la spiritul încă descurajant al legislaţiei romaneşti. Ed. favorizează cadrul unei concurente neloiale.E. căi de comunicaţii) Satisfăcător 5 Infrastructura administrativă (administraţia locală) Satisfăcător 6 Infrastructura ştiinţifică şi tehnologică (relaţia cu Satisfăcător mediu universitar. care creează astfel inconveniente 45 46 www. precum şi existenţa unor strategii locale viabile în acest sens. apoi de stabilitatea legislativă. legislaţia comercială şi cea privind mediul. printre aceştia. Pentru îmbunătăţirea cadrului investiţional românesc. Economică 2005. se impune de asemenea întărirea colaborării cu mediu universitar. Economică 2005.de lucru. imperfecţiunile şi carentele textului de lege referitor la concurenţa. Relaţii economice româno-italiene. ceva mai încurajanta.balcanionline. România in contextul integrării în structurile U. De pildă.ARD şi asociaţiilor Bun/Satisfăcător patronale 4 Infrastructura fizică (drumuri. Bucureşti În ciuda îmbunătăţirii climatului de afaceri există câţiva factori consideraţi de către investitorii italieni ca fiind de evident risc. Italia cunoaşte o puternică tradiţie pe linia dialogului dintre mediul de afaceri italian şi universităţi sau institute de cercetare. nivelul investiţiilor din zona sau spaţii comerciale din zona) şi într-o măsură mai mică de prezenţa furnizorilor în domeniile apropiate. Relaţii economice româno-italiene. Intrarea României în structurile UE reclama o îmbunătăţire a programelor locale de stimulare a investiţiilor străine. parcuri industriale) 7 Resursele umane Satisfăcător/slab Sursa: Anca Stângaciu. Primul inconvenient trebuie raportat la inflaţie şi modificarea rapidă a preţurilor. de condiţiile care influenţează cererea (creşterea consumului de piaţă în contextul aderării.it. legislaţia referitoare la regimul investiţiilor străine şi cea privind mediul fiscal şi valutar ca fiind insuficient de clară şi de stimulativa şi în sfârşit.E. România in contextul integrării în structurile U. se constată o situaţie ameliorata în cazul colaborării dintre firmele italiene – Camera de Comerţ şi Industrie – Agenţia Romană de Dezvoltare şi puţin încurajată în cazul colaborării cu administraţia locală. Strategie per la Romania Anca Stângaciu.46 Tabel 11:Componente ale mediului de afaceri românesc şi efectul acestora asupra rezultatelor firmelor italiene în anul 2006 Componente ale mediului de afaceri Efectul 1 Calificare şi calitatea resurselor umane Foarte bun/Bun 2 Accesul la surse de finanţare (credite) Bun 3 Susţinerea din partea CCI. cei care ţin de sistemul valutar şi sistemul legislativ. Din punct de vedere al instituţiilor publice care intra în contact cu capitalul italian.

E. Relaţii economice româno-italiene. România in contextul integrării în structurile U. mărfuri care de foarte multe ori sunt copii ale produselor italiene de înaltă calitate. Posibilitatea de a utiliza România ca baza de export pentru alte state 7. Riscul valutar. Economică 2005. realitate care se afla în legătură cu nivelul de trăi şi cererea relativ mică a populaţiei. dar care sunt vândute la preţuri mult mai mici decât articolele italiene. Instabilitatea legislativă 3. Concurenţă neloială 2. Facilităţi legislative (zone defavorizate) FACTORI NEGATIVI 1. infrastructura deficitara). Ed. Ed.E. Un exemplu concret în acest sens îl constituie dificultatea firmelor italiene de a face faţă competiţiei importurilor de mărfuri chinezeşti. Dezvoltarea actuale şi în perspectivă a economiei româneşti 5. la problemele de organizare şi management (birocraţia.majore pentru investitorii italieni şi în genere pentru cei străini. Tabel 12: Principalii factori care au influenţat rezultatele şi perspectivele firmelor italiene în România . Calitatea scăzută a vieţii în România (îndeosebi faţă de Italia) (cererea relativ mică) Sursă: Anca Stângaciu. Bucureşti În ansamblu oamenii de afaceri italieni apreciază mediul investiţional romanesc ca fiind unul propice dezvoltării unei afaceri bazate pe obţinerea de profit şi rentabilitate. migraţie). Surprinzător este faptul că riscul instabilităţii politice generat probabil de diferitele dispute interpartidice. Integrarea României la structurile UE 6. cadrul legislativ prea des modificat şi insuficient elaborat. Aspecte de mentalitate. Colaborarea şi legăturile cu asociaţii din statele vecine 4. Economică 2005. exporturile spre alte state din zona) în timp ce elementele cu impact negativ se referă la concurenţă neloială.47 În concluzie elementele care influenţează pozitiv activitatea firmelor italiene în România anului 2006 sunt legate în primul rând de resursele umane şi de scăderea costurilor de producţie. România in contextul integrării în structurile U. “Fie doar şi împlinirea la sfârşitul acestui an (6 decembrie) a 130 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Republica Italiană constituie un prilej pentru analizarea 47 Anca Stângaciu. este perceput ca fiind mai puternic decât riscul în afaceri sau chiar decât infrastructura comercială neadecvată. inflaţia 4. la fiscalitate sau la fenomenele sociale (nivel de trăi. Proximitatea faţă de statele occidentale 9. În general investitorii care consideră că fiind descurajant mediul de afaceri românesc. Costul scăzut al forţei de muncă şi calificarea acesteia 2. FACTORI POZITIVI 1. Relaţii economice româno-italiene. Infrastructura (fizică deficitară 5. Birocraţia 6. dar şi de contextul integrării ţării (creşterea cererii de piaţă. Resursele de materii prime 8. etica faţă de muncă 9. Instabilitatea forţei de muncă şi migraţia acesteia 8. Cererea pe piaţa de desfacere şi potenţialitatea viitoare 3. Fiscalitatea excesivă administrativă) 7. Bucureşti 57 . sunt cei care dezvoltă afaceri în domeniul comercial sau alimentar. întrun cadru cultural şi legislativ apropiat.

4% şi a doua piaţă de origine pentru mărfurile aduse în România (după Germania). cu o pondere de 11. deoarece încă din 1997 statele noastre au semnat un parteneriat pe care au hotărât să-l denumească în acest fel. printr-un deputat. Rusia.wordpress. După cum se ştie. Estonia. în creştere cu 0.6 miliarde Euro.relaţiilor bilaterale.5%). 48 Unul din farmecele diplomaţiei este de a prezenta doar realităţile convenabile. 30. Exportul a fost de 5. Bucurestiul va deveni punctul de intalnire al principalilor importatori si comercianti de bijuterii ce provin nu numai din Romania. cele mai multe. Această statistică economică oficială nu poate fi înţeleasă fără un alt element: factorul uman. funcţionau 23. După cum se ştie. Lituania. Polonia. ca o dovadă a recunoaşterii calităţii de minoritate cu trecut istoric. cu o pondere de 16. transporturi.06. cu o pondere de 4. şi un număr încă nedefinit de persoane al căror statut rămâne incert. şi în actualul context politic şi economic internaţional şi din ţările noastre. importanţa relaţiilor româno-italiene este cuprinsă într-un cuvânt plin de semnificaţii: „strategic”. data de 31 ianuarie 2009 erau înregistrate în România 27. Ucraina.4% faţă de anul anterior. Italia ocupa unul din locurile importante şi în ceea ce priveşte investiţiile străine realizate în ţara noastră. respectiv persoane fizice autorizate care activează majoritatea în domeniul construcţiilor (78.100 companii cu capital italian (locul 1. servicii imobiliare.12. 9% din totalul numărului de companii străine). când au căutat prosperitatea refuzată în Italia. industria prelucrătoare (5%).4 miliarde Euro. dacă romanii au colonizat Dacia acum aproape două milenii. Dar în cazul relaţiilor italo-române expresiile folosite de diplomaţi au deplină acoperire în realitate doar dacă ne gândim la câteva date statistice privind cooperarea economică: • la data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale româno-italiene a fost de 11. Majoritatea sunt firme individuale.com/2009/07/10/relatiile-romano-italiene-prezent-si-perspective/ 58 . iar importul de 6.3%).2 miliarde Euro.8% din valoarea totală a capitalului social subscris de societăţile comerciale cu participare străină).3% din totalul importurilor.2007. apoi în comerţ (6. Conform estimărilor cele mai recente. Kazakstan. a fost reînnoită anul trecut. Ungaria si Uzbekistan. această linie de continuitate în definirea intereselor României. italienii sunt reprezentanţi în Parlamentul României. în România sunt prezenţi peste 220. • conform datele statistice publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România. de cele mai multe ori implicaţi în activităţi economice. care sunt valabile. Însă italienii sunt prezenţi în România încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Slovacia. în Italia sunt peste 1 milion de români stabiliţi în mod legal. Într-un fel. • Italia este a doua piaţă de desfacere a produselor româneşti cu o pondere de 15. care evidentiaza faptul ca Romania devine o protagonista in peisajul evenimentelor 48 • la • la http://nastase. Cehia.000 de italieni. în creştere cu 3.6%. iar suma totală investită a fost de 1064. când parteneriatul strategic a devenit „consolidat”. Dar dincolo de cifrele rotunde sau de momentele aniversare.6% faţă de 31. dar si din tarile din Europa Centrala si Orientala: Bulgaria. Letonia. Este un eveniment important.554 de societăţi deschise de persoane române rezidente în Italia. urmaşii acestora îşi caută acum rădăcinile în Peninsulă!” Pe 22 si 23 iunie. în scădere cu 1. De altfel.2008.5 milioane Euro (locul 6. Parteneriatul Strategic Consolidat încearcă să definească principalele direcţii ale cooperării.

precum si Serata de Gala din 22 iunie care va fi organizata la Resedinta E. Conform datelor furnizate de Federatia Metalelor si Pietrelor Pretioase. Sediul central este la Roma. care va avea loc la Hotel Radisson Blue. Bijuteriile. avand in vedere cantitatile importante. sa intalneasca firme romanesti si straine din domeniul bijuteriilor. in timp ce pentru produsele de lux si cele ieftine scaderea a fost de doar 30%. Pe durata celor doua zile vor avea loc mai multe actiuni. Cea mai mare scadere (de 50%) s-a inregistrat pentru bijuteriile cu preturi medii. 116 in strainatate. si promoveaza relatiile de afaceri dintre companiile locale si partenerii italieni. sinonime ale elegantei. care ocupa aproximativ 10-15% din piata bijuteriilor. atat la Workshop cat si la Serata de Gala. reprezentantii romani si straini din domeniul bijuteriilor. fac parte din obiceiurile locale. foarte asteptate. data fiind criza economica actuala. sustine si dezvolta schimburile comerciale dintre Italia si celelalte tari ale lumii. prezent in Romania din 1969. avand o stransa conexiune cu intreaga retea de birouri. dupa perioada de boom inregistrata in anii 2007 si 2008. Evenimentul. Companiile din acest domeniu considera ca fiind normala aceasta scadere. Conform datelor comunicate de EUROSTAT. pe segmentul pietei produselor de lux. Romania a importat la nivel oficial metale pretioase.3% din piata). cu aceasta ocazie.europene la nivel inalt. ICE ofera informatii si asistenta companiilor straine care doresc sa stabileasca relatii de afaceri cu parteneri italieni. pe baza acreditarii. Biroul ICE de la Bucuresti. piata aurului. urmata de Turcia. Italia reprezinta principalul furnizor de bijuterii (cu 45. Procesul de occidentalizare a populatiei este deja inradacinat si tinerele generatii precum si cele de varsta medie poarta articole ale marcilor celebre. Germania si China. dar piata e mult mai dezvoltata. foarte ampla:17 in Italia. Cererea pentru astfel de articole a scazut in primul semestru din 2009 cu 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut. organizat de ICE Bucuresti (Institutul Italian pentru Comert Exterior) pentru prima oara in tara noastra. dar greu de estimat. iar circa 85% din bijuterii provin din import. asistenta si promovare a societatilor italiene interesate de piata romaneasca si cea a Republicii Moldova. in 2009. printre care Workshopul “Bijuterii italiene” cu intalniri B2B. cu scopul de a consolida prezenta produselor Made in Italy pe piata romaneasca si a celorlalte tari invitate. Masurile de siguranta luate vor fi pe masura importantei si tipologiei evenimentului. a argintului si a bijuteriilor a cunoscut o adevarata “explozie”. ce completeaza prezenta unei persoane.S. circa 10% din cantitatea comercializata o reprezinta aurul de 18 karate. pietre pretioase si semi-pretioase in valoare de 66. a caror activitate este comertul en-gros si en-detail.7 milioane Euro. se va bucura de prezenta a peste 40 dintre principalele companii italiene de bijuterii care vor avea posibilitatea. 59 . In Romania se comercializeaza pe piata oficiala in medie circa 15 tone de bijuterii de aur pe an. Presa de specialitate va fi de asemenea invitata. Incepand cu anii ’90. ofera servicii de informare. oferind servicii de asistenta si consultanta societatilor italiene in procesul lor de internationalizare si implementare a activitatilor lor pe piata externa. ICE Bucuresti are birouri si la Timisoara si Chisinau. Aderarea Romaniei la UE a contribuit in ultimii ani la dezvoltarea pietei bijuteriilor: au intrat noi companii. comercializate pe piata “neagra”. Institutul Italian pentru Comert Exterior este agentia Guvernului Italian care promoveaza. Participarea restransa la acest moment special se va limita la invitatii internationali. in 88 tari.

importurile crescand cu 3. România a importat din Italia produse agricole și alimentare în valoare de 226. Bulgaria și Polonia. valori importante și la importul din Italia de cafea (11. după Ungaria.4 milioane de euro) si de ulei de masline (4.1 milioane de euro). Italia situandu-se pe a șasea poziție în topul țărilor furnizoare de astfel de produse. în timp ce importurile din Italia au însumat 4. carne si preparate din carne (24.9 milioane de euro). conserve si sucuri din legume si fructe (9.Conform datelor publicate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT).2 milioane de euro (în creștere cu 9.CONCLUZII Volumul schimburilor economice dintre România și Italia s-a ridicat in 2009 la 9. Olanda. vin (3.9% fata de anul precedent.57 miliarde de euro. de asemenea. principalele produse agro-alimentare exportate de Italia catre Romania au fost: legume-fructe (59.3% iar exporturile cu 0.9 milioane de euro). Italia s-a confirmat ca primul furnizor de paste făinoase (4.8 milioane de euro).9% față de 2008 pe baza creșterii exportului către Italia cu 28.5 milioane de euro).2 milioane de euro).04 miliarde de euro. România a exportat către Italia marfuri în valoare de 4.7%. Analizând datele statistice publicate de către Institutul Roman de Statistica (INS) pentru primele două luni ale lui 2010 observăm o relansare a schimburilor comerciale între România și Italia. dulciuri și produse de patiserie (18 milioane de euro). Germania. S-au inregistrat. peste și conserve de peste (13 milioane de euro).Schimburile comerciale între România și Italia pe segmentul agroalimentar s-au ridicat în 2009 la 709.4 milioane de euro. În ceea ce 60 .47 miliarde de euro. asigurand Romaniei o balanța net pozitivă).

Italia a reuşit să combată până acum efectele nocive ale crizei economice. La aceasta se adaugă efectul pozitiv al lucrătorilor romani asupra economiei italiene.2009 61 . Această avertizare este conţinuta de un raport al organizaţiei financiare internaţionale. făcut public recent. 8. după mari state ale lumii (state ale Uniunii Europene. avertizând că recesiunea din Peninsula s-ar putea prelungi şi pe parcursul anului 2010. interesul investitorilor italieni pentru România a fost major în anii 90 şi preponderent după anul 2000.49 În raport se mai precizează faptul că Italia traversează. Dimensiunea economică a confluentelor româno-italiene este extrem de relevanţă datorită intensităţii sau chiar a primordialităţii acesteia: Italia este al doilea partener comercial al României. În ceea ce priveşte anul 2010. încălţăminte. a permis evidenţierea importanţei acestora în structura comerţului exterior romanesc: dinamica permanent ascendentă. Fondul Monetar Internaţional a confirmat veridicitatea previziunilor sale pentru anii 2008 şi 2009. Faptul că România a devenit în ultimii ani tot mai mult o ţară de referinţă pentru investiţiile italiene o demonstrează elaborarea de strategii prin care statul italian doreşte stimularea IMM-urilor italiene în spaţiul romanesc şi într-un context mai larg. turismului şi transporturilor. Cea mai mare parte a firmelor italiene prezente în România sunt societăţi mici şi mijlocii care dezvoltă forme de internaţionalizare bazate pe delocalizarea şi descentralizarea productivă şi au ca obiect de activitate producţia şi comercializarea produselor sau în unele cazuri doar activităţile de import-export. în raport cu alte state din Europa Central-Orientala.privește schimburile în domeniul agroalimentar. al serviciilor. spre deosebire de celelalte două instituţii. confecţii. Raţiunile care îi determină pe oamenii de afaceri italieni să investească în România sunt legate de potenţialitatea economică a ţării (creştere economică progresivă). previziuni care au corespuns cu cele ale Comisiei Europene şi ale băncii Banca d’Italia.adevarul. Strategiile industriale 49 www. Fondul Monetar Internaţional a trimis de curând un semnal de alarmă Italiei. lemn şi mobilă. observa FMI. fluxul şi valoarea mare a schimburilor bilaterale. o perioadă caracterizată printr-o puternică degradare a economiei. ca şi celelalte ţări europene.3% fața de aceeași perioadă a anului precedent. valoarea capitalului investit fiind de 935. estimând o ulterioară creştere negativă a economiei din Peninsula. precum şi de avantajele pe care le prezintă România ca nou stat al UE. În ciuda acestui fapt. iar România al 16-lea partener partener comercial al Italiei. Analizarea relaţiilor româno-italiene dintr-o perspectivă comparatistica europeană. de resursele de muncă (forţa de muncă ieftină şi calificată).ro. construcţii de maşini). dat fiind faptul ca romanii constituie cea mai numeroasă comunitate străină din Italia. importurile din Italia au crescut cu 11. grupe de produse exportate predominant tradiţionale şi importuri intens prelucrate sau finisate.02. care prevăd o relansare economică pentru Italia. Cercetarea făcută în legătură cu activitatea firmelor italiene în România denotă faptul că. în România îşi desfăşoară activitatea peste 26984 de firme italiene. firmele italiene sunt prezente cu preponderenta în sectoarele industriale tradiţionale (textile. la care se adaugă domeniul comercial.6% iar exporturile catre Italia cu 38. în cel balcanic. Dată fiind complementaritatea dintre economia italiană şi cea românească. intitulat „Article IV”. De asemenea în România firmele italiene dezvolta cele mai ample investiţii din întreaga Europă Centrală şi de Est. În acelaşi raport. agricol. SUA sau statele asiatice) şi prima că importanţă din rândul state central-est europene. FMI se dovedeşte mai pesimistă decât Comisia Europeană şi Banca d’Italia. În prezent.9 milioane euro majoritatea provenite din Nordul Italiei şi într-o măsură mai mică din zona centrală sau chiar sudică. Totuşi.

nr. De asemenea. Plasamente ale capitalului italian în structuri bancar-industriale din Vestul României între anii 1919-1929. apropiată prin tradiţie şi cultura.utilizate de către investitiorii italieni în România sunt bazate pe sistemul lohn. Economică 2005. Ed. pe sistemul buy-back şi în sfârşit în domeniul bancar. 2007. Institutul de Istorie A. 9. Societăţile cu capital italian pot să se constituie într-un exemplu pozitiv şi eficient inclusiv în domeniul managementului administraţiei locale.D. know-how şi modele manageriale. Bucureşti. Anca Stângaciu. 2004. EFES. Marea criză economică şi efectele acesteia asupra investiţiilor capitalului italian în economia României. Timişoara. Bistriţa. Investitii ale firmelor italiene in Romania in perioada actuala.Napoca. Contribuţia capitalului italian în România consta într-un substanţial aport de capital. 4. Investiţii şi investitori italieni în România (1919-1952). Xenopol.D. pe strategii de tipul „Mutuo senza frontiere”. interbelica. Anca Stângaciu. Traficul de perfecţionare pasivă. să ofere României modele de dezvoltare durabilă. Xenopol.E. Cluj-Napoca. 5. Cluj. Anca Stangaciu. 6. Sovietizarea Romaniei si finalul investitiilor capitalului bancar italian in Romania. 1. posibilitatea de a utiliza România ca şi baza de export pentru alte state din zonă. 8. BIBLIOGRAFIE 1. Cluj-Napoca. Recenta integrare a României în structurile UE va menţine cu certitudine interesul oamenilor de afaceri italieni pentru mediul de afaceri din România din cel puţin câteva motive: perspectivele dezvoltării economice ale ţării. Istitutul de Istorie A. ANALELE UNIVERSITATII DIN ORADEA-STIINTE ECONOMICE. 2005. Integrarea Romaniei in structurile UE. EFES. al colaborării universitati-firme sau instituţii publice locale. al relaţiei cu investitori – administraţie locală. Anca Stangaciu. firmele italiene dezvoltă în România adevărate forme districtuale după modelul IMM-urilor italiene în macro zone precum Timişoara. sau Albă. 2005 Anca Stângaciu. Relaţii economice româno-italiene. de asemenea vor conta şi resursele naturale şi într-o anumită măsură chiar şi afinităţile cultural-lingvistice existente între cele două state. potenţialitatea unei pieţe de desfacere şi a unor cereri tot mai mari. 2007 Anca Stângaciu. Raporturile privilegiate dintre România şi Italia sunt date aşadar de intensele schimburi comerciale bilaterale sau de numeroasă acţiuni investiţionale ale firmelor italiene în spaţiul românesc. nr. Stangaciu Anca Maria. tehnologie. Anca Stângaciu. 2005 Anca Stângaciu. Capitalul italian şi Banca Naţională a României în perioada interbelică. Iaşi. Costul scăzut al mâinii de lucru va rămâne şi el un factor de atracţie pentru investitorii italieni. 2004 Anca Stângaciu. 62 . Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939. 17. 7. 2005. Cluj. dar şi de posibilitatea ca Italia. Cluj-Napoca. România in contextul integrării în structurile U. Categ CNCSIS B+. Capitalul italian si Banca Nationala a României în perioada 2. nr. Categ CNCSIS B+. pentru cel puţin câţiva ani. Cluj-Napoca. Revista Bistriţei. 2005. 3. EFES. Orizonturi bănăţene. ANALELE UNIVERSITATII DIN ORADEA-STIINTE ECONOMICE. Iasi. 1.

balcanionline.italtrade. http://www. www. Prof. Prof. Nicolae. Merceologie.ro 19. Sută. http://roma. Dr. www. www.10. Agentia Romana de investitii. Lector.capitalul. www. Strategie per la Romania 63 . www. http://www. Ed.mae. Dr.insse. Univ. Univ.ro 13. Drăgan. Ion Schileru.adevarul. Istoria comerţului exterior românesc. Ed.ro 15.ro 16.arisinvest.enel. Ion Stanciu.ro/strategia_aris .ro 18.it . G..bnr. Oscar Print. www. Bucureşti. Eficient. Elena Părăianu. Bucuresti. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare.com 14.ro/marketing 17. Univ. Strategii si Prioritati 20.1996 12. 1998 11.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->